Semiologie chirurgicala

1. Hipocrate
Este parintele medicinei moderne, el a descris pentru prima data „degetele hipocratice”, a clasificat bolile in
acute,cronice,endemice si epidemice, a utilizat pt prima data termenii de criza, recadere si convalescenta, a fost primul
chirur toracic si a stabilit faptul ca sarcina este de 270 zile
2. Andreas Vesalius
Afirma ca mandibula este un os unic si a fost primul care a conservat un schelete uman care se pastreaza si azi
3. Ambroise Pare
Parintele chirurgiei militare, a creat prima pensa hemostatica, el a introdus ligatura folosind ac cu ata, a respins
oparira plagilor cu ulei, a excizat mici noduli mamari si a realizat incizia abceselor perianale
4. I.F. Semmelweis
Obstetrician ungur care a scazut mortalitatea prin febra puerperala prin folosirea hipocloritului pt spalarea mainilor
medicilor inainte de asistarea la nastere a femeilor
5. Louis Pasteur
Este parintele asepsiei , recomanda ca instrumentele chirurgicale si pansamentele sa fie sterilizate la 110 grade timp
de o ora.
6. C.D Severeanu
Primul presedinte al societatii romane de chirurgie, promotor al antisepsiei si al chirurgiei experimentale, realizeaza
prima splenectomie din RO, prezinta pt prima data sutura extraperitoneala in mai multe straturi realizeaza primul aparat
Roentgen si primele radiografii si introduce anestezia cu cocaina.
7. Toma Ionescu
Impreuna cu Severeanu fondeaza societatea romana de chirurgie, realizeaza prima splenectomie, impune
linfadectomia pt cresterea vizei oncologice in interventiile pt cancer, descrie unele elemente anatomice care ii poarta
numele de ex foseta cecala inf = foseta T.I, realizeaza rahianestezia cervicala
8. Premiere chirurgicale constantene
La cta se realizeaza prima colecistectomie celioscopica din romania, se realizeaza primele suturi mecanice digestive,
primul transplant de insule de celule pancreatic, primul transplant de celule stem pancreatice
Primul chirurg roman in programul NASA pt telechirurgie
9. Elemente de etica in chirurgie
In chirurgie exista 10 reguli care tin de etica cum ar fi:
Sa nu faci ceeea ce nu stii sa faci
Ceea ce faci sa faci exemplar
Din ceea ce ai facut bine sa stii ca numai o parte este meritul tau
Ingrijestei pe toti ca si cum ar fi parintii sau copii tai
Sa nu pastrezi pentru tine nimic din ceea ce stii
Sa nu gresesti iar daca o faci sa recunosti si sa o indrepti
Asculta si parerea celorlalti si nu te supraestima
Sa iti respecti colegii ca sa fii si tu respectat la randul tau
Sa nu iti asumi meritele altora
Daruieste totul fara a cere nimic si vei avea totul
10. Clinica de chirurgie ( componenta)
-saloane rezervate pacientilor
-sali de pansare
-bloc operator
11. Blocul operator
Blocul op trebuie sa fie cat mai izolat de restul circuitelor spitalicesti pt a se asigura asepsia corecta.
Blocul op este prezavut cu:
->o camera filtru ( medicul isi schimba tinuta de spital cu echipament de sala curat)
->o camera de spalare ( chiuvete de spalare cu apa sterila, sapun sau solutii speciale ce contin subst antiseptice)
->o camera de imbracare (chirurgul isi pune halatul si masca sterile)
->salile de operatie ( ex: sala de chirurgie aseptica, sala de chirurgie endoscopica, sala de chirurgie septica)
Elementele prezente in sala de op sunt
-camera de preanestezie
- masa de operatie
-mesele pt instrumente
-masa pt anestezie
 -mesele de depozit
-aparatul de anestezie
-aspiratoare
-salonul postoperator
-camere de depozit a blocului op
-camera speciala de sterilizare
12. Circuitele in blocul operator
Niciodata circuitul medicului este acelasi cu al pacientului.
13. Instrumente pentru incizii
Instrumentele ptincizie sunt bisturiul clasic, cel electric si bisturiul cu ultrasunete.
Bisturiul clasic este folosit la sectiionarea tesuturilor si este alcatuit dintr-un maner si o lama care poate fi detasabila
sau face corp comun cu manerul
Bisturiul electric este utilizat la incizarea tesuturilor subiacente pielii si poate realiza chiar si hemostaza
14. Instrumente pentru hemostaza
Instrumentele pt hemostaza sunt reprezentate de pense cele mai des folosite sunt pean si kocher.
Pensa pean poate avea brate scurte sau lungi,varful poate fi drept sau curbsi nu prezinta dinti
Pensa kocher poate avea brate lungi sau scurte iar varful poate fi drept sau curp este folosita la prinderea
formatiunilor anatomice solide
Alte pense folosite in hemostaza sunt: guyon-pedicul renal, forester, halsted – hemostaz vaselor mici
15.Instrumente pentru sutura
Instrumentele de sutura sunt acele de diferite marimi, grosimi si forme (drepte, triunghiulare,rotunde) si port acele
Mathieu –pt sutura la suprafata si Hegar pt sutura in profunzime
16. Departatoare
Folosesc in timpul interventiei chirurgicale pentru a obtine o mai buna imagine a campului operator si exista mai
multe tipuri de departatoare : autostatic finochietto, abdominal colin si pereche farabeuf. Mai sunt utilizate ca
departatoare si valvele abdominale si vaginale.
17. Instrumentarul celioscopic

18. Asepsia (istoric, def., met)

L. Pasteur este parintele asepsiei el fiind cel care a realizat teoria microbiana s a aplicat-o in medicina mai ales in
chirurgie, Von Berman introduce termenul de asepsie, Halsted introduce in practica chirurgicala manusile de
cauciuc,Mikulicz introduce masca chirugicala, in clinica prof. Delbet are loc prima op aseptica iar in romania Toma
Ionescu este cel care promoveaza asepsia.
*Asepsia reprezinta latura profilactica a dezinfectiei ce previne contaminarea plagilor operatorii cu germeni patogeni.
Metodele de asepsie reunesc doua categorii distincte de gesturi:
1 Sterilizarea = totalitatea masurilor fizice si/sau chimice care au drept obiectis distrugerea tuturor formelor de viata
microbiana patologice si nepatologie si virale. Aceasta se face prin mijloace fizice sau chimice dintre care se disting:
metodele clasice:flambarea, fierberea, autoclavarea, caldura uscata, formolizarea si metode moderne: cu vapori de acid
de etilen, raze gamma plus sterilizarea cu ultraviolete si apa magnetica.
2 Dezinfectia=ansamblul masurilor care permit scaderea numarului germenilor de pe suprafetele chirurgicale inerte,
adresandu-se doar germenilor obijnuiti nu si formelor sporulate sau virusurilor.
19. Antisepsia (istoric,def,met)
O. Holemes si I.F Semmelweis sunt cei care au descoperit simultan, procesul contagiunii si al transmiterii febrei
puerperale
Semmelweis considerat parintele antisepsiei cel care dupa autopsia prietenului sau va obliga studentii sai sa se spele
pe maini cu clorura de var ceea ce va scadea mortalitatea postpartum.Acesta publica o lucrare unde pune bazele
antisepsiei
Lister Joseph – chirurgul lui Napoleon este cel care descopera proprietatile dezinfectante ale acidului fenic, el
foloseste instrumente care au fost tinute in prealabil in fenol si realizeaza primul pansament cu acid fenic, este pionier al
antisepsiei imagineaza un pulverizator cu spray antiseptic
Fleming descopera penicilina
In Romania Severeanu a fost cel care a promovat antisepsia
*Antisepsia=este o metoda curativa alcatuita din totalitatea mijloacelor prin care se urmareste distrugerea
germenilor patogeni prezenti intr-onplaga, pe tegum. sau in mediu
Metode fizice – sterilizzarea, dezinfectia, igienizarea
Metode chimice - antibiotice si sulfamide + antiseptice p-z
 20. Spalarea si echiparea chirurgului
Aseptizarea mainilor
-> Metoda clasica – spalarea mecanica cu apa sterila si sapun, 3 perii cate 5 min fiecare
Peria 1 = pana la 1/3 prozim a antebr (cot)
Peria 2 =pana la 1/3 mijlocie
Peria 3 = pana la 1/3 distala (mana)
Spalarea se completeaza cu alcool iodat si alcool
-> Metode moderne: utilizate sporadic, detergenti si betadina, aseptozare rapida 3 min si buna
-> Metode de necesitate: badiponarea tegumentelor mainii si antebr cu tinctura de iod in caz de mari urgente
Spalarea are loc in camera de spalare din blocul op
Echiparea chirurgului incepe in camera filtru unde acesta isi schimba tinuta de spital cu un echipament de sala, curat
format din pantalon, bluza, bonetasi incaltaminte apoi dupa spalarea mainilor acesta isi pune halatul si masca sterile de
unica folosinta sau din casoleta unde au fost sterilizate acesta etapa are loc in camera de imbracare.
Manusile chirurgicale se pot pune in aceasta sala sau in sala de op
21.Punerea manusilor sterile
Aceasta poate avea loc in camera de imbracare sau in sala de op, acestea sunt extrase cu grija de catre chirurg din
ambalaj. Prima manusa trebuie atinsa doar pe partea interioara iar cealalta doar pe partea exterioara .
22. Sterilizarea prin fierbere
Inainte de sterilizare indiferent de metoda folosita, materialele vor fi pregatite prin spalare si curatare speciala, apoi
sunt asezatein recipiente speciale.
Fierberea ramane o metoda de domeniul trecutului dar frecvent utilizata in mediul rural pt sterilizarea seringilor. Prin
fierbere la 100 grade timp de 30 min se poate obtine o distrugere partiala a germenilor
Fierberea se poate realiza cu firbatorul electric simplu sau pur si simplu in vase obisnuite inchise
23. Sterilizarea prin caldura umeda
Se numeste autoclavare. Se realizeaza cu vapori de apa sub presiune, obtinuti intr-un autoclav care este de 2 tipuri :
cu perete dublu sau cu cavau dublu.
Se bazeaza pe princip fizic al cresterii temperaturii odata cu ridicarea presiunii
Tehnica se adreseaza aseptizarii mat moale, mat de sutura, mat de cauciuc
Steriliz optima pt majorit mat moi are loc la 1 si ½ atm si 100 C timp de 30 min
Tehnica pregatirii si manipularii mat steriliz de autoclav
- mat sunt asezate in casolete, peretele lat al casoletei prez orif ce permit part vaporilor, dupa steriliz o banda
metalica permite astuparea acestor orif => etansarea casoletei si pastrarea mat in cond de sterilitate, dupa termin steriliz
casoletele sunt sigilate cu o banderola pe care se scrie dta steriliz iar casoleta este pastrata in dulapuri inchise
Steriliz prin caldura umeda este valabila 24 h indiferent daca casoleta a fost deschisa sau nu
24. Sterilizarea prin caldura uscata
Se face cu pupinelul si reprezinta o metoda de sterilizare a instrumentarului chirurgical metalic a obiectelor din sticla
sau portelan
Aparatul este o etuva cu pereti dublii izolati in azbest, sursa de caldura este o rezistenta electrica
Sterilizarea se face la 160C timp de 30-40 min
Flambarea – precedeu vehi si imperfect, in cond de urgenta, cu trecerea prin flacara a instr metalice sau aprinzand
alcool turnat peste instr
Incalzirea la incandescenta – steriliz rapida si sigura dar deterioreaza instrum
Fierul de calcat realizeaza temper de 200-300 grade, distrug germenii de pe tesaturi
25. Sterilizarea prin mijloace chimice
Este de 3 tipuri :
1 prin vapori de fenol
2 prin vapori de etilen acid
3 prin imersie in produse chimice

1 se face in termostate ermetic inchise la subsolul carora se introd sol 40% aldehida formica sau tablete de 3 oxid
metilen
timpul de steriliz este i.p cu temp
se steriliz sonde, bujii, aparate optice, material moale
este mai toxic
2 etilenul este un gaz incolor, inflamabil si explozibil
are penetrabilitate f mare in cauciuc, mase plastice, hartie, textile
are valoare bactericida f buna , distrugand toate microorg
 in spital este utilizat pt sterili cateterelor, sondelor, ap optice
poate da fenomene iritative
poate exploda nativ pt care se amesteca cu gaze inerte
sterilizarea se face in instal asem autoclavelor
materialele sterilizate cu raze gama nu mai pot si resterilizate cu etilen acid deoarece form un compus greu de elimina
– etilen clorhidrat
3 se utilizeaza pt mat care nu rezista la tmp autoclavului sau care sunt usor deteriolabile
subst utiliz sunt : glutar aldehida, cloracetil, bromacetul
se pot steriliza diverse mat diin metal sau mase plastice, cauciuc, instrum sau aparatura care nu poate fi steriliz prin
alte metode
met pref in prezent pt steriliz instrum si aparaturii celioscopice dupa prepararea pe loc a sol de glutaraldehida,
imersie si spalarea cu apa sterila pt a nu avea reac alergice sau adverse
sol este activ valabila 16 zile permitand o buna steriliz in 3 ore
26. Mijloace fizice de sterilizare
Raze ultraviolete - se fol ca adjuvant in dezinfect salii de op, se fol lampi cu UV pt iradierea aerului si a anumitor
zone,se iradiaza zilnic atmosfera 5-6 ore prin lampi instalate in perete
Radiatii – se utiliz rad gamma furnizate de elem radioactive ca cesiu si Cobalt, se fol pe scara industiala mai ales pt
mat de unica fol (seringi, sonde, tuduri, manusi, valve )
27. Controlul sterilizarii
Este obligatoriu si se face periodic
Se fare in primul rand pt controlul parametrilor de funct ai ap de sterliz
Met biologica se fol periodic pt verif steriliz si manip corecte a materialelor
Se fol caract fizice si chimice ale unor subst introd in casolete, subst ce-si modifica culoarea sau starea de agregare
dupa 15 min ( benzonaftolul, floarea de S acd benzoic -> se topesc, tuburile de control BROWN isi schimba culoare)
28. Pregatirea unui pacient in vederea operatiei
Pregatire psihologica etc

29. Conditiile unui bun antiseptic

- să aibă cel puţin efect bacteriostatic, preferabil bactericid;
- să aibă indice terapeutic mare;
- să afecteze un număr cât mai mare de germeni patogeni (spectru larg);
- să fie bine tolerat;
- să nu fie alergenic;
- să nu fie toxic;
- să aibă un efect rapid şi de lungă durată;
- să nu fie incompatibil cu alte substanţe administrate.
30.Alcoolu
Antiseptic de suprafata, concentr de 70%, act bactericid dat puterii de patrundere in str prof alea epidermului si gl
sebacee, este bine tolerat de tegum poate fi utiliz si in reg cu tegum subtire, coaguleaza subst organice si penetreaza mai
bine cel bacteriene, nu este coroviz, nu este toxic
31. Tinctura de iod
Antiseptic de suprafata, frecv utiliz pt badijonarea tegum la niv campului op in jurul buzelor plagilor accidentale, are
act puternica deezinfectanta, este bactericid, fungicid, ameboid nu este virucid, se fol sub forma de tinctura de ios sau
alcool iodat fapt ca iodul liber este toxic si iritant pt tesuturi, iodul mareste puterea de permeabilitate a alcoolului = > sol
eficace si-n profunzime
Dezavantaje daca este aplicat pe plagi precipita albuminele pe seroase si pro aderente
32. Solutia Lugol
Preg pre op in doze crescande pe tiroida si testul land shiler
Este un antiseptic, o solutie foarte eficienta impotriva bacteriilor si a fungilor, este si un foarte bun dezinfectant.
33. Cloramina
Derivat clorurat ce degaja clor, este sub forma de tablete din care se prepara o solutie, este antiseptic bun pt unele
materiale, rufarie sau obiecte de sticla necesare bolnavului se poate folosii si la spalarea plagilor dar solutia este mult
diluata.
34.Antiseptice derivati ai metalelor grele
Cei mai cunoscuti sunt cei organici sau anorganici ai mercurului si argintului.
Sublimatul corosiv sol 1 la mie dezinf mainilor
Oxicianura de mercur sol 1 la 4 mii pastrarea sondelor urologice
 Fenoseptul – cetofilactic, caustic, antimicrobian- plagi
Nitratul de Ag – dezinfect bactericid distrucitv, cauterizant
Se fol sub forma de creion cu act caustica => cicatreizant
35.Coloranti acizi
Derivati ai acridinei
Rivanolul -> antiseptic indici largi, se aplica sub forma de sol in plagi infect sau comprese
Permanganatul de potasiu -> antiseptic slab, se fol la niv mucoaselor
Metoseptul -> dezinfectant, color in verde tegum sau mucoasele, se utiliz la preg camp op la pers alergice la iod
Albastru de metil
Violet de gentiana -> dermatologie
Iodoformul -> plagi + stomatologie
36. Antiseptice moderne actuale
Alcoolul iodat
Clorhexidin 0,5% in sol hibitan tinctura
Izobetadina dermica
Sol apoasa de clorhexidin
Sol Dakin
*Pt spalarea mainilor -> Betadina sapun
Antisepticele nu se sterilizeaza
Au Ph propriu
Au fenom de incompatibilitate
37.Foaia de observatie clinica
Este formata din mai multe parti si este obligatoriu sa i faca fiecarui pacient la internarea pe sectie.
Aceasta foaie cuprinde:
Datele personale alea pacientului
Anamneza
Examenul clinic obiectiv
Examenul local
Explorarile praclinice
Diagnosticul, investigatia chirurgicala
Tratamentul
Epicriza
38.Explorari obligatorii in clinica de chirurgie
Explorarile obligatorii in clinica de chirurgie sunt cele biologice si cele paraclinice.
39. Explorari biochimice in chirurgie (val, scop)
Ele pot explorari biochimice de sange sau de urina si se numesc :
Hemoleucograma -> hematocrit – marit () scazut ()
-> hemoglobina – marita () scazuta ()
->nr de globule albe – marit ()scazut ()
-> nr de leucocite – marit () scazut ()
-> nr de trombicite – marit () scazut ()
Probe de caoagulare -> timp de sangerare
->timp de coagulare
->protrombina
Sumar de urina
VSH
40.Explorari paraclinice in chirurgie (scop,exemplificari)
Explorari paraclinice in chirurgie pot fi de rutina (radiografie toraco pulmonara, EKG, ecografie abd, radiografie
abdominala) si speciale ( eco-cardiografia, punctia biopsie, laparoscopia diagnostica, RMN, CT, endoscopie )
41. Repere clinice in urmarirea imediata postoperatori
Ritmul cardiac, tensiunea, diureza, temperatura
42. Epicriza unui pacient chirurgical
Reprezinta un rezumat al foii de observatie si trebuie sa cuprinda: motivele internarii, explorarile efectuate si
rezultatele, tratamentele ( medicale si chirurgicale), evolutia dupa si in timpul tratamentului, recomandari la externare.
43.Foaia de temperatura
Aceasta face parte din foaia de observatie clinica a pacientului si pe ea se noteaza ce temperatura corporata are
pacientul in momentul internarii, si pe parcursul sederii lor pe sectie.
 44.Tactul rectal
Tactul rectal sau tuseul rectal, reprezinta un examen banal care poate oferii informatii valoroase, dar este o manevra
diagnostica neplacuta.Pentru a putea efectua tuseul rectal pacieltul este asezat in decubit lateral, cu coapsele flectate pe
abdomen iar medicul folosind o pereche de manusi chirurgicale nesterile, de unica folosinta iar indexul va fi lubrefiat pt
ca manevra sa fie cat mai putin suparatoare.Se pot explora anusul, prostata, ampula rectala iar la persoanele de sex
feminin virgine li se efectueaza controlul ginecologic.Prin aceasta manevra se poate berifica daca pacientul prezinta
melena.
45. Examinarea genitala la femeie
Examinarea genitala la femei consta intr-un control ginecologic.
46.Radioscopia abdominala ”pe gol”
Radioscopia abdominala pe gol este un examen radiologic simplu al abdomenului vazut din fata. Radioscopia abdomenului fara
pregatire este un examen care se desfasoara fara administrarea prealabila a unui medicament opacifiant se poate face in miscare si
nu se imprima pe film.
47.Radiografia abdominala simpla
Radiografia abdominala simpla, fara substanta de contrast, are drept scop punerea in evidenta a anomaliilor
radiologice ale continutului abdominal de tipul calcifierilor, a imaginilor aerice anormale prin localizare si numar, a
imaginilor lichidiene in raport cu masele tisulare. Este o explorare utila in silirea rapida a diagnosticului diferential intre
un abdomen acut de etiologie biliara si unul secundar unei perforatii ulceroase, ocluzii intestinale inalte etc.
48. Irigografia
Irigografia reprezintă metoda de vizualizare radiologică a colonului (intestinului gros) cu ajutorul unei
substanţe de contrast opace, substanţa de contrast folosită este sulfatul de Bariu. Administrarea substantei de
contrast se face pe cale rectală, prin clismă.
Pregătirea pacientului este un element extrem de important pentru reuşita examenului irigografic, urmărind golirea
completă a
colonului de reziduuri (gaze şi materii fecale); aceste reziduuri, amestecate cu substanţa de contrast, pot preta la
confuzii de diagnostic.
49. Ecografia abdominala
Este o metoda de diagnosticare prin ultrasunetele reflectate de diferitele structuri din organism, asigurand o buna
evaluare a starii de snatate a organelor interne in care nu se afla aer.
Ecografia abdominala este indicata la orice pacient cu o durere localizata sau difuza, in maririle de volum ale
abdomenului, traumatisme abdominale etc.
50. Colonoscopia
Colonoscopie este o investigatie minim invaziva a intestinului gros (colon) si a partii distale a intestinului subtire cu o
camera video atasata de capatul unui tub flexibil introdus prin orificiul anal. Investigatia permite vizualizarea directa a
leziunilor, fotografierea lor, prelevarea de biopsii si rezectia leziunilor suspecte (polipi). Colonoscopie este o investigatie
cu un grad inalt de siguranta.
Investigatia necesita o pregatire speciala, asigurata prin administrarea unui purgativ cu o zi inainte.
Pentru aceasta procedura pacientul va sta in decubil lateral pe masa de consultatie. I se va administra medicatie
pentru durere si un sedativ usor pentru a sta confortabil si sa fie relaxat pe toata durata examinarii. Medicul va
introduce un tub lung, flexibil, luminos in rect si-l va impinge pana ce va ajunge in colon. Tubul se numeste colonoscop.
El transmite o imagine din interiorul colonului, astfel incat medicul sa poata examina cu grija linia colonului. Se indoaie
pentru ca medicul sa-l poata muta printre curbele colonului, tubul introduce aer in colon pentru ca acesta sa se umfle,
oferindu-i medicul posibilitatea de a vedea mai bine.
51. Eso-gasro-fibroscopia
52. Punctia peritoneala (paracenteza)
Reprezinta gestul medical de patrundere in cav perit cu ajutorul unui ac sau trocar. Daca este urmat de plasarea unui
cateter intraperitoneal, care permite efect fie de lavaj fie a dializei peritoneale vorbim de lavaj peritoneal
Indicatiile paracentezei:
Diagnostica -> punctie exploratorie
Terapeutica -> punctie evacuatorie
Nu se face la bolnavii febrli sau cu stare generala alterata, hemoragii digestive recente, abd chirurgical acut, sarcina,
infectii la locul de punctie etc.
Inainte de efectuarea paracentezei pacientul va fi evaluat prin examen general si local
Mat neces: antiseptice, anestezic local,ace de punctie, trocar cu mandren, eprubete sterile, recipient colector,
tampoane si pansamente sterile
Locul de punctie este sit la unirea treimii externe cu cea mijlocie a lin care uneste ombilicul cu spina iliaca ant- sup
stg, punctia se face aici pt ca evita lezarea vaselor, a colonuluisigmoid sau a anselor intest care fiind mobile ”fug din calea
acului”
 Se evita muschii drepti abdominali si cicatricile de l aniv abd
53. Punctia fundului de sac Douglas (culdocenteza)
Reprez un gest medical prin care se patrunde cu un ac pe cale transvaginala (femei) respectiv transrectala (barbati)
La niv fundului de sac Douglas.
Indicatia este reprezentata de evacuarea unor colectii purulente – septice sau aseptice pelvine- in cantit mica,
acumulate decliv la niv fundului de sac
Mat necesare: ace, valve vaginale, irigator si canula pt spalatura vaginala, pensa de col uterin (F), anuscop (B)
Loc de punctie : fundul de sac vagin post la f respectiv per ant al rectului la b
Poz pacientului: pe masa ginec in poz ginec. Se recomanda ca manopere pregatit spalatura vagin, evac vezicii urin si a
rectului precum si confirm prezentei colect prin tuseu vaginal respectiv rectal.
1 se plaseaza cele 2 valve vagin si se realiz toaleta vagin cu antiseptice
2 se prinde margin post a colului cu o pensa si se tractioneaza in sus
3 se patrunde cu acul montat la seringa si fundul de sac vagin post la 1,5-2 cm adancime sub aspir cont
4 aspirarea lichidului in seringa si examinarea macroscopica cu recoltare in eprub sterile precum si examin microscop
5 evacuarea completa a lichidului
6 extragera brusca a acului la finalul manoperei
7 tamponarea locului de punctie cu o compresa imbibata in antiseptic
54. Tomografia computerizata
55. RMN in chirurgie
56. Urografia
Examen radiologic care studiaza morfologia si functionarea aparatului urinar.
Urografia consta in radiografierea cailor urinare, dupa opacifierea acestora cu un produs de contrast, care se injecteaza pe cale
venoasa si se elimina in urina.
57. Oscilometria
58.Arteriografia
59.Flebografia
60. Mamografia, ecografia mamara
61. Cistoscopia
Cistoscopia reprezintă o procedură ce permite vizualizarea foarte amănunţită a interiorului vezicii urinare, a uretrei si
a prostatei la barbati, cu ajutorul unui endoscop specializat folosit în scop diagnostic sau chirurgical numit cistoscop = un
tub flexibil din metal sau cauciuc cu o cameră video de dimensiuni mici sio sursa de lumina . Acest procedeu este
efectuat sub anestezie locală.
62. Punctiile biopsie
Punctia biopsie reprezinta un act ce consta in introducerea unui trocar intr-un tesut viu si in prelevarea unui fragment
din acesta pentru a fi supus analizarii histopatologice
Punctia biopsie se face dupa efectuarea unor analize precum hemostaza aceasta trebuie sa fie normala sau apropiata
de normal.
Punctia biopsie se practica at cand prelevarea trebuie sa se face din profunzime si reprezinta extragerea unei mici
probe clinice din organul respectis sau tumora de studiat.
Reperele locului de punctionare sunt luate in general cu ajutorul unei radiografii sau al unei ecografii
Punctia biopsie se face doar sub anestezie locala si necesita o supraveghere postoperatorie a pacientului.
Punctia biopsie poate interesa : gl mamara, prostata, ficatul, pancreasul, rinichiul, nodulii limfatici etc
63.Presiunea venoasa centrala
PCV semnifica relatia dintre volumul sanguin circulant si capacitatea inimii drepte de a se adapta la acest volum.
PVC este presiunea sangvina masurata la jonctiunea dintre vena cava si atriul drept.
Cele mai comune aborduri sunt: vena jugulară internă, vena subclavie şi vena femurală.
Montarea unui cateter într-o venă centrală se va face obligatoriu în condiţii de sterilitate absolută, altfel există riscul
să apară infecţia de cateter sau chiar endocardita.
Capul pacientului este înclinat la 30-45 grade, se măsoară distanța de la unghiul sternal până la punctul cel mai înalt
unde se observă pulsația venei jugulare, la această distanță se adaugă 5 cm (distanța între unghiul manubriosternal și
atriul drept) și se obține o valoare aproximativă a PVC.
Val normale : 0-5 cm H2O
64. Scintigrafia
Este o tehnica de imagistica medicala bazata pe detectarea radiatiilor emise de o substanta radioactiva introdusa in
organism, prezentand o afinitate deosebita pentru un organ sau un tesut.
Scintigrafia permite sa se deceleze numeroase afectiuni care ating atat structura, cat si functionarea organelor, si
unele procese patologice: inflamatie, infectie, sangerare, tumora.
 Principiul scintigrafiei consta in a administra pacientului o substanta activa care se fixeaza electiv pe organul sau pe
tesutul respectiv ce trebuie explorat. O camera speciala (gamma-camera) inregistreaza in continuare radiatia emisa de
organul sau de tesutul respectiv. Imaginea regiunii explorate este atunci obtinuta pe un monitor cu care este dotata
gamma-camera, inregistrand succesiunea in timp a mai multor imagini.
In general, nu este necesara nici o pregatire. Produsele sunt injectate in cantitate foarte mica, de cele mai multe ori
intr-o vena a bratului. Anumite examene sunt realizate dupa inhalarea sau dupa ingestia unui trasor radioactiv. Pacientul
sta in decubit dorsal pe patul de examinare; gamma-camera este plasata in fata regiunii de studiat sau se roteste in jurul
pacientului ca un scaner .
Doza de radiatii primita de pacient este foarte mica. Produsul nu antreneaza nici o alergie, somnolenta sau stare de
rau. Pacientul poate sa-si reia toate activitatile imediat dupa efectuarea examenului.

69. ESCARA DE DECUBIT necroza cutanată produsă prin compresiunea de durată a părţilor moi pe segmentele dure,
osoase

- apare la pacienţii imobilizaţi la pat, paralizaţi, arşi, comatoşi, bătrâni, denutriţi, imobilizări gipsate, pacienţi neglijaţi
- la nivelul sacrului, calcaneului, trohanterului
- tratament : profilactic
curativ – excizia ţesutului necrozat

70. SPALATURA GASTRICA = spalarea si evacuarea continutului gastric cu ajut unei sonde Faucher
- Indicatii: dilatatia acuta de stomac, pregat preoperat a pacientilor cu stenoza piloro-duodenala, primele ore ale intox
acute
-Tehnica: pacient asezat, la marginea patului; se introd sonda de’a lungul bazei limbii, pacient e rugat sa aiba miscari
de respiratie si deglutitie pt ca sonda sa inainteze; cand sonda e in stomac, se effect golirea acestuia, apoi se trece la
spalatura gastrica de 5-6 ori; palnia se fix la capatul sondei, se tine la niv toracelui si se umple cu lich de spalatura; cand
sonda e plina se ridica la 30-40 cm de niv gurii; cand aproape tot lichidul e in stomac, se coboara capatul liber al sondei
40-50 cm sub niv epigastrului, pe unde se scurge continutul stomacului intr’un vas.
71. CATETERISMUL URETRO-VEZICAL= introd pe uretra a unor sonde, pana in vezica, in scop explorator, evacuator,
therapeutic
-Tehnica la B: bolnav in decubit dors, operator asezat in dr, dezinfect meatul, se allege sonda adecvata, cu mana stg se
prinde penisul si se trage in sus, cu mana dr se introd sonda pana la niv bulb uretral pe care il depaseste cu usurinta daca
se trage penisul in sus; aparitia urinei indica intrarea in vezica; se fixeaza sonda cu leucoplast sau se umpla balonasul la
sonda Foley
-Tehnica la F: in poz ginecologica, se dezinf vulva, cu sonda Foley sau Nelaton
72. CLISMELE = introd in recto-colon a unei solutii sau suspensii in scop therapeutic sau diagnostic
-Indicatii: evacuarea intestinului, absorbtia la niv mucoasei a unor medic, clisma baritata in scop diagnostic
-Tipuri: c evacuatorie, c medicamentoasa, c alimentara, c termina, c opac
-Clisma evacuatorie: Indicatii (constipatie, pregatirea pt examinarea radiologica sau endoscopica a intestinului, inainte
de nastere, inainte de operatie
-Tehnica: spalarea pe maini cu apa si sapun, pozitie de decubit dorsal cu flexia usoara a membrelor inf, se
indeparteaza fesele bolnavului cu mana stg si se introd canula prin anus in rect cu mana dr, perpendicular, cu varful
indreptat putin inainte spre vez urin prin miscari de rotatie, se introduce canula 10-12 cm, se deschide robinetul si se regl
viteza de scurgere a apei din irrigator; apoi se indeparteaza canula, se roaga bolnavul sa retina 10-15 min
73. SPALATURA VAGINALA
74. INJECTIILE IM: in scop therapeutic, consta in introd unor sol izotonice, coloidale, sau uleioase in stratul musc
-Zone de elective: reg deltoidiana, fata ant-ext a coapsei, reg fesiera
-se util ace lungi de 6-8 cm, cu bizou lung; se introd acul profund in masa musc, printr’o miscare brusca, se aspira
putin in seringa pt a verifica daca nu s’a patruns in vas, dupa care se inject lent Solutia, dupa terminare se retrage brusc
acul si se maseaza locul, cu tampon de vata.
75. INJECTIILE IV: in scop diagnostic si therapeutic; consta in introducerea unei substante diret in circuitul sangvin
dupa punctionarea unei vene
 - Tehnica: se pune garou, se dezinfecteaza reg si cu indexul sau policele de la mana stanga se imobilizeaza vena ce
urm a fi punctionata; cu acul montat la seringa, orientat cu sectiunea bizoului in sus, in unghi ascutit fata de planul pielii,
se strabate pielea, apoi se va inainte putin aproape parallel cu planul tegumentului, dupa care se va punctiona vena;
intrarea in lume da senzatia de patrundere in gol; acul se introd mai adanc in vena, pt ca bizoul sa fie complet in lumen;
se inlatura garoul, se inject substanta, se scoate acul, se maseaza usor locul
76. PUNCTIA RAHIDIANA = gestul medical de patrundere cu un ac in spatial subarahnoidian pana la vizualizarea LCR
-Indicatii: diagnostic, therapeutic in vederea injectarii de aer, substante, efectuarea anesteziei subarahnoidiene
-Locul de punctie: la niv sp interspinoase L2-L3, L3-L4, L4-L5
-Pozitia pacient: sezanda pe un plan dur, cu capul flectat la maximum pe piept si coatele sprijinite pe genunchi
-Tehnica: toaleta planului tegum cu antiseptic in 3 randuri, anestezia locala plan cu pla, patrunderea se face cu acul cu
mandren perpendicular pe linia mediana, in mijl spatiului interspinos, introducerea acului se va face progresiv prin lig
interspinos, lig’ galbene si duramater, insotita de retragerea periodica a mandrenului pt a verif poz acului, scoaterea
mandrenului, se scurg primele picaturi prin ac, recoltarea LCR se face in eprubete sterile, retragerea brusca a acului la
finalul punctiei, masarea locului de punctie cu un tampon cu antiseptic, aplicarea unui pansament steril, repaus la pat
fara perna minim 8 ore
77. HEMOSTAZA PROVIZORIE = actul de oprire a sangerarii prin mijloace improvizate, in conditii de urgenta si cu
durata limitata de actiune
-compresiunea digitala directa: se prinde vasul intre degete, sau mesare cu comprese, fese
-compresiunea la distanta: se comprima vasul lezat, dar la distanta, cu un deget, ambele maini, pumn;
Pt plagi superf la fata ce comprima A temp superf, pt plagi din terit A faciale se compr la niv mandibulei, pt plagile
umarului se compr A subclavic, pt plagi faciale sau ale calotei ce compr A carotida primitive, pt plagile membrului
thoracic se compr A axilara, in lez aortei sau aa iliace se compr cu pumbul sprijinit pe cealalta mana peretele abdominal,
in plagile A femurale se compr A in triunghiul Scarpa, in hemorag la niv piciorului sau gambei se compr A in fosa poplitee
-compresiunea circular sau prin garou: deasupra plagii daca e lezata artera, dedesubt daca e lezata vena
78. HEMOSTAZA DEFINITIVA:
-Tamponarea: fol in sangerarea unor cavit mici natural sau operatorii (cavit naz, uter)
-Capitonajul: cu fire de catgut prin masa celulo-grasoasa, pt apropierea zonelor profunde sangerande
-Obliterarea vaselor: cu ceara speciala, burete gelaspon..
-Cauterizarea: electric sau criocoagulare
-Pensarea: unui vas mic, det hemostaza definitive
-Ligatura vasului: cu fire neresorbabile sau catgut (in propedeutica, pag 148)
-Sutura vasului: in lezarea Aa sau Vv importante; cu fire separate sau surjet, cu ace atraumatice, si fire resorbabile
-Embolizarea arterial: pt hemragii gastrice, se cateterizeaza intraarterial, endoscopic, apoi obliterarea lumenului prin
emboli din mat sintetice
79. Sonda Sengstaken Blackmore= sonda cu 3 lumene si 2 balonase; canalul central asig controlul cavit gastrice, iar
celelalte 2 comunica cu cele 2 balonase.; se introd pe narina, dupa 45 cm de la arcada dentara sau 65 de la narina, ar
trebui sa fie in stomac. Se umfla balonul distal cu 50 ml ser fiziologic, se fix sonda la narina. Poate fi mentinuta 24-48 h
80. INCIZIA = calea de acces la structura tisulara, realizata therapeutic, prin sectionarea unuia sau mai mulor tesuturi
- Principii: asepsie si antisepsie, anestezie locala/regional, traiect cat mai anatomic, marime suficienta a inciziei,
incizarea plan cu plan, lungimea inciziei unui plan subiacent nu treb sa depaseasca incizia planului precedent, pt
prelungirea inciziei se reiau timpii
-Tegumentul:se inteapa cu bisturiul( la 90 grade fata de planul tegum) tegum, cu lama perpendicular orientate pe
planul pielii se face incizia, si se termina in pozitia in care s’a inceput
-Tesutul cel subcut: se inciz fie odata cu pielea, fie dupa incizia ei; se face hemostaza vaselor lezate
- Aponevrozele: nu se depasesc limitele planurilor supraiacente; la linia alba, nu trebuie deschisa teaca dreptilor
abdominali
-Muschii: nu se sectioneaza decat cand e necesar
-Tendoanele:
-Vasele: in scopul cateterizarii, a dezobstruarii sau suturii lor sau a grefelor; trebuie facuta hemostaza lor inainte, cu
pense (Satinski)
 -Nervii: sectionati perpend pe axul longit
-Organele cavitare: se inciz un perete, strat cu strat, apoi celalalt, realizand concomitant hemostaza
-Organe parenchimatoase: in prealabil, se clampeaza pediculii vasculari
-Colectiile purulente: se inciz in zona de maxima fluctuenta, plan cu plan.
81. SUTURA CHIRURGICALA: chir = refacerea continuitatii structurilor si planurilor anatomice ale plagilor, in scopul
unei vindecari rapide si functionale
- poate fi: dupa momentul efectuarii ei (primara- pana la 6 ore, primara intarziata- 2-3 zile, secundara- mai mult de 7
zile), dupa respectarea planurilor anatomice ( plan cu plan, intr’un singur strat), dupa continuitatea suturii ( discontinua,
continua), dupa natura materialului de sutura (cu fire resorbabile, cu fire neresorbabile),dupa tehnica suturii (manuala-
cu portac si ac, mecanica)
-Principiile suturii: respect regulilor de asepsie si antisepsie, hemostaza riguroasa, buna vascularizatie a tesuturilor
saturate, afronarea corecta a marginilor plagilor, cunoasterea si respectarea anatomiei regiunii, evitarea gesturilor
agresive, a unei suture in tensiune, sau ischemiei tesuturilor prin fire prea stranse
-Indicatii: refacerea tes si organelor lezate accidental sau sectionate intraoperator
-Contraindicatii: plagi infectate, plagi mai vechi de 6 ore, incizii facute pt efect colectiilor purulente
82. MATERIALE PT SUTURA CHIRURGICALA:
-Instrumentar: ace curbe/drepte Hagerdon, traumatice sau atraumatice, aparate de sutura mecanica, portace
(Mathieu, Hegar..)
-Fire pt sutura: resorbabile (pt suturile profunde, ale mucoaselor, muschilor, parenchim), catgut, material sintetice,
neresorbabile (pt sut aponevrozelor, tendoanelor, pielii; sunt de in, bumbac, matase, nylon), fire metalice (pt eventratii,
evisceratii), agrafe Michel (pt plagi cutanate)
83. TEHNICI DE SUTURA CHIRURGICALA: sutura chir = refacerea continuitatii structurilor si planurilor anatomice ale
plagilor, in scopul unei vindecari rapide si functionale
-Tehnica suturii: I timp= afronarea, II timp= trecerea firului prin versantii plagii, prin miscari repetate de pronatie si
supinatie, III timp= inodarea firului
1. sutura continua (Surjet): simpla sau cu fir impiedicat
2. sutura in bursa: pt infundarea unor bonturi
3. sutura pielii: sut capitonata
4. sutura musculara: cu fire in X sau U
5. sutura vasculara: eversanta, longitudinala, transversal sau circular
6. sutura intestinala: in 2 planuri, sau cu fire separate, sau surjet simplu.
84. PANSAREA PACIENTULUI CHIRURGICAL: pansarea = protejarea unei plagi de contactul cu diferiti germeni, fiind un
timp final al interventiei chir
- pansamentele pot fi septice/aseptice
-Tehnica: pacient asezat pe masa de pansat, in decubit dorsal/lateral, medical se spala pe maini, instrumentarul
trebuie sa fie steril, tegum se sterg cu comprese imbibate in solutii antiseptic, se face toaleta plagii, apoi se aplica
compresele sterile ce se fix cu benzi de leucoplast
: in cazul plagii septice: se face toaleta plagii, se spala, se inlatura detritusurile din plaga, se excizeaza
tesuturile necrozate, se chiureteaza baza si peretii plagii, se evacueaza seroamele, hematoamele sau colectiile purulente,
se lasa la nevoie o mesa sau tub de dren.
85. INFASAREA = act prin care se reliz fixarea sau imobiliz unui anumit segm al corpului folosind fasa
-Tehnica: fasa se tine cu ambele maini, cu ruloul opus zonei care se bandajeaza, derularea facandu’se condusa de
fasa; infasarea se incepe si se termina cu o tura circular, fixand capatul bandajului cu mana stanga, iar cu dreapta tinand
ruloul fesei, miscarea fiind de la stanga la dreapta operatorului.
-Tipuri: circular (pt cap, gat, torace, brat, abdomen), in spirala, rasfranta, bandaj in 8, in spica (la nic membrelor), in
evantai (cot, genunchi), prastia (nas, Barbie, urechi)
Bandajul Capului: capelina, boneta (b compresiv), b monocular (in prez plagilor oculare), b binocular
Bandajul Urechii
Bandajul Cefei: in cruce
Bandajul Membrelor sup: degetelor, policelui, mainii (tura la niv incheieturii, apoi in 8), artic scapula-humerale
 Bandajul Desault: pt imobiliz brat sau antebrat
Bandajul Velpeau: pt umar
Bandajul piciorului
Basndajul piciorului: in T
86. DRENAJUL PERITONEAL
87. DRENAJUL PLEURAL (pleurotomia) = interventia chir prin care se evacueaza o acumulare lichidiana si/sau gazoasa
din cavit pleurala spre ext; se poate realiza prin 3 procedee: toracocenteza (introducerea unui ac intr’un spatiu
intercostal pt evacuarea acestor colectii), pleurotomia minima (introd intr’un sp intercost a unui tub de dren in scop
evacuator), pleurotomia larga sau cu rezectie de coasta (prin rezectia unui segm dintr’un arc costal pt asig unui abord
largit)
-Indicatii: pt toracocenteza ( in scop exploratory, in scop therapeutic-hidrotorax, pneumothorax, hemopneumotorax),
pt pleurotomie (revarsate pleurale massive recente, pneumothorax spontan sau traumatic masiv, hemotorax masiv in
traumatisme), pt pleurotomie cu rezectie de coasta (revarsate pleurale vechi, pahipleurita)
-Tehnica: TORACOCENTEZA: pozitia bolnavului e la marginea patului, sezanda, cu trunchiul usor flectat ant, umerii
ridicati; pe linia axilara post, in plina matitate, in spatial VI-VIII intercost; se dezinfect tegum cu alcool iodat, anestezie
locala strat cu strat; se repereaza marg sup a coastei din zona, si se intra in sp intercost razant cu aceasta margine; se
aspira in seringa lichid in cazul toracocentezei in scop diagnostic; in cazul toracocentezei evacuatorii, se conecteaza acul
cu un tub steril de perfuzor, prin care se face evacuarea lichidului, intr’o punga sterile
PLEUROTOMIA: dezinfectarea tegum de pe supraf intregului hemitotace afectat; pozitia pacientului e in
decubit lat, cu hemitoracele afectat superior si mana in abductee, fixate pe un support metallic, intr’o pozitie de flexie
usoara; anestezia locala a tegum, in spatiu V-VIII intercost, pe linia medio-axilara; incizia tegum de 3-4 cm si a tesut
cellular subcutanat, apoi anestezie in profunzime; disocierea musculaturii cu ajut a 2 pense Pean; in spatial astfel creat
se introduce un tub de dren cu un trocar in interior, cu care se realiz si perforarea pleurei; se scoate trocarul, tubul se
penseaza si se prelungeste cu un alt tub steril, care se conecteaza la un borcan Beclere
88. PUNCTIA PERICARDICA = gestul medical de patrundere cu un ac in cavit pericardica
-Indicatii: exploratory, therapeutic (evacuarea lichidului pericardic)
-Pozitia pacientului: decubit dorsal pe plan dur, cu torace usor elevat la 30 gr fata de planul orizontal
-Tehnica: masuri de asepsie si antisepsie, anestezie locala plan cu plan pe cca 4-5 cm in profunzime, cu acul orientat
spre fosa supraclaviculara stg; patrunderea se face in punctual Marfan (varful apendicelui xifoid); patrunderea se face cu
acul montat la seringa, orientat in sus si medial, mentinand o aspiratie continua asupra pistonului seringii; cand se intra
in cavit peric, se extrage lichid si se simt impulsuri sincrone cu contractile cordului, acum se opreste avansarea acului, si
se plaseaza pe tegum un opritor; retragerea brusca a acului la finalul punctiei; masarea loc de punctie cu tampon cu
antiseptic; aplicarea unui pansament steril.
89. PUNCTIA CARDIACA – se practica in prezenta stopului cardiac, cand pacientul nu raspunde la celelalte manevre
de resuscitare. Pacientul va beneficia in timpul punctiei de oxigenoterapie sau ventilatie artificiala
- Tehnica: spatiu IV-VI intercostal stang la marg sternului; masuri de antisepsie si asepsie; cu un ac lung de 10-12 cm,
la care se adapteaza o seringa si sub aspiratie continua se patrunde razant de marginea sternului; la intrarea in ventricul,
seringa se umple de sange in cant mare; se injecteaza solutii inotrope positive (adrenalina, noradrenalina), apoi acul se
scoate brusc, dar manevrele de resuscitare continua.
90. PUNCTIA PLEURALA (toracocenteza) = gestul medical de patrundere cu un ac sau trocar in cavit pleurala
-Indicatii: diagnostica (punctie exploratorie), terapeutica (punctie evacuatorie)
- inainte de punctie se recomanda o anamneza minutioasa, radiografie toracica examinarilor necesare, retragerea
brusca a acului la finalul punctiei
- Locul de punctie : in colectiile libere in cavitatea pleurala (sp VI-VII intercostal pe linia axilara post), pt colectiile
inchistate (in centrul matitatii), pt pneumothorax (sp II intercostal pe linia medioclaviculara)
- Pozitia pacientului: sezanda, cu bratul de partea afectata ridicat, cu toracele flectat ant si coatele sprijinite pe
genunchi
- Tehnica: Masuri de antisepsie, anextezia locala, patrunderea se face cu acul montat la seringa perpendicular pe
planul pielii, razant cu marg sup a coastei subiacente, aspirarea de lichid cu pistonul seringii in cantitate suficienta pt
efectuarea examinarilor necesare, retragerea brusca a acului la finalul punctiei , masarea locului de punctie cu
antiseptice, aplicarea unui pansament steril.
91. PUNCTIA ARTICULARA – se efect in prezenta artritei, hidrartrozei, hemartrozei.
- Punctia artic umar: pacient in poz sezanda, bratul usor in abductee; punctia se face pe fata dors a artic, intre baza
acromionului si marg post a deltoidului, patrunzandu’se cu acul spre apofiza coracoida.
- Punctia artic cotului: pacient sta cu bratul in semiflexie, punctionarea facandu’se pe fata dorsala, patrunzand cu acul
spre epitrohlee, intre marg lat a olecranului si capul radiusului
- Punctia artic coxo-femurale laterala : coapsele in extensie, usoara abductee si rotatie interna; se patrunde deasupra
trohanterului mare, orizontal si in plan frontal.
- Punctia artic genunchiului: pacient asezat in decubit dorsal; cu mana stanga se fixeaza epicondilii femurali, apasand
capsula articulara si impingand lichidul cranial; se punctioneaza pe fata lat a artic in santul latero-rotulian deasupra
varfului rotulei, strabatand tegum, tes fibros si ajungand in centrul rotulei; dupa scoaterea acului se realiz un bandaj
compresiv.
92. PUNCTIA VEZICII URINARE = gestul medical de patrundere cu un ac in cavitatea vezicii urinare.
-Scop evacuator, in situatia in care sondajul vezical s’a soldat cu esec, ori e contraindicate
- Tehnica: locul de punctie e sit in reg hipogastrica pe linia mediana, imediat deasupra sinfizei pubiene (la 1-2 cm), in
plina zona de matitate, pacient in decubit dorsal; masuri de asepsie si antisepsie, anestezie locala, patrundere cu acul
montat la seringa se face perpendicular pe planul tegumentar pe cca 4-5 cm profunzime, sub aspiratie continua cu
pistonul seringii; aspirarea de urina in seringa in mom patrunderii in vez urin; extragerea brusca a acului dupa evacuarea
vez urin; masuri de antisepsie, aplicarea unui pansament steril.
93. TRAHEOSTOMIA = interventie chirurgicala de maxima urgenta, consta in incizia traheei in reg cervicala si
introducerea unei canule in scopul asigurarii trecerii aerului in caile respiratorii la un pacient aflat in insuficienta
respiratorii acuta. E act indicat in obstructii inflamatorii sau mecanice ale cailor respiratorii sup, cu coma fara o ventilatie
eficienta etc.
- Tehnica: pacient in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie, cu un sul sub omoplati; chirurgul se aseaza in drepta
pacientului, dupa timpii de asepsie si antisepsie si anestezie locala cu Xilina
Traheostomia inalta: metoda clasica, consta in incizia primelor 2 inele cartilaginoase traheale; dupa incizia tegum pe
linia mediana, pornind de la marginea inf a cricoidului pana la mijlocul furculitei sternale, se incizeaza rafeul median
(chirurgul trebuie sa aiba grija sa imobilizeze conductul traheo-laringian). Se va obs istmul tiroidian, care se trage in sus
cu un departator, evidentiindu’se primele 2 inele traheale. Se imobilizeaza intre medius si medius traheea, sip e linia
mediana se sectioneaza cele 2 inele cartilaginoase, se introduce po sonda Krishaber, care se fixeaza la piele cu 1-2 fire de
ata, 1 deasupra si 1 dedesubtul canulei.
94. PLEUROTOMIA MINIMA = interv chir prin care se realiz o cale de acces in cavitatea pleurala
-Scop evacuator: pneumotorax, hemotorax, hemopneumotorax, revarsate pleurale recente, supuratii pulmonare
abcedate in cavit pleurala
-Tehnica: dupa respectarea asepsiei si antisepsiei, pacient in decubit dorsal sau lateral (opus hemitoracelui afectat),
cu membrul thoracic deasupra capului, anestezie locala cu Xilina , incizie in sp V-VIII intercostal pe linia medio-axilara, de
3-4 cm, cu pense Pean se indeparteaza muschii, si prin spatial creat un tub de dren in interiorul caruia se afla un trocar
metalic de ghidaj, se perforeaza pleura, se scoate trocarul, tubul se prelungeste cu un altul, si se conecteaza la un borcan
Beclere.
95. TAXISUL = metoda ce consta in reducerea nesangeranda a unei hernia strangulate prin compresiuni blande,
efectuate cu mana.
- pacient asezat in decubit dorsal, gambe flectate pe coapse, chirurgul efectuand asupra sacului hernia o compresiune
blanda, continua, cu o mana, in timp ce cu cealalta incearca pas cu pas introducerea ansei herniate in cavitatea
abdominala, prin orificiul de herniere
- complicatii: ruperea ansei intestinale, hemoragii intrasaculare, reducerea unei anse necrozate (urmata de
peritonita), etc.
-se fol rar, in special la strangulari recente, cand avem certitudinea absentei leziunilor ireversibile la niv continutului
hernia.
96. SONDE URINARE -
 97. SCARILE BENIQUE SI CHARIERRE
98. PROFILAXIA ANTITETANICA
- la 3 luni – 0,5 ml DTP
- la interval de o lună – două rapeluri cu 0,5ml DTP
- la 18 luni de la prima vaccinare – 0,5ml DTP
- la vârsta de 6-7 ani – revaccinare cu DT
- la vârsta de 13-14 ani – revaccinare cu 0,5ml DT
LA ADULŢI :
- 0,5 ml ATPA im, două doze, la o lună interval
- la un an de la prima vaccinare – 0,5ml ATPA im
- la 5 ani de la prima vaccinare – 0,5ml ATPA im
99. SINCOPA = suspendarea completa si temporara, de scurta durata a starii de constienta, cu amnezie retrograda,
printr-un flux sanghin insufficient
- Este o pierdere de constienta cu scaderea tonusului postural (cadere) si absenta semnelor vitale (spre deosebire de
lipotimie), urmata de revenirea spontana la normal in afara oricarui tratament.
- O sincopa cu durata de peste 5-6 minute se poate transforma in moarte clinica, din care recuperarea este posibila
doar uneori sub tratament adecvat.
- Bolnavul nu constientizeaza ce se intampla in jurul sau in timpul accesului sincopal si are amnezia accesului.
Revenirea este de regula spontana.
- Elementul comun al diverselor tipuri de sincope este reprezentat de scaderea marcata a debitului cardiac, cu
ischemia substantei reticulate activatorii ascendente din trunchiul cerebral si pierderea starii de constienta, a functiilor
vitale si a tonusului postural.
- Pacientul care face o sincopa se prabuseste brusc, fara simptome premonitorii si indiferent de conditii (in mers, in
timp ce traverseaza strada etc.). In cadere se poate lovi, uneori provocandu- si rani grave, fracturi. In timpul crizei este
apneic, areactiv.
La 15-20 de secunde de la oprirea cordului se produce relaxare sfincteriana, cu pierdere de urina si scaun. Daca totusi
criza continua, pacientul devine cianotic si pot aparea convulsii. Revenirea se face intre cateva zeci de secunde si 3-4
minute, direct la starea de veghe.
- Circumstantele de aparitie pot da informatii foarte utile despre cauza sincopei. Astfel, sincopa aparuta atunci cand o
persoana se ridica in picioare, se datoreaza unei hipotensiuni ortostatice, sincopa la efort sugereaza stenoza aortica etc.
Bolnavul cu sincopa are amnezia episodului, dar poate sa isi aminteasca anumite simptome ce au precedat accesul sau
pe care le resimte la revenire - dureri, palpitatii - si care orienteaza diagnosticul. De exemplu, palpitatiile care au
precedat sincopa, pot indica drept o cauza a sincopei o aritmie cu scaderea debitului cardiac.
- Din punct de vedere fiziopatologic, sincopa este cauzata de o scadere brutala a irigatiei cerebrale. Experimental,
intreruperea circulatiei carotidiene si vertebrale este urmata la cateva secunde de pierderea constientei, scaderea
tonusului postural, apoi relaxare sfincteriana si convulsii, reproducand tabloul sincopei.
100. LIPOTIMIA - pierdere tranzitorie si incompleta a starii de constienta, printr-o reactie vaso-vagala(cedeaza tonusul
vascular periferic- bradicardie!-transpiratii reci,paloare tegumentara)
- Este o pierdere de constienta de foarte scurta durata, cu deficit de tonus postural (persoana cade), dar cu
mentinerea functiilor vitale si memoria partiala a evenimentelor (isi aminteste partial ce s-a intamplat in timpul
episodului).
- Se considera a fi o sincopa incompleta, in sensul ca scaderea de irigatie cerebrala este fie mai putin importanta, fie
de foarte scurta durata. Lipotimia survine in circumstante caracteristice: ortostatism prelungit in incaperi prost ventilate,
in aglomeratie sau in mijloace de transport in comun. Deseori, este precedata de somnolenta, cascat irepresibil,
ameteala, vedere neclara, dupa care pacientul cade usor, fara bruschetea atacului sincopal. Sunt prezente transpiratii
profuze (generalizate), paloare, bradicardie, hipotensiune. Clinostatismul si expunerea la aer curat rezolva de cele mai
multe ori problema.
- Mecanismul lipotimiei este mediat vagal, cu hipotensiune insotita paradoxal de bradicardie si scaderea debitului
cardiac. Lipotimia nu trebuie confundata cu ameteala, care este o senzatie de nesiguranta in deplasare, de intunecare a
vederii, vedere neclara, tranzitorie, persoana fiind prezenta, constienta in tot cursul evenimentelor. Vertijul este o
senzatie de deplasare giratorie (rotatorie) a corpului in spatiu sau a obiectelor din mediu fata de individ si semnifica de
obicei afectarea sistemului vestibular. El se insoteste de varsaturi si nistagmus (miscari de pendulare a globilor oculari pe
orizontala sau pe verticala).
101. HIPOTNSIUNEA ARTERIALA = scăderea valorilor presiunii sângelui în vasele sanguine sub valorile normale.
-  Se consideră că suferim de hipotensiune arterială când valorile tensiunii arteriale scad sub 100 mmHg pentru
tensiunea sistolică şi sub 65mmHg pentru cea diastolică şi apar semne de boală.
- Semnalul constant şi supărator este senzaţia de slăbiciune: bolnavul se scoală dimineaţa obosit, iar starea de
oboseală se accentuează pe parcursul zilei, ceea ce duce la un randament scăzut în activitate.
- Alteori, starea de oboseală apare numai după eforturi mici sau mijlocii, dar se menţine mult timp, fapt care se
răsfrânge asupra psihicului bolnavului, dându-i o stare de depresie, irascibilitate şi tulburări de somn.
102. PERFUZIA
- sunt indispensabile pt reechilibrarea pacientilor socati sau in perioada postoperatorie la pacienti care au suferit
interventii laborioase.
- recent, perfuziile se fol din ce in ce mai mult in diverse scopuri, cum ar fi admin antibioticelor sau a chimioterapiei
adjuvante in maladii oncologice.