Tema prescolar

Formulati obiective operationale pentru nivelele de varsta I si II ; analiza

comparativa pe domeniul Limba si comunicare pe o tema de predare “In lumea
povestilor”.

I ) (3 – 5 ani )
 Sa urmareasca linia unei povesti;concomitent cu imaginile;
 Sa raspunda la intrebari privind continutul textului;
 Sa discute despre personaje din povesti.

II) (5 – 7 ani)
 Sa urmareasca linia unei povesti,concomitent cu imaginile;ori ascultand
povestea spusa;
 Sa utilizeze calitati expresive ale limbajului oral si ale celui corporal in
transmiterea unor idei si sentimente;
 Sa demonstreze intelegerea textului prin diferite modalitati de redare
(repovestire,dramatizare,desen ).

Oricat ar fi de linistiti copiii atunci cand asculta o poveste ,oricat de mult timp ar
fi ei capabili sa stea asezati,auzind caseta ori discul,nu putem fi siguri ca au
achizitionat cu adevarat deprinderea de audiere,daca nu avem confirmarea ca au si
inteles ceea ce au ascultat.Fara aceasta dimensiune a asimilarii semnificatiei,nu
putem vorbi despre deprinderea audierii,ci doar cel mult despre supunerea la un
consum( acela de a sta linistiti).
Sarcinile cele mai simple pe care le pot indeplini copiii pentru a dovedi ca au
inteles textul sunt retinerea numelor personajelor din text si reproducerea unor
replici ale acestora.Copilul de 3 – 4 ani retine numele iepurasului ori al catelusului
si il spune de multe ori spontan.In acelasi fel ne putemr eferi si la retinerea
replicilor.Intr-o poveste foarte simpla,avand ca personaje de exemplu din catel si o
pisica ,oricarui copil ii va fi usor sa “interpreteze “ catelul spunand “replica “
acestuia : “Ham ,ham !” ori a pisicii : “Miau,miau !”
Pe masura ce copiii cresc ,textele se complica,iar replicile devin si ele mai
dificile.Ele sunt spuse insa cu placere de copii, mai ales daca sunt in versuri.
 De pilda,educatoarea ii intreaba pe copii : “Ce canta cocosul ?” (din povestea
“Punguta cu doi bani “ – orice copil va spune cu placere ce canta cocosul,ori capra
atunci cand isi anunta iezii ca a venit acasa.
In nici un caz, reproducerea de catre copii a unor replici dintr-un text nu
inseamna dramatizarea textului ori obligativitatea de a memora poezia ,daca e vorba
de versuri.
Verificarea de catre educatoare a intelegerii povestirii prin itemi se face in
cadrul unor conversatii libere,cadrul didactic punand in asa fel intrebarile incat sa
stimuleze in mod spontan raspunsurile dorite.Orice abordare formala a activitatii,ca
activitate frontala de predare – invatare poate bloca prescolarii,in plus in mod
sigur,le distruge spontaneitatea si increderea in educatoare.
Identificarea ideilor principale le face in primul rand cu ajutorul imaginilor care
ilustreaza textul.Chiar daca prescolarul nu se poate exprima corect,el poate
manipula 2 – 3 jetoane cu desene pentru a identifica secventele povestirii si
succesiunea lor.Pentru copiii mici va fi suficienta manevrarea a doua imagini
reprezentand o poveste simpla.De exemplu :”Catelul meu este mic si alb.El are o
funda albastra.”(prmul jeton - un catel alb cu funda albastra) “Lui ii place foarte
mult sa roada oase” (al II – lea jeton - catelul roade un os mare).
In acrod cu varsta copiilor si nivelul de dezvoltare a deprinderilor de comunicare
verbala ,textul devine mai complex si in consecinta se mareste numarul
imaginilor.Trebuie insa evitat excesul de jetoane desenate ;acestea pot incurca
prescolarul si asa cum am vazut,il pot face dependent de imagine si deci mai putin
independent de vorbirea libera.
Ordonarea secventelor unor evenimente nu este o sarcina ce priveste doar
dezvoltarea vorbirii.Dimpotriva ,aceasta din urma trebuie pregatita cu mult inainte
prin diferite alte activitati,in primul rand prin activitatile concrete.
Repovestirea textului pe baza suportului imagistic este absolut necesara pentru
copiii mai mici si pentru cei care nu au experienta in exprimarea orala (fie ca nu
sunt suficeinti de maturi din punct de vedere al dezvoltarii limbajului ,fie ca provin
dintr-un mediu socio – cultural deprivat).
Pentru copiii mai mari,mai maturi sau mai experimentati in ultilizarea limbajului
oral,este absolut necesar sa se creeze situatii in care suportul imagistic sa fie utilizat
doar partial sau deloc.
De asemenea ,acest ajutor nu trebuie retras brusc,ci treptat si alternat permanent cu
revenirea la suportul pictural integral (seria completa a imaginilor exprimand textul
narat oral).
 Pentru a observa la copii un comportament de receptare adevarat este necesar ca
ei sa fie pusi mai intai in situatia de a recepta ,adica de a audia texte.Din aceasta
perspectiva,observatiile anterioare privind educarea la copil a capacitatilor de
audiere pot fi luate ca punct de reper.
In afara de aceasta insa,accentul in urmarirea obiectivelor in discutie se pune pe
expresivitatea si estetica textului.
In mod evident,copilul nu intuieste expresivitatea limbajului daca nu este pus in
contact cu un limbaj expresiv,daca nu are deci posibilitatea de a se familiariza cu
latura estetica a unei comunicari verbale.
Dezvoltarea limbajului cuprinde nu numai intelegerea structurilor verbale si
utilizarea lor in contexte imediate , ci si invatarea exprimarii propriilor idei si
sentimente.O asemenea invatare nu poate avea loc fara un model adecvat si
inteligibil.
Una din caile naturale in acest sens este spunerea sau citirea unor povestiri de
catre educatoare.Aceasta activitate poate incepe de foarte devreme,cu grupa mica.
Se pot construi diferite istorioare utilizand jucariile copiilor,aratand una sau alta pe
masura ce sunt mentionate in povestire si executand anumite activitati simultan cu
descrierea lor verbala ori educatoarea poate alege o papusa care-si povesteste
khjhkhjkhjkhjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
sau un iepuras ce le vorbeste copiilor despre viata din padure:cum fosnesc
copacii,cum ciripesc pasarelele.Mai tarziu se poate renunta la jucarii ,utilizandu-se
doar imaginile.
In copilarie,comunicarea verbala isi pune amprenta asupra dezvoltarii
psihice,influentand ansamblul capacitatilor sociale,precizia si estetica exprimarii
gandirii ,dar si insusirile personalitatii.
Dator fiind importanta dezvoltarii limbajului asupra intregii evolutii,unul din
obiectivele domninante ale procesului instructiv – educativ la varsta prescolara il
constituie educarea comunicarii verbale.