EXERCIŢII / APLICAŢII

Anul I
 2. II. 1. În ce categorie i-aţi încadra pe directorii de şcoli: manageri
superiori, de nivel mediu sau inferiori? Argumentaţi răspunsul.

Clasificarea aceasta are drept criteriu nivelul ierarhic la care se situează

managerul. Directorii de şcoli, în sistemul românesc de învăţământ, cel puţin în
această coordonată temporală, ar putea fi încadraţi în categoria managerilor de nivel
mediu.
Argumente:
-directorul este cel care coordonează toate resursele şcolii în vederea realizării
obiectivelor propuse, evaluează activitatea tuturor compartimentelor, monitorizează,
ia decizii, împreună cu organismele colective de conducere; are în subordine
departamente, dar în formarea echipelor de lucru este condiţionat de sistemul
centralizat de normare a personalului didactic auxiliar şi nedidactic şi de angajare a
cadrelor didactice (prin concurs naţional unic de titularizare şi alte concursuri
specifice de la nivelul inspectoratelor);
-în planul concepţiei, şi am în vedere aici, elaborarea politicilor de dezvoltare
curriculară, a resurselor umane, a unităţii şcolare în general, el este limitat la cei
patru ani de mandat pe care îi are în urma unui concurs; proiectul de dezvoltare
instituţională este încorsetat de normele unui sistem încă prea centralizat. Numai
permanentizarea profesiei de manager, descentralizarea şi antreprenoriatul vor putea
asigura un manager de nivel superior, de top;
-dincolo de coordonator, directorul actual este executor al unor hotărâri ale
nivelului ierarhic superior reprezentat de Inspectoratul şcolar şi de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
-aplică curriculum-ul aprobat de M.E.C.T.S. (executant), dar asigură şi
proiectarea curriculum-ului la decizia şcolii (coordonator) .
 5. II. 2. Conform Statutului personalului didactic transferul personalului
didactic titular disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin desfiinţarea
organizaţiei şcolare se realizează în unităţi şcolare similare sau aflate pe o
treaptă inferioară de învăţământ, conform specializării, în aceleaşi condiţii de
mediu, rural sau urban sau din mediul urban în cel rural. Comentaţi implicaţiile
acestei acţiuni din punct de vedere al motivaţiei, dezvoltării carierei, satisfacţiei
în muncă.
În cazul restrângerii de activitate realizate din mediul urban în mediul rural
demotivarea poate să apară datorită înstrăinării de spaţiul socio-cultural specific
urbanului, datorită scăderii drastice a timpului petrecut cu familia şi consumului mai
mare de timp în condiţii de navetă şi datorită creşterii cheltuielilor de transport (în
condiţiile returnării parţiale, sau cu mari întârzieri sau deloc a acestora de către
consiliile locale). Cadrul didactic poate resimţi această restrângere ca o retrogradare.
În primă fază, din punct de vedere al satisfacţiei profesionale, cadrul didactic
ar putea resimţi o scădere a acesteia. În timp, se poate constata o creştere a
satisfacţiei în condiţiile în care cadrul didactic, chiar dacă se simte „discriminat” nu îi
va „discrimina” la rândul său pe elevi, ci se va angaja într-un proces de instruire de
calitate, utilizând experienţa acumulată pentru a oferi şi copiilor dintr-un mediu
defavorizat şanse de pregătire la standardele cerute de un învăţământ modern şi
implicit accesul la ciclurile superioare de învăţământ.
Cadrul didactic, din punct de vedere al carierei, îşi va putea continua
proiectele de dezvoltare a acesteia, prin participarea la concursurile pentru obţinerea
gradelor didactice, prin participarea la cursuri de formare continuă, prin coordonarea
unor proiecte şcolare, prin elaborare de articole pentru reviste de specialitate şi
manuale şcolare, sau de ce nu prin participare la concurs pentru ocuparea funcţiei de
director al unităţii şcolare, sau chiar inspector, pentru că el beneficiază de acelaşi
statut şi implicit de aceleaşi drepturi cu cadrul didactic din mediul urban.
Prevederile din Statutul personalului didactic au fost completate și în prezent,
acesta fiind al doilea an, cadrele didactice au posibilitatea de a se transfera în oricare
mediu (de la urban la rural si de la rural la urban) și în orice treptă de învățământ (de
exemplu, de la învățământul preșcolar la cel liceal, în cazul educatoarelor care au
obținut specializări conforme cu Centralizatorul elaborat de M.E.C.T.S. și care pot
ocupa posturi libere în învătământul liceal) cu condiția să fi obținut nota 7 minim la
un concurs național de titularizare sau la repartiție. Au fost desființate astfel barierele
în calea mobilității personalului didactic.
 7. II. 1 . Analizaţi profilul managerial al unui director de şcoală pe care îl
cunoaşteţi şi argumentaţi în ce tip de teorie dintre cele prezentate de D. Mc
Gregor se încadrează.
McGregor, influenţat de Maslow, a elaborat teoriile „X” şi „Y”, referitoare la
natura umană şi comportamentul în muncă, bazându-se pe două seturi de afirmaţii
dispuse la polii opuşi ai continuum-ului comportamental.
Teoria lui McGregor face parte din teoriile motivaţionale de a doua generaţie,
care aduc în prim plan ideea importanţei relaţiilor umane în defavoarea tezei potrivit
căreia organizarea muncii este singura cale motivatoare care conduce la performanţă
şi asigură selecţia în muncă.
Profilul managerial al directorul unui liceu teoretic cu performanţe foarte bune
la nivelul judeţului l-aş încadra în teoria „X”, aducând următoarele argumente:
-are un stil de conducere autocratic, în care domeniul de libertate al
subordonaţilor este foarte scăzut; de multe ori ia decizii pe care le anunţă, fără să se
consulte cu alţii, nici chiar cu directorul adjunct;
-consideră că toţi cei din subordine trebuie să se conformeze obiectivelor
propuse şi să acţioneze în sensul îndeplinirii lor chiar dacă în unele cazuri lipseşte
satisfacţia (datorită faptului că pentru diferite sarcini nu sunt aleşi întotdeauna cei mai
potriviţi subiecți); centrat pe sarcini, el nu acordă importanţa cuvenită atribuirii
sarcinilor în funcţie de abilităţile şi competenţele angajaţilor, care simt uneori stresul
cauzat de gradul de dificultate al sarcinii atribuite în neconcordanţă cu disponibilităţile
lor;
- porneşte de la ideea că oamenii trebuie să execute sarcini fie de frică, fie în
speranţa unor recompense materiale ( lucru vizibil mai ales în relaţia cu angajaţii din
sectorul administrativ);
-pune accent pe controlul subordonaţilor; este directorul cu cel mai mare
număr de asistenţe la ore realizate într-un semestru, crezând că nerealizarea acestui
program de monitorizare/evaluare a cadrelor didactice ar împiedica atingerea
performanţelor care să situeze liceul în poziţie de top, deoarece profesorii ar fi tentaţi,
câteodată, să reducă nivelul prestaţiilor didactice dacă nu s-ar şti monitorizaţi atât de
strict;
-dirijează activitatea ferm spre rezultate, fără să ţină seama de stările, nevoile
şi opiniile celorlalţi.