:32

GRIGORE IONESCU

DESPRE ARHITECTURA

'*

Pentru a face textul versiunii de faya, prima in romine~te, mai explicit, 11m adoptat desenele, lui A. Choisy, ale carol' legende !1U fost completate, acolo unde ni s-a parut necesar, cu explicayii suplimentare. Celor 94 planse Iuate dupa Choisy s-au adaugat inca 6. Una(nr. 3) reprezentind roza vinturilor in interpretarea explicayiilor date de Vitruviu, alta (nr. 44) .reprezentind transcrierea in Iirnbaj muzical modern a notelor ~iscarilor muzicale folosite de vechii greci, iar ultimele patru (nr. 97-100) infayi~ind inter]Jretari, dupa Vignola i;li Sangallo, ale ordinelor toscan, doric ~i ionic.

*

Debuna seama, pentru epoce, noastra, tratatul des]Jre arhitectura alIni Vitruviu riu mai poate aves rolul unui indrumator practic, nici nu 'mai poate sta la baza crearii vreunui curent nou in arhitectura, ca in epoca Reriai;ltern. Valoarea lui cadocument pretioa pentru studiul istoriei ~iteoriei arhitecturiise mentine insa intacta, dupd cum cele trei atrihute ale arhitectlirii: litilitatea, solidttatee ~i rrumusetee continua sa ramina criterii de baza ]Jentru aprecierea .artei de a,construi. De altfel, daca conditiile de realizareale primelor dona atribute mentionate mai sus s-au scntmbajj esential faya de trecut; prin materialele ~i met odele de constructie ca'' ~i prin naturaprogramelor ~i a felului de viata al oamenilor, ultiinul continua sa aiba la baza in mare, parte aceleaei mijloaee de realizare.

Peritrli noi, 'Tratatul lui Vitrliviu nu este deci numai un document

~i un instrument de stmdiri al istoriei' arhitecturii,ei ~i 0 ,carte in care" '

emintate ~i fundamentate 0 serie' de pri:ilcipii legate de modulul "mn" care' I~i pastreaza intreaga valoare. Caci potrivirea proporyiilor ~i zarea'eUritmiei intr-o ,opera de mhitectura nu sint scopuri in sine, nu urmarite pentru motive de pura ~i abstracta estetica; ci au la baza ' cipiul enunyat ca' "omul este masura tuturor lucrurildr" ~i, rerennuu-

la acelea~i in"dicatii vitruviene; am putea ad'auga ~i "izvorill tuturor

]Jortiilo'r". ',', ',,' , "

'Priilcipiile Vitriivieile asupra'proporyionarllor, ~i, eUritmiei prin

sirea. sistemulili modular sail al rapoarteldr geometrice ramin la oricarei arhitectliri,' fiind totodata 0 - stavila ilnpotriva procedeelor male ~i a improvizatiilor arbitraTe; Prin faptul ca se realizeaza oompunrnd ill functie de anurrie disCipline impuse atit de rna si de pro grain , arnitectura va tinde intotdeauna spre un modul,

comliila masma: '

in lumina telurilor arhitecturii zilelor noastre-satisfa,cerea

materiale ~i spiritUale ale oamenilor muncii-invayatura ...,;t-~"mn,.n ramine de folos ca tema de cugetare ~i pantru cei cesint chemati sa problemele vaste ~i complexe puse de programele societayii noi

structie.

Carte a I

PREFArA

Cind divinul tau geniu ~i atotputernicia ta, imparate Oezar, lua .t.i;,TIlni,'p pamjntnl intreg, cind toyi VTajma~ii iura rapu~i de neinfrinta-yi cetayenii se faIeau cu triumfn] ~i victoria ta, cind toate neamurile

asteptau un semn de-al tau~i cind poporul roman ~i senatul, liteama, erau condns] de mareyele tale ginduri ~i sfaturi, nu cutrimit,intre atitea treburi, scrierile mele despre ahitectura, indelungi meditati], caci ma temeam ca, intrerupindu-te puteam fi in primejdie de a te nemultumi,

mi-am dat seama ca tu aveai grija nu numai de viaya 2 tuturora t;i de organizarea statului, ci ~i de bunastarea cla-

.',-,"l-,lin,a ca, prin tine, statul sa nu fie marit numai prin

ei mareyia imperiului sa aiba ~i deosebita podoaba m-am gindit ca nu mai puteam t;ovai sa-vi trimit cit mai despre aceste lucruri, cu atit mai mult cu cit prin ele de parintele tau, a carui barbavie am pretuit-o

zeilor l-a primit in Iocasurile nemuririi ~i pu- 3 ..... ""'t;-fl in miinile tale, zelul meu, ram as credincios harazit bunei tale vointe,

cu M. Aurelius, cu P. Minidius ~i cu Cn. Cornelius, ,1 t;i Ia repararea scorpionilor ~i a altor masini

ei am primit recompensele tale pe care dupa oara2 mi Ie-ai menyinut Ia staruinya surorii tale.

Birt, ltfarginalien zu laleinischen Prosaikern, In Phi-

de SUpravegherea apeductUl'i1or; cr. Arthur Schramm, A"'hn,elLtra. in Philalanisehe Waehensehrifl, 52 (1932), col. 861.

36

VITRUVIU

U bi f re multumita careia pina Ia

5 Recunoscator pentrn aceast~ me ace kracie am inceput sa scriu

sfir~itul vieW nu. mad aveam a ~~a:m:atd~:ama ck a.i cThdit ~i cl1L?-e~~ acestea ~e?-~. ~e,. ~eoa:r~c~=te vei avea grija conatrnctiilor publi~e ~1 multe edificn ~~ ca ~1 e aaci u t' faptelor tale pentru ca ele sa fie particulare, cr01t~ ~ !aport c~ maeena cris reguli' precise, pentr~ ca, incredintate amlntirii urma~ilor.; ~ s insuti insu~irile lucrarilorfacute cercetindu-le, sa poti ~~oa~t.e 12~ in~~este carti am dat Ia iveala toate

pina adei ~i ale celor .vntoare, oaci ,

regulile me~te~ugulU1.

Capitolul I

DESPRE EDUCATIA ARIDTECTILOR

arhitectului eintovara~ita de n11Illeroase. cuno~tinye. ~i de.

dupa eise face. luare.a in primire a tuturor,

ilol.' .... exe.13utiart'ed;e.cle.ll31a:Lte arte. Ea se na~te din practica ~i din teorie. oe.xperie.nya continua ~i comple.ta, obyinutaprin pre- 2 a oriearui soi de. materie, in scopul de. a-i da forma. teoria este ceea ee poate explioa ~i demonstra lu- 3

.".,mT'.Aon pe masura inde.minarii ~i a inyelege.rii.

arhitectii care, fara invayaturaj au luerat numai eu mtinlle 4

···~~h~g+- ei~tige 0 autoritate pe masura trndei lor, iar eei

caleule~iserieripar a fi urmarit 0 umbra, nu

~"""'UL "".L.1.LL\J~U pe amindoua,ea inze.strati eu toate annele, 5 autoritate ceea.M si-aupropue.

131 ,fel ~i. ll!irhiteetura, insa in mai: mare 6 in vedere aceste doua laturi: eeea ee se exprima ~i

e obieetul propus; despre care se vorbeste ; pe. infayi~ata prinmijloaeele ~tiinyelor. f~r~.·]~;~~~~ijltaeeasta dubla direetie trebuie sa se exereite

sa fie talentat ~i eapabilde invayatura; 7 'nU"".·'''.t",.",~ niei invayatura fitra talent nu-l poate

//des~LVir~it.:El sa cunoaaca scrisul, sa fie destolnio

sa ~tie multe legende, sa·i fi aseultat cu muziea, sa· nu ignoreze medicina, sa )jtlris:coJilsttl"(;ilor. sa aiba cunostinte de astrologie ~i

pentru ca ajutindu-se cu 8

38

VITRUVIU

39

DESPRE 1I:RHITEGrr:URiI, I, I

9 Sa stapineasca ~tiinta desenului, pentru ca sa poata schita mai usor,

prin reprezentari figurate, infati~area pe care doreste s-o dea operei sale.

10 ..' ~ Geometria of era arhltecturii numeroase ajutoare. Ea n invata pe

arhitect, in primul rind" sa. foloS\la~.Qa" rig~:)<~t,cowpas:ul,,~llr[Lj;Utq:r;J11-,9.a1;or,\lj se executa cu u~urinta pe suprafete traseul constructiilor; in al 'dCiilea rind, sa minuiaaca echerele, nivela ~ifirul cu plumb.

11 Tot asa, optica ninvata sa aduca lumina in edilicii din anumite

puncte ale cerului, iararitmetica sa adune cheltuielile eonstructiilor ~i

sa Iamureasca raporturile masurilor.

12 De asemenea, chestiunile dilicile ale simetriei se rezolva prin calcule

~i metode geometrice.

13 E bine, in sfir~it, ca arhitectii sa eunoasca mnlte legende, ilindca

adeseori in Iucrarile lor ei rae ornamente a carOl' semnificatie trebuie sa

~tie a 0 explica celor ce ii mtreabe. '

14 De pilda : daca intr-o cladire a ridicat cumva, in loc de eoloane,

statui de marmura reprezentind femei in rochii Iungi, care se eheama, cariatide, ~i daca peste ele a a~ezat lintouri ~i cornise, el va raspunde astfel celor ce n vor intreba : Caria, oras al Peloponezului, se aliaae contra grecilor cu per~ii, du~manii lor; pe urma, grecii, scapind cu . slava de, razboi :prin victorie, declarara de comun acord : razboi cariatilor .. Atunei, cucerind ora~ul, omorind. Mrbatll ~i arzind ~etatea, Ie luara femeile in captivitate ~i nu le lasara sa·~Hepede nici lungile lor rochii, nici lor. de sotii,·spre.a fi duse nu numai in trlumf, ci, impovarate de 0 ~n."nin"; umilire, prin greaua infati~are a robiei, sa para a ispa~i pedeapsa cetatealor. De aceea, arhltectii de atunci le infati~ara imaginea in publice, tntrebumtrnd-o ca reazem al unei poveri, pentru ca cariaWor sa fie incredintata amintirii ' ~i ennoscuta chiar jJu~Ot'nl,a.~ll

15 Tot asa, dupa ce Iaconienii, sub eomanda lui Pausa:rrlas,

lau', inlupta de Ia Plateea patura cu 0 ceata mica nesfir~itul

matei persilor, .sa:rpatorind cumaretie untriumf bogat in din cele eucerite, drept trofeu pentruposteritate,un a gloriei ~i a MrMtiei eivice, t;\i,pedepsind cu 0 1J"'Ll"''''IJ,;a lJll"J:10,10a.

dria, an asezat acolo, :pentru sustinerea aeoperisulnf statui

iInb:racati in haine barbare, .psntru ca ~i vrajma~ii sa se cutremure

vitejiei lor,. ~i cetatenii, priVind acest exemplu de MrM de glorie, sa fi{l pregatiti .a-~i apara Iibertatea, Astfel, de arhitectd au folosit statui persice pentrn a sustdne cu ele anU""~W""'-'Gil.' ~iaccesoriile aeestora si, pornind de laacest motiv, ~i-au lucrarile en alte asemenea frumoaee variatii.

De asemenea, mai sint ~i alte povestiri de acest fel, e. bine ca arhitectii sa aiM cuno~tinta.

16 La rindul ei, filozofia il face pe arhltect om de caracter;

sa nu fie semet, ci mai degraba impaciuitor, drept ~i cinstit, fara ceea ce e mai mult decit orice, caci nici 0 lucrare nu se. poate credinta ~i ,cinste. Sa nu fie ~raP'aret ~i en inima numai Ia daruri,

1 In edit.ia Choisy: Agesipolidos [ilia,

40

VlTRUVIU

DESPRE ARHlTEcruRJI., I, I

Iuerarilor, Ia nein~elegeri intre capii de bmilie ~i pentru ca Ia reda,cta,rea, contmctelor sa fie prevazatori ~i b~a de a,djudecator ~i b~a de a,ntre~ prenor; caci, da,ca contmctul e alcatuit cu pricepere, se vor achita unul

fa,~a de cel3Jalt fara in~elaciune.

27 Din a,strologie se cunoa,~te rasaritul, a,pusul, mia,zaziua" mia,zanoa,ptea,

~i miscarea cerului, echlnoc¥ul, solsti¥ul, mersul a,strelor; da,ca oineva nu va avea cuno~tin~a de aceste lucruri, nu va putea in~elege nicideeum

taoria orologiilor.

28 Deoa,rece a,cea,sta disciplina e a,titde intinsa, impodobita ~i nnboga-

~ita de foa,rte multa ~i va,ria,ta erudi¥ernu cred ca < se > pot pretinde pe drept . cuvint a,rhitec¥ pe de-a- ntregul decit cei care, urcind din copilarie treptele ~tiin~elor, hrani¥ de cuno~tin~a, literelor ~i artelor, au atina apogeul in toate aceste cuno~tin~e cerute de a,rhitectura.

29 .A:1: putea sa pa,ra de mirare celor nspriceputd bptul ca natura omului

e in sta,resa adtnceaacd ~i sa ¥na minteun nnmar a,tit de mare de ~tiin~e.

Cind i~i vor da insa seama ca toate ~tiin~ele au intre ele Iegatura ~i subiecte comune,vor in~eIege totu~i cu u~urin~aca aeest lucru e posibil.

30 '. f;li intr-a,devar ~tiin~a, Universala e alcatuita ca un singur trup din

aceste multe ~i variate ramuri. . ,

Astfel, cei care din fra,geda virsta sint instrui¥ in variate cuno~tin~e,

recunosc in toate mmurile literelor a,celea,~i ca,ra,ctere, precum ~i rela,~ii intre toate ~tiin~eIe, a,jungind prin aceasta mal usor Ia ClIDoa,~terea, tuturor

lucrurilor.

,3~ De a,ceea"dintre a,rhitec~ii dealtitda,ta,Pytheos, care ~i-a, dobindit

f!Lima, construind Ia Priene tempIulMfnervei, apunea in memoriile

, "in toate a,rtele ~i in toate ~tiin~eIe a,rhitectul trebuie sa

realiza, mad mult chiar decit cei care, prin mdemfnare ex'peJ:ie111;a,.

au dus pina Iacee mai mare stralucire vreuna din aeeste rnserpune

~pa,r~. '

in realitate, acest lucru nu e necesar.

32 intr-a,devar, arhiteetul nu poate fi un gmma,tic cum a, fost AJ:<~l)""'.U.

da,r nici un necunoscator in ale gra,ma,ticii;

. . Nici' un muzica,nt ca .A:1:istoxenos, dar nici a,muzical; Nici pictor ca, Apelles, dar nici nepriceput Ia desen;

Nici sculptor ea, Miron sau Policlet, da,r nici necunoscator al

modela,jului. '

in sfir~it, nici medic ca Hipocmt, dar nici strain de medicina;

Nici sa exeeleze in chip deosebitin celelalte ~tiin~e, dar niei sa

nepriceput in ele.

33 ilitr-a,devar, nimeni nu-si poate insusi, intr-o a,tit de mare

, de Iucruri, subtilita¥ deosebite, caci a, cunoaste ~i a, patrunde lor abia, de sta in puterea omului.

34 f;li totusi, nu numai arhitectii nu pot a,tinge desavir~irea, in

me~te~ug, dar nici macar aeeia care ~i~a,u insu~it in chip special unele nnaiung cu totii Ia intiieta,tea, a,bsoluta a, f!Limei. '

35' Astfel, da,ea in unele ~tiin~e specializa,te, annme mEl~t!l~ug3ild,

to¥, ci doar un mic numar, cu greu au dobindit renume pentru

a,r putea oare a,rhitect-ul, care trebuie sa cunoa,sea mai multe arte,

eonlrarias discipllnas (in manuscrise: . contra

42

. VITR.UViu

DES PRE ARHttECTURA, I, B

Oaci nu in-am strMuit a scrie ca mare filozof, 'nici ca retorelocvent, nici ca gramatic versat in foarte inaltele teorii ale me~te~ugului, ci ca un arhitect patruns de aceste invayaturi.

.".. 1J1,p;ri:v.inYa.soliPitatii' JUelj1telj1!l-gului .. insar dna .leg. lj1i ,nadajduiesc a infati~a fara 'nesiguranta si cu 0 mare autoritate, riu numai celor care oladese, ci lj1i tuturor invatayilor, teoriile conyinute in aeeste cartL

. rar inventi t luti .

r v' , a:, es e so utionarea chestiunil b . .

acuta cu 0 supla vigoare a princi iului ~r 0 seure ~1 descoperirea, 1')

Aeestea sint definitID di . lJ~. ui unui lucru nou. .

E 't . ' e spoaitiilor

,·.· .. ,,'.rur,t mu"..e~p.e, in.compozitii aSli tui . .

E.a se realizeaza cind in p'ai'til ' ,'" ,ec! g:ratlOs.~L echilibrat al partilor 11

. :mzea~a.culargimea, largimea c~ ~:-~onent~ ale operei'i~M!illnea8e'ahno~

propriei lor. simetrii. gunea 1j11, intr- un cuvmt, toate raspund

D~ as~me~ea, simetria este un acord . v •

1j11 0 relatie proportionala Intr t ar~o~o~ al partilor operei 12

A~a cum in eorpul omenesc e a?tes.e partI ~l ansamblul figurii

a relatiilor proportionale dint' elU'ltmli1. ~ste 0 consecinta a sime: 13

t t' re co picior nalm v d 't .

.. =.~~:.'; ... """'.U'lli"": '0 astfel stau lucrurile ~. 'J.-' a, ege ~l cele,1 cu operele perfect realizate

Capitolul al II-lea

DIN CE ANUl\'IE LUCRURI SE COMPUNE ARHITECTURA

2

hbitectura este constituita din':

Ordonare, care se cheama in greceste 't"&.~L~; din dispozitie, pe care greeii 0 numesc IM3'Errt~; din euritmie; din simetrie; din convenient a 1 ~i din distribuyie, care pe greceste se cheama otxovo[Lloc.

Ordona1'ea este stabilirea unor relatii de. masura convenabile intre elementele operei considerate separat, dar raportate in ce prtveste pro-

portiile Ia simetria intreguluP.

Este 0 eompozitie facuta dup~ cantitate, care se cheama pe grecelj1~e

7torr6't"·~~. .

Oantitatea este 0 alegere de unitati modulare, luate ehiar din

mentele operei, lj1i, totodata, un efect armonios al operei tntregi, rezul din potrivirea numarului de parti de modul atribuite fiecami Larindul ei dispozitia este a~ezarea potrivita a partilor lj1i unui efect elegant prin eompunerea operei in functie de calitate3•

. . Imaginile dispozitiei, care pe grecelj1te se numesc tlleocL, sint

toarele: i7!nog1'ajia, ortograjia lj1i scenograjia.

Ihnografia4 este 0 aplicatie coordonatametric, facuta'cu nm .... -rvo.srrt l

lj1i rigla, dupacare se poate intelegetrasarea formelor pe teren, Ortografia5 este imaginea ortogonala a fatadei, desenata.

dupa " cerint~le lucrarii viitcare .

. De aselllenea seenografia" este Bcbita fatadei. lj1ia partilor la

vazute descresoind, cu toate liniile convergente spre un punct de,

Toate aceatea se dobindesc prin meditatie lj1i inventie, .

Meditatia este un studiu al lucrarii proiectate facut plin de zel, . de ingeniozitate lj1i de Ininutiozitate.

Capitolul aI III-lea IJESPRE EDIFICIILE SACRE

3

4

5

6

7

8

9

1 Adica tnfa~i!?area' corcctli a lucrarii~ adaptata loclilui sl campus a din

punziitoare destinatiei.

2 cr. Introducerea, p. 24-25 . a Ibidem, p~ '23.·

4 Trasarea in plan.

• Elevatia ..

• Perspeetiva.

hypaelhraque n ..' .

'" eacoperito ~l sub cerul Ilher",

2

3

5

6

7

DESPRE ARHITECTURA, 1, 6

45

44

VITRUVIU

8 Pentru Venus, Flora, Proserpina ~i psntru nirnfele izvoarelort

ordinul cel mai nirnerit va fi cel corintic. Oaci pentru aceste zei'ye edificille delicate, inflorite ~i iru.podobite en frunze si volute, VOl' parea, din eauza formei lor nsoare, mult mai potrivite cu farmecul lor fuesc.

9 Pentru Iunona, Diana, Bacchus ~i ceilalyi zei asemenee lor, daca se

VOl' ina1ya cladiri ionice, caracterullor intermediar va fi jl1stificat, pentru . . ca adoptarea acestor particularitati va atenua ~i severa ~inuta dorica ~i

delieate~ea corintiana.

10 Oonvenien~a rezultata din respectarea obiceiului se vaae~te, de

pilda, etnd, 10, constructii ale carol' interioare sint mare~e, vom face

intrari in raport cu ele ~i elegante;

Oaci daea interioarele VOl' avea 0 infa~i~are eleganta, iar intrarile VOl' fi modeste ~i umile, luerurile nu VOl' fi facute cum se euvine.

11 De asemenea, daca peste arhitrave dorice se VOl' sculpta denticuli

in corni~e san daea 10, coloane cu balu~tri ~i 10, arhitrave ~i capitele ioniee se VOl' face triglife, trecerea particularita~ilor unui gen de Iuerare in altul va of ens a privirea, caci altfel au fost dinainte fixate regulile

ordinelor.

12 Oit priveste legile naturii, acestea VOl' fi respectate daca pentru toate

templele se aleg a~ezari foarte salubre ~i daca sint izvoare bune de apa in apropierea locurilor unde VOl' fi ridicate aeeste sanctuare, mad ales pentru Esculap ~i pentru SalusI, co, unor zei prin ale CarOl' leacuripar a se vindeea foa,rte multi bolnavi. Oaci cind trupurilor bolnave, mutate dintr-un loc pestilential intr-unul salubru, lise VOl' do, ape din sanatoase, ele se VOl' insanato~i mai repede; astfel se va intimpla dupa felul locului, divinitatea sa primeasce mnltumiri mai mari ~i

dobtndeasca un merit sporit,

[Capitolul al V-lea

DESPRE P ARTICULARITA'fILE LOCURILOR ~I ALE MATERIALELOR

Capitolul al IV-lea

Capitolul al VI-lea

DESPRE P .ARTILE ARmTECTU:ru:I

DESPRE P.AR'fILELUCRARlLOR, HAl ~I FERESTRELE ~OR

sint trei : edificarsa, gnomonica i m .

in doua ramuri iliritr· . ~ (3c:;tnrca. 1

a difi ill·' e care una prlve~te 2

UI'd"'d".l1l!,.-rae C or obstesti ridicate in locuii

1 Tot a~a, se va fi"\iinut seama de cerintele naturii locului, daca

odaile de eulcare ~i biblioteci lumina vine de 10, rasarit.

2 Pentru bai ~i odalle de iama dinspre apusul de iarna.

3 Pentru pinacoteci ~i incaperi unde e nevoie de 0 lumina

miazanoapte, deoarece aceasta parte a cerului nu este nici nici intunecata de mersul soarelui, ci ramine egala ~i nesclrirrlb3,ti

lumina so, rmiforma.

1 ZeHa siiniitiitii.

VITR.UVIU

(\ Oele de utilitate: amenajarea locurilor publice pentru foloelnta

ob~teasca, preeum porturi, piete, portiourl, bai, teatre, locuri de plimbare~i altele asemenea care se Iae in locuri ob~te~ti pentru aceleasi soopuri.

Toate acestea trebuie facute astfel incit sa eorespunda atributelor

de soliditate, utilitate, frumusete-

Conditia de soliditate va fi realizata prin adincimea fundamentelor

pina Ia un strat solid ~i prin alegerea chibzuita, fara zgircenie, a materialelor.

9 Oea de utilitate: printr-o llnpartire corecta care' sa ingaduie fo-

Iosirea fara piediei a incaperilor ~i 0 distributie corespunzatoare ~i masurata. a fiecarui fel de edificiu dupa orientarea lui.

10 tn sfir~it, cea de frumnsete . cind aspeetul lucrarii va fi placut ~i

elegant, iar relatiile de marime ale partilor componente VOl' corespunde justelor norme ale simetriei.

Capitolul al vn·lea

DESPRE CONSTITU'fIA ANIMALELOR ~I SALUBRITATEA LOCURILOR

Pentru zidirea oraselor, lucrurile de prima importanta VOl' fi urma'toarele: ill primul rind alegerea unui loc foarte salubru.

Acest loc va fi ridicat, ferit de eeata, de . orientat spre

puncte ale cerului care nu sint nici caIduroase,.nici ci +''''11TlP''~'.+'"

2 Apoi sa se~yitevecinatatea mla~tini1or,ca,ci daca la n,,""":1"'11 soarelut

adierile diminetll VOl' ajunge la oras ~i se VOl' uni cu ceturile de

VOl' raspindi cu suflul lor in corpulloClii.torilor ,,+,.,·5;,,;+.r." .... ,

amestecate cu ceata, ale animalelor palustre, locul va

_ ~ Asemenea, cind oraeele sint dispuse de-a lungul ,,,._" , __ ... ,

spre miEllilazi sau apllS ele nu VOl' fi salnbre, pentru ca in de lniazazi a cerului se incaIze~te la rasaritul soarelui ~i arde in zilei; cea dinspre apus se incaIze~te dupa I'asaritul soarelui, se in:lniezul zilei ~i arde seara, Astfel, prin alternarea incaIzirii ~i a cor]JUrile din aceste locuri au de suferit.

4 'Faptul acesta se poate constata chiar Ia obiectele neinfluflev

illtr-adevar, eramele aeoperite nu se lumineaza nici dinspre apus, ci dinspre nord, caci aceaata regiune nu sufera in, nici un anotimp, ci e mereu ma ~i neschimbata.

La fel ~i in, grinarele orientate cu fata spre lniazazi sealtereaza repede ~i bucatele ~i fructele care nu sint pastrate opus a mersului soarelui nu tin multa vreme, Oaci scade, prin incaIzire, taria lucrurilor, iar prin aburii sai calzi le suge n[Ltura;la, Ie dezagrega, le inmoaie dogorindu-Ie ~i Ie slabeste cu

5, -:

DESPRE ARHITE9TURA, r. 8

47

Ohiar ~i fierul, dupa cum ne d"

cind e foarte incalzit in furnale de ~:ise~m~ ~u ~oa,:ta na~ura ~a dura, poate fi usor fasonat primind 0 . a" oc ill, se J.J?ll0a1e at1ta indt ~i incandescent, e ra~it in apa r~~~e !or:n~j datI' a~ela~l fier cind, moale vechea insusire, ' e ill are~ e din nou, recapatindu-~i

Oa asa este se poate constata ~i din f tul " 5

pestilente ci ehiar in 1 ' ap ca,vara, nu numai in locu-

cauza caldurii pe cind ~~:n~al~~~e, t?ate 'unilco~purile i~i pierd din vlaga,

••••• C ,._,_ fiind int5,rite nrin ". l' ~1 reg! e foarte pestilente devin

1" raClre.

nu mai putin adevarat " l'

in altele calde' nu- i ot e ca .ace e" corpun ca;e sint duse din regiuni 6

mutate din regiuni~ca1de :e~~: tar;a, Cl se. m:noaie; dar cele care

in sanatatea lor din eauza s chimrecb1~ s}?rle mulm:qa~oap~e, nu numai ca

S d"' " aru oc ill C1 chiar se int" ,

e c;~~ep:: ::ld:ailll a~eza~ea "orain~el?r t;rebui~ sa ne ferim de a~~:f~

oamenilor. or po rasp di miasme vatamatoare pentru

precum toate corpurile sint compuse din 1

Ie nurnesc (J"'l"o~XdO(, adica din caldura si urn ac~"edin~lem~m~e p~ 7

sint constituite du " .. . ~ ezea a, pammt ~1

n","T1,~"';';n fireasca, ~i parJc~i~~~tJrftamest~cul ~celora~i elements

toate1 co; . ". 1'1 a, e u uror vietuitoarelor din Iume

fierbinte~~~e caldura exeesiva ueide ~i destrama ceIeIalt~ 8

.tlllU1illI'i.n~~-:r~ur~e pe ca;re Ie produce caldura exceaiva a cerului . ~eIe .dilatate patrunde mai mult decit oate ' ~onst1tup~ si ternperatura sa uaturala, p

eind umiditatea a patruns in vine fll,cindu 1 .

'''<:'-'.LL'OlllL ,e., ca >:i?iate de Iichid, se sUbtiaza ~i -;u:::~ 9

or se l'lSlpe~te. '

medtehnbe!e ~~tite patrund in corpuri prin racirea

sau e atam vinturilor .

asernenea., marirea" sau lnic~orarea' proportiei naturale de aer 10 slabe~te celelalte elemente: pammtul excesiv aerul prin presiunea atmosferei.

(In manuscrise: qUibUT.' 'J,.:<rolm :qUibUS(UiS».~ ,..

D.lST1TUTUL POll ;Cill.,;;,_ 1, i" 11.1'-11 .. \._.1 ;. ,~. ~

L~~L~~:;'CA CC::~il~~~c_l

48

VlTRUVIU

DESPRE ARHITECTURA, I, 10

49

Oaci neamul pasarilor are 0 proportte, cel al pe~tilor alta ~i cu totul alta e natura animalelor terestre.

2. Pasarile contin mai pu~in pamint, mai pu~ina apa, caIdura potri-

vita ~i mult aero in felul acesta, alcatuite din elemente cu greutate mica,

ele se avinta mai usor in curentul aerului.

3 Dimpotriva, natura acvatica a pestilor e inzestrata cu caIdura

potrivita ~i cu foarte mult aer ~i pamint, darcufoarte pu~ina apa. Avind mai putln element acvatic in corpullor, pel]tii traiesc mai usortn apa, dar cind sint scosi pe pamint i~i pierd via~a 0 data cu apa,

4 Asemenea ~i animalele terestre : ele sint moderat inzestTate cu

elementele de aer ~i caIdura ~i au mad pu~ pamint ~i mai rnulta apa; deoarece partile umede domina in ele, nu-si pot rnentine mult viata.

in apa: .' . . . ' • . '

5 Daca acestea par il]aprecum am spus ~i daca in~elegern ca trupurile

animalelor sint compuse din elernente IIi daca socotirn ca ele sufera lji se descornpun din cauza excesului saua insuficien~ei acestora, nu ne indoim ca.trebuie sa alsgem cnmulta grija par~ile cele mad temperate ale cerului cind vom cauta salubritateaina~ezarea oraselor.

6 De aceea trebuie sa reamintesc iaral1i ~i iaral1i vecbiul procedeu:

strarno~ii no~tri,dupa ce jertfeau citeva animale dincele ce pa~teau pe locurile pe care doreau sa aseze ceta~i san tabere, le cercetau fica~. Daea la primele animale jertfite fica~ erau patati san stricati; ne~tiind sint atinse de vreo boala san de vreo stricaciune a paljunii,

altele. I

7 1;\i nnmad dupa ce faceau cercetarea pe mai multe ~i cunosteau

starea fica~or era buna ~i nevatarnata de apa sau de pasuni i~i

intariturile acolo.

8 Daca, dimpotriva, ii gaseau strica~i, judecau prin analogie ca

~i mana din acele locuri aveau sa fie vatamatoare ~i trupurilor neljti. 1;\i astfel ei plecau schimbindu-~i locurile, cautind in toate

lubritatea.

9 Oa proprieta~e salubre ale pamintuluise vadesc in paljune lji

se poate observa lji cunoa~te dupa cirnpiile cretanilor aflate riul Pothereus, care curge mtrc- doua orase din Creta,

Gortina.

intr-adevar ;1a dreapta lji 10, stinga' acestui riu pasc vite ;

care pasc linga Gnosos (au splin1j, aparenta),pe cind cele care celaIalt mal, linga Gortina, n-an splina aparenta.

10 Oercetind faptul, rnedicii gasira in acel Ioc 0 iarba care,

fiind de vite, Ie mic~oreaza splina. Astfel, culegindacea vindeca pe cei c~ sufera de splina cu ajutorul acestui leac, pe care

il numesc &cr7tA'Yj,/OIi.

11 De aiei sintem indreptati~i a concbide ca

de Ia natura vatamatoare sau salubre prin mana lji prill apa.

,Capitolulal-IX-Iea··-

DESPRE J\iIUNJCIPTI --..--------

se ridica orase in regiuni 00" t·

lungul marii privind spr . ~lj moase, daca aceste mlastini

. "' e mtazanoapts sau int ."

ljl se gasesc mai sus decit malul ".. re miaaanoapte

intelepciune. rnarn, asezarea pare sa fi fost

sapind ,

<,
<,
1 ')
r
/'
2· Capitolul al X-lea .

ZIDURILOR ~I A~EZAREA TURNURILOR

~i jumiitate".

50

VlTRUVIU

3 ( E;li cind ~oselele san toloainta riurilor san a porturilor maritime

"vor_;ftfQst .. ~.ocotite apte sa asigureaprovi2Jio~~!,gaora~ului;

4 ~c1Jeme1iile~~j)JI:r:.-l)i:.:ale~lc[~i!~~:v:~r trebui facute precum

urmeaza : ." -- " , .. ,,, .. ,,,,,-.,--"~"

§~7"5c"'''::llipaturile sa ajunga pina la pamint tare, daca: se poate ; §i in acest , "/':(:::'- aroirlnaresa;-se'sa5:e:a£i,£ "citi 'este:l1e'cesal"··fatw,de····mati:ille a:"Jucia,rii-, e

. y p.. .• ,., .... , ..• ,.".,.~."''' .. , .. ",. .. ""L".,." .. ," .. ." ... " ...... ,.'" .. , .. ""."".-,,' . , P

:' 1/' {rla~(llIl:J.,!p:lare decit a<i,i3.(liJ.,apel'gtilor care yor fi deaaupra pamintului. / " 6'"'' $aritlli:iJ.:!i'astferslt]5ate ·sa. fie' UIDprute-ci:t'o'-iiUa.r:fircffmai'solida.

7 'Cieri e :te"turnurile_'el~-vot .. tl.;ebllt'sa'fi1Cscoase:;IDai:sret5Xterior

I " Jl,_ .. :Y,-~,-_,,_.,_""'---,.-'- .. "-"-'"'-.'''-'''''' .. '.'' .. ''.''',,,.,' .. ,.... p ,

\ " , a~afer-iia. in caZill"gml~L,d;ll§maPJ11,(;l::J.,J:,avlnta"yQillQ.,S,~~I3, .. iJ.,Pl'Q~ de zi-

\ . ~-C!.u:ri-;-flancu:rlle'lUi descoperite sa poata fi lovite desagetiQID_dreapta si

~'stffi~al:"""""""""'"''''''~'''-'''''-'''''-'''-'''''''''"-,';''' . """, '

8 :---'" Treouie avutafoarte mare ,grija ca, accesu]_. celpr care ataca zidurile sa nufie lesnici()sj .cll3,c.i" circuitul incinteisa fie tras~t~lO~a }iID:gul unui

1;eren ripos:" .. , .'

,.?9.-"CC'·"·=:---PlanUltre 'conce ut in a§a fel ca drumurile catre p,orti.sa. nu fie

. ,,~@I3(l:te, ci- '-'-''''''c"',,,,,=,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,",_,,·,,·,,,,,,,·,,,,,,,,,·, ," ,

r.. 10' Daca"'s , . tfel, atunci partea dreapta a celor ce se apropie,

-. nea~erita de scut, va fi cea mai apropiata de zid.

"11~' • Fortare~ele trebuie planuite nu in forma de dreptunghi, nici eu ( unghiuri ascutite, ci cucontururi sinuoase, in a~a fel ca du~manul sa.

'~oata fi viizut.din mad multe par~i. "

12 lntr-adevar, apararea e mai anevoioasa in cetaWe cu unghiuri iesite,

apara mai mult dusman decit pe

• Plansa 2, fig. 1. 0 telmiea similara apare tn zidul eetafii daclce de la covlciu ~iAl. Ferenczi, A§ezllrile dacice din mun/H Oru§tiei, Ed. Acad .. RP.R., C. Daicoviciu ~i H. Daicoviciu, Sarmizegelusa; Ed. Meridiane, 1960, p. 20;

vol. I, Ed. Acad, RP.R, 1960, p. 320). Asemanatoare stnt ~i zidurile galilor (I{arl

Emil Jtmgst ~i Paul Thielscher, Caesar B. G. yII 23· und Vitru" 1, 6, 3 .[ =,l, 10,

tn Philologische Wochenschrifl, 51 (1931), col. 1596-.1600).

52

VITRUVIU

53

DESPRE ARHlTECTURA, I, 11

tapitolul al XI-lea

DESPRE REPARTllIA LUCRARILOR CARE SINT iN INTERIORUL ZIDURILOR ORA~ELOR ~I DESPRE ORIENTARE PENTRU CA vlNTURILE V ATAMATOARE SA FIE INDEP ARTATE

Dupa ce se stabile~te traseul zidurilor inconjuratoare, urmeasa impartirea terenurilor dinauntrul zldurilor ~i orientarea pietelor ~i a

strazilor catre punctele cerului.

2 Acestea vor fi eorect orientate daca se vor evita de-a lungul stra-

zilor vinturile care daca sint reci inoomodeazd, daca sint calde strica, iar daca sint umede vatama. De aceea trebuie sa se evite acest inconvenient ~i sa se ia in seama sa nu se intimple ceea ce, obi~nuit, se intim· pIa in multe orase, ca de exemplu:

3 .. in insula Lesbos, oraaul Mitilene este claili,t cu maretie ~i eleganta,

dar nu e a~ezat cu tntelepetune- in acest oras, cind sufla austrul, oamenii se imbolnavesc; cind sufla Corns, tusesc ; cind sufla vintul de """,":",noapte, se insanato~esc, dar nu pot : sta pe strazi ~i in piete din

asprimii frigului.

4, Caci vtntul este un val de aer care curge cu un anUInit prisos

miseare ; el se naste cind caldura loveste umezeala ~i presiunea oaiuurn

imprima putere suflarii ti~ninde.

5 Ca aceasta e adevarat, se poate constata cu ajutorul

caci, in ce priveste cunoa~terea legilor ascunse ale cerului, poate ghici prin ingenioase nascociri de lucruri.

6 Astfel, eolipilele se .fac din niste globuri goale de bronz, cu 0

zatura foarte strimta, prin care se toarne apa; apoi se a~aza inainte de a se incalzi, n-an nici un suflu, dar indata ce incep a

ele produc, Ia foc, un suflu puternic. Astfel se poate intelege ~i

dupao incercare marunta ~i foarte scurta, taina marilor ~i uriaselor

teli ale cerului ~i ale naturiivinturilor.

'.1 <Daca vinturile> vor fi excluse <din localitatb, nu nnmai ca

va .fi salubru pentru trupurile sanatoase, ci chiar ~i bolile intimplare din alte rele, care in unele localitati cmai putin > trateaza cu leacuri potri-vnice, in aceste Ioeuri, din cauza "lI. . ..,UlUt'Hl.

trurilor, clima Ie va vindeca mai repede.

8 Afectiunile care se vindeca eu greutate in regiunile

sus sint urmatoarele : catarul bronhiilor, tusea, pleurita, ftizia, ~i, in general, acelea care. se vindece nu prin eliminari, ci prin

9 Acestea se vindeca greu intti pentru ca sint priclnuite de

pentru ca trupurile bolnave, sleite de puteri din cauza bolii, nuate de aerul agitat de miscarea vinturilor, care totodata Ie

puterea ~i Ie slabe~e.

34, Caurus sl Corus ! t -

y s n aratate totusl ea vtnturi diferite.

VITRUVIU

54

24 Din aceste patru, semne vom duee, treein!1 prin centru, doua, linii,

pe care Ie vom prelungi dintr-o parte in eealalta, a eireumferinvei. Astfel se va obyme, pentru Austru ~i Septentrion, delimitarea optimii.

25 pa,r¢le ra,mase -VOl' fi distribuite pe intregul perimetru: trei pa,rVi

egale Ia stinga ~i trei la dreapta, ineit sa, se delimiteze pe traseu divi-

zmnile egale ale -vinturilor.

\26 Atunei traseele pievelor ~i ale stra,zilor trebuie orientate dupa, un-

gbiurile intermediare intre doua, direeyti de vtntnri. Prin acest procedeu ~i prin aceasta, impa,rvire va fi exclusa, pentru Iocuinte ~i stra,zi supa,ra,-

toarea violent a, a -vinturilor.

27 . Dimpotri-va" eind pievele -VOl' fi orientate in direcvia -vinturilor,

acestea i-vindu-se din spaviile descbise ale cerului, elanul ~i suflul repetat,

,intrind in strimtoarea stra,zilor, se va ra,spindi en 0 forva, ~i mai violenta.

\28/\ Pentru' aceasta; orientarea cartierelor trebuie sa, fie in declinaVie

--'\l \ fava, de direcvia -vinturilot, a~a fel ca acestea, lo-vindu-se de colvurile cIa, .1 dirilor, sa, se sfarme ~i, respinse fiind, sa, se destrame.

29/ Poate cf1 cei ce cunosc numeroasenumede vintnri se -VOl' mira

ea, am spus ca, sint numai opt -vinturi.

Dar daea, ei -VOl' Ina aminte:

30 Ca, eircumferinva globului terestru, ealculata, de Eratostene din

Cirene en ajutorul cursului Soarelui ~i al umbrelor gnomonului ecbinoxial dupa, inclinarea cerului, prin calcule matematice ~i prin metode geometl'ice, a fost ga,sita, ca fiind de doua, sute cincizeci ~i doua, de mil

de stadii1;

31. Ca, aeeasta reprezinta,de trei sute cincispl'ezece ori cite 0 suta,

mil depa~i 2 ;

32 f;li ca" din aeeasta, eireumferinva" optirnea pe care pare sa, 0

rieasea, un -vint este de treizeci de ori cite 0 suta, de mil ~i inca, nons

treizeci ~i C1apte de mii cinci sute de pa~i;

33 Atunei nu va mai fi de mirare ea, un singur vtnt, ra,ta,cind

abatel'i ~i intoarcel'i In,tr-un sp_attu.:at~t .q.e .?;fiare, da, na~~ere Ia prin deplasarea suflului sa,u. . .

34 . Astfel, la dreapta~i la stinga Austrului bat Leuconotus ~i .d.J.U"".l.Ut

<imprejurul> Africului, Libonotus ~i Subuesperus; de 0 parte I'/i de

a Fa-voniului, Argestes ~i, lao epoci determinate, Etesiae; ala,turi de rus, Cireius ~i Corus; de 0 parte ~i de alta a Septentrionului, ~i Gallieus; Ia dreapta. ~i la stinga Aquilonului, Supernas I'/i de 0 parte ~i de alta a Solanului, Carbas I'/i, la 0 epoca, determinata" tbiae ; iar la marginile regiunii al ca,rei mijloc e ocupat de Eurus,

eircias I'/i Volturnus.

35 Mai sint ~i alte numeroase nume I'/i sufla,ri de -vinturi

de Ia 10(luri san ape, san de la furtunile din munVi. .

1 Dacii e vorba de stadlul roman' (185 "'), reznlta 0 luugime a meridianului de 47000 de km; mai degraba e vorba insa de stadiul grec (148 m), rezultatulfiind de km. Dupa calcnlele moderne, meridiannl are 40009,152 km;

nU atil).ge 1/14,

• Milionul era necunoscut in antichitate.

DES PRE ARHITECTURA, I, 11

, ~poi ~ai sint adierile diminetii in

invlrtirea lui rasare de Ia marai ' t ,part~a in care soarele cind in 36

~i; inMvindu-se ~i dogorind ~:~a tiia~t~~, loveste umezeal~ aerului vestire a zorilor. Cind aceste adieri d ~~ ~~ illd suflul adierilor, ca 0 preooupa tinutulvintului Eurus ea 1 amuiesc .. upa rasaritul soarelui ele

toemai ' pentru ca se naste ~ adi~e,. ~e( pare, a fost numit de greci E6FO~

a adi il dimin ~ en a~t1"a) dupa cum din . .,

er or eyti, ziua de ill" f ' . _ .' aceeasi cauzil.

Sint in v ", ~e a ost numita odlpLO'l.

sa unn care neaga ca Erato t

marime a globului terestru Da . s ~ne ~ p~tut determina ade- 37

nu s adev:arata, serierea n~astri :: ;a ~~s~atoarea ~~ e exaeta" rea~a a.reg~unilor de unde se nasc -vint;~ e ~~a nu vconvma ~etermi-

ca, fie 1'/1 cu 0 masuratoare nesi ura e., 'TI, ~aca e cum ZlC aeeia,

~ai intinse san mai reduse. g " vmturile au totusi fiecare

Fundea aceste lueruri au fost e d .

t util, pentru ca ele sa fie mai xpuse e noi t:t mod sumar, mi ~-a 38

dona figuri sau cum zic .,?-I'/or ,invelese, sa infatil'/ez la sfir~itul

de unde ian ~astere an~~~~'~ifL(X.'rot: Unav astf~l trasata" ineit ~or -v~tamatoare, prin trasareaur~ee~a~~ltad' cum 1 1?ot ~ evitate

1'/1 a pietelor, "VIa a e a directia lor a

Pentru aceasta se va lua pe v v

A, si umbra de dimin tV 0 suprafava neteda un centru unde e 39

A ' ea a a gnomonului und lit '

, ?u. 0 descbidere de compas pina la' ule e . era B,. ~i din

o linie de oircumferinta 2 semn B al umbrei, sa se

fiind ."

pus din nou in loeul pe care se v o_'

ca umbra sa descreasca si apoi o_dgas~a inainte, tre- 40

sa v . v v 'i , creselll din nou umb

ajunga egala cu eea de dimin tV . v . . ' ra

va fi litera C. eata 1'/1 sa atmga eireum-

din

55

56

VITRUVIU

Pentru ca tinerii ~il matroanele sa nu se dedea in oral? la 11 patimile Venerei;

. Pe:r:tr~ c~, .viole:nY~_lui y~~an fijn~ atr~sa J;n afara zidurilor orasului 12 prm rugaru:n:tl. ~l sacrifi~ll, cladirile sa fie mintuite de teama incendiilor.

. !ar di~tatea lui Marte, einstita in afara zidurilor va face sa nu 13 mal fie certuri armata intre cetateni I}i va pastra ora~ul la adapost

de dusmani I}i ferit de primejdia razboiului. •

De asemenea, p~~tru Oeres templul se va aseza intr-un loc in afara. 14 Ol·;~~lU.W, u;nde oamenn nu.au ~ mer~e toyiu lntotdeauna, ci numai pentru

, apoi a~est loc trebure sa se gaeeasca sub paza religiei a sfinteniei

a moravnrilor curate. ' ,

Oelorlalti . zei li se VOl' alege locuri nimerite pentru temple dupa 15

. --' -_.,,- cultului lor. '

Oit despre executia insal}i a edificiilor sacre si simetriile lor voi 16 in cartea a treia I}i a patra, caci mi s-a parut necesar sa expun mai intr,:a. ~oua, d~spr~ ca~t~tatea de materials ce trebuie pregatite eladiri, ~are s~t u msusirile .acestora Ji la u ce se pot folosi; ~i [dupa trec in revrsta raporturile de masura ale eladirilor metodele .

genurile de simetrie, explicindu-le pe fie care in carti separate.

DES~RE ARHITECTURA, I. 12

57

47 Oelelalte paryi VOl' fi imparyitein mod egal: tI'e~ la dreapta ~i ~rei

la stinga, cele dinspre rasarit Ia literele L, M, cele dinspre apus la lite-

rele N, O. ....

48 Din M la 0 ~i din L la N se VOl' ~uce mte!Se~yll; ~.felul acesta,

s~ VOl'. gasi repartizate in mod egal, pe cll'cumfermya, spatiile celor opt

vmtun. . .

49 Oind acestea VOl' fi fost astfel trasate, la fiecare unghi al octogo-

nului se VOl' gasi, daca incepem dinspre miazazi : l~ unghiul. dintr~ Eurus ~i Austru litera G' intre Austru ~i Africus, H; mtre AfrlCUS ~l Fauonius N.· 'intre Fau~nius ~i Oaurus, 0; intre Oaurus ~i Septentrio, K ~ intr~ Septentrio ~i Aquilo, I; intre .Aquilo ~i Solanus, L; intre Solanus

~i Eurus, M. u. . ..

50 Astdel, facindu-se acestea, sa se puna, ~a . de a~~ment

unghiurile octogonului ~i a~a sa se orienteze llllparyll'ea strazilor.

Capitolul al Xlf-Iea

DESPRE ALEGEREA LOCURILOR PENTRU UZUL COMUN AL POPULA'fIEI

1 Dupa ce s-au imparyitstrazile~i s-an mat pieye~e pu~lice,

explicata alegerea loeurilor potrivite pentru a~ez.area fil folosmy~ a populayiei, pentru edificiile sacre, psntru for .~l. celelalte locuri 0

. Daca orasul e linga mare, terenul potrivit pentru for va

ales linga port. u"

3 . Daea, dimpotriva, orasul e d~parte de .yar~, in illlJloc~ U"'~~ULLu.J

4 Pentru edificiile sacre ale zeilor sub ocrotirea indeosebi

se afla cetatea,ca ~i pentru cele dedica~e }ui Jupiter, Iun_?nei fii "

sa se aleaga terenuri tntr-un loc foarte malyat, de unde sa se poata

cea mad mare parte a al}ezarii. . .' .,' u

Pentru Mercur, in for; pentru ISIS fil Serapls, in playa;

Pentru Apolo fii parintele ~iber \ ling~ tea~u; . Pentru Hercule, in orasele lip site de gllllllazlU ~l de

llnga circ; . ,u, 2

8 Pentru Marte, in afara orasului, dar linga Oimp ;

9 De asemenea pentrn Venus,. lin~a port. . .. 3 .•

10 Acest lncru a fost consfintlt ~l de haeusptcn etmsct, in

invataturii lor, ~i annme sa se afieze in afara zidurilor orasului arele' Venerei, alIni Vulcan fii al lui Marte :

2

5

6 7

1 Bacchus .

• Locul uude se desfii~urau exercitiile (militare ete.) se nume a Clmpullui Marte •

• Preoti-preziciitori.

58'

PLAN$A 1. ELEMENTE DE FORTIFICA'fIE

Fig.'):). _ INCINTA IN VIRFUL UNUl poV1RNlS Zidurilc fara alla apararc dedt turnurile de flancare.

Fig. 2-3. _ INCINTABXI'USAATAcULUI err BBRDBClilLB

Agger _ platforma de piimlnt butut la poalele zidurilor ~i ~allt III

rata platformei.

Slructura platformei (ef. pl. 2): Fa\a (parament) din zidiirie, legato

en zidul ineintei prin pinteni dispu~i in forma de feTastrau.

Fig. 3-4. - TURNURI Distania lntre ele egala cu lungimea tirului.

Planul: circular san poligonal. TurnUl'ile de plan piitrat ne.lugaduite din

pricina unghiurilor moartc-

DispDzi/ia tnterioart: (fig. 3) : amenajarea in Iata tntrarfi lieciirui turn a

unui intrilld ~i racordarca celor doua tronsoane ale cm'tinci printr-o pasarela

mobiHi.

Fig. 4. - PORTI Direciia ce trebuie data cailor de ncces : asa fel ca sa constrillga pe asediator sa se intoal'cr, spre curte, intrind cu Ilancul drept, care nu este

de sent.

60

PLAN~A 2. ZIDARIE LEGATA CU GRINZI DE LEMN; LUCRARI DE SUS'j:INERE; PERE'j:I PENTRU REZERVOARE

Fig. 1. - ZIDARII LEGATE

Blrne de lemn lneeate in masa zidurilor ~i a fundatiilor 101'.

Fig. 2. _ SPRIJINIREA UNUI MABrv DE PA:MlNT

Fata zidariei de sprijin. Contraforturi exterioare. Ziduri interioare In zigzag, Iastnd Intre ele ~i zidul exterior celule "oale. Intervalele dintre eontraforturi sint egale eu in,lItimea 101'. Modifieari proprii plalformelor de pamlnt ale fortaretelor :

Suprimarea contraforturilor e:rterionrc ; Umplerea eu pdmtnt pina sus a tuturor eelulelor.

Fig. 3-4. _ BETONAJ BATUT LA ZIDURILE TINEI OIBTEBNE

3. _ Saparea ~i betonarea ~antului ineonjuriitor;

4. _ Sapaturile generale ~i faeerea radierului.

61

62

1)

PL.A.Nf;lA 3. TRASEE PREALABILE PENTRU .A.P ABATE DE MASURA'r TIMPUL

Fig. 1. _ TRASEUL MERIDIANULUI A: Pieiorul unei tije verticale, gnomon.

. Din aeest punet ca eentrn se deserie un cere ~i se noteaza punetele

B~i G unde traieetoria umbrei tijei verticale taie cereul. Bisectoarea unghiuluii BAG dii direetia meridianuluLLa aminza umbra tijei se proiectcazii pe accasta

directle-

-.J = .....,

2)

Fig. 2 . .".. ROZA vtNTURn.OR

In epura lui Vitruviu traseul aratat in fig. 1 se eompHea cu 0 rozit a vlnturilor, care are urmatoarea nomenclatura: Sectorul K I: SeptentrioI L: Aquilo-G M: Solanus-M G: Eurus- G H: Auster-H N: Africus-N 0:

Fallonius-O K: Caurlls.

AVST.

Oil