Atragerea investitorilor străini in

R.Moldova

Scris de Ana Bâtcă

Joi, 08 Aprilie 2010 18:38
Schimbările politice au îmbunătăţit imaginea Republicii Moldova peste hotare. După ce va trece
criza, peste Prut sunt aşteptate companii din UE şi în special din România.

După o recesiune de 6,5%, anul trecut, economia Republicii Moldova începe să-şi revină cu paşi timizi.

Mai mult decât atât, eco nomiştii îi prezic vremuri bune. Asta deoarece, după ce Partidul comuniştilor
a părăsit cârma ţării, s-au dezgheţat relaţiile politice şi economice cu Vestul.

Astăzi, moldovenii aşteaptă ca noi investiţii străine să le intre în ţară. Ca să le atragă, ei mizează pe
forţa de muncă ieftină, fiscalitatea avantajoasă, dar şi pe faptul că multe domenii sunt încă prea
puţin exploatate, cum ar fi infrastructura, telecom, energia, în special sursele alternative, potrivit lui
Andrei Trifăuţan, directorul Direcţiei de atragere a investiţiilor din cadrul MIEPO, organizaţia de
investiţii şi atragerea exporturilor în Republica Moldova, din cadrul Ministerului Economiei de acolo.

10 motive care atrag firmele peste Prut

1. înlocuirea regimului politic comunist cu unul democratic

2. aceeaşi limbă vorbită
3. o mentalitate similară
4. profitul reinvestit nu se taxează
5. forţă de muncă ieftină
6. potenţial în multe domenii
7. facilităţi în comerţul cu UE
8. acord de comerţ liber în CSI
9. Republica Moldova este membră CEFTA (Acordul Central European al Comerţului Liber)
10. facilităţile fiscale din cele şase zone economice libere

CE RECOMANDĂ EXPERŢII

Soluţii pentru guvernul de peste Prut

Proceduri mai simple care să debirocratizeze sistemul administrativ şi reforma ad ministraţiei publice
sunt două dintre recomandările pe care le face actualului executiv din Republica Moldova, Alex
Oprunenco, director de programe internaţionale la centrul analitic Expert Grup. Potrivit acestuia, e
nevoie de „mai puţini oameni, dar mai eficienţi”, astfel încât funcţionarii din ministere să nu
protejeze anumite întreprinderi din domeniu.

O a treia soluţie este creşterea exporturilor printr- o competitivitate sporită, dar şi datorită unui
climat economic mai bun. Promovarea imaginii Moldovei în UE este altă recomandare pe care o face
expertul de la Chişinău. „Trebuie să le transmitem nu doar guvernanţilor, ci şi investitorilor că situaţia
în Republica Moldova se schimbă”, consideră Alex Oprunenco.

Noul guvern a reuşit să dea semnale pozitive în afară, motiv pentru care a primit credite externe în
valoare de aproape 2 miliarde de euro, din care peste jumătate sunt nerambursabile. Comisia
Europeană va aloca Moldovei 550 de milioane de euro, din care 100 de milioane sunt daţi de România.
FMI şi alte instituţii financiare dau un împrumut de circa 958 de milioane de euro.

Alegerile anticipate l-ar avantaja pe Filat

Dincolo de impresia bună pe care a reuşit să o facă în afară, executivul de la Chişinău, format din
miniştri provenind din patru partide diferite, este măcinat de lupte interne, spune reprezentantul
Expert Grup.

Cum s-ar schimba situaţia formaţiunilor politice dacă ar avea loc alegeri anticipate? În opinia lui
Oprunenco, Alianţa Moldova Noastră riscă să nu mai intre în parlament, iar Partidul Liberal ar putea
pierde locuri, deoarece „ratingul primarului municipiului Chişinău şi al partidului scade”.

Pe de altă parte, imaginea Partidului Liberal Democrat din Moldova este mai bună decât acum câteva
luni. „E partidul premierului Vlad Filat şi este foarte mediatizat. Ei au pârghiile administrative şi până
şi oamenii din teritoriu, foşti comunişti, trec la PLDM”, explică expertul, pentru EVZ.

Potrivit acestuia, Partidul Democrat, condus de Marian Lupu, a trecut în umbră, chiar dacă acesta s-a
bazat pe o imagine de conciliere, de consens. În ceea ce priveşte Partidul Comuniştilor, acesta
probabil că ar aduna mai puţine voturi, după ce au pierdut pârghiile administrative, dar şi membri ai
formaţiunii.

EFECTE POLITICE

Românii, mai interesaţi de afaceri în Moldova

Schimbarea de regim de la Chişinău a dezgheţat dorinţa companiilor din Uniunea Europeană, dar mai
ales din România, de a face afaceri în Moldova. Acest lucru a fost remarcat atât de reprezentanţii
Ministerului Economiei de peste Prut, cât şi de cei de la Camera de Comerţ Eurasia, care intermediază
relaţiile comerciale dintre România şi statele din CSI.

„Economicul e dictat de politic. Românii sunt tentaţi să-şi extindă afacerile în Est. Noi le recomandăm
să facă joint-venture (societăţi mixte - n.r.)”, ne-au declarat reprezentanţii Camerei de Comerţ
Eurasia. Potrivit acestora, există oportunităţi de business în domeniul francizelor, dar şi în producţia şi
comercializarea de alimente eco.
Cei de la MIEPO pun creşterea interesului străinilor şi pe seama promovării produselor moldoveneşti la
târguri şi expoziţii. Deocamdată însă, în majoritatea cazurilor există doar intenţiile care se vor
materializa, cel mai probabil, după trecerea crizei. Pe de altă parte, „condiţiile de criză dau
posibilitatea oamenilor de afaceri să investească la preţuri mici”, punctează Andrei Trifăuţan.

AVANTAJE PENTRU INVESTITORI

10 motive care atrag firmele peste Prut

1. înlocuirea regimului politic comunist cu unul democratic

2. aceeaşi limbă vorbită
3. o mentalitate similară
4. profitul reinvestit nu se taxează
5. forţă de muncă ieftină
6. potenţial în multe domenii
7. facilităţi în comerţul cu UE
8. acord de comerţ liber în CSI
9. Republica Moldova este membră CEFTA (Acordul Central European al Comerţului Liber)
10. facilităţile fiscale din cele şase zone economice libere

Atragerea Investiţiilor în Republica Moldova

Politicile comerciale promovate de către Republica Moldova sunt orientate în cea mai mare măsură, spre
atragerea investiţiilor în sectoarele economiei naţionale, care sunt capabile să asigure inovaţii, transfer de
know-how şi producţie competitivă pe piaţa internă şi externă, valoare adăugată înaltă şi crearea unei
infrastructuri tehnice şi economice eficiente pentru valorificarea potenţialului economic existent.
Datorită poziţionării geografice favorabile Republica Moldova este o platformă pentru amplasarea
organizaţiilor internaţionale şi corporaţiilor transnaţionale şi devine atractivă pentru derularea afacerilor
dintre pieţele de vest şi est.
Atractivitatea investiţională a Moldovei este determinată şi de faptul, că din iunie 2001 ţara este membru
al OMC şi al Pactului de Stabilitate. A fost încheiat Acordul de Parteneriat şi Cooperare cu Uniunea
Europeană (UE).
Actele legislative adoptate în ultima perioadă (Legea cu privire la investiţiile în activitatea de
întreprinzător, Legea cu privire la organizaţiile de microfinanţare, Legea cu privire la documentul
electronic şi semnătura digitală, Legea cu privire la comerţul electronic, Legea cu privire la leasing),
precum şi noile proiecte de legi elaborate în domeniul economiei, au un singur scop — asigurarea unei
politici economice a statului — echilibrată şi previzibilă, – simplificarea creării şi funcţionării
întreprinderilor, precum şi stimularea noilor investiţii.
În vederea asigurări unor politici consecvente şi armonioase, inclusiv prin dezvoltarea regiunilor,
Guvernul RM a adoptat Strategia de atragere a investiţiilor şi promovarea exporturilor pentru anii 2006-
2015. Această strategieva promova următoarele instrumente de atragere a investiţiilor:
o Greenfield: atragerea investiţiilor străine directe pentru proiectele noi prin facilitarea accesului
investitorilor la active, inclusiv terenuri, potrivit principiului „greenfield” şi excluderea oricăror
impedimente care pot apărea în procesul lansării activităţilor investiţionale;
o Deetatizarea: inclusiv dezvoltarea principiilor de parteneriat public-privat şi utilizarea extinsă şi
cât mai eficientă a diferitelor modalităţi de deetatizare a patrimoniului public;
o Facilitarea regimului societăţilor nerezidenţilor. Modificarea legislaţiei cu privire la regimul
societăţilor nerezidente în Republica Moldova în scopul facilitării intrărilor noi de investiţii străine
şi oferirii acestora unor oportunităţi investiţionale mai vaste (stabilirea unui statut special pentru
tranzacţiile nerezidente, oferirea unor facilităţi vamale şi fiscale, simplificarea procedurilor de
obţinere a vizelor, permiselor de şedere şi de muncă, etc.);
 o Stabilirea sediilor regionale ale unor organizaţii şi companii în Republica Moldova. Oferirea unor
spaţii libere pentru facilitarea amplasării sediilor, filialelor şi reprezentanţelor organizaţiilor
internaţionale şi corporaţiilor transnaţionale;
Obiectivul acestei strategii constituie asigurarea unui flux stabil şi de lungă durată a investiţiilor în
sectoarele economiei naţionale cu un potenţial sporit de competitivitate şi orientare la export.
Facilităţi

De la 1 martie 2008 Republica Moldova beneficiază de un regim comercial preferenţial, cu un grad sporit
de liberalizare, acordat în mod unilateral de Uniunea Europeană. Din momentul obţinerii noilor preferinţe
comerciale în relaţiile cu Uniunea Europeană, comerţul cu ţările comunitare este atractiv atât din punct de
vedere financiar, cât şi al promovării imaginii ţării. Regimul comercial al Preferinţelor Comerciale
Autonome oferă acces liber pe piaţa Uniunii Europene, cu condiţia că exporturile din Republica Moldova
îndeplinesc regulile Uniunii Europene privind originea mărfurilor. Acesta este extins asupra unui grup de
peste 12000 unităţi şi include practic toate produsele enumerate în Nomenclatorul Combinat de Bunuri,
inclusiv majoritatea produselor industriale, agricole si piscicole. În urma obţinerii regimului Preferinţelor
Comerciale Autonome în relaţiile economice cu Uniunea Europeana, Moldova este unica ţară din spaţiul
Comunităţii Statelor Independente care a atins un asemenea nivel de cooperare în raport cu Uniunea
Europeană.
În 2006 Republica Moldova a semnat un nou acord de comerţ liber pentru Europa Centrală (CEFTA) care
a intrat în vigoare la 1 mai 2007. CEFTA 2006 este un acord cu prevederi moderne şi extinse, cu un grad
extins de liberalizare, în special a comerţului cu produse industriale, proceduri eficiente de colaborare şi
coordonare, mecanisme transparente de aplicare a masurilor de apărare comercială, mecanisme
transparente de aplicare a măsurilor de protecţie comercială şi instituirea unui mecanism propriu de
soluţionare a litigiilor comerciale sau utilizarea instrumentului Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Accesul fără taxe vamale pe piaţa ţărilor din Europa de Sud-Est în baza acordului multilateral de comerţ
liber CEFTA;
În prezent, Moldova este parte la 35 de acorduri bilaterale privind promovarea şi protejarea reciprocă a
investiţiilor. Totodată, Moldova a întreprins o serie de măsuri direcţionate spre crearea cadrului juridic
special de reglementare şi promovare a comerţului exterior prin semnarea a 38 de acorduri bilaterale
privind colaborarea comercial economică şi 16 acorduri de comerţ liber în cadrul C.S.I. şi Pactului de
Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
Forma investiţiilor

Investiţiile în Republica Moldova pot fi efectuate în formă de:

o drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi alte drepturi reale;
o orice drept acordat în baza legii sau contractului, orice licenţă sau autorizaţie acordată în
conformitate cu legislaţia în vigoare, inclusiv concesiuni de cercetare, cultivare, extragere sau
explorare a resurselor naturale;
o drepturi derivate din acţiuni, părţi sociale sau alte forme de participare în societăţi comerciale;
o mijloace băneşti;
o drepturi de creanţe monetare sau alte forme de obligaţii faţă de investitor ce au valoare
economică şi financiară;
o drepturi de proprietate intelectuală: dreptul asupra obiectelor de proprietate industrială (brevete
de invenţii, modele de utilitate, mărci de produs şi mărci de serviciu, denumiri de firmă, denumiri
de origine ale produselor, desene şi modele industriale, brevete pentru soiuri de plante, topografii
ale circuitelor integrate), dreptul de autor şi drepturile conexe, secretul comercial (know-how),
goodwill.
Lista actelor normative emise de Guvern, de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi
de alte autorităţi administrative centrale, care reglementează activitatea de antreprenoriat sunt incluse în
Registrul actelor oficiale de reglementare a activităţii de întreprinzător (Hotărârea Guvernului nr.1030 din
03.10.2005). În Republica Moldova autorizaţiile, permisiunile şi certificatele eliberate de autorităţile
administrative centrale şi organele subordonate acestora pentru practicarea activităţii de antreprenor sunt
incluse în Nomenclatorul autorizaţiilor, permisiunilor şi certificatelor eliberate de către autorităţile
administrative centrale şi organele subordonate acestora persoanelor juridice şi fizice pentru practicarea
activităţii de antreprenoriat. În Nomenclator sunt indicate denumirea autorizaţiei, permisiunii sau
certificatului, termenul de valabilitate, cuantumul plăţii pentru documentul eliberat şi actul legislativ care
stabileşte eliberarea documentului cu plată. Nu se permite eliberarea autorizaţiilor, permisiunilor şi
certificatelor care nu sunt incluse în Nomenclator, cu excepţia celor expres prevăzute de legislaţie
(Hotărârea Guvernului nr.920 din 30.08.2005). Majoritatea autorizaţiilor, permisiunilor şi certificatelor
incluse în Nomenclator sunt eliberate fără plată.
Mijloacele băneşti şi bunurile obţinute din investiţii străine, după onorarea obligaţiilor fiscale, sunt
utilizabile şi transferabile pe teritoriul Republicii Moldova şi peste hotarele ei. Investitorii străini
beneficiază de dreptul de a converti liber moneda naţională a Republicii Moldova în valută străină şi
viceversa. Investitorii străini au dreptul să treacă peste hotarele Republicii Moldova veniturile lor rămase
după onorarea obligaţiilor fiscale sau o parte din venituri sub formă de produse achiziţionate pe piaţa
internă a Republicii. Republica Moldova recunoaşte cesiunea, către un alt stat sau persoană juridică
străină, a drepturilor investitorului străin asupra investiţiilor acestuia efectuate pe teritoriul său.
Zonele economice libere

Zonele economice libere reprezintă zone de producere, fapt care facilitează îndeosebi dezvoltarea
întreprinderilor producătoare şi mai puţin comerciale. Zonele economice libere administrează teritorii în
care, pentru investitorii străini, sunt permise, în regim preferenţial anumite genuri de activităţi de
întreprinzător. Oferă investitorilor terenuri şi spaţii de producere înzestrate cu infrastructura necesară
pentru iniţierea activităţii de antreprenoriat cu posibilitatea de utilizare a facilităţilor fiscale şi vamale.
Rezident al zonei economice libere poate fi orice persoană fizică sau juridică înregistrată în modul stabilit
de legislaţie în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova.
În zona liberă pot fi desfăşurate următoarele genuri de activitate:
o Producţia industrială a mărfurilor de export, cu excepţia alcoolului etilic (alcoolului etilic rafinat,
alcoolului etilic cu tăria mai mare de 80% vol, alcoolului etilic cu tăria mai mică de 80% vol,
alcoolului tehnic, alcoolului denaturat, distilatelor de vin crude şi învechite, altor derivaţi din alcool
etilic) şi a producţiei alcoolice;
o Sortarea, ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul
vamal al Republicii Moldova;
o Genuri auxiliare de activitate, cum ar fi serviciile comunale, de depozitare, de construcţii, de
alimentaţie publică etc.
Facilităţile existente pentru rezidenţii zonelor economice libere
o Scutirea la plata accizelor şi taxelor vamale la import;
o Impozite la cota zero a TVA la mărfurile şi serviciile introduse în ZEL;
o Facilităţi la plata impozitului pe venit;
o Garanţii de stat pentru cazul înrăutăţirii condiţiilor de activitate;
o Posibilitatea de folosire a infrastructurii existente;
o Operativitatea în perfectarea procedurilor de import-export;
o Transfer de capital şi profit;
o Posibilitatea de a închiria încăperi pe o perioadă de până la 25 ani;
o Posibilitatea de arendă a terenurilor libere;
o Posibilitatea asamblării de produse finite, prin aducerea subansamblelor necesare din diferite
părţi ale globului;
o Posibilitatea angajării forţei de muncă calificată;
o Posibilitatea de a transfera capitalurile şi profiturile în străinătate;
o Forţa de muncă ieftină şi calificată;
În Republica Moldova activează următoarele zone economice libere: Expo-Business-Chisinău,Ungheni-
Business, Tvardiţa, Otaci-Business, Valkaneş, Taraclia şi zone in Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi
Aeroportul Liber Internaţional Mărculeşti.

Soluţionarea disputelor investiţionale

Rezolvarea disputelor investiţionale se poate face în instanţele de judecată în conformitate cu prevederile

Codului de procedură civilă al Republicii Moldova sau în instanţele extrajudiciare în conformitate cu
Legea cu privire la arbitraj şi Legea cu privire la arbitrajul comercial internaţional.
Dacă părţile au convenit ca diferendul să fie soluţionat în arbitrajul ad-hoc, la stabilirea regulilor
procedurale se iau în considerare:
o Regulile de arbitraj ale Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dreptul Comerţului Internaţional (Regulile
UNCITRAL);
o Regulile de arbitraj ale Camerei Internaţionale de Comerţ din Paris, aprobate la 1 ianuarie 1988
(Regulile ICC);
o alte principii, norme, reguli stabilite de către părţi.
În cazul în care părţile au convenit ca diferendul să fie soluţionat în arbitraj instituţionalizat, se ţine cont de
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, inclusiv de:
o Convenţia pentru recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine, încheiată la New York
la 10 iunie 1958;
o Convenţia europeană de arbitraj comercial internaţional, încheiată la Geneva la 21 aprilie 1961;
o Aranjamentul cu privire la aplicarea Convenţiei europene de arbitraj comercial internaţional,
întocmit la Paris la 17 decembrie 1962.
Orice sentinţă arbitrală adoptată în conformitate cu legislaţie este obligatorie pentru părţi, executarea
căreia este garantată de legislaţie. Hotărârea arbitrală, indiferent de ţara în care a fost pronunţată, se
recunoaşte ca fiind obligatorie şi urmează a fi executată de plin drept.

Perspective CEFTA pentru întreprinderile din Moldova

Chişinău, 9 Iulie 2010 — Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei participă la realizarea
unui proiect de implementare a Acordului Central European de Comerţ Liber (CEFTA), pentru
ca agenţii economici de la noi din ţară să valorifice oportunităţile acestuia. În perioada 14 -
17 iulie 2010, la Zagreb, Croaţia, şeful secţiei Analiză Economică şi Dezvoltare a Afacerilor a
CCI a Moldovei, Dragoş Neamţu, va lua parte la primul atelier de lucru privind planificarea
activităţilor Proiectului de parteneriat dintre Asociaţia Camerelor de Comerţ şi Industrie din
Germania şi Camerele de Comerţ din statele membre CEFTA.

Proiectul de parteneriat dintre Asociaţia Camerelor de Comerţ şi Industrie din Germania şi

Camerele de Comerţ din statele membre CEFTA, printre care este şi CCI a Moldovei, se va
desfăşura pe o durată de 3 ani (2010-2013). El are drept obiective susţinerea întreprinderilor
mici şi mijlocii din Sud-Estul Europei pentru ca acestea să beneficieze de facilităţile oferite
de către Acordul CEFTA, promovarea ÎMM şi, totodată, creşterea veniturilor şi a
oportunităţilor de angajare în regiune.

Conform şefului secţiei Analiză Economică şi Dezvoltare a Afacerilor a CCI a Moldovei,

Dragoş Neamţu, pe durata proiectului se preconizează să fie desfăşurate expoziţii, seminare
de informare, mese rotunde şi alte activităţi, pentru a stimula comerţul şi investiţiile în
Europa de Sud-Est. Problemele abordate vor ţine de armonizarea regulilor şi procedurilor de
comerţ, reducerea barierelor tehnice din comerţ. „Acordul CEFTA oferă mai multe beneficii
pentru ÎMM, contribuind la reducerea şi înlăturarea taxelor vamale, barierelor netarifare. În
cadrul proiectului vor fi elaborate dispoziţii ce reglementează relaţiile dintre membrii CEFTA
în câteva domenii noi: servicii, achiziţii publice, investiţii, protecţia proprietăţii intelectuale.
Aplicarea Acordului CEFTA se va face, inclusiv, prin consolidarea Camerelor de Comerţ din
Europa de Sud-Est, sprijinirea dezvoltării economice şi cooperării inter-regionale" a specificat
sursa citată.

Acordul Central European de Comerţ Liber reprezintă cel mai important acord multilateral de
liber schimb din Europa Centrală şi de Sud-Est. El a fost semnat la 21 decembrie 1992. În
prezent membre ale CEFTA sunt Croaţia, Macedonia, Moldova, Serbia, Muntenegru, Albania,
Cosovo, Bosnia şi Herţegovina.

Principalul obiectiv urmărit de CEFTA este crearea unei zone de liber schimb prin
liberalizarea graduală a comerţului reciproc cu produse industriale şi agricole şi prin
eliminarea barierelor din calea comerţului, în perioada de tranziţie.
Republica Moldova a semnat Acordul CEFTA în anul 2007.
www.chamber.md