Aparatele de fotografiat

1. Aparate foto compacte – cele care vizeaza si fotografiaza ( point and

shoot); nu au posibilitatea de reglaj;
2. Aparate foto compacte cu functii non-creative – sunt cele au functii
cum ar fi macro, sport, portret, noapte,etc., in care noi nu putem intervene;
3. Aparate foto compacte avansate – au atat functii non-creative cat si
creative (M,A, T, P, A Dep)
4. Aparate foto cu vizare prin obiectiv

(problema paralexei apare atunci cand nu putem viza subiectul prin obiectiv)

5. Aparate foto semiprofesionale si profesionale

Structura aparatului de fotografiat

1. Body – este o camera etansa la lumina ( fara obiectiv);

- nu lasa lumina sa patrunda la sensor;
- are toate componenetele importante ale aparatului de fotografiat.

(Peretele pe care se fixeaza obiectivul se numeste placa port-obiectiv.)

2. Obiectivul – pe montura tip baioneta sau tip filet

- contine setul de lentile care focalizeaza lumina si diafragma, cu
care stabileste cantitatea de lumina care patrunde la senzor.

3. Obturatorul – de obicei este o placa mica de metal, care gliseaza pe

suprafata senzorului ;
- are rolul de a stabili cat timp este senzorul expus la lumina.

Expunerea

Expunerea reprezinta determinarea cantitatii de lumina necesara pentru a obtine

detalii atat in zonele intunecate, cat si in zonele deschise.

O expunere corecta se poate realiza fie manual, fie automat.

Pentru a realiza manual o expunere corecta, trebuie sa corelam trei termini:

 1. Timpul de expunere – se noteaza cu valori “s” ( se masoara in secunde
sau fractiuni de secunda);
- sunt in trepte, astfel incat unui timp de expunere ii revine o valoare
a diafragmei;
- o secunda reprezinta destul de mult ca timp de expunere.

Ex:

1/60 – tp de expunere max pentru a nu misca aparatul daca nu folosim trepied (

1/40 pt barbati)
1/8000 – cand avem un subiect foarte rapid sau cand fotografiem foarte departe.
Pe timp de iarna este bine sa nu folosim un timp de expunere mai mic de 1/500. (
de obicei este mentionat in manualul aparatului)

2. Diafragma – se seteaza cu ajutorul aparatului ( este continuta de obiectiv)

- se masoara in unitati “ f”
- are valori stabilite la nivel international ( Ex: f/8 sau f-8 sau 1:8)
- stabileste cantitatatea de lumina ce patrunde la sensor
- se mai intalneste si sub denumirea de “aperture” (apertura)
- este compusa dintr-un set de lamele ce pot bascula, astfel incat sa
determine formarea unui orificiu circular si a unui diametru variabil
- valorile mai mici inseamna deschideri mai mari ( cea mai mare
deschidere este reprezentata de valoarea 1)

Valorile uzuale sunt :

1 1,4
2 2,8
4 5,6
8 11
16 22
32 45
64 90

- nu toate aparatele sau obiectivele contin toate aceste valori ale

diafragmei
- de cele mai multe ori se porneste de la valoarea 4
- unele aparate sau obiective pot avea si valori intermediare, in
functie de producator;
- de obicei pe obiectiv gasim marcate valoarea cea mai mica si
valoarea cea mai mare
- o diafragma cu valoare mai mare da mai multa claritate in fotografie
Ex: pentru a fotografia un subiect in miscare, folosim un timp de expunere mic
1/125 si o valoare a diafragmei mare 1 sau ¼.

3. Valoarea ISO – este un standard stabilit la nivel international

- are valori ce reprezinta dublul precedentei (50, 100, 200, 400, 800,
1600, 3200)- exista si valori intermediare, in functie de aparat
- reprezinta sensibilitatea la lumina a senzorului
- cand avem nevoie de mai multa lumina , crestem valoarea ISO (Ex.
Cand vrem sa fotografiem un subiect rapid pe intuneric)
- cu cat crestem mai mult valoarea ISO, cu atat apare “zgomotul de
imagine” in fotografie = “purici”

(Pentru expuneri mai intunecate- “dramatice” exista lentile speciale)

Exercitiu:

De realizat urmatoarele fotografii:

1. ISO minim
2. ISO maxim
3. Diafragma minima
4. Diafragma maxima
5. Timp de expunere minim
6. Timp de expunere maxim

(Pentru valori ISO mari, timpul de expunere trebuie sa fie mai scurt.)

Obiectivele

Obiectivele foto moderne sunt sisteme optice convergente complexe, compuse

dintr-o multitudine de lentile de diferite forme ( convexe si concave) situate intr-o
montura metalica.

Principalele caracteristici ale obiectivelor sunt:

1. Diafragma
2. Distanta focala ( lungimea focala) – se masoara in mm
- reprezinta departarea de la centrul optic principal si suprafata
senzorului
- este inscrisa pe obiectiv in mm
Distanta focala (mm) Unghi de vizare (grade)
15 110
28 75
50 46
105 23
200 12
600 4

3. Luminozitatea - in functie de valoarea diafragmei obiectivului

- obiective luminoase ex 1, 1:2

- obiective mai putin luminoase 3,5
- cu cat diafragma de pornire e mai mica, cu atat luminozitatea
obiectivului este mai mare.

Clasificarea obiectivelor:

1. din punct de vedere al distantei focale:

a) obiective normale
b) obiective superangulare
c) teleobiective

a) obiectivele normale – au distanta focala de 50 mm si unghiul lor de

vizare este aproximativ egal cu cel al privirii umane
- ofera o calitate foarte buna a imaginii
- distorsioneaza foarte putin
- imaginile sunt foarte asemanatoare cu realitatea
- au o luminozitate destul de buna

b) obiectivele superangulare – au distanta focala mai mica de 50 mm

- cuprind un spatiu foarte larg din scena
- au un efect de departare fata de subiect
- folosesc la fotografierea spatiilor inguste si in cazurile in care nun e
putem indeparta de subiect
- se folosesc pentru interior , peisaje, evenimente, spatii inguste

Au cateva defecte:

- deformeaza subiectul
 - elementele din prim-plan par foarte mari, iar cele din fundal par
mult mai mici
- pentru valori mici ale distantei focale ( ex. 14mm, 18 mm), distanta
dintre elemente este exagerata
- la portrete nasul pare foarte mare fata de restul fetei
- iluminiarea neuniforma a imaginii ( scade de la centru catre
margini).

Avantaje:

- zona de claritate mai mare in cadru, de unde rezulta o profunzime

de camp mai buna
- ne permite fotografierea de la distante mici

c) teleobiectivele – au distanta focala mai mare de 50 mm

- unghiul de fotografiere foarte mic
- folosite cand trebuie sa fotografiem obiecte foarte indepartate sau
de care nu ne putem apropia ( ex: arhitectura, pasari, sporturi si
portrete)
- la portrete subiectul apare foarte bine izolat fata de fundal

Dezavantaje:

- comprima spatial dintre obiecte, elementele vor parea mult mai

aproape unele de altele
- diafragma de pornire este destul de mare
- nu sunt foarte luminoase sau daca sunt, sunt foarte scumpe

De obicei raportul dintre timpul de expunere si distanta focala este de 1/1.

Ex: pentru 80mm, timpul de expunere trebuie sa fie de 1/80

300 mm, timpul de expunere trebuie sa fie de 1/300 sau 1/250
20 mm, 1/20,etc.

2. din punct de vedere al posibilitatii de a face sau nu zoom

a) obiective fixe
b) obiective cu zoom
 a) obiective fixe – valoarea distantei focale este fixa ( ex: 10, 15, 50
mm,etc.)
Avantaj – sunt mai luminoase si mai putin grele.
Dezavantaj – la incadrari sunt destul de dificil de folosit.

b) obiectivele cu zoom - ofera o libertate mai mare de incadrare si din

punct de vedere creative sunt mai accesibile
- se pot incadra in categorii de la 1 (ex: superangulare 12mm- 17
mm, teleobiective 75 mm – 300 mm sau de la superangulare la
teleobiective 24- 105 mm)

De obicei cand alegem un obiectiv este bine sa aiba o plaja focala cat mai mica.
Ex: 12mm-17 mm
- au luminozitate foarte buna
- au o singura diafragma de pornire
Ex: f 3,5 pentru 12mm-17 mm fata de f 3,5 -5,6 pentru 24 mm- 105 mm

Distanta focala in functie de sensor

Majoritatea aparatelor foto au senzorul mai mic decat planul filmului. Cele care
au senzorul egal cu planul filmului se numesc cu “full frame”.

Profunzimea de camp (= camp de profunzime sau claritate)

Reprezinta distanta care iese clara fata de locul in care s-a facut focalizarea.

Factorii care determina profunzimea de camp ( “cei 3 D”):

1. Diafragma
2. Distanta focala
3. Distanta pana la subiect

1. – cu cat e mai inchisa diafragma ( cu cat are valori mai mari), cu atat
profunzimea de camp este mai mare.
- dublarea diafragmei duce la dublarea profunzimii de camp
- in spatele subiectului avem o zona mai clara decat in fata lui
- daca vrem ca si in fata subiectului sa avem mai multa claritate,
trebuie sa focusam undeva putin in fata lui

2. – cu cat distanta focala este mai mica, cu atat profunzimea de camp este
mai mare
 3. – cu cat distanta pana la subiect este mai mare, cu atat profunzimea de
camp este mai mare

!!!!!De retinut acesti factori pentru examen!!!!!

Alte cazuri ce influenteaza profunzimea de camp:

- marimea senzorului – cu cat acesta este mai mic, cu atat

profunzimea de camp este mai mare
- fenomenul de reflexive a luminii – depinde si de particularitatile
subiectului cat si de calitatea opticii folosite

Rolul claritatii in imagine

Claritatea sugereaza stabilitate, iar neclaritatea sugereaza miscare; este

influentata astfel imaginea in cadru.
Claritatea reprezinta spiritual critic, analitic, subiectul.
Neclaritatea creeaza ambiguitate si transmite anumite stari sufletesti de neliniste.
(Ex: siluete neclare in departare)
Claritatea determina tipul de imagine si stilul ei:
- realist – documentara
- sugestiv – poetica

Neclaritatea poate sugera departare si poate introduce sau elimina observatorul

in mijlocul actiunii.
Claritatea evidentiaza planul sau personajul principal, iar neclaritatea il
detaseaza fata de alte elemente sau fata de fundal.
Neclaritatea creste sau scade contrastul imaginii si saturatia culorilor.
In functie de elementele ce apar in cadru, exista mai multe zone in fotografie.

Zone in fotografie

1. Zona anterioara - unde se afla elementele care conduc privirea catre

subiect; devin din ce in ce mai clare;
2. Zona subiectului - claritate maxima;
3. Zona fundalului – subiectele devin din ce in ce mai neclare.

Tema:

De realizat urmatoarele fotografii:

 Zona anterioara Zona subiectului Zona fundalului
1. Subiectul in Neclara Clara Neclara
miscare
2. Subiect static - Clara Clara
3. Portret Clara Clara Clara
4. Peisaj - Clara Neclara

Tips:

1. – subiectul sa fie mai departe de fundal; diafragma foarte deschisa

2. – ex: 3 gutui in cos pe o masa langa perete fara a pune nimic in
fata lor
3. – sa fie foarte aproape de fundal ca sa aiba claritate si in spate
(ex: o pers care citeste ceva sau care bea o cana de ceai sau miroase
flori dintr-o vaza,etc.)
4. – subiect detasat de fundal ( ex: copac dintr-un parc detasat de
fundal)