BILETUL NR.

1
Se citesc din fişierul “numere.in”, de pe 2 linii consecutive, 2 numere mari scrise
în baza 10, fiecare având cel mult 50 de cifre. Să se scrie un program în care se
calculeaze suma lor, folosind şiruri în care se memorează cifrele numerelor.
Rezultatul se va afişa în fişierul ”numere.out”.

BILETUL NR.2
Se citesc din fişierul “pol.in”, de pe prima linie, gradele a două polinoame. De pe
următoarele următoarele două linii se citesc două şiruri de numere reale care
reprezintă coeficienţii celor două polinoame, în ordinea crescătoare a gradelor.
Să se scrie un program în care se calculează suma polinoamelor. Rezultatul se
va afişa în fişierul ”pol.out”.

BILETUL NR.3
Se citesc din fişierul “pol.in”, de pe prima linie, gradele a două polinoame. De pe
următoarele următoarele două linii se citesc două şiruri de numere reale care
reprezintă coeficienţii celor două polinoame, în ordinea crescătoare a gradelor.
Să se scrie un program în care se calculează produsul polinoamelor. Rezultatul
se va afişa în fişierul ”pol.out”.

BILETUL NR.4
Se citesc din fişierul “sort.in”, de pe prima linie, 2 numere n şi m. De pe
următoarele 2 linii se citesc elementele a două şiruri de lungime n, respective m.
Care sunt ordonate crescător. Să se scrie un program în care se realizează
interclasarea şirurilor. Rezultatul se va afişa în fişierul ”sort.out”.

BILETUL NR.5
Se citesc din fişierul “mult.in”, de pe prima linie, 2 numere n şi m. De pe
următoarele două linii se citesc elementele a două şiruri de lungime n, respectiv
m care conţin numai elemente distincte. Să se scrie un program în care se
realizează intersecţia celor două şiruri. Rezultatul se va afişa în fişierul ”mult.out”.

BILETUL NR.6

Se citesc din fişierul “mult.in”, de pe prima linie, 2 numere n şi m. De pe

următoarele două linii se citesc elementele a două şiruri de lungime n, respectiv
m care conţin numai elemente distincte. Să se scrie un program în care se
realizează diferenţa dintre primul şir şi cel de al doilea şir. Rezultatul se va afişa
în fişierul ”mult.out”.

BILETUL NR.7
Se citesc din fişierul “mult.in”, de pe prima linie, 2 numere n şi m. De pe
următoarele două linii se citesc elementele a două şiruri de lungime n, respectiv
m care conţin numai elemente distincte. Să se scrie un program în care se
realizează reuniunea celor două şiruri. Rezultatul se va afişa în fişierul ”mult.out”.

BILETUL NR.8

Se citeşte din fişierul “mult.in”, de pe prima linie, un număr n. De pe următoarea

linie se citesc elementele unui şir de lungime n. Să se scrie un program care să
verifice dacă şirul citit conţine numai elemente distincte.

BILETUL NR.9
Se citesc din fişierul “mult.in”, de pe prima linie, elementele unui liste simplu
înlănţuite. Să se scrie un program care să verifice dacă lista citită conţine numai
elemente distincte.

BILETUL NR.10
Se citesc din fişierul “sort.in”, de pe prima linie, elementele unei liste simplu
înlănţuite. Să se scrie un program care sortează crescător elementele listei
folosind metoda bulelor. Rezultatul se va afişa în fişierul ”sort.out”.

BILETUL NR.11
Se citeşte din fişierul “sort.in”, de pe prima linie, un număr n. De pe următoarea
linie se citesc elementele unui şir de lungime n. Să se scrie un program care să
realizeze sortarea crescătoare a elementelor şirului folosind metoda selecţiei.
Rezultatul se va afişa în fişierul ”sort.out”.

BILETUL NR.12

Se citeşte din fişierul “sort.in”, de pe prima linie, un număr n. De pe următoarea

linie se citesc elementele unui şir de lungime n. Să se scrie un program care să
realizeze sortarea crescătoare a elementelor şirului folosind metoda inserţiei.
Rezultatul se va afişa în fişierul ”sort.out”.
BILETUL NR.13

Se citeşte din fişierul “sort.in”, de pe prima linie, un număr n. De pe următoarea

linie se citesc elementele unui şir de lungime n. Să se scrie un program care să
realizeze sortarea crescătoare a elementelor şirului folosind metoda numărării.
Se va ţine cont de faptul că în şir poate să apară un element şi de mai multe ori.
Rezultatul se va afişa în fişierul ”sort.out”.

BILETUL NR.14

Se citeşte din fişierul “cmmdc.in”, de pe prima linie, un număr n. De pe

următoarea linie se citesc elementele unui şir de lungime n. Să se scrie un
program care să calculeze cel mai mare divizor comun al elementelor şirului.
Rezultatul se va afişa în fişierul ”cmmdc.out”.

BILETUL NR.15

Se citeşte din fişierul “exista.in”, de pe prima linie, un număr n. De pe următoarea

linie se citesc elementele unui şir de lungime n. Să se scrie un program care să
verifice dacă există în şir trei elemente consecutive care au acelaşi număr de
divizori.

BILETUL NR.16

Se citeşte din fişierul “frecv.in”, de pe prima linie, un număr n. De pe următoarea

linie se citesc elementele unui şir de lungime n. Să se scrie un program care să
introducă într-o listă simplu înlănţuită elementele distincte ale şirului împreună cu
frecvenţa lor de apariţie şi afişează rezultatul în fişierul “frecv.out”.

BILETUL NR.17
Se citeşte din fişierul “progresie.in”, de pe prima linie, un număr n. De pe
următoarea linie se citesc elementele unui şir de lungime n. Să se scrie un
program care să verifice dacă elementele şirului formează o progresie aritmetică
sau o progresie geometrică. În caz afirmativ să se afişeze tipul progresiei şi raţia,
iar în caz negativ să se scrie un mesaj corespunzător în fişierul ”progresie.out”.

BILETUL NR.18
Se citeşte un text din fişierul ”text.in”. Textul are mai multe linii şi mai multe
cuvinte. Pe fiecare linie cuvintele sunt despărţite prin câte un singur spatiu. Să se
afişeze în fişierul ”text.out” , pe linii consecutive, toate literele care apar în text
împreună cu frecvenţele lor de apariţie.
BILETUL NR.19

Să se afişeze în fişierul “prietene.out” toate perechile de numere prime prietene

mai mici decât un număr natural n citit de la tastatură. Două numere prime se
numesc prietene dacă diferenţa lor în modul este mai mică sau egală cu 2.

BILETUL NR.20

Se citeşte un număr natural n de la tastatură. Să se verifice dacă n este număr

puternic. Un număr este puternic dacă are mai mulţi divizori decat orice număr
mai mic decât el.

BILETUL NR.21

Se citeşte de la tastură un număr natural k. Să se determine cel mai mic număr

natural care are exact k divizori.

BILETUL NR.22

Se citeşte din fişierul “mat.in” , de pe prima linie un număr natural n şi de pe

următoarele n linii o matrice pătratică. Să se verifice dacă matricea este pătrat
magic (sumele elementelor pe linii, coloane şi de pe cele 2 diagonale, este
aceeaşi).

BILETUL NR.23

Se citeşte din fişierul “mat.in” , de pe prima linie un număr natural n şi de pe

următoarele n linii o matrice pătratică. Să se numere elementele cu număr par de
cifre aflate în triunghiul de sub diagonala principală a matricei şi să se afişeze
rezultatul pe ecran.

BILETUL NR.24

Se citeşte din fişierul “mat.in” , de pe prima linie un număr natural n şi de pe

următoarele n linii o matrice pătratică. Să se calculeze suma elementelor prime
aflate în triunghiul de deasupra diagonalei principale a matricei şi să se afişeze
rezultatul pe ecran..
BILETUL NR.25

Se citeşte din fişierul “mat.in” , de pe prima linie un număr natural n şi de pe

următoarele n linii o matrice pătratică. Să se verifice dacă există elementele cu
suma cifrelor pară în triunghiul de sub diagonala secundară a matricei şi să se
afişeze rezultatul pe ecran.

BILETUL NR.26

Se citeşte din fişierul “mat.in” , de pe prima linie un număr natural n şi de pe

următoarele n linii o matrice pătratică. Să se verifice dacă toate elementele aflate
în triunghiul de deasupra diagonalei secundare a matricei au aceeaşi paritate şi
să se afişeze rezultatul pe ecran.

BILETUL NR.27
Se citesc din fişierul “mat1.in” , de pe prima linie, două numere naturale n1 şi m1
şi de pe următoarele n1 linii o matrice cu n1 linii şi m1 coloane. Analog, se citesc
din fişierul “mat2.in” , de pe prima linie, două numere naturale n2 şi m2 şi de pe
următoarele n2 linii o matrice cu n2 linii şi m2 coloane. Să se scrie un program
în care se calculează produsul celor două matrici. Dacă produsul se poate face
atunci se va afişa matricea rezultată în fişierul “mat.out”, iar în caz contrar se va
afişa un mesaj corespunzător.

BILETUL NR.28
Se citesc din fişierul “mat.in” , de pe prima linie, două numere naturale n şi m şi
de pe următoarele n linii o matrice cu n linii şi m coloane. Să se scrie un
program care afişează în fişierul “mat.out”, câte unul pe linie, numerele din
matrice care sunt în acelaşi timp maxuime pe linia şi minime pe coloana pe care
se află. Dacă nu există astfel de numere se va afişa un mesaj corespunzător.

BILETUL NR.29
Se citesc din fişierul “mat.in” , de pe prima linie, două numere naturale n şi m şi
de pe următoarele n linii o matrice cu n linii şi m coloane. Să se scrie un
program care afişează în fişierul “mat.out”, câte unul pe linie, numerele din
matrice care au număr maxim de divizori

BILETUL NR.30
Se citesc din fişierul “mat.in” , de pe prima linie, patru numere naturale n, m, l şi
c şi de pe următoarele n linii o matrice cu n linii şi m coloane. Să se scrie un
program în care sa se şteargă din matrice linia l şi coloana c şi afişează matricea
rezultată în fişierul “mat.out”.
BILETUL NR.31
Se citeşte un număr natural n. Sp se afişeze în fişierul “Pascal.out” trunghiul lui
Pascal care are n+1 linii. Regulile după care se construieşte triunghiul lui Pascal
sunt:
• Pe coloana 0 şi pe diagonala principală se pune 1.
• Restul elementelor din triunghi se obţin adunând elementul aflat pe linia
anterioară pe aceeaşi coloană cu el cu elemental aflat pe linia anterioară şi
pe coloana anterioară.
Exemplu: n=3
1
11
121
1331
BILETUL NR.32

Se citesc de la tastatură numitorii şi numărătorii (numere întregi) a două fracţii.

Sa se scrie un program care simplifica suma celor două fracţii şi afişează pe
ecran numitorul şi numărătorul fracţiei rezultate.

BILETUL NR.33
Se citesc din fişierul “lista.in” numere întregi până la întâlnirea sfărsitului de fişier.
Să se scrie un program care pune într-o lista dublu înlănţuită elementele nenule
şi apoi sterge din listă elementele pare. Lista rezultată se va afişa în fişierul
“lista.out”.

BILETUL NR.34

Se citeşte de la tastatură un număr natural n. Să se afişeze în fişierul

“permut.out”, câte una pe linie, toate permutările numerelor de la 1 la n.

BILETUL NR.35

Se citesc de la tastatură două numere naturale n şi p. Să se afişeze în fişierul

“aranj.out”, câte una pe linie, toate aranjamentele numerelor de la 1 la n, luate
câte p.

BILETUL NR.36
Se citesc de la tastatură două numere naturale n şi p. Să se afişeze în fişierul
“comb.out”, câte una pe linie, toate combinarile numerelor de la 1 la n, luate câte
p.
BILETUL NR.37

Programare(Pascal sau C)

Se citeşte de la tastatură un număr natural n. Să se afişeze în fişierul “dame.out”

toate posibilităţile de aşezere a n dame pe tabla de şah, considerată de
dimensiune n, astfel încât să nu se atace. Soluţiile vor fi afişate sub forma unor
matrici pătratice de dimensiune n, în care fiecare dama e reprezentată printr-un
‘D’, iar pe poziţiile neocupate de dame apare caracterul ‘*’.

Presedinte comisie, Membrii comisiei,

BILETUL NR.38
Programare(Pascal sau C)

Se citeşte de la tastatură un număr natural n. Să se afişeze în fişierul “regi.out”

toate posibilităţile de aşezere a n regi pe tabla de şah, considerată de
dimensiune n, astfel încât să nu se atace şi să existe exact câte un rege pe
fiecare linie. Soluţiile vor fi afişate sub forma unor matrici pătratice de
dimensiune n, în care fiecare rege e reprezentat printr-un ‘R’, iar pe poziţiile
neocupate de regi apare caracterul ‘*’.

Presedinte comisie, Membrii comisiei,

BILETUL NR.39

Programare(Pascal sau C)

Se citesc de pe prima linie a fişierului “monede.in” două numere s şi n şi de pe

irmătoarea linie se citeşte un şir de n numere naturale. Se cere să se afişeze în
fişierul “monede.out” toate posibilităţile de plată a sumei s folosind n tipuri de
monede ale căror valori sunt memorate în şirul citit.

Presedinte comisie, Membrii comisiei,

BILETUL NR.40

Programare(Pascal sau C)

Se citesc de la tastatură două cuvinte. Să se scrie un program care verifică dacă

unul este anagrama celuilalt. Un cuvânt este anagramă pentru altul dacă cele
două cuvinte conţin aceleaşi litere de acelaşi număr de ori, dar nu neapărat în
aceeaşi ordine.

Presedinte comisie, Membrii comisiei,