ALIMENTAŢIE – SPORT – SĂNĂTATE

EFECTUL TERAPEUTIC AL PLANTELOR

MEDICINALE ÎN UNELE BOLI DIGESTIVE

1.REPREZENTAREA SCHEMATICĂ A SISTEMULUI

DIGESTIV.
2.GENERALITĂŢI PRIVIND ALIMENTAŢIA CORECTĂ.
3.BOLI DIGESTIVE.
4.PLANTE MEDICINALE CA REMEDIU ÎN BOLILE
DIGESTIVE.
5.IMPORTANŢA SPORTULUI PENTRU SĂNĂTATE.
 Tema prezentării noastre este: ALIMENTAŢIE – SPORT - SĂNĂTATE

accentuând rolul plantelor medicinale în unele boli digestive.

Pct.I - Vom prezenta, pt. început, alcătuirea sistemului digestiv, întrucât cunoaşterea
organelor implicate în digestie ne va ajuta să înţelegem importanţa unei alimentaţii corecte
pt. sănătatea generală.
ELEV: OGLINZANU
Pct.II - O alimentaţie echilibrată presupune un aport de substanţe necesare organismului.
Vom enumera astfel grupele de alimente ce nu trebuie s ă lipsească din raţia alimentară a
fiecărei persoane.
ELEV: MARELE şi GIMIGA
Pct.III - Nerespectarea unei alimentaţii corecte are drept consecinţă apariţia unor boli digestive.
ELEV: BALAUR CORINA
Pct.IV - Unele boli digestive pot fi «alinate» de anumite plante medicinale. Trebuie, însă, să existe o
complementaritate între chimioterapie şi terapia naturistă.
ELEV: URSACHE, ARUŞTEI, ONIŞOR, PATRAŞ
Pct.V - Este demonstrată importanţa sportului în menţinerea sănătăţii şi, din acest motiv, vom prezenta
cţteva atribute ale activităţii fizice.

ELEV: MACOVEI, ROTARU, OGLINZANU

Cu speranţa că datele prezentate de noi sunt de un real folos fiec ăruia, vă mulţumim pt.
atenţia acordată.
ELEV: ARUŞTEI
1.REPREZENTAREA SCHEMATICĂ A SISTEMULUI DIGESTIV.
 2.GENERALITĂŢI PRIVIND ALIMENTAŢIA CORECTĂ
• O alimentaţie sănătoasă trebuie să fie variată şi echilibrată.
• Constituie o greşeală nu numai lipsa sau insuficienţa unor
substanţe, ci şi consumul lor exagerat.

RAŢIA ALIMENTARĂ: • GASTROTEHNIA este ştiinţa care studiază

este aportul de alimente
care-ţi satisface calitativ şi
cantitativ toate cerinţele
organismului pe parcursul
a 24 de ore.
• Ea variază cu vârsta,
anotimpul, tipul de
activitate, starea de boală
sau de sănătate; există
deci mai multe tipuri de
raţie alimentară:
● de creştere
● de întreţinere
● dietetică
toate transformările suferite de alimente în
cursul preparării lor.
• Obiective ale gastrotehniei:
• -medodele culinare nu trebuie să distrugă
sau să micşoreze, în alimente, factorii de
nutriţie pe care acestea le conţin;
• -prin pregătire culinară, alimentele nu
trebuie să devină iritante sau nocive;
• -alimentul, după preparare, trebuie să
devină mai uşor de digerat şi să aibă un
aspect şi un gust plăcut.
Clasificarea alimentelor pe categorii
de produse
Categoria I. Laptele şi brânzeturile
• Laptele este bogat în vitamina A.
• Categoria a-II-a. Carnea şi peştele
Carnea de porc este bogată în vitamina Bi (tiamina). Carnea de
curcă este aliata siluetelor. La fel şi peştele slab ( păstrăv,
şalău, cod ), conţinând mult calciu, proteine, vitamina A şi D.
Categoria a- III-a: Legumele şi fructele
• Legume: cartof, morcov, ceapă, roşii
• Fructe: mere, pere, gutui, citrice (portocale, lămâi), prune,
vişine, cireşe, caise, struguri, agrişe, coacăze, mure, smochine.
 Clasificarea alimentelor pe categorii
de produse
• Categoria a-IV-a: Ouăle
Oul conţine proteinele cu cea mai
mare valoare nutritivă, în special
gălbenuşul. Gălbenuşul este de
20-30 ori mai bogat în vitamine şi
substanţe minerale decât albuşul.
Categoria a-V-a: Derivatele de cereale,
legume uscate şi fructe oleaginoase Categoria a-VII-a: Lipidele
Din această categorie fac parte Grăsimile vegetale sunt
cerealele (grâu, orez, secară, ovăz, reprezentate prin uleiuri de
porumb, mei), leguminoase ( fasole, plante, de floarea-soarelui, de
mazăre, linte, soia, arahide) şi fructele măsline, de dovleac, soia, din
oleaginoase (nuci şi alune). germeni de porumb, nucă de
cocos.
Categoria a-VI-a: Produsele zaharoase: Grăsimile animale sunt:
untul, untura, untura de pasăre,
seul, untura de peşte.
Clasificarea alimentelor pe categorii
de produse

• ADITIVII ALIMENTARI Aditivii alimentari sunt

substanţe care se adaugă în cantităţi mici
alimentelor în vederea ameliorării,conservării
sau îmbunătăţirii calităţilor organoleptice ale
acestora. Sunt susceptibili de a provoca
intoleranţe alimentare, alergii, dar acest lucru
nu este absolut dovedit.
•
 3.Boli digestive
• Distrofia - scădere a greutăţii corpului cu
peste 15 % faţă de greutatea normală.
• Obezitatea - să nu depăşiţi 1700-2800 de
calorii pe zi.
• Gastro-enterita este o inflamaţie a
stomacului.
• Parazitoze intestinale - giardioza, oxiuroza,
ascaridioza.
• Diabet zaharat - secreţia insuficientă de
insulină de către pancreas.
Seminţe de in…în constipaţie
(Innum usitatissimum)
Balonări alinate cu roiniţa
(Melissa officinalis)
Sâmburi de lămâie în giardioză
 Feriga (Dryopteris filix-mas)
• acţiune
paralizantă asupra
musculaturii teniei.
 PORTOCALA
(Citrulus vulgaris)

• Coji de portocală…contra
constipaţiei
După ce aţi consumat miezul a
2 portocale, nu aruncaţi cojile,
luaţi-le şi fierbeţi-le timp de 30
de minute în 250 ml apă.
 MĂRUL
(Malus)
• Acţionează ca un reductor al
poftei de mâncare, datorită
faptului că tapetează stomacul
cu un fel de gel, care stopează
senzaţia de foame. Mărul
permite tratarea atât a diareei,
cât şi a parezei intestinale, în
compot are acţiune laxativă,
contra constipaţiei. Mărul, în
combinaţie cu strugurii, rezultă
un desert recomandat
diabeticilor.
 MORCOVUL
(Daucus carota)
• Morcovul ras, în formă
crudă, reglează tranzitul
intestinal.
• Fiert, este eficient în
combaterea diareei la
copii. Morcovul, asociat
cu sucul de lămâie este
ideal în regimul de slăbire.
• Uleiul de morcov, luat pe
o bucăţică de zahăr, este
bun în afecţiunile hepatice
şi ale sistemului digestiv.
 REGIM DE DETOXIFIERE ŞI
TONIFIERE A ORGANISMULUI
DIETA constă în :

• ora 8:30 - 1 pahar cu apă

• ora 9:00 - 1 pahar cu lapte slab
• ora 10:30 - 1 pahar cu suc de morcovi
• ora 11 00 - 1 pahar cu ceai verde
• ora 12 00 - 1 pahar cu suc de roşii
• ora 12 30 - 1 pahar cu apă
• ora 13 00 - 1 pahar cu milk-shake
• ora 14 00 - 1 pahar cu apă
• ora 15 30 - 1 pahar cu suc de grapefruit
• ora 16 00 - 1 pahar cu apă
• ora 17 30 - 1 pahar cu ceai verde
• ora 19 00 - 1 pahar cu apă
• ora 19 30 - 1 pahar cu suc de roşii
• ora 21 00 - 1 pahar cu lapte degresat cald
• ora 22 00 - 1 pahar cu ceai de plante .
 Secretele
tratamentelor cu plante
• Pentru un război victorios cu
boala aveţi nevoie nu numai
de cunostinţe, ci şi de un spirit
combativ puternic şi de
optimism. In natură există o
lege foarte bună: pentru
vindecarea fiecărei maladii se
găseşte o plantă sau mai
multe.

• Până când s-au inventat

farmaciile, oamenii se duceau
după leacuri în pădure, lângă
lacuri, le culegeau de pe câmp
şi din munţi. Datorită
progresului, multe ierburi
salvatoare au dispărut sub
asfalt şi beton, dar ceva a mai
rămas, totuşi.
PLANTELE ŞI BOLILE DIGESTIVE
• TRIFOIŞTEA se foloseşte ca
stimulator al poftei de
mâncare. Înainte se folosea
ca tonifiant şi antiscorbutic
iar acum se mai utilizează şi
contra limbricilor.

• URZICA VIE - conţine

secretină, substanţă ce
stimulează secreţiile
digestive gastro-intestinale
şi hepato-pancreatice.
PLANTELE ŞI BOLILE DIGESTIVE
• Chimenul (Carum carvi) elimină
gazele din stomac (efectul
carminativ) la cei care suferă de
balonări, reglează funcţiile
stomacului, combate inflamaţiile,
calmează colicile.

• Florile de salcâm (Robinia

pseudacacia) folosite în arsuri la
stomac.
PLANTELE ŞI BOLILE DIGESTIVE
• DUDELE ŞI
MUSCULATURA. O
condiţie esenţială a acţiunii
factorilor de dezvoltare musculară
din aceste fructe este ca sistemul
muscular să fie întreţinut prin cât
mai multă mişcare în aer liber.

• KIWI. Un fruct de kiwi

acoperă necesarul
zilnic de vitamina C ,
fiind un bun aliat pentru
regimurile de slăbire.
 PLANTELE ŞI BOLILE DIGESTIVE

• STRUGURII (Vitis vinifera) Conţin minerale care întăresc şi

fortifică corpul uman.Mustul îmbunătăţeşte funcţionarea
ficatului şi a rinichilor.
Consumaţi iraţional, strugurii provoaca tulburăridigestive.
PLANTELE ŞI BOLILE DIGESTIVE
• PEPENELE (Curcubita
moschata) are un rol extrem de
important pentru sănătatea dentară.
• Substanţa ribo-alanină din pepene
este un bun fixator de calciu şi
fluor.

• Afinele(Vaccinium
myrtillus), contra
mirosului urât al gurii
 ADAPTĂRILE FUNCŢIONALE ŞI EFECTELE
PROFILACTICE ALE ACTIVITĂŢII FIZICE

Aparatul, sistemul sau funcţia Adaptări funcţionale

Procesele digestive
Aparatul cardiovascular
Aparatul respirator
Metabolismul glucidelor
Se îmbunătăţeşte tranzitul
intestinal, înlăturându-se
constipaţia.
Creşte cantitatea de sânge pe care
o poate împinge inima;
Sângele devine mai fluid şi circulă
mai uşor prin artere şi vene.
Plămânul devine capabil să
ventileze o cantitate mai mare de
aer pe minut.
Creşte capacitatea muşchiului de a
prelua glucidele din sânge şi de a le
utiliza pentru procurarea de
energie.
 ADAPTĂRILE FUNCŢIONALE ŞI EFECTELE
PROFILACTICE ALE ACTIVITĂŢII FIZICE

Metabolismul grăsimilor Creşte capacitatea muşchiului de a

prelua grăsimile din sânge şi de a le
utiliza pentru procurarea de
energie.
Ţesutul adipos Scade masa totală de grăsime şi
grăsimea din jurul viscerelor.

Muşchii scheletici Creşte forţa, rezistenţa şi puterea.

Musculatura “se topeşte” în ritm
mai lent, odată cu înaintarea în
vârstă.
Sistemul nervos Coordonarea mişcărilor şi echilibrul
se îmbunătăţesc.
Functia de apararea a Se imbunatateste capacitatea
organismului (imunitatea) sistemului imunitar de a raspunde
al o agresiune microbiana

Comportamentul psiho-social Se amelioreaza imaginea despre

propria persoana, eficacitatea
profesionala, comportamentul
familial

Functiile cognitive Se imbunatateste viteza de reactii

si promptitudinea raspunsurilor la
diversi stimuli
 MISCARE = SANATATE
• Mai putin zahar si colesterol
• Exercitiile fizice reduce deci riscul de diabet . Cu cat activitatea fizica este mai
intense cu atat masa musculara capteaza nu numai glucoza ci si grasimile
energetice scazand astfel nivelul de colesterol rau .
• Cand facem un efort moderat , sangele circula mai bine in artere si organele se
oxigeneaza mai bine . Actionand asupra altor factori ( colesterol, tensiune
arteriala) . Efectele miscari se vad in 3-6 saptamani.
• Oase mai solide
• Cand alergam picioarele intra in contact cu solul la fiecare pas iar oasele sunt
supuse la constrangeri fizice . Este indicat sa incepem cu sportul de la varste
foarte fragede deoarece capitolul osos se constituie pana la varsta de 25 de ani .
• Invinge stresul
• Cand organismul este supus la stres glandele suprarenale produc adrenalina sau
cortizol , inima bate mai repede si tensiunea creste .
•
 MISCARE-SĂNĂTATE
• O tensiune mai buna
• In timpul efortului arterele care aduc sangele la inima se deschid
larg . Conform cardiacilor o activitate fizica regulate este mai buna
decat un medicament contra hipertensiunii.
• Un spate mai tonic
• Bustul si bazinul sunt legate printr-o structura osoasa de coloana
vertebrala . Pentru a fortifica coloana vertebrala toti muschi au un
rol important .
• O greutate mai stabilă
• Cu cat organismul este mai antrenat cu atat el pierde mai usor
grasimile , riscul de obezitate reducandu-se la jumatate .
• Un colon mai puţin fragil
• Activitatea muşchilor abdominali permite “masarea” intestinului si
evitarea stagnarii alimentelor in colon.
 Ce activitate fizica si in ce ritm?

• Ideale sunt sporturile ca:inot,ciclism, mers

pe jos.
• Pentru spate si articulatii-gimnastica
acvatica
• Pentru oase-gimnastica de intretinere
• Nu uitati sa va incalziti progresiv,sa va
hidratati.