Dreptul la lux, supraconfortul

şi cura de slăbire

Biscuiţii au forma mâinii copilului pentru care au fost făcuţi, lumânările parfumate sunt
singurele care pot schimba ceva în viaţa noastră, coperta are supracopertă, periuţa
de dinţi este un lux pentru că emite pretenţia de a fi folosită dupa fiecare îmbucătură,
monedele sunt şi ele duşmanul banilor – nici nouă nu ne mai ajunge oraşul, vrem
pădurea-bonsai înghesuită în rezervor – vreau să (te) consum.

În anii când tata era golan, fast-food-ul era în parc şi bicicleta reuşea să întreacă
troleibuzul, cui îi păsa că biletul de la Favorit se făcuse şase lei? Ali Mentara, turcul
cartierului, visa să îşi ia Aro în rate, toţi creşteam la umbra norului radioactiv. Cine să mai
participe la economia socialistă când sârbii sabotau ţara în fiecare pereche de blugi,
turcii returnau peşcheşurile în lingouri de Turbo, iar o vizită în RDG era cel puţin la fel de
frumoasă ca o vilă din Primăverii? Consumerismul românesc creştea în ouăle de ţară, în
Ignat şi, cel mult, în bomboanele dăruite de vecina ai cărei părinţi stăteau – ca şi noi,
nu? – mai mult pe-afară. Era bine, eram tineri şi încă nici o generaţie de sacrificiu nu-şi
merita compasiunea.
Astăzi, mall-urile au devenit spaţii ale relaxării, ale vieţii lipsite de grijile de afară,
ferestrele sunt închise în nasul postsocialismului şi ultimul sindicalist îngheaţă la baza
scării rulante. Suntem la etajul trei, etajul-cinema, deasupra etajului-cantină şi mult
deasupra demisolului-job. Între noi, cei ce merităm, şi ceilalti stau cohorte de paznici,
miliţii ale capitalului, care ne protejează pe baza facturii pe care scrie cât timp ne-am
cumpărat. Vom trăi de două ori.
Simplu, dacă nu este în magazinul de vise sigur e la farmacie într-un borcan, am al doilea
ficat şi mă gândesc să nu mai economisesc. Fericirea este un lucru mărunt – I.P.A.D. – un
oraş întreg a pierit în China pentru procesorul meu. La rândul meu, îmi donez piciorul
stâng pentru cauză şi mâna dreaptă ca să achit studiile fiului meu. Voi fi gustos!
Maşina de spălat se va lua de mână cu cea de călcat şi amândouă o vor corupe pe cea de
gătit. Mormanul de cutii de ambalaj va deveni baricada de unde conservele vor trage în
mine. Trei generaţii de bunici mi-au dăruit distopia, istoria este scrisă în volumul de faţă.
Singurul obiect care lipseşte din colecţie este pdf-ul care putea fi această carte.
Claudiu Cobilanschi
 ALEXANDRU
NELU

1
Consumerismul exista cu siguranţă şi înainte de 1989, în România, dar nu se manifesta la
o scara atât de largă. În primul rând, pe piaţă se găsea doar un număr limitat de produse,
astfel că omul de rând nu avea de făcut multe alegeri, în contrast cu ce se întâmplă
astăzi, când deciziei de a merge cu un brand şi nu cu un altul i se alocă prea mult timp.
Cărămida mi s-a părut un obiect reprezentativ pentru consumul actual pentru că astăzi
totul este un şantier, se construieşte şi se reconstruiește. Este cel mai cunoscut material
de construcţie, se obţine prin arderea la cuptor a unui amestec de argilă, nisip şi apă.
Cărămizile sunt obiecte de consum lucrate superficial şi tocmai de aceea pot fi
considerate simbolice pentru societatea actuală. În 2010, pot fi găsite la vânzare chiar şi
în mall-uri, la preţul de 1,79 RON/bucată.
 CRISTINA
ANTONIU

„Călătoriţi oriunde în lume şi veţi da peste Coca-Cola – pe ecrane, pe haine, pe afişe, în

artă – peste tot!” (Judith Evans, Redesigning Identity)

„Coca-Cola este nimic altceva în afară de zahăr, câteva arome şi multă apă carbogazoasă.
Nu este cu nimic diferită de infinite alte brand-uri de cola, dar oamenii din întreaga lume
par să creadă că această Coca-Cola este ceva.” (George Ritzer, The Globalization
of Nothing)
 CATRINEL
COTAE

În perioada Renaşterii se practica realizarea picturilor şi a sculpturilor rotunde, numite

tondo. Printre cei care au realizat astfel de compoziţii se numără Rafael. Putem deduce
că de aici provine şi numele bomboanelor rotunde Raffaello. Această alegere referenţiază
valorile clasice, sugerând bogăţia şi luxul sau presupusa calitate a bomboanelor. Citatul
care denaturează semnificaţiile Renaşterii şi conferă o alură falsă bomboanelor devine
astfel un kitsch cross-cultural.
 EMIL
AVASILICHIOAIEI

Uscătorul de păr este un obiect electromecanic care suflă aer cald, ajutând la uscarea
mai rapidă a părului. Usucă părul mai repede. Înca o dată: mai repede! De fapt, scopul
principal este MAI REPEDE. Uscătorul de păr grăbeşte un proces, comprimă timpul.
Fotografia, alt exemplu de mijloc de control, refoloseşte timpul. Este înregistrată o
secvenţă din spaţiu şi timp şi este refolosită. Ca la un casetofon, se operează
Play, Pause, Stop, Fast Forward şi Rewind. Se poate folosi la multe alte lucruri (via
Google): uscatul hainelor sau îndreptarea cutelor de pe acestea, îndreptarea
părului, dezgheţarea produselor congelate şi altele. Se practică şi o farsă cu
uscătorul de păr şi pudră de talc sau făină.
 CONSTANTIN
COJOCARU

Okazii.ro - Jardinieră porţelan „Elefant”. Stare foarte bună. Preţ curent licitaţie: 40 RON.
Folosit / fără factură / fără garanţie. Livrare: în România, Poşta Română: 10 RON. Plata:
ramburs, avans. De câte ori a fost văzut acest articol: 3.

Okazii.ro - Miniatură elefant din porțelan. Fără defecte. Dimensiuni: 4cm înălţime / 7,5cm
lungime / 3cm lăţime. Preț curent licitaţie: 15 RON. Folosit / fără factură / fără garanţie.
Livrare: în România, Poşta Română: 10 RON. Plata: ramburs.
De câte ori a fost văzut acest articol: 42.
 ROXANA
CONSTANTINESCU

Din 1974, Kinder Surprise s-a bucurat de succes combinând un ou de ciocolată cu lapte
cu o jucărie surpriză. Dulciurile care mi-au urmărit copilăria au fost chiar aceste ouă de
ciocolată. Am colecţionat o serie de jucării pe care le-am păstrat pe parcursul anilor,
punându-le pe toate într-o singură fotografie. Desigur, ouăle Kinder se folosesc de
naivitatea copiilor care tind să colecţioneze jucăriile, fără a şti că această colecţie nu va fi
vreodată completă, pentru că în permanenţă sunt produse noi modele – mai nou,
prin variate parteneriate, aceste jucării sunt adeseori miniaturi ale personajelor
din cele mai recent lansate filme pentru copii.
 MARIA
BRETAN

Aţi avut cu toţii în mână biscuiţi contemporani pentru copii contemporani. Faceţi o
paralelă între mărul cu biscuit ras pe care îl mâncaţi când eraţi copii şi aceşti biscuiţi
produşi de corporaţii, dimensiunea lor fiind acum concepută după cea a mâinii copilului.
Copiii nu mai consumă biscuitul pătrat care se rupe, ci unul care este eficientizat până la
capăt pentru că, încă de pe ambalaj, suntem anunţaţi că „elefănţelul încape în mâna unui
copil cu vârsta între 1 şi 3 ani”. P.S.: elefănţeii sunt mai scumpi ca Petit Beurre.
 DELIA
GHEORGHIU

Suport pentru jocurile video, placa video poate reprezenta consum virtual aka escapismul
de zi cu zi al celor care lucrează 10 ore la birou. A se remarca cum fiecare nou software
apărut are cerinţe de rulare mai ridicate, deci întregul set de hardware trebuie
upgradat, iar vice-versa – fiecare nou echipament hardware folosit necesită
achiziţionarea a numeroase noi software-uri.
 SERIOJA
BOCSOK

9
Probabil cel mai dăunător efect al consumerismului nu este consumul excesiv, ci faptul
că se consumă absolut orice, iar fiecare individ încearcă să-şi creeze o imagine unică
prin achiziţii; dar uneori cumpărăm obiecte de care nu avem nevoie – cele două obiecte
au fost cumpărate dintr-un tren, de la un vânzător ambulant care s-a prezentat ca fiind
surdo-mut. Oamenii cumpără orbeşte obiecte absolut inutile (ceea ce m-a motivat să le
aleg a fost faptul că am observat alte persoane din tren care le cumpărau). Nu este de
mirare că meseria de vânzător ambulant (de telefoane, agende, pixuri, iconiţe sfinţite,
jucării, lanţuri, ghiuluri sau cuburi Rubik) încă mai există prin trenuri, restaurante sau
staţiuni turistice, în vremuri de presupusă criză economică internaţională; în schimb, este
şocant că aceasta încă este susţinută de cumpărători.
 MIHAELA
NAZARIE

10

Îngeraşul albastru, dar sclipitor, captează razele sfinte ce îi sunt transmise de la

celelalte decoraţiuni mai globulare ca acesta şi le înduioşează prin forma lui aproape
bidimensională, prin fragilitatea lui care îi permite totuşi să se balanseze de câte o
ramură a bradului. De ce stă îngerul atârnat în brad, agăţându-se de acesta cum ar face-o
o pisică în căutarea prăzii („tot ce mişcă”)? Decoraţiunile de Crăciun au devenit
evenimente ale supranaturalului, gesturi fictive ale îmbălsămării unei raţiuni colective
ce a fost depotenţializată, acestea pierzându-se din destinul lor iconografic în unul al
reprezentării distopiei în care trăim.
 NICOLETA
HUŢANU

11

Băuturile energizante pot trata oboseala pe termen scurt. Sunt un produs

reprezentativ pentru drumul care duce la consumerism. O schemă rudimentară a cercului
vicios: Muncim că să traim, trăim pentru fericire, dar ce ne oferă fericirea? Publicitatea ne
promite fericirea, prin produse şi servicii. Pentru a ne bucura de ele trebuie să muncim...
E o substanţă care alterează starea naturală a organismului... A se folosi în sesiune.
 MIRCIUS
GHEORGHE

12

O persoană publică spunea, „Bărbatul perfect pentru mine poartă Converse, este
complet detaşat şi nu încearcă să fie cool.” Există persoane care poartă Converse, par
detaşate şi NU încearcă să fie cool sau măcar să lase o anumită impresie?
 DAN
ANGELESCU

13

Caseta audio este un obiect perimat, dar încă folosit astăzi în anumite nişe creative.
Astfel, unele albume apar în ediţii limitate în formatul de casetă (sau disc de vinil). Acest
album este prezentat într-o cutie de DVD, anul înregistrării nefiind menţionat, devenind
un obiect atemporal. Din acest punct de vedere, nu este un produs de masă, ci unul
manufacturat în ediţie limitată, pentru colecţionari; valoarea lui poate creşte în timp – un
alt motiv pentru a-l achiziţiona. Formaţia a avut libertate creativă deplină în relaţia cu
casa de discuri care distribuie albumul, caseta astfel împachetată fiind un obiect
personalizat, ce poate fi văzut şi ca un obiect artistic în sine.
 ŞERBAN
TERMOPAN MANTA

14

Am ales cartela SIM ca obiect de consum deoarece telefonia mobilă a devenit un lucru
indispensabil. Orice persoană deţine un telefon mobil, de la copiii preşcolari până la
bunicii noştri. Telefonia mobilă a ajuns să fie consumată în ipostaze ale vieţii din ce în
ce mai neaşteptate şi nepotrivite – la volan, la masă, la duş etc. De multe ori, telefonul
mobil este mai intim ca lenjeria intimă, apariţiile lui fiind deja normale în cele mai
inimaginabile contexte, iar utilitatea lui a depăşit de mult numele generic care l-a
consacrat – „telefon”. Mai nou, acesta este substituibil calculatorului, agendei,
aparatului foto sau video şi uneori este folosit chiar şi ca vibrator.
 IRINA
DEMETER

15

Becul a însemnat o revoluţie! O descoperire epocală fără de care astăzi noi nu

concepem viaţa. Până în anul 2000, acesta reprezenta un consum major de energie,
făcând parte din industria care ar fi dus la epuizarea resurselor energetice. Într-un
cuvânt: distrugătoare. Nevoia creează şi ne conduce spre „mai bine”. Eco bulb, aşa cum
este el denumit în engleză, face parte dintr-un nou concept: societatea eco. În societatea
anului 2010, consumul iraţional de becuri este raţional – consum mare de becuri ce duce
la un consum minim de energie.
 ANDREI
IVAN

16

Camera foto digitală a revoluţionat modul în care consumatorii fac poze, fiind foarte
uşor de folosit, uneori accesibilă ca preţ şi produsă în foarte multe modele diferite, mici
şi mari, pro sau simple. Aproape orice persoană deţine una, sub o formă sau alta, fie că
este încorporată în telefon, fie un webcam sau soluţii dedicate precum camerele
compacte, DSLR-uri etc.
 DELIA
GHEORGHIU

17

Pâinea este probabil cel mai consumat produs de pe planetă. Încă. Fiind săţios şi ieftin,
nivelul de consum este direct proporţional cu nivelul sărăciei. Mai nou, conţine şi gluten.
Uneori poate conţine şi şoareci, gândaci, mucuri de ţigară sau păr pubian.
 LILIANA
ZAHARIA

18

În ultimii ani, în România, a apărut un nou produs, care a avut un succes foarte mare:
cartea ieftină. Este vorba de cărţile care se vând împreună cu diferite ziare (Adevărul,
Jurnalul Național), la un preţ de aproximativ 10 RON. Problema este că, în multe cazuri,
cumpărătorul achiziţionează acest produs doar pentru că este ieftin, iar o bibliotecă
bogată lasă falsa impresie a unei culturi vaste. Ca urmare, cartea rămâne în ţiplă;
produsul a fost cumpărat, dar nu şi consumat.
 PETRU
ANTON

19

În 24 de ore am reuşit să mă plâng că am mâncat la McDonald’s în ziua precedentă, să

stabilesc ca punct de întâlnire pentru ziua următoare un restaurant de-al celebrului lanţ,
să ascult o prietenă care mi-a povestit cum anumite restaurante de acelaşi fel din SUA se
integrează în context (de exemplu, în Texas, unul este construit în forma unui hangar de
cereale), dar şi să scriu despre McDonald’s aici.
 LILIANA
ZAHARIA

20

Ideea de nimic este opusă termenului „ceva”, ca o formă socială concepută şi controlată
la nivel central şi lipsită de orice conţinut semnificativ. Un obiect devine non-lucru atunci
când este lipsit de substanţă distinctivă. De obicei, obiectele ce aparţin unui brand devin
non-lucruri. Ca exemplu, ursul de pluş marca Hard Rock Cafe. Acesta este creat şi produs
în cantităţi industriale, singurul lucru care diferă fiind oraşul din care este cumpărat (de
altfel, numele oraşului este inscripţionat pe urs), dar nu aparţine unei anume regiuni,
nu are tradiţie ca aparţinând unui spaţiu, unui timp sau popor. Este doar un produs de
consum, adesea total inutil, care este totuşi cumpărat ca o simplă amintire a vizitării unui
Hard Rock Cafe sau a unui oraş.
 DELIA
ŞTIRBU

21

Ceaiul este, prin definiţie, un amestec de plante folosite pentru obţinerea unei infuzii.
Ceea ce ar trebui sa fie un pleonasm, ceaiul BIO, reprezintă unul dintre obiectele de
consum ale anului 2010 datorită trendului global ecologic şi a conştientizării acute a
nevoii de revenire la un stil de viaţă natural.
 ADRIAN
MIHAIU

22

Laptop-ul este un consumator care nu produce; de fapt produce, dar ca un intermediar.

Consumă energie, produce informaţie. Este în schimb liantul pentru o nevoie de consum
non-stop. A revoluţionat business-ul şi probabil întreaga idee de birou, făcând portabilă
absolut oricare necesitate. Când vorbim despre laptop şi consum, vorbim despre
accesarea diferitelor website-uri de socializare (Facebook, Twitter) ce sporesc ideea de
globalizare a mediilor electronice. E-mail-ul, cât şi Messenger-ul şi Skype-ul, au luat loc
astfel scrisorilor şi oferă posibilitatea de comunicare infinită, scutită de taxe.
 OANA
RAD

23

„Time is money.”
 IRINA
GHENU

24
Proiectul Pink & Blue al artistei JeongMee Yoon vorbeşte despre stereotipiile
post-modernismului în ceea ce priveste genul şi despre modurile de educaţie în funcţie
de gen, care se diferenţiază în funcţie de cultură sau clasă socială, odată cu globalizarea
şi transmiterea unei singure paradigme a educaţiei. Programul se aplică indiferent de
cultură, singura diferenţiere realizându-se, mai mult sau mai puţin, doar din cauze
materiale. Totodată, această despărţire amplifică necesitatea de consum în dorinţa de
a adera la o categorie, la un grup social, chiar dacă este vorba de grupul genului. Am
ales câte un obiect din plastic în formă de Hello Kitty, respectiv Iron Man. Ambele sunt
relevante astăzi pentru copiii celor două genuri şi fac parte din câte un brand, declanşând
fenomenul/dorinţa de colecţie.
 ANDREEA
CIOCIO CIORAN

25

Am ales lumânările parfumate pentru că au reprezentat o obsesie la un moment dat.

Sunt un ajutor în crearea unei atmosfere relaxante, dau impresia de evadare din viaţa
obişnuită, cu lumină puternică, ritm alert şi zgomote stridente şi te transportă într-un
univers paralel, în care ai timp să te odihneşti. Îmi propusesem să-mi fac în fiecare seară
o atmosferă plăcută, în timp ce stăteam romantic pe Internet şi nu vorbeam cu nimeni
special. Iniţial voiam să citesc, dar era prea întuneric. A durat vreo trei seri până să mă
plictisesc să aprind lumânări şi să mă enervez că nu văd bine.
 BOGDAN
RĂUŢĂ

26

„Noble countrymen, evil is upon us. Darkness has befallen our shores. Rise and slay thy
enemies… strike, strike so others shall live. The meek shall not fade into the night… live,
my brethren, live.”
 TINA
STROESCU

27

Dincolo de ideea de mască şi fals pe care o reprezintă, pe mine m-a afectat cercul vicios
în care intrasem poate şi datorită fondului de ten. Am început să îl utilizez pentru a
camufla acneea. Tind să cred că acesta a interferat cu tratamentul pe care îl foloseam
şi mi-a încetinit foarte mult vindecarea. Dar mi-a fost greu să renunţ la el, deşi eram
conştientă că este nociv şi arată fals. Este un produs care poate crea dependenţă
psihologică.
 MIRCIUS
GHEORGHE

28

Magneţii turistici reprezintă un suvenir evident al unui oraş. Pot fi cea mai relevantă şi, în
acelaşi timp, neinspirată alegere ca amintire a unui loc, dar imaginile alipite acestor
magneti, figurinele în sine, sunt construite din reprezentări atât de minimale ale
imaginilor-simbol ale fiecărei locaţii, încât pot fi considerate postmoderne.
 ALFRED
EPISCOPU SCHUPLER

29

Preţurile practicate în Timişoara la final de secol XIX, în piaţa din cetate, exprimate în
coroane (1 coroană = 15 RON) – ou buc. - 0,20; pere kg - 0,40; mere kg - 0,30; varză kg
- 0,50; ceapă kg - 0,10; struguri kg - 0,30; morcovi kg - 0,20; mojar - 2,50; râșniță - 4,00;
binoclu - 3,50; carte - 4,50; sfeșnic argint - 9,50; vin vechi litru - 1,20.
 CONSTANTIN
COJOCARU

30

„Sando este noua jucărie urbană din răşină, având înălţimea de 21cm, care poate fi
customizată şi colecţionată. Forma lui Sando este o simplificare umană care îmbină
elemente regăsite în forma păpuşii şi a jucariilor Lego şi Duplo. Scopul lui este unul
singur, acela de a stimula creativitatea. Bucuraţi-vă de ea!”
 ANA-MARIA
STAICU

31

O metodă de advertising a unei expoziţii dar, în acelaşi timp, şi un venit suplimentar

pentru o galerie/un muzeu de artă/un artist – aceasta este explicaţia fabricării şi punerii
în comert a unei astfel de jucării, cumpărată din buticul Muzeului de Artă Contemporană
din Viena. Funcţia sa ludică şi aspectul unui obiect uzual (televizorul) sunt suficiente
pentru a capta atenţia. Multe asemenea obiecte se găsesc în magazinele muzeelor şi
devin suvenire, vânzându-se la preţuri ridicate, existând ca o amintire palpabilă. Uneori
aceste obiecte sunt chiar reproduceri în miniatură ale lucrărilor expuse sau fotografii ale
acestora.
 ALEX
GÂLMEANU

32
Cardul bancar nu este un produs, ci un instrument. Din punctul meu de vedere este
principala armă pe care consumerismul şi globalizarea o au la dispoziţie. În creşterea lor,
companiile capitaliste au depăşit graniţele politice ale ţărilor în care s-au născut. Harta
politică este foarte diferită de harta dezvoltării companiilor multinaţionale. Globalizarea
este în sine un război în care companiile importante duc lupta lor atât cu o eventuală
concurenţă cât şi pentru extindere. Nevoia companiilor multinaţionale de a vinde mult
şi repede a dus la apariţia unui instrument ce, odată pus la dispoziţia consumatorului, a
revoluţionat întreaga idee de consum. Acest instrument este cardul bancar. Majoritatea
cardurilor sunt însoţite de linii generoase de credit, în aşa fel încât consumatorul nu este
nevoit să se limiteze la fondurile proprii. Poţi cumpăra din bani pe care încă nu îi ai.
Editor imagine: Emil Avasilichioaiei
Editor text: Dan Angelescu
Editor layout: Adrian Mihaiu

Intro: Claudiu Cobilanschi

Fotografii: Dan Angelescu, Petru Anton, Cristina Antoniu, Emil Avasilichioaiei, Serioja Bocsok,
Maria Bretan, Andreea Cioran, Constantin Cojocaru, Roxana Constantinescu, Catrinel Cotae,
Irina Demeter, Alex Gâlmeanu, Irina Ghenu, Mircea Gheorghe, Delia Gheorghiu, Nicoleta
Huţanu, Andrei Ivan, Şerban Manta, Adrian Mihaiu, Mihaela Nazarie, Alexandru Nelu, Oana
Rad, Bogdan Răuţă, Alfred Schupler, Ana-Maria Staicu, Cristina Stroescu, Delia Ştirbu, Liliana
Zaharia

Publicaţie coordonată de Alexandra Croitoru în cadrul cursului Tehnici de reprezentare -

Fotografie / FVPCI / Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti şi tipărită în 45 de exemplare,
cu sprijinul financiar

2010 -2011