COLEcnVUL DE CONDUCERE AI. COLECTIE!

Acad. CAIUS IACOB, Presedintele Sectici de stiinte matematice a Academiei Republicii Socialiste Romania,

Acad. NICOL!\E TEODORESCU, Presedintele Societatii de matematica din Republica Socialista

Romania.

Coni. VALE~TIN BOJD, Universitatca din Craiova, Prof. RADU MIRON, Universitatea "AI. 1. Cuza" Iasi, coordonator,

Prof. DAN PAPUC, Universitatea din Timisoara.

Prof. lOAN PURDEA, Universitatea "Babe:; Bolyai" Cluj-Napoca.

Prof. OCTAVIAN STANA~ILA, Institutul politehnic Bucuresti.

ION SUCIU, cercetator principal II, Sectia matematidi l~CREST.

*

-..._ Biblioteca

profesorului de matematica

----_._----

-----._-_.

*

BAZELE RATIONAMENTULUI GEOMETRIC

de Dan BR.ANZEI Eugen ONOFRAS

,

Sebastian A.NITA

,

Gheorghe ISVORANU

EDITURA ACADEMIEI

REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Bucuresti, 198G

FUNDAMENTALS OF GEOMETl{lC HI~ASONI~G

CUViNT iNAINTE

OCHOBbI rEOMETPHl.JECKOrO CY)l(lI,EII v!5I

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII sonALISTI': IWMANIA

Matematica zilelor noastre evolueaza dinamic sub raport cantitativ si, mai ales calitativ. Cercetari 9i descoperiri contemporane redimensioneaza permanent domeniile ei si impun exigente deosebite fundamentelor sale. Invatamintul nu poate ramine in afara acestor framlntari. El are de rezolvat probleme noi referitoare la expunerea In scoala a bazelor unor stiinte in continua transformare. In consecinta, se impune inform area permanenta si competenta a profesorilor de rnatematica asupra fundamentelor matematicii contemporane si directiilor ei de dezvoltare.

Cunostintele profesorilor trebuie sa depaseasca substantial nivelul manualelor. Monografiile sau tratatele de specialitate, obligate sa detalieze cite un singur domeniu, nu pot oferi priviri de ansamblu asupra matematicilor asa zise "elementare". Nici lucrarile de popularizare, adresate unui public foarte larg, nu pot servi acestui scop.

Apare deci necesitatea editarii sistematice a unor lucrari consacrate profesorilor de matematica in care sa fie expuse, la un nivel corespunzator de accesibilitate, bazele matematicii moderne, tendintele de dezvoltare si aplicare. Aceasta important a sarcina 9i-a asumat-o Editura Academiei Republicii Socialiste Romania infiintind colectia "BIBLIOTECA PROFESORULUI DE MATEMATICA".

Dar concretizarea ideilor mentionate nu este 0 activit ate de rutina.

Din acest motiv, un prestigios cole~tiv de conducere, format din academician Caius Iacob, academician Nicolae Teodorescu, prof. dr. doc. Radu Miron (coordonator), prof. dr. Oct avian Stanasila, conf. dr. Valentin Boju, prof. dr. doc. Dan Papuc, prof. dr. loan Purdea 9i cere. dr. I. Suciu, va asigura tinuta stiintifica si didactics a intregii colectii,

Planu] preliminar al colectiei "BIBLIOTECA PROFESORULUI DE MATEMATICA" prevede editarea unor lucrari din bazele geometriei elementare, aritmetica si teoria numerelor, algebra si analiza.

"

R 79717, Calea Victoriei nr. 125, Bucurest l

/

6 Cuvint inainte

Primul volum al colectiei "Bazele rapionamentului geometric" este realizat de conferentiar doctor Dan Branzei de la Universitatea "AL I. Cuza" Iasi, sprijinit de un grup de profesori reputati din invatamlntul liceal. Bazindu-se pe axiomatica lui Hilbert, autorii dctaliaza riguros si elegant citeva probleme importante ale G'eon~etriei. Pla~ul de perspectiva va fi definitivat tinind seama de optiunile profesorilor de rnatematica din tara.

Colectia va oferi un ajutor pretios profesorilor ce pregatesc .examene de perfectionare, e1evilor ce au parcurs atent manualele de Iiceu, studentilor de la facultatile de matematica, fizid, chirnie sau din institutele tehnice.

Colectivul de conducere al colectiei invita cititorii sa adreseze sugestii asupra colectiei "BIBLIOTECA PROFESORULUI DE MATEMA TICA" Editurii Academiei Republicii Socialiste Romania.

Sintem convinsi ca initiativa Editurii Academiei Republicii Socialiste Romania va constitui un motnenu important in dezvoltarea, inv{ltamlntului romanesc de maternatica.

Prot dl:. doo. RADU MIRON

PREFATA

In ultimul deceniu, in tara noastra, geometria, ca object de studiu 'in scoala, a beneficiat de modificari spectaculoase. Este yorba de cre~terea ponderii rationamentului deductiv, abstract, fapt eu implicatii majore in formarea tinerei generatii.

Geometria porneste de la studiul unor Hguri concrete (ee exprima trasaturi esentiale ale realitatii obiective) si elaboreaza propozirii abstracteo Geometria impleteste organic gindirea concreta cu eea abstracta r in consecinta are un rol primordial in formarea si dezvoltarea capacitatii deductive.

Asimilarea geometdei urmareste 0 spirala ce porneste de la intuirea vie a realitatii obiective; pe aceasta spirala se pun in acord cu intuitia un numar crescind de propozitii din ce in ce mai abstracte : aceste propozitii devin "caramizile concrete" din care se construiesc edificiile teoriilor abstracte s.a.m.d. Anumite portiuni din spirala asimilarii geometriei sint parcurse in invatamintul prescolar, altele in clasele primare, in gimnaziu, in liceu. Scopu; acestei carti este de a contura inca 0 "spirii" ce ar urma celor din liceu.

Cartea nu incearca sa se substituie unui manual, lectura ei fiind presupusa ulterioara actualelor manuale, ocazionind 0 recapitulare activa. Contam deci pe corecta intuire a notiunilor ce le folosim ~i ne indrepHim eforturile spre fundamentarea lor preponderent abstracta, Dorim sa convingem ca, In geometrie, exigentele rationamentului deductiv abstract potenteaza multilateral creativa gindire concreta.

. Cred~~ ca am acord~t figurilor, acestu~ "conc~et g~ometric"r atent1a cuvenita ; au fest realizate de conferentiarul unrversitar Dan Branzei f$i profesoara de matematica Antoaneta C~nstantinescu, sub observatia atenta a eelorlalti trei auteri : profesor grad I Eugen Onofras, prefesor grad I Sebastian Anita, proteser grad II Gheorghe Isvoranu.

8

Prefa!a

Primul capitol prezinta geometria plana pe baza unui sistem axiomatic foarte apropiat de eel allui Hilbert (deci si de spiritul manualelor de gimnaziu si al manualelor de liceu). In mod firesc aid rolul figurilor se reduce la probarea caracterului firesc al axiomelor.

Capitolul II studiaza principalele figuri din geometria plana deducind proprietatile utilizate prioritar In aplicatii.

In capitolu1 III se subliniaza rolul jucat in geometrie de "desenarea figurilor": primul paragraf analizeaza posibilitatea de a realiza cu rigla si compasul figuri cu proprietati geornetrice prescrise; paragraful 2 permite interpretarea unor proprietati geometrice prin figuri si redproc 1 a1 treilea paragraf evidentiaza obligativitatea confirmarii deductivabstracte a unor proprietati aparent evidente.

Cartea contine un set bogat de probleme; unele sint rezolvate direct sp:'e ilustrarea unor metode frecueni utiiizate in geometrie. Majoritatea problernelor beneficiaza de indicatii ce evidcntiazii idei ce usureaza rezolvarea completa : recomandam 'ca dupa consultarea acestor indicatii sa se rcia incercarea de rezolvare ~i abia in final sa se compare solutia eu cea indicata la " Raspunsuri". Apreciem ca exigente1e asupra rezolvarii problernelor sint aici mai mad decit in manualc si in diverse culegeri aflate in circulatie : exigentele sint comparabile eu cele manifest ate de comisiile de e xamcne de admitere in faC2tltati.

Cartea se adreseaza in primul rind colegului nostru, profesoru! de matematica ; el trebuie sa cunoasca bine spiritul axiomatic al geometriei si exigentele specifice rationamentului geometric. Desi va preda geometria prin corelari cu intuitia sau pe baza unui sistem axiomatic mai compact (Birkhoff), el este obligat sa sugereze sau sa evidentieze continuu coriexiunile intime ale geometriei contemporane cu marile monumente

ale culturii , umane.

Cartea este foarte utila eleoilor ee au inceput sa sesizeze frumusetea

problemelor, de geometrie si eleganta inlantuirii rationamentelor logice pre cum si tinerilor absoloenii de liceu doritori sa obtina un puncta] bun la probeie de geo:ne~trie ~i t!igonometri.e pe~t~u admitere f;,t invi:it~n:£ntut superior. La 0 pnma lectura se pot omite aliniatelc "petit i cursivitatea

expunerii nu are astfel de suferit.. ~ . .... ~

Efortul pentru elaborarea acestei carti nu a fost liniar : dm prnna-

vara anului 1980 au fost redactate mai multe variante pina am ajuns prin consens la ~~easta. forma. Pe parenrs = pri:uit numer.o~se sfat~i utile si observatn pertinente de 13. matematicient interesati 111 reusita aceste'{ actiuni: 'R. Anita, C. Avadanei, C. Boq, 1. Hadirca, A. Haimovici, II. V. Maftei, H. Miiller, D. Papuc, F. Rat16, N. Teodorescu F. Vo;nieescu; le multumim eu multa caldura.

At.;TORII

Capitolul I

CONSTRUCTIA AXIOMATIC\' A GEOMETRIEI

§ 1. NOTIUNILE ~I RELATIILE PRIM ARE ALE GEOMETRIEI

,In actuala prezeJ_Jtare a axiomaticii lu i David Hilbert a geometriei Yom presupune cunoscuta teorra mulr~ll'~lIor. Atragem insa atentia ca urilizarea notiun ilor de multime sau elemeJ_Jt,;H a ~elatlel de aparte~enta reprezinta doar avantaje didactice; prin ne~tilizarea teoriet multlJ]:1l1o~" constructia data de David ,Hilbert este rna i avantajoasa din punet de vedere st iin tific, dar acest aspect nu ne va preocupa aici.

In cadrul geometri~i ,plane se considers data 0 multirne '!1; numita plan; elementele sale se nurnesc p~mcte.: arcr vern nota punctele prin litere mari ale alfabetului latin even-

tual indexate. '

Un prim pas spre "structura" multimii re 11 va constituiprezentarea unuiconcept de "allIlle~'e" a punctelor. In acest scop se introduce 0 notiune primara anume aceea de dreapta: AICI vorn concepe 0 dreapta ca 0 multime a de puncte din '!1;, deci a va fi o sul_Jmultlrne ,a IUl'!1;. Familia tuturor dreptelor din plan va fi deci 0 farn ilie D. de sub~ultlrnl ale lUI 1', situatie descrisa de expresia D. c 9(1'). Dupa cum se va constata .

, 2 t 'f '1" A _ , m s ,:rom cere aces ei ami 11 ,':- sa sa~lsfa?a. anumrte condi tii ce le vom numi axiome,

condi tii ce corespund m~dulUllll care irrtu im conceptul de aliniere. Aceste prime axiome se vor nurrn de mc~den!a: A~,ragem, lnsa atentia ca nu toate conditiite ce le-am de_duce dl,n co~templarea reaht;atn vor fl inserate intre aceste axiome, ci doar un numar relativ mlc? caroe sa permita ulterior sa obtinem pe calea deductiei logice numeroase alte proprietati.

In _§ 3 se va introdu,ce al~a. noti1;me primara, aceea de sens al unei drepte d , conceputa dr~pt, 0 rela.tie binara III multimea d a punctelor acelei drepte ce va satisface anumrte condrtii c~ l,e vom num i axiome de ordine. Folosind axiomele de incidenta si

de or~me vom deftm conceptele de segment, semidreaptd, semi-plan, unghi. ..

I::: § 5 apar doua relatii prirnare : congruenta segmenielor si congruenta unghiurilor.

Conditrile ce Ie presupunem satisfacute pentru aceste noi rela.tii se numesc axiome de congruen/Cl.

In § 6 si § 7 ~par axiomele de eontinuitate ~i de paralelism; pentru formularea acestor axiome nu sint necesare alte notiuni primare in afara celor ma.i sus indicate.

, Din ,~c~st sU,ccint rez_u~~t al capit~l~lui se poate intrevedea caracterul complex al ~xlOma~lcll ~Ilberbene. Edificiul geometrier plane nu este 0 constructie plata. realizabila lilt,r-o s~ng~ra (:~apa,: ~ grupa de axiome constituie fuudamerrtul pe care se edifica treptat nOI n~tlUm, aXIOm? ~I tecreme. Accesulla prirnul etaj se realizeaza doar dupa 0 finisare at~nta a par~erulUl :;;1 nu se poate trece direct la etajul al doilea decit dupa consolidarea primului etaj.

. Un excursionist ce urea Ceahlaul va calca in mod necesar un numar mare de pietre;

el nu ':<l:,fa~e efo~tul de a,numara, cataloga si memora aceste pietre ci va savura de pe pozrtii din ce 111 ce mal avantajoase privelistca maretului masiv, 0 a dona sau a

10

Bazele rafionamentului geometric

treia excursie pe acelasi munte va prilejui nei satisfactii. Cu acest paragraf pornim 0 excursie in cetatea geometriei; speram ca in aceasta excursie sa fie adm irata oetatea si nu pietrele din care este construita.

§ 2. AXIOME DE INCIDENT.~,

Aceste axiome se refera numai la multimea 1: (a punctelor) si Ia multimea Ll (a dreptelor); amintim ca precizasem !J.crp(n). In numerotarea axiomelor vom folosi initiala I a cuvintului "incidenta".

Axioma 11. Oricare ar fi doud puncte disiincte, existd 0 dreapta unica d ce le coniine.

Vom nota prin AB dreapta ce trece prin punctele A, B, dar cind nu vor fi posibile confuzii vom atribui si aIte intelesuri sirnbolului AB.

Axioma 12. Pe orice dreapta d exista eel /)1(/'111. doua puncte distincte.

Axioma 13. Exisid in n trei puncte disiincte "necoliniare" (adica astfel incit sa nu existe nici 0 dreapta care sa le contina).

lata si enuntul citorva teoreme ale carol' demonstra tii Hind foarte

simple Ie 'lasam ca exercitii: '

Teorema 1. 111. orice plan e xisid eel puiin trei ptiucte distincte. Teorema 2. In orice plan exist-i eel pufin trci drepie distincte:

Teorema 3. In orice plan ciOlta drepte ee au. in COIJZ1.:JZ d(J1f!c'i pwzcte disiincte eoineid.

Ca urmare a ultimei teoreme, pentru doua drepte dl, d2 sint posibile doar urmatoarele pozitii relative:

a) drepte secante: :3!A, A E rl1 & A E dz;

b) drepte paralele: d1 It cl2, situatie ce poate avea loc atunci dnd cele doua drepte coincid (d1 = dz) sau cind nu au in comun nici un punct (d1 n d2) = 0).

Atragcm atentia ca axiornele de incidenta nu asig-urit ex iste nta u ne i pcrechi de drepte paralele d ist inctc, In cazul dreptelor d1, d2 secarrte sc mai spune ca. sint armc'u-· rente; nu considerarn aceasta exprirnarc gresita dar vom prefera sa ut ili zam termenul de concurenta atu nci dnd apar rnai mult de d()u[J. drcpte.

Mai atragcm atentia Gil axiomele nu aduc precizari asupra "formei" u nei drcpje, N~1 vom desena in cont inuare dreptele in acelasi mod "traditional", folosind "rigla". Vem concepe !!1si), rigla drept ur: instrument abstract ce pe1'1lf1ite trasarea un ei. dref!te ce trece prir»

ieua puncte disiincte dale.

C onstructia axiomaticd a geometriei

11

EXERCITII

1. Fie n = {A, B} ". Precizati in cite moduri se poate alege fami-

lia D. a ~reptel.or acestui plan incit:

a) s~ n.n !Ie in~e1?l~nit,a nici 0 conditie suplimentara ;

b) s~ fl~ ln~lephn~t~ CIte una din axiomele 11,12,13; C) sa fIe Indeplinite toate axiomele I I I

. 1, 2, 3'

2. Reluati exercitiul 1 in cazul tt: = {A, B, C}.

3. D.emonstratl teoremele 1, 2, 3 din § 2.

. 4; FIe ":: {A, B, C, D} si Ll familia submultimilor lui n alcatuite ~In. CIte ~ d~na elem~_nte. Constatati daca sint indeplinite axiomele de lncl<;Ienta ~l concluziile teorernelor 1, 2, 3 din § 2. Enumerati cunlurile

de drepte paralele necomcidente. ' "

. 5. ~ie"::: = fO, 1, ~, ~, "1 h~ Ll = {{O, I_}, {I, 2}, {2. 3}, {3, OJ, {O, 2, 4},

{I, 4, 3} J. ::'ll1t indeplinite axiomele de incidenta P .

6. Care din axiomele II, 12, 13 nu este satisfacuta In cazul urmatoarelor exemple:

a) n = {A, B, C};

Ll=n;

b) 1': = {A, B, C};

c) n. {A, B, C};

d) tt = {A, B, C, D};

Ll = {{A, B}, {A, C}}; Ll = {{A, B}, {Cn;

Ll = {{A, B, C},

{E, C, D}}.

~ A 7"' .. Stirn c3.Jn ~ontine exact cinci puncte ~i Ll este 0 farnilie de dre te 1ll~1~ axiomele ~e lIlCld~nta sint satisfacute, Sa se precizeze numa~ul mln~m a ~: numarul maxrrn b al elementelor lui Ll. Demonstrati ca oricare ar, fI Q~~~marul na\ura~ n incit a < n < b, exista Ll ce contine n dre ete

':>' "'. Generalizati problema precedents dnd n contin~ n pun~te:

§ 3. AXIOME DE ORDINE

In .cadrul a~estui par~graf se va utiliza adesea conceptul algebric ~e rellatIe~de. ordine : ,":om fixa de Ia inceput tenninologia ce se utilizeaza

III a gebra ~I geometne. ~

~efini~ia . 1. Sp1!'n~m c~ a relajie binara R pe multi1'l'tea M este a

relatie de online strieta daca are urmatoarele trei proprietari.

a) este nereflexiva, adica nu exista a in M inclt aRa·'

b) este nes~~tr!ca, ~d~ica aR~ si bRa nu pot avea loc' simultan :

c) este tranzitiva, adica a Rb ~l bRe implica a Rc. s

12 Bazele raiionameniului geometric

Definitia 2. spunem ca 0 relaiie binara R pe .mul!il1~ea v},! este 0

relatie de ~rdine (nestricta) dacd are ~rmato~rele trei propnetatl: 'a) este reflexiva, adica p'entr~ once a ~ln M are l~c aRa; .

b) este antisimetrica, adica din aRb ~l b Ra rezulta a = b ;

c) este tranzitiva. ... ";-"

Vom asocia unei relatii binare R pe multimea arbitrara ltv! relatiile

binare R' si R", definite pe aceeasi multime prin

'aR'b ~ (aRb) V (a = b); aR"b ~ (aRb) & (a =f:. b).

Se demonstreaza usor :

Teorema 1. R este ordine stricta dacd $i numa» dacii R' este ord~n@ [nestrictd }; R este ordine {nestrictd ) dacd $i numai dacd R" este ordine

sirictii,

Apreciem dl. in Iiteratura matematica se ut.il izeaza in prezent in mod preponde~~nt

1 C d ordine (nestricte); acesta este motivul principal pentru care vo~ 0 ut iliza ~,e a~~ti~uare a.proape numai astfel de rela.ti i si '10111. omite termenul rrezent pma ac~m :,:1 c, tez'L nestrict" In rarele cazuri cind Yom utilize. ordonari stncte nu vom om ite In paran ., ,,' .". 01 ntata iutro

lific t ivul strict" Semnalam ca avantaj didactic asernanarea mal pr I U', ..•

ca I lca 1,,' . f ttli tci '1 +' de echi.valerrta,

condi tiile definitorii ale rela.tiei de ord ine si al~ recvent, u I :za CI re arl~ . . . , .

recum si Iaptul ca definitia 2 corrtine mai putine negatu d.eclt precedent«. Mal aprec.Iem Elsa ca doar cunoastcrea arubelor acceptiuni al~e tc:-me11ulUld:: rela tie de or~me (111 ,hpsa calificative10r de stricta sau nestricta) asigura evitarea oricaror eventuaL confuzii.

Definitia 3. Se pune ca relaiia de ordine R pe muYimea 1"~ =: tot~a daca oricar~ ar fi elemeniele a, b din Jji are loc eel pufm una din. situaiiile

aRb sau bRa. . a Iui R d v R* b

Mai amintim di relatia binara R· se zl~e o~usa:11 ~ca a. •

are loc atunci si numai atunci cind b Ra. Consideram evident ca R ~l R

sint simultan 'relatii de ordirie (totale). . .

Se spune ca u'n element u din M este ultim el~ment al. relatiei de ordine R daca nu exista in M vreun element x inClt ~Rx ~l u.=f:. X. CU aceste rsactualizari de terminologie vom enunta. ~n?J;ele axiome ,de ordine. in numerotarea acestor axiome vom folosi initiala 0 a CUVll1-

tului "ordine". . 0 • "(d) {O O·}

Axioma 01, Pentrw orice dreapta d eX2sta_ 0 mu1ftme:.l. =.' d» '~,

d ensurile" 0 si O' sint relatii de ordine iotale, opuse una aiteia.

un e lIS v v d, a ' . 0 d . r

Axioma O2, Oricare ar fi dreapta d $~ sen!ul a pe ,nu exis a un

punct ai dreptei care sa fie ultim .element fafa d~ 0d'

[ntrerupem aici enuntarea axiomelor de ordine pen~ru va ~a unele definitii ~i a pune in evidenta citeva teore~e. Anu?tam msa c,: modul de notare a elementelor din D.(d) ~ste arbitrar, ca vom folo;)1 p~n~u astfel de elemente ~i alte simboluri ca de exemplu ~,~ ,~ , r:»

~', 1_ etc. Intreruperea ar~ de fapt u~ n;>l dubl::: . ,

1 ° sa permita construct1a unor notlUnl care sa u~ureze enuntarea

urmatoarelor axiome;

Consiruciia a xiomaiicd a geometriei 13

2° sa sublinieze premise minimale pentru demonstrarea unor teoreme.

Definitia 4. Spun em dt punctul B se af'la intre A si C $i notam

A--B-C sau BE IACI dacd:

a) A =f:. B $i B =f:. C 1

b) Existd 0 dreaptt'i d cdreia £i aparfin ptcnctele A, B, C $i

c) existii un sens Od E .Q(d) ineit AOdB si BOaC.

Citeva proprietati remarcabile ale "relatiei ternare" "a fi intre" vor aparea prin intermediul teoremelor 2, 3, 4, 5 si 6.

Teorema 2. Dacd A-B-C, atunci punctele A, B, C sint coliniare distincte si are toe C-B-A.

Prim'a parte a concluziei rezulta imediat conform conditiei b) din definitie. Conform a): C f' B ~i B =f:. A. Vom dovedi A =f:. C prin reducere la absurd folosind c). Intr-adevar, daca prin absurd C = A, rezulta AOdB si BOdA, deci, conform antisimetriei lui 0d' are loc A=B. Concluzia obtinuta este evident absurda, ceea ce demonstreaza ca ipoteza facut'a, C = A, este inacceptabila, deci are loc C =f:. A. In fine, pentru a dovedi ultima afirmatie din concluzie, C-B-A, mai trebuie sa verificam doar valabilitatea conditiei c). Ipoteza asigura cii exista Oa in D.(d) incH AOaB si BOaC si pentru elementul O~ ce apartine de asemenea multimii D.(d) va avea lac evident Ca~B si BO~A, q.e.d.

In definitia 4 apare notatia lAC! pentru 0 multime de puncte ce se numeste segment de extremitati A, C. 1) Acum putem face urmatoarele explicitari:

IACI ={BI A - B - C} = {BI 3R,

R ED.(AC)& ARB& BRC}.

Noi vom accepta simbolul IACI si in cazul A =c C, caz in care cea de a .doua explicitare de mai sus nu mai convine (fiindca nu exista 0 dreapta unica AC) dar prima explicit are asigura IAA I = 0. Atragem atentia ca inca nu putem afirma ca pentru punctele distiricte A, B, are loc IABI =f:. 0. Vezi teorema 6 si paragraful 4.

1) Uueori se foloseste denumirca "segment de cxtremita ti A, C" pentru {A, C} ia.r I A C I = {B I A _, B - C} ia denum irea "interior al segrnentului {A, C}". N oi .credern d, 0 multime alcatuita din doua puncte nu apare suficient de frecvent in geem etrie penrru a necesita denumiri si nota.tii spcciale (ce nici rnacar nu sint mai "econo .. mice" decit cele naturale); daca soar irnpune 0 denum ire pentru {A, C} noi am preIera-o pe cea de "bipU11Ct". Mai credem ca atunci cind cineva trebuie sa "descneze" un segment de cxtrcm ita ti A, C nu se Iirn iteaza la marcarea punctelor A si C ci figureaza

,lAC!-

Expresia "segmentul AC". desi aparent incornpleta, este Iipsita de echivoc; Yom utiliza insa uneori scrierea "segmentul lAC I" pentru a sub1inia printr-un pleonasm cil. ne referim 1a 0 mu1time de puncte strict inclllsa in dreapta A C ~i pentru a 119ura trecerea [a 0 scriere forma1a.

_ ___j

14

Baeele rationamentuiui geometric

Teorema 3. Pentru orice triplet {A, B, C} de p~mcte, cel Inuit un punct poate fi situat intre celelalte doua.

Pentru demonstratie vom presupune prin absurd ca. A este in tre B si C si Beste intre A si C, adica au loc B-A-C si A-B-C. Urm eaza imediat ca A, B, C sint puncte distincte situate pe 0 aceeasi dreapta d. Mai urrneaza ca ar ave a loc BRA, ARB, AR' B ~i BRIC, unde R ~i R' ar fi elemente (distincte sau nu) din fl(d). R' nu poate coincide cu R (nu ar putea avea loc simultan BRA ~i ARB), deci R' este opusa lui R si ar avea loc BRA, ARC, CRB In contradictie cu tranzitivitatea si

antisimetria relatiei de ordine R.' ,

Teorema 4. Oricare ar fi punctde distincte A, B exisid wn pUHct C incU A-B-C.

Fie d dreapta ce contine punctele A ~i B (axioma.11)' Fie Od in D.(d). Conform axiomei 01 are loc AOdB sau BOltA. !nlocUlnd eventual o; prin opusa ei putem presupune ca are Ioc AOaB. Axioma O2 ne asigura d. B nu este ultim element pentru Od si prin urmare exista C inci! BOae. Conform definitiei 4 are loc A-B-C.

Abia acum vom formula si ultima axioma de ordine : rolul ei este de a stabili ,,0 anumita coerenta" Intre ordonarile de pe doua drepte distincte.

Axioma 03, Pentru orice dreapta d, muliimea t: - d se descompune in doua clase disjuncte, neoide, HI ~i Hz astfel incit: .

- cind punctele A, B arbitrare apartin unei aceleiasi clase =

dnIABI=0, . " .

- cind punctele A, B arbitrare apartin la clase diferite :

d n IABI =f 0.

Amintim ca multimile HI ~iHz se numesc semiplane delimitate de d.

Daca este dat un punct A nesituat pe d, va exista exact ~na dintre multimile HI, Hz ce va contine A; vom nota aceast~ multime pnn .(d, A):

Pentru a prezenta si alte consecinte ale axiomelor de ordine (~1!

incidenta) vom preciza importanta notiune de triu~ghi,. .

Fiind date punctelc necoliniare A, B, C, numim. tnungln ABC muliimea

b.ABC = {A, B, C} U IBCI U lCA I U IABj;

punctele A, B, C se mtmesc. virfuri ale triunghlu!ui ABC: iar .segr:tentele (deschise) I A B I, j ~C j~ I CA [ ~e. nU1nes~ latun ale t!l~mghlUlUl. . v

Atragem atentia ca propozrtia: "trel pun~te.necol1~l~r.e deterI?-ll1~ un triunghi" este corecta insa nu poate consntui 0 defini tie a notiunn de triunghi; vom constata, de exemplu, in capitolul II dl este corecta si 'prop~zi.ti.a: "trei punct~ nec?lini.are determina. ur:_ cerc"!. D; }a~: prin defini tia ce s-a dat triunghiului este abstractizata operana atit ue

I

I

Consiructia axiomaticd a geometriei

15

naturals de "desenare" a unui triunghi ABC prin trasarea laturilor sale. Se mai observa ca orice permutare a virfurilor unui triunzhi nu afecteaza rnultirnea ce am numit-o triunghi, adica urma toarele b sase simboluri

b.ABC, tlACB, 6.BAC, tlBCA, b.CAB 9i !lCBA desernneaza aceeasi multime.

, ,

. T~o~ema 5.JPasch). Fie ~m triunghi ABC $i 0 dreaptcl d ce nu trece pnn me: ~tnul aintre vii/uri; dacc'i drea pta d taie una din tatun: atunci ea mai taie 0 latzerer. Adicd ;

dn IABi #0 = (dn JAC[ = 0)V(dn[BCI =f 0).

, Dernonstratia acestei te~)[em.e este si~pla. Fie HI, H2 submultimils in care ~e de~fa:e, conform ~;nomel O?, multirnea i.-d. Ipoteza d n! AB[ =f 'l .0 aSlgura ca A, B sint in clase distincte, de exernplu A E HI, BE H2• Acum dad C E HI, atunci d n [BCI ¥ 0 iar dad C E Hz, atunci d n j.AC:[ 1= g. S-a demonstrat astfel 0 teorerna chiar rnai precisa decit cea mal sus enuntata, anume :

Teo~ema S'. 0 dreaptii d ce nu. trece prin nici u» 7.lir/ al trizmghiului .<'"lBC taie sau dona sau nici 0 latura a irizmghiului ABC.

Teorema 6. Oricare ar Ii punctele distincte A, B are lac IABJ =f 0.

, Conform axiornci 13 va exista un pu nct: C nesi tuar pe dreapta A B (fig. 1.1). Conform t.eoreme i 'I ;a. exista D incit B - C - D si apoi E incit D -_ A-E. (Dcsigur eil. D ~ E dcoarece 1Il ca z contrar a r urrna ca dreptele DA = DE;;i DB ~~ DC coincid, deci D este pe dreapta AB, aclica drcptele BD = BC si BA coincid, adica C E A.B, absurd.) Fie d dreapta EC. Aeeasta dreapta nu trece prin n ici un virf al t.riu nzhiulu i ABD. (De exernplu daca B", EC, a tunci E c: BC = BD. adica B(~ ED = AD, deci D este pe drcapta AE, ipoteza ce ne-a condus dcia la absurd.) Aplictnd tecrerna 5 vom constata ,:11. dreapta EC taie una din laturile IADI sau lAB! (fiindca tate latura I EDI in C). Este absurd s;l. consideram ca d contine u n punct Y inci:

A - Y - D caci acest punct Y nu ar putea coincide cu E (are Ioc D - A - E si s-ar folosi teorerna 3 pentru a ajunge Ia absurd) si prin urrnare d;;i AD ar avea in comun punetele distincte E, Y deci ar coincide etc. Mai rarn ine 0 singura posibilitate si anume ca d sa taie latura lAB! irrtr-un punet x. Existenta unui astfel de punet probeaza valabi li-

B

E

Fig. 1.1

tatea conc1uziei.

Apreciem cil. aceasta dernonstra tie este suficient de Iunga, desi unele detalii lipsesc. Pe de alta parte, structura logic11. a demonstra.tiei este destul de sirupla si ilustrativa pentru 0 buna parte a geometriei. Se fixeaza 0 anum ita configura tie (aici punctele C. D. E) satisfaclnd anumite condi tii ~i careia i se aplica 0 singura teorema (aici teorerna 3), Etapele ce intervin in dem onstra tie tin de verificarea valabilitarii ipotezelor acelei.

16

Bazele rafionamentului geometric

teoreme ~i de explicitarea concluziei. Invitlim cititorul sa refaca demonstra tia adudndu-i completarfle de rigoare (ABD este triunghi, A Ed, DE d). Apoi, se pot face rearanjar i de etape astfel incit sa apara cit rnai pu tine repetari. (De exernplu etapa "A BD estc triunghi" se poate pIasa imediat dupa precizarea proprietat ilor lui D. Nu este lipsit de interes sa se puna In evidenta si ideile demonstra tii lor etapelor (aici apar sase rcdnceri la absurd !).)

Vom mai prezenta in cele ce urmeaza un comentariu asupra ax iomat iza ri i gcom e-

triei. In cadrul acestei prezcntari relatia primarii ce intervine In enurrtul axiornelor este cea de sens pe dreapta, Este 0 rela.tie intuitiva dar care nu are sern nifica tie geometrica decit prin considerarea simultana a celor dona sensuri opuse pe 0 drea.ptti. Baz indu-ne pe aceasta relatie am constru it rclatia derivat:'i "a fi Intre" punind in evidenta si anum ite proprieta ti ale

) ei, Relatia "a fi intre" are de asemenea caracter geometric, intuitiv, dar are dezavantajul didactic de a fi 0 relatie ternara, tip ma.i rar int ilni t de catre elevi 9i mai greu de prelucrat in ra.tionamente. Situa tia de "a Ii int re" este In buna masura caracteristica liniilor "cleschi,;e", Ia pt

Fig. 1.2 ce se probeaza si priu figura 1.2, in care, pe 0 linie

inchisa nu mai putem afirrna cii ar ave a loc A - B - C sau B - C - A sau C - B - A.

Axiomatica geometriei ce se bucura de cea ma i larga acceptare in lum ea ~tiil1- tifica (si care este si prima axiomat izare cornpleta) este cea data de David Hilbert in jurul anului 1900; in cadrul acestei axiomat.ici se considera drept relatie iprimara relatia a fi Intre si ca axiome de ordine figureaza. enunturile teorernelor 2, 3, 4 si 5; proprietatrle ce apar aici date prin axiome apar Ia Hilbert ca tcoremc.

In tncheierea acestui paragraf vom mai face citeva reactualizari de notiuni si notatii.

A~a cum am ~ratat in § 1, pentru 0 dreapta d ~i un punct A apartinind ei, se pun in evidenta doua submultimi ale lui d , numite semidrepte inehise de origine A:

Oa(A> = {BI AOrtB} ~l O~(A> = {CI COdA}.

Acest mod de notare este de fapt mai general, pentru orice relatie binara R si orice element x putind considera multimea R(x> = {ylxRy}. Printre alte modalitati de notare, cu mare circulatie in literatura maternatica, mentionam si urmatoarea: fixind un punct 'x ¥= A pe d, vom sub intelege ca' Od este elementul din Q(d) pentru care AO,zx ~i vom renota Od(A> prin Ox iar O~(A> prin Ox' (indiferent de precizarea unui punct x' pe d lncit x'-A-x). Pentru ca aceasta notatie sa nu se confunde eu modul de notare a1 dreptelor este esentiala folosirea unei litere mid pentru desemnarea punctului x. In aceasta lucrare, cind nu vom avea la indernina puncte notate cu litera mica, x, avind In schimb un punct X, vom nota (in loc de Ox) prin Ox semidreapta inchisa de origine o ce trece prin X.

Multimile d""Oa(A> = O:(A>",,{O} si ~O:{A} = Oa(A>",,{O} se numesc semidrepte deschise (de origine 0).' Yom nota prin lAB

Construcjia axiomaticd a geometriei

17

scmid~eapta deschisa de origine A ~i continind punctul B. Pentru fiecare dintre cele patru semidrepte considerate aici (doua inchise si doua

dcschise) vom spune ca d este dreapt(t su port. '

o sernidreapta h (inchisa sau deschisa) este 0 submultirne a unci drepte d, 0 ordonare ~ din D.(d) va induce 0 ordine a semidreptei : dar pentru semidreapta h (de origine 0) vom putea alege un anume sens ~ din Q(rl), a carei restrictie la It sa 0 numirn sens al semidreptei h; a1egerea se face astfe1 incit pentru orice A din h sa aiba loc 0 ~ A.

. Se numeste unghi (nealungit) 0 multime avind ca clemente dou.i semidrepte inchise de aceeasi origine ~i neavind aceeasi dreapta suport :

. F~' ~

pentru unghiul {Ox,Oy} vom folosi notatia xOy san yOx san ~ xOy~

v om spune ca 0 este virful unghiului iar Ox, Oy laturile nnghiului. Vorn

. ~

mal nota {O A, OR} prin: ~ AOB sau AOE (aici plasarea tuturor majus-

culelor pc acelasi rind nu mai genereaz{t confuzii). Consideriirn dcci c;\_ laturile unui unghi sint semidrepte inchise si nu deschise ; ne raliern astfel unei tendinte contemporane din maternatica.

/~,

Numim interiorul unghiului xOv 0 multime ce 0 vom nota pnn

/""" ~ ,

Int xOy si care apare ca intersectie a doua semiplane : unul delimitat de dreapta OX ~i incluzind lOY, celalalt delimit at de drcapta OY si incluzind lOX. Expresia "semidreapta IAZ este interioara unghiului

X017" ifi . A· .r>:

are ca semnificatie = ° ~l IAZclnt XOY; se folosesc fa

acest caz ~i notatiile 10X-IOZ-IOY san Ox - Oz - 01' ce extind in fond relatia "a fi intre" 1a sernidrepte deschise san inchise dar avinri aceeasi origine. Dona unghiuri xOy ~i yOz ce nu au puncte interioare

. . . . /'""'-..A .

comune se ZIC adiacente : pentru unghiurile xOv, vOz vom folosi termenul

de adiacente ~uplementare cu intelesul ca laturile necomune (aici Ox, ~z) au a:eea~l.clreapta suport dar sint distincte. (Pastram astfel adjectivul mal concrs ,,~n1?lcm~ntare" pentru perechi de unghiuri ce sint cougrnente cn unghiuri adiacente suplementare.)

Un rezultat ce va fi des aplicat in cele ce urrneaza este furnizat de urrnatoarea teorema :

Teorema 7. Semidrea pta lOX este inierioard 1mgMu!1ti AOE daca $i numai daoi

IABI n lOX"" 0.

Dernonstratia este irriediata in urma unei construetii auxiliare.

Sc pnne in evidenta un punct C incH are lac B-O-C. P~nctele inte-

1 - Bazele rationarnentului geometric - cd. 92

18 Base:e Y,1jionamenttdu£ geometric

rioare segmcntslor A e respectiv A B apartin multirnilor disjuncte

»<; .r">: I X . , ~ hi

Int AOe resnectiv Int £lOB (fig. 1.3). Dad. O· este lllteno.ara ungrnu-

lui AOB, atunci nu noate avea puncte comune cu IACI ]1 C,!- ;lrmare

- a teoremei lui Pasch continind OE E I BeL va mai contine si un punct Y din IABi. Reciproc, dad. exista un punct Y pe IOXlncl~ A---:Y-B, este evident Cd Y este interior unghiului AOB ]i toate punctele .x: ale sernidreptei lOX sint in aceleasi regiuni delimitate de drcptele OA, respectiv OB ca 9i punctul Y. dec)

»<.

lOX c Int AOB (vezi si exercitiul l O.)

Fie d si d' doua drepte naralele distincte si elementele <; E O(d), -,/ 'E O(rl') .' vom snune eft sensurile ~ si ~' sl11t. coerente daca oricare ..

~ " 1 ~, . . i d ~

ar fi A -< B pc d ~iA' =F B' pe d' sa aiba loc A' -< B' dad. si numai ae~t

punctele B, B' sint in acelasi sem iplan delimitat d~ d;:eapta. A:4'. Doua sensuri ale unei aceleiasi drepte sint coerente numai cind COlDCld.

I

I,

Iii ill

! I

Eg. 1.3

:1 i

Teorema 8. Dacul d si d' sin: drepie paralele, aiunci peniru orice sens <; din O(d) exishi exact 'Un sens <;' din i2(d') coereni cu ~.

Vom Elsa nedernonstrata aceasta teorema. toate rezultatele preg:l-: titoare unei argumentari riguroase au fost deja ~nuntate; l~nglmec: ~1. lipsa de in teres geometric a arzumentarii sint rnotivele acestei renuntan.

Vom incheia acest paragraf prin clteva. pl::cizari as?pra .etape~or narcurse pinii aid pentru "structurarea" multimii 7:. In § ~ s-a introdus ~ultimea to. a dr eutelor iar in acest paragraf s-a postulat e~lstenta p_entru oric~ dreapta d (lin t.. a unci multimi O(d) alcatuita C~lll. sens~nl~ (!d si O~ ce se pot considera pe d. Pe baza axiornelc:r de incidenta 91.~e ~rdine a fost definit conceptul de segment (deschis}. Pe.ntru a sub.hl1la important a notiunii de sersment in geometrie vom considera multimea 2: a tutu~or s~gmentelor 'planului ,,; prin u~are ~. {I~ABI!.A E-r:, BE,,}. Evident, 2:crp(7:). Mai putem pune 111 evidenta 0 Iunctie s : ,,2.-+ 2:, unde 8(A, B) = lAB!. Afirmarn ca functia s rezuma struc-

turarea de pina acum a multimii ". !ntr-adevar, conditia de coliniaritate a punctelor A, B, e revine la: exisid una dintre urmafoarele trei multhni s(A, B). 5(A, e), s(B, C) care le include pe celelalte doult. Putern apoi constata

. A -- 13- C <:~ B E s( A, C),

Construciia axiomaticd a. geometriei 19-

deci relatia ternara "a fi intre" poate fi deterrninata dad stim functia s; pornind de 1a relatia "a fi intre" putern regasi ord onarile Oil ]i 0; pentn~ orice dreapta d (vezi exercitiul 11). Nu este Iocul S3. explicitam aiel conditiile ce trebuie sa Ie indeplineasca functia s pentru a se asigura indeplinirea axiomelor de incidenta si de ordine : important este doar cd. acest deziderat este realizabil ]i prin urmare esteposibila 0 axiomatizare a geometriei in care sa apart'i peniru. incepu: 0 singurti noiiune fundaHietala, aceea de segment de extl'emitati date.

EXERCITII

1. Demonstrati teorema 1 din acest paragraf.

2. Demonstrati c3. relatia binara R si onusa ei R* sint simultan

relatii de ordine (totale). ' , ,

3. Precizati cite ordonari totale admit multimile cu 2,3 sau 4 clemente indicind in mod cit mai compact aceste ordonari.

4. Dati exernnle de multimi ordonate care admit sau nu clemente

ultime.' " ,

5. Dernonstrati ca 0 multime total ordonata adm ite eel mult un singur ultim elem~nt.

6. Aratati ca in cazul dud t. contine doar submultimi de cite doua elemente din 'TI, exista 0 modalitate unica de a construi' functia O.

7. 0 multime .1.11 se zice densd in raport cu 0 relatie de ordirie stricta R, daca pentru orice cuplu (x, y) ce satisface xRy exista eel putin un element z incit xRz si zRy. Sint dreptele d multimi dense in raport ell ordonarile stricte ce corespund ordonarilor din O(d)?

8*1). Se da 0 dreapta d si un punct 0 al ei. Se considera relatia binara R pe multirnea d",,{O} definita prin XRY ¢> Of iXY!. Demonstrati ca R este 0 echivalenta si precizati partitia 2) corespunzatoare ei.

9' Asociem unei drepte d 0 relatie binara i!.:'l pe In ultimea 7:'" d definita prin XEdY ¢> IXY! n d =F 0. Dernonstrati ca Ed este 0 echivalenta si precizati parti tia corespunzatoare.

1) Prezenta unuia sau a dona aster icur i ala.tur: de nuniarul problemei marcheaza \l n surplus de dificultate si consti tu ie 0 recomaridare per.tru consultarca rubric ii "lNDICATII"

2) Numimpartifie a unei mul tirn i A, fata de rela tia de echivalcnta R, a familie CJj de submul tirn i Di, nevide si disjuncte eli U Di = A, ce satisface : ''1 x, Y E Di => xRy ~i

i

dacit x E Di si Y E Dj incit x Ry, atunci D, = Dj . D; se mai numesc clase de echiva1ent,l ;<1.1' clJ se mai nume:;te mu1timea c1aselor de echivalent{' a reh1liei de echivaleIl1:~i Fl • (7) se mai numqte Inu1time factor ~i se noteazii AIR.

20

Bazele rajioYlamentului geometric

10. Fie 0 dreapta d , un punct 0 al ei ~i un puuct 1'1 ncsituat pe d.

Demonstrati: jOAc(d, A).. v"" ,

11·'. Pcrnind de la relatia ternara "a £1 lr: tr: a punctclor pe ,0

dreapta d construiti 0 relatie R de ordonar;~tncla a l1lultimii d lllClt X - Y -z ~ [(XRY&YRZ) V (ZRY & Y1L\)J.

§ 4*, 0 GEOiVIETIUE DlSCRETA

Sa ne imaginam 0 cimpie Int.insa plautat.t in m od Ioart.c ordonat. cu puieti. Pent ru plantarea lor sa presupu nem ca se traseazii dona dircc ti i pcrpcndlculare (notate pc fi c na 1.4 prin Ox si Oy) si apoi din metro in rnctru pc accste tlrcpte ~l pe paral;le, echid~ante lor s-au plantat pu iej i. De fapt am int.ilnit advsea COllflg~ratll asemanatoa:~

si nu pu t in i d i n t re nor au fast Irapa ti de apari tia unor propricta ti nurnvroase de aliriie rc. Aeum vom ma i face IIICa dOII;\ ipotcze care sa ne per-

m ita s;\ sur priudcrn d oar armm i tc propricta ti escnti<llc (gcornetricc) ale. conJiguratici: .. '." a) Diarnctrul ftce[tfill pu iet este ncgl ijabil

(il vorn nota punct).

b) Plantat.ia cste ncsfirsita ill arnbele

directii. . .

PCJelTU a ne pu t ca refen la f iccare punct

al plantatici v orn avra ncvoie d~ doua ~umerc intregi x, y; primul J111111ar ar rnasura distarita I xl de la Oy (sprc drcapta daca _ x> 0" sp~e stinga in caz contra r); al ~Ollca ll~m,:r ar masu',a distanta Iylla axa Ox (m sus oaca y > .0, m jos daca y < 0). Daca unnl dm_ eelc doua numere a.r Ii nul, punctul soar gasl pe una din dreptele Oy san 0,,(. Pe figura am marcat punet111 astfel : (4, 2).

CaY ne imauinam ca siutem plasa ti intr-un pu nct (x" )'1) si ne u itam ~pre un allt .::>.~ 'D· , '1 dcm T directi e n ou nct (x, Y91, acest al doilea punct fii~d prirnul pe care l':C, ern l~. a~ea,.,.. ,. :~,,-'

funaul celor -dour, axe O,~, Oy distarrtele intre acestepuncte ar fi '~2- Xl ~l rE.s~~etlv:'2 f J_~~ Da~a raza vizuala ar parcurge pe aceeasi dlr~ctte distante ~e n _~n, ~la~ r;al~i ~', : c= 2, 3,4, ... ) soar opri asupra u nm punct (x"' y,,), un~c x" ,- Xl. 1 :, ( 2 1) , ~. n . _ ' + n(y _ y). Daca presupuncm cii facern un "stl11ga im prcjur putcm considera .,-- Y1 2 1 (). ( ) c' punete (x y) ootlilute eu for- 1lrintre punetc1e aliniate cu ,,"'1')" ~I cn x2' Y2 91 .. n:" '. :" 1 -::'t . 1 lid· al' S'l1S 51' peI·tro valori negatIve all' lUI n, Pnn IHlll,.lre III cauru, ace. ~ el

mu e e em, . L. • ) I Zl

confiauratii ne-am imagina 0 dreapta d ca 0 multlme, d = {(Xl + nl;, Y1. + na :f ~ d'

(Am "nota:t aiei %2 - Xl = b, Yl _. )'2 = a 9i motlv1.l1. pent,ru care am. ~Ies 0 as __ e ; notatie se va vedea 11Iterior.) Poate cit cste preferaoll ca 111 locul cgalltatIlo~ x -. ~1 '.

, b' . -" na ce "e' dau coordonate1e" UIlor puncte sltuate pe d Sil senCln 0

-r 11. 51 Y - J 1 - ~. " 1 t'

singur~ egalitate ootinuta din cell' dOlla, eliminind "parametrnl" n; 0) ,mcm u~or

•

•

•

•

o

•

~

I

"

•

..

•

•

..

..

e

o

•

o

•

e

I

"

..

..

..

..

"

I

•

..

-_ .. :;,--1:i--_._>Z;.--;'')-Q-I'')-'---'''-.-:)--

01 x

I

o

o

e

i

"

..

..

a

Fig.

ax + by = c,

unde am notat c = aXl + bY1' Am putea indica deei dreapta d prin nurnerele intregi a, b, c; vom decide daca pUIlctul A = (x, y) apartine sau nn lui d dupa cum (x, y)

este sau nu SOllltie a ecuatiei

ax .j- by - c = O.

Constructia axiomaticd a geometriei

21

Ne propu nern acum 0 problema inversa : fiind date num erele int reg i arbitrare a, b, c 'lorn putea gasi "puncte" (x, y) astfcl incit

ax + by = c?

Rcnurrtind la convcn tia de a nurn i "pllncte" aceste perechi de numere Intreg'i a-rem de rczolva.t 0 problema de algebra: gtLsirea solu tiilor ecua tiei in doua necnnoscute intregi ax + by = c. 0 astfel de ecuatie se nurneste diof anticd dupa numele u nu i rnaternatician antic elen, Diofant din Alexandria, cc se pare ca a trait in ju rul a nulu i 250 e.n. Set incepem prin a observa ca daca notarn prin 11 eel ma i mare d ivizor cornua a}

nurnerclor a ~ib, dcci k = (a, b), atunci ecuatia sc scrie k(alx + b,y) = c. (Evident a1 =

a. b J

= - (Ii b1 = -k' Vom constata deci usor eii pentru ca ecua tia 3rL adrn ita solu t i!

k

este necesar 11 I c. (Se va vedea ca aceasta condi tie este si suficienta.)

Un procedeu comod de calcul al celu i ma i mare eli vizor cornu n k al numcrelor a, b este algoritrnullui Euclid, Presupun ind de ex emplu a. ~ b, scriem succesiv algoritmi ai in1p;;rtirii ell rest:

(Egalitiltile capatii uniform ita.te daca notam a ~~ I'D' b C~ 1'1') Aviud in vcdcre cit are loc a > b > "2 > "a > ... > "n ~ 0, algoritrnul nu pca te continua la nesfirsi t ob tinindu-se un rest nul (aici rn+1)' Identitatile de ma i SeIS ne permit S{L consta.t.im n sor urrnatoarele egalitilti de c.rn.rn.d. comu ni

Poruind acum. de la penultima identitate a impar ti rii se pun in evidenta egalitaTi de forma 1'" = Sj • ""-1-1 + S;+I • i'n_i' la inccput pentru i = 1 (unde S1 = 1 si S2 = -q"-l) ~i apoi pentru valori din ce in ce mai mari ale lui i inlocu ind mereu restul en eel mai mare indice, Coeficientii si se calculeaza recursiv cu ajutorul Iormulci

SI+2 = 5j + si+l ' q,,-; .. I·

In final, notind sn-l prin P si s" prin q, ob tiriern k = r" = p . a + q . b. Calculele meritionate in acest ultim alinia.t ne permit sa punem in evidenta 0 solutio % = p, Y = q a ecua tiei diofantice ax + l;y = k, unde k = (a, b). Tn cazul general fie c = k· cl; se constata u~or ca % = %0 = C1P; y = Yo = c1Q constituie 0 solutie particularl a eeua tid ax -:- by = c' (Exista ~i alte modalitati de a ajunge prin caleule mai rapide la 0 solutie particulara, )

Folosind 0 solutie partieulara (xo' Yo), putem scrie eeuatia diofantica sub forma a(x - xo) = -b(y - Yo) 'Ii si'L constatam u'lor ca solutia generala este furnizata de egalit.a.tile x - Xo = bl • n, y - yo = -a1 • n Cll n in Z.

Incheiat fiind steIdiul aritmetieo-algebric al ecuatiilor diofantice vom cO:1sidera urm[ttorul model geometric:

- Planul 7t este Z X Z.

- Familia ~ a dreptelor cste in corespondent{t biunivocZt eu multimea tripletelor

(a, b, c) din Z:l, unde (a, b) = 1, a > 0 san a = 0 & b > O. Pentro dreapta da, b, c ce co,. rC5pllnc1e tripletului cOl1siderat are loc ~i

da,b.c = {(x, y) I ax + by = c}.

22

Bazele ;,a#onament1d~ti geometric

Teorema 1. Sistemul rr, ~ mai sus men!ionat satisf ace axiomele de incidentd. . In continuare '10m inccrca sa. asociem dreptei generice d = da• ~,c cele doua sensur i ce alcatuiesc multiruea Q(d). Dad exeeptiim cazul dreptelor paralele cu Oy, i~tuitia ne indearnna sa. ordonarn punctele dreptei d la fel ca proiectiile lor pc Ox adica sa

definim :

Ca dreptele exceptate sa nu ne afecteze '10m defini insa cd, prin

Acurn putern preciza usor valoarea funotiei Q pentru 0 dreapta generica d prin

Teorema 2. Funcpia Q mai sus precizata satisface axiomele 01 si 02'

Asupra intrebti.r ii daca sisternul (;t., fl., Q) satisface sau nu a;:ioma 03,' irrtui tia pare '32. ne conduca repede la un raspuns POZltiV: dreapta d = da• b. c. imparte m~reg ... planu l plarrta tiei" ill d oua regiuni, prin urrna re impartc si planul ;t in dona regiurn. Putem

chiar defini

Hl = {(x,y)! XEZ&YEZ&ax + by> c}, H2 = (lx,y) 1 XEZ&YEZ&ax+ by < c}

si constatam imcd iat de aceste mul tirni nevide sint disjuncte si dan 'prin reuriire rt""-d.

EX1.ERCITII

i II I

I

I

1. Demonstrati teorema 1.

2. Demonstrati teorema 2.

3. Constata ti dacd pe modelul construi t in acest paragraf este san nil indeplinit1\ teorema 6, §3, :ii Inrerpreta.ti concluzia.

4. Rezolva ti urrnatoarele ecua tii diofantice a) 2x + 3y = 1; b) :64x - 37y = 11 c) 64; - 37y = '10; d) 12345x - 6789y = 111.

5. Demonst ra.ti ca oricare ar fi punctele A(x1, Y1) sl B(xz' Y3) rnul timea IABl cou tine un numar finit n = 1!A. B de puncte a.stfel inch 1 .i, n este c.m.m.d.c al nu-

m erelor IX1 - x21 si iY1 - Y21·

§ 5. AXIOl\1E DE CONGRUEN'TA

Pentru a face studiul geometric al u!lui plan t: ~m introdus pina acum familia !:l. crp(r:) a dreptelor a.cestUl plaI?- (§2) ~l an; asociat £iecarei drepte d cuplul Q(d) al sensurilor acestei drepte (§.)). Acceptind

C onsiruciia a xiomaticd a gCI))1! etriei

23

pentru b. si n axiomele de incidenta si ord ine am mal introdus citeva not iuni pe care Ie recapitularn ai~i succint:

-- (segmentul) IABI = {X: .3 DiAB) A <; X -< B} ;

- familia I: = {IABI: A E 7:, BE 7:} a segmentclor din 1C;

--- serriidreapta (inchisa) AD ~=, {X: AO(AE)B <oc:>' AO(AB\X} ;

- (unghiul) <J. BAC = {All' Ad (unde A, B, C nu sint coliniare).

Vom considera si multimea (tl a unghiurilor (nealungite) din tt, unde r7i = {<J.BAC: A E rr, BE 1C- {A}, C - (AB)}.

In acest paragraf apar inca doua relatii prim are ce vor pennite structurarea geometricil. mai profunda a "pIanului" 'it; este vorba despre relatiile = (de "congruenta a scgmentelor") si =' (de "congruenta a unghiurilor").

Intuitiv putem concepe afirmatia ca segmentele IABI si ICDI sint congruente prin egalitatea "lungimilor" acestor segmente. Desigur c{, aceasta explicatie nu poate constitui definitie deoarece nu stim ce sa intelegem prin :,lungimea" unui segment. !~ mod analog, atirmatia d. doua unghiuri sint congruente ar sernnifica egalitatea "masurilor" acelor unghiuri. Axiomele referitoare la relatiile de congruenta vor fi notate folosind initiala C a cuvintului congruenta.

Axioma C1• ("de echivalenta a segmentelor"). == esie 0 relaiie de eckivalenpiin muitimea ~ a segmenielor.

Consideram inutil sa repetarn aici proprietatile relatiei de echivalentil. In afara notatiei algebrice generale ce ar exprirna C8. segmentele I ABi si ICDI sint in relatia de congruenta, anume iAB 1= ICD" vom mai folosi, cu acelasi inteles. si notatia mai com odii A B == CD. (In ultima expresie nu VO~l1 gi;1di ca' unul s~u arnbele simboluriAB, CD ar rcprezenta drepte; rcfuzam S;t considerarn relatii de congruenta

referitoare Ia drepte.) "

Axioma C2 ("a sumei"). Dad! A-B-C, A '-B'-C, AB =A' B' lit BC == B'C', atunci are loc 9i AC =A 'C'.

Axioma C3 ("de pur tare congruenta a segmcntelor"). Fiind dat wn segment IABI si 0 semidreaphi lOX, exisid tm punct unic C EI OX incit AB =OC.

Modali ta tea €oncretii de deterrn inare a pUilctull1i Cell instrnment ele (idcale) geem et rice estc bi necu noscu ta : dind "cornpasuluiH "deschiderea A B" ,;,i apoi Iixind un Jlvtr:C a.l compasu.ui- in 0 v orn trasa u n ,,(arc de) Cl'TC" ce taie Ox in C; nestiind i'nsa sem nifica tiile cuvintelcr d int re ghilimel-, accasta m oda.lije.te 11tH cst e efect iva.

Axioma C4 ("de echivalenta a unghiurilor"). ==' esie 0 reZafie de tchivalen{a ilt multimca at. a ungllit~rilor (nealungite).

24

Bazele ra!ionamentului geometric

Axioma C5 ("de purtare congruenta a unghiurilor"). Fiind. d~te un unghi nealungit x~y, 0 se1'n'id~eap:a Uz si un, semzp!an !f~ de:zn:.z~~t de drcapta suport a luz U Z, va exista zn H 0 semidrea pt« unica U v incit

A A

xOy=='zUv.

o m oda.lita.te concreta de consrructie a semidreptei Uv est_e binecunoscuta : en aceeasi "deschidere de compas", en "centre" in 0) 9i. U se t~ase~za .. "arce _(!e a c~ercnn". e, Cj) ce ta.ie 0.1;',0), respectiv Oz in punctele A,I, si res~ectlv: e. C,u "centrul "m, e ~1 en "dcschidere egalii cu A B" se rraseaza "scrmce:cul" S· 1:mltat (': clre~p~ ... llfort.: lui Uz (fig. 1.5). s- detcrm ina D Cit .mte_;sectle lIltr~ cl! ':.1 L ~1, 31lOI u» - U D' Dd:

. . 1 • v "fo mula te nu perrn it S··\ demonstram ca ar exisra exit. ct u n P1ll. ,(C

axrorne e pIna aIel r c.'· . . . .~~, .

cornun intre CD s i (~ si niei ca unghiul astfel construrt este congruent celu i dat. '\ ez i

'll capi tolul II, § 1.

De fapt inca nu apare nici c: le~atura intre ==}i ==', neajuns ce este rnlaturat abia de ultima axioma de congruenta.

Axioma C6 ("de corelare a congru:~telo~U)., Dacei ('7' fi' ~l !!

(. '1" B' C') s£nt triplete de puncle necoliniare mat AB == A B , Ae. =

f, , '. A C 'A-A 'B'C'

,,= A 'C', <}:BAC ==' <}:B'A 'C', aiunci <}: B ~A "j-.. .'. ~,'

C:a incepern prin a remarca faptul ca aplicind aceea~p axioma trr-

pletel~r (A, C, B) ~i (A', C', B'l o~tim;m ~i <}:AC~ == '.<}:,A'G~~' ~or:~

cluzie ce se iucorporeaza uneori chiar III cadrul aXlOme\ C6,; l:L,~on ,,~ incorporeaza in axiorna si concluzia BC == B'C' ce poate insa £1 dedusa

relativ n~or.

a'

~

B A' C'

\;.

c

Fig. 1.5

Fig. 1.6

Conform a.xiomei C existii D pc I B'C' incit B'D "" BC. Aplicam axiom a c,

,c., 3'. BAC "B'l'D,' '10<

entru +r ipletele (B, A, C) si (B', A', D') pentru ?- deduce _-9: ==:!- ("'" ';', c

p. .' C idr t Ie A' si A' COI'Wld (fig 1.6). Presupunind ,a .. ia.) acum

a.jutorul aXlomel "l' Sf'Tfl I rep e e Of~, D _i.~~ \ • _- _1' ". , ~ • ~

prin absurd d. Be si B'C' 11n sint segmente congrnente, acnca C. # D,. ar. cl.rilM , ,. (' 'e') " .t 1·" B' (' "1' £1 col in ia re ,

ca A I este pe dreapta DC' ce coincide cu B ~I I·nnc e e .d, " ~

111 contrad ict ie cu ipoteza adrn isa etc.

Constructia a xiomaiicd a geometriei

25

Pentru a reformula cit mai compact axiom a C6 si consecintele mai sus puse in evidenta, prezentam inca 0 definitie :

Se spune ca triunghiurile ABC ~i XYZ sint congruente si se noteaza LJ.ABC== LJ.XYZ daca AB == XY, AC == XZ, BC == YZ, <}:BAC == I =-.=' <): YXZ, <}:ABC == ' <}:XYZ ~i <}:ACB == ' <}:XZY. (Atragem atentia c;i desi concepem un triunghi deterrninat de un triplet neordonat de puncte necoliniare, in cadrul notatiei LJ.ABC == l~XYZ odata fixata ordinea In care se scriu virfurile unui triunghi nu mai putem schimba ordinea scrierii virfurilor celui de-al doilea fara a afecta sensul.)

Incepiud din acest moment vom folosi simbolul == al relatiei de congruenta pentru rnai multe relatii de echivalenta distincte (intre scgmente, intre unghiuri, intre triunghiuri etc.) contextul Inlaturind posibilitatile de confuzii.

en aceste pregatiri obtinem urmatorul enunt :

Teorema 1. (Cazul I -- san LUL -- de congruenta a triunghiurilor).

Dticd (A, B, G) si (A', B', C) sin: trij>lete de P'UlCtc necoiiniare )c,i AB ==c == A 'B', AC ""A 'C', <):.BAC == <}:B'A 'C', aiunci LJ.ABC == D.A 'B'G'. (Ulterior demonstrarii unor alte teorerne va fi suficient sa acceptam C:L doar unul din cele dona triplete de puncte contine puncte necoliniare ~i vom putea reformula enuntul si cind nu se postuleaza nici 0 situat ie Jc necoliniaritate.)

Vom aborda acum 0 alta teorema ce ne va Iurniza un nou caz de congruenta a triunghiurilor,

Teorema 2 (a intersectiei de semidrepte). Fie A, B, C punete necoliniare, A' B' = AB, un. semi-plan H deiimitai de dreapta A 'B' ~i semidreptele IA'X,IB'Y coniinute £nHincit<}:CAB ==

== <}:XA' B' $i<}:CBA == <}: Y B'A '.In aceste B

ipoteze exist a ur: punct C' ,comun semidreptelor IA'X $i IB'Y.

Ideea demonstratiei: conform axiomei C 3 gasim C' pe A' X incit A' C' == A C ; conform axiomei Cs pentru (A,B. C) si (A', B', C') gasim <}:ABC = <}:A' B'C' ~i aplicam axiomei C5 pentru a deduce coincidenta semidreptelor Be' si B~; urmea- A Z;l C' E I B'Y ~i se incheie demonstratia.

Drept consecinta a celor demon strate apare ~i

Teorema 3. (Cazul II - sau ULU - de congruenta a triunghiurilor). Dadi .A, B, C s~nt /JUnc/c necoZinia7:'c, 1'f3' = ·iB, ;2f!3'A'C' =o' == <}:BAC !jt <}:A' E'C' == <}:ABC, aiunci A C == AC, B l, == BC !j' 1:A 'C' B' == <}:.A CB.

Fig. 1.7

Atragem 1nS3. atentia asnpra faptului ca pentru moment putem incadra in acest caz de congruenta dear situatiile cind unghiurile ce anar in relatia de congruenta sint aidturaie laturilor ce sint ccngruente,

• Drept consecinta a a~estei teoremc semnalam :

Teorema -1 (a trrunghiurilor isoscele). Dacd. A, B, C sint punete nccoliniare, aiunc; collgruenje!e AB==AC 5i <rABC = <;:..ACB au lac simuitan.

Ar fi acum de astcntat sa urmeze ca teorema cazul III de congruenta a triunghiurilor da; 1;': demonstratia unci astfel de teorerne sint necesate anurnite pregatiri ce fae obieetul a. trei teoreme pe care le vom enunta propunind demonstratiile lor ca exercitii.

Teorema 5 (a diferentei segmentelor). Fie A, B, C puncte ee satisfac relaiia A-B-C ,'£ j)unetde A', B', G' inc'it: AB=A'B', AC==A'C' si B' E 1.1 'C'. In aceste conditii are loc: A '-B'-C' ~i BC == B'G'.

Teorema 6 (a diferentei unghiurilor ). Fie h, k, l trei semidrepte (fnchise) aoind aceeasi origine 0 ~£ k', k', I' trei semidrepte (inchise) auind aceeasi origine 0' J£e h-s-k=-], «h, l) == <r(!t',.l') si are Ioc <r(k, l) == == <r(k', l'). Daca h' ~i k' sint in acelasi semiplan delimitat de dreapta suport a lui I, atunci are loc h'-k'-l' ~i «1., k) == <r(h', k').

Teorema 7 (a sumei unghiurilor). Fie h, k, t. r, k', r semidrepte {neil h-k-l, v.:«:», <r(h, k) =: «h', k'), <r(h, I) == <r(k', l'); in acesie conditii are IDe <r(h, Z) == <r(h', I').

Teorema S. (Cazul III - sau LLL - de congruenta a triunghiurilor). Dacd (A, B, C) si (A', B', C') sin; tri plcte de pUJ1cte necoliniare fji AB == A'B', AC == ~4'C', BC == B'G', atunci

,6ABC ==,6A 'B'G'.

lata ~i dem onst ra.tia acestci teoreme, Fie HI' He semipla ncle delimitate de A' B' (IiI coutinc C') si pu nct e le D" D2 constru ite 111 accstc sem iplane ell aiutoru l axiornei C5, si a teoremei de int crscc tie a sem idreptelor, incit <): D,A'B' = < ])2A'13'= <): CAB 9i < DIB'A'= <): DeB'A'= < CBA (fig. 1.8). Cu ca.zul L UL stabilim A' Dl = A C = =.1 '.02' B'DI= BC= B'De si 0 concluzie ce 0 vom tolosi ccva mai tirz iu <J: A 'D2B':::= ~ -0= ~,4 CIS. en t corcrna "1 stabi li m congru(,1.1\:a unghinrilor de la la zelc tr iu nghiuri lcr iS0scc1e ~d 'C'])2 .;;i ]]'C'D2" Punctcle D2 si C .. hind in s"lllipJ2,nde H" 112 d ist incte va exisra )]:1. punct: X comu n d rcptelor A 'JJ' si C'D". FoJosil'cl ~;i echivalenta d!!} tcon);111a 7, ~ 3, vom con stata Cll. tr iplctele erdc.HJaie de sem i d rept.c inch ise cu origini In [J1 r::.sp-~e:ti·'; C' si eare 1TIU.:i t i:"2C pri n A', X, B' sin t le:t{ate pr in rela ti i de "Zl. fi intre"

Constructia axiometicii a geometriei

roreo.;ou;).ziitoare. (P", iigura 1.8: I DzA' - ! D,C' - I D,B', deci A' - X - E', dec' 1 C'A' -! C'D2 - I C'B2)· Folosind teorcma 7 (dac8. A' - X - BJ') sau tcorerna 6 (In ca z conrrar) deducern ~A '1)2~9' ':== ,.;r: A 'C' B'. Folosim ~i coriclu z ia pa strata 1:2 rezerva <ACB = <): A'D,B' deducem <):ACB == <tA'C'B'. Illcheierea dernonstra tic i 0"

fucc acum prin cazul LLJL de congruerrta pen tru 6.A CB si 6.1 'C' B'. '

Teorema 8 constituie un prim pas spre constatarea valabilitatii modalitatii de "constructie" a sernidreptei Uu din axioma C5; vom Iina-

Iiza demonstratia in capitolul II. .

Def'initie. Se numeste mijloc al segmentulio; I A B 1 un pwnct AI al u reptei A B pentnt care are lac .IU1I1 =: 111 B.

Teorema 9 (a mijlocului). Orice segment IABl admite mijloc unic. In afara dreptei A13 exista conform axiomei 13 un punct C. De cealalta parte a lui AB decit C, se considera (in baza axiomei C5) 0 semiIreapta IBD incit <CAB == <rABD, punctul D fiind individualizat pe semidreapta prin condiria BD =AC (axioma C3) (fig. 1.9). Deoarece C, D sint in semiplane distincte, va exista 111 pc dreapta AB ~i interior segmentului CD (vezi exercitiul 10). Constatam 6CAB == 6DBA (cazul LUL) pentrn a deduce BC ==AD si <):ABC == <BAD. Folosind teorerna sumei unghiurilor va urma <rCAD == <[_DBC. Au aparut acum premize care sa asigure (conform aceluiasi caz LUL) DCAD == 6DBC 91 prin urmare <rACM = <rACD == <rBDC = <BDM. Cazul ULF permite sa afirmam 6.AMC == DBMD, de unde urrneaza A 1111 =: MB. S-a dernonstrat astfel existenta mijlocului unui segment.

B

O~--".rr>'__,., .. ........;,)u~j_,._.",.,""""",~:,

A tv! N ):;.

Fig,L9

Fig, 1. to

Sa observ.im apoi c'i p ri n axioma Co rela tii le A - B - M (sau .'1,[ - A - B) si ,4 M' "" JIB nu pOI: co.rx ist a . D3Ci daca (prin a.bsu rd) ar ex ista dona mijloace dist inc+e /'-'1', N', arn hele ar fi iuter ioa re s egm en tulu i A.B; sa presupu nern ci nota rea acestor pu ncre .a fest .niC!lta astfel incit A - M - N si pri n urrnare are loc M - N - B (fig. 1.10'" Aplicind 111:';;1 tcorema diferentei segmenteIor pen tru tripletele (.1,11[, N) ~i (B, 1\I, N), vorn deduce c:a a re IDc B - _7\[ - lv, in corrtrad ic tie en tec re ma .3, & 3. A Iost ast Ie:

.Jemonstrata si u nicita tea m ijlocu lu i u nu i segment: .,

28

Bazele raiionamentului geometric

Dorim sa atragem atentia cii mijlocul u nui segment se construieste eu instrumente geometrice ~i in alt mod .rnai economic" decit indica figura 1.9; constructia data aici estc mai com odii ea rationament in aetuala succesiune de propozitii.

Definitie, Se nume:;te bisectoare inicrioard a 1mghiului xOy 0 semiA A

dreapta fnchisa Oz ce saiisface Ox-Oz-Oy ~i xOz == zOy. Se numeste

A

bisectoare exterioara a lui xOy 0 bisectoarc interioara a unui unghi

»<: .»>: -<;

adiacent suplimentar lui xOy: x'Oy sau xOy'.

Teorema 10. Fie «n tyiunghi ABC :;i DE IBCI. Dintre urmdtoarelc trei afirmajii dacd au, loc doua are loc :;i a ireia :

a) AB=AC; b) BD==DC; e) AD esie Inscctoare (interioara } a unghiulu1; BAC.

(Teoremele cu enunt de felul acestuia se numcsc tripartite: demonstrarea lor trebuie sa contina urmatoarele ctape a ciiror notate 0 consideram sugestiva a & b = c, a & c = b, b & c = it; vom da indicat ii suecinte pentru fiecare implicatie.)

a&b = c. L.ABD == L.ACD (cazul LUL san LLL). a&c = b. l-:-.ABD ~ L.ACD (cazul ULU sau LUL).

b&c = a. Se construieste E, incit A-D-E si AD == DE; ,6ADB ==

, '/~ .r>;

o:c: 6EDC (cazul LUL). Urrneaza AB == CE dar si: AEC = DEC ==

//"-, »<. »<.

== DAB == DAC =, EAC. Dad CAE este triunghi isoscel, CE == CA.

Tcorema 11. Orice unghi admite bisectoare inierioard unicd,

Aceast.i teorema poate fi privita ea o consecintii imediata a preeedentelor doua teorcmc (vczi ~i teorema 7, §3).

A Def'initie. Se spune ca unghiul xOy

este drept si se noteazii in mod strict A

conventional xOy = 1 dr sau mai frecvent,

A

a

Fig. 1.11

~ = 900daca unghiul este congruent eu un unghi adiacent suplementar lui:

<9:xOy= <9:x'Oy.

Figura 1.11 ne asigura u~or de existenta unghiurilor drepte ; »<: r-.

.HD == DC = BDA == ADC.

Teorema 12. Orice dou({unghiul'i drepte sin: congruenie.

Consiructia axiomaticd a geometriei

29

Sa admitem prin absurd ca ar exista unghiuri drepte necongruen te : prin axiom a

putern presupune di cele doua unghiuriau in comu n 0 Ia tura h. Fie (h,l?) si (h,!) unghiuri 1I1'1·l'te. Putern fixa nota tia presupunind d, are loc h - k -- l . Consideram si scm idreapta III "complernentar{L" lui h si traducem ipo-

II'/'/I. ci unghiurile (h, k) si (It, I) sint drepte \ !..

I"'i II <;: (h, h) == <;: (h, m) respectiv <;: (Il, l) == ~d

... ·x (l, mi· Fie H, L, 111 puncte ale semi- k L

Iln:ptclor h,l,m.

Deoarece are loe h - h - I, vom de- , .... /'~\ ,"I'-~L'

d lice (teorerna 7, § 3) ca. exista un punct K .

[u l orior segmentului HL situat pc 1<. De- I

"1I,rece arc Ioc H - HI - L este irnposibil sa .,,-.--._,J'-------.{,L---.::r--.-- __ . IdlJ.''t loc H - L - K. Deci dreapta suport h II III i l ta ie latura H1'v[ a triunghiului H K}f1 dlLr nu taie Ia.tura HK. Conform teoremei III i Pasch (§ 3) va exista L' pe l ineit I( - L' - 1\1. Urrncaza de aiei un rezulrat ee incheie 0 prima etapa a demonstrat iei uuum c h - l - tn.

Slut iusa indeplinite toatc ipotezele teorcmci difereutei unghiurilor pentru triplctele (ii, k, I) 9i (m, k , l) deci si concluzia m - k - 1 ce-o contraz ice pe cea anterioara.

In cazul cind (eel putin) unul dintre cele patru unghiuri formate prin int ersectia a doua drepte ell, d2 este drept folosim ~i notatia d1 j_ ds,

H

o

ITl

Fig. 1.12

EXERCITII

1. Este adevarata formula AB == BA?

2. Demonstrati detaliat teorema 2 (a intersectiei de semidrepte).

3. Demonstrati teorerna 4.

4. Demonstrati teorema 5 (a diferentei segmentelor).

5. Dernonstrati teorema 6 (a diferentei unghiurilor).

6. Demonstrati teorema 7 (a surnei unghinrilor).

7·.Demonstrati d unghiurile adiacente suplemcntare unghiurilor congruente AOB si A 'O'B' sint de asernenea congruente,

8. Demonstrati dL unghiurilc opuse la rvirf Slut congruente. ForIII ulati 0 reciproca si demonstrati valabilitatca ei.

9. Din AB == A' B', AC == A 'G', Be "co B'G' rezulta ca tripletele (A, B, C) ~i (A' B'G') sint sirrrultan coliniare,

10. Analizati nosibilitatea continuarii dernonstratiei tcorernei 9 (de 1a trimiterea' spre acest exercitiu) prin stabilirea dir~cti'i a congruen-

-<: »<.

[ci triunghiurilor ACM si BD1I1, conform cazului II, A2l-1C ~i BMD

Iiind congruente ca opuse la virf,

11. Enuntati si derrionstrati 0 teorema tripartita inlocuind in teorema 10 una din conditii prin: <9:ADB = 90°.

30 Baseie rationatneniului geometric

=;.1) 12. Demonstrati ca 0 bisecroare interioara Ou ~l 0 bisectoare exterioara Oz ale unui aceluiasi unghi xOy forrncaza un unghi drept uO»,

§. 62) .AXIOME DE CON1T-'TJITATE

Sa consideram 0 multime arbitrarii Jl.

Definitie, Se numesie distanta san metrica pe multimea 1'1,1 0 [unciie

p: J1 X 1.Vl --+ R ce indeplineste urm-itoarcle condiiii:

a) Pentru m-ice X din 111 are loc p(X, X) ='" c ;

b) Dad are loc p(X, Y) = 0, a tunci X = Y;

c) Pentru orice clemente X, Y din 1.11 are 10c p(X, Y) =-.:. PlY' X) !,se foloseste pentru aceasta conditie dcnumirca de conditia de simciriey ;

,. , ,

d) Pentru orice clemente X, Y, Z din NI arc loc urrnatoarea "inegalitate triunghiulara":

'II

i'l

' I

p(X, Z) < p(X, Y) + p(Y, Z).

Sa observam eel, par ticula riz ind Z == X in i negal i tar ca t riungh iulara rezulta user ~,:_y., Y) ~O. Coucep tu! de distant;i. rna i su s definit coincide Cll notiunca in tu rtiva de dj:stant~L 0 mul tim e ]'1'[ imprc.una cu 0 di.st.allri"i. r-. pc ace;1.'-:tfl m ul tirne, aC;'ica u n cuplu

J.)\I, p), const i tu ie 0 st ruct ura rnat emar ica de l~~rg intcrcs nurn ita spat in met ric.

Sa. consideram in Iocul m ul tirn i i a rbi t rr. re J[ 1.; 11 plan rr , pcnt ru care presupuncm Iixat sist ernul ce Ii detcrm ina gcometria (adic~'L .3, [2, ==). () distarrta r:;; )< 7'; -to R va

f i compat.ibila ell struct ura geonletl'icil a lui 1: cLJ,C'~ "IOr fi J.l:dcpliEite si coudi tirle :

e) Daca ... YY=Z[], a tu nci p()(, }'r) = ~~ZJ U) (t:.dica d ista nrele intre cxtrern ita tile segmeritelor congruen te siut cga1e).

f) Dad\. X - Y - Z, a.tu nc i ,,(X, Z) =, ?~.}(, Y) + p(Y, Z)

g) Ci'nd)(parcurgeoscrnidn:apt:L iAD, functjaf(x) = p(A,)C) saiaoriccvaloare rcala pozi tiva ,

Scopnl accstu i paragraf est(~ aceta de a pun(_' i~'i c'lidcil.ti a.num i t e cond i tii suplirnentare sistenlului (;:, ~. f2., ==) p~~ntru a ('"·.'{i~,;:Ul ("I distan1"CL P Fe 111ultinlGl 7; conlpatibil{i. L-:U sisten-iul dat. Sin1'ultan c:~ e--!identierC'u' ac('stor C0I"l(}j1.-ii -'/0111 f~~ce c()llstructia, :functiei p l)I"ccizind ;;i gradul ei de ari:Jltrarielutr:::.

S[\, considcrA:rn 0 scr.nidn;a.pt[i. Ox. CO~'lfonTl <:~:.:iornei C:.) pcntrn ariee segrnent I A B i >lon1 plltea. deterrnina. C i= 0 pe Ox inch AI-? ~ DC ~i pri:lllrnl(\repentru a determina i'.1flCtia ? pare a fi nc'cesar $i sl1fic.icilt sa Cl1I10a~?tern 0 fUI1ctic j: i O-LY -.:,. 1<, unde f(C) =.

FlO, C). In cazul A =" B sc -ra ddini e'lid('J; .. t ptA, D) =~ O.

1) Sernnul => c:e r,recede nunlZtflll unei problerne atcntioneaz;\ asupra irnportantei ci ~j asupra unci eventuale iolosiri ulterioar(~ a pro'uL.:nlci in tcorit::: ~:al1 in rezolvarea altor problerne.

Z) in acest parag1.:a.f textul facultativ (crd_cs cu petit) cstc prepondC'rent: recolnand~m tot:.l~j, citirea lui deoa-rece contribuic 1a IntclegereCl. g]()bu. .. l.,1 a cQ.pitolului.

Constructia axiomatic6€. II geometriei 31

Necesitatea cunoasterii lui f (restrictie a lui p) este evidenta , Pent ru a proba si ,,,tficienta trebuie srI arat{ml di. putem impune functiei f anumite condi tii care sa asigure '/Ildep!inirca cond it iilor a) - g) pentru p. Explici tind aceste coudi ti i deducem usor:

Teorerna 1. Peniru a aoea 0 distanta p pe plawu; 7t' com p atibiid. cu. geometria sa est>!

lI(;ccsar si sujicient sa avem 0 functie f: lOX - .. R care S(t satisfacel urmdtoarele conditii : (X) Dacd A, B, C sin: pWtcte pe I ox ast fel incitO'A =BC. atuncif(A) = If(C) - f(B):; [3) Functia f ia orice ual oare din multimea R+ = {.'Ii I .'Ii E R & x > O};

y) Daca. 0 - A-B. at unci leA) < feB).

Definitie, 0 func tie 1 ell proprieta tile merrtionate se numeste sistem de eoordo"ate pe sem idreapta.

Sa considera.m acum un pnnctE pe I O .. y ~i sa incercarn 5<1 defirum 0 Iuncti-. f v.iro sa. sat isfaca cerintele IX) - y) dar si condijia suplirncntarii.

3) fCE) = 1.

Consideratiile referitoare la ex isterrta functici .f se refera doar in. sem idreapta l"chlS{t Ox pe care avem date:

- 0 relatie =::::; de ordonare total a. definita prin:

A =::::; B <=> A = 0 V 0 - A - B \/ A -xr: B.:

- 0 rcla.tie de congruerrta ce constituie restr ic tia rela.tie i de congn:;:'-:8.trl == de J.t :-:eglnentele intregulu i plan la segmcntele sem idreptci : vorn prLstra acelasi sim bol := $i l'l:lltru rela tia restr-insa.

Intelegem crt segrnentul OE' va avea rolu l uriu i "ctalon"; practica rnultiruilenar.i 3. 11l;\surarii lungim ilor ell u n anum it etalon ne indeamna S;i puriem in eviden pi, pent ru til-care nurnar natural 17" u n punet Un pc : OX pent.ru ca rc sa purern decide f([Tn) .= 1;.

In acest scop vom Iua Uo = 0, U1 =:-; J~ ~i apoi '10111 (1cfini recursiv !J.tI, pent ru H ~ :2 prin c o ndij iile l]n-l ~ [Tn si UrJ.-ll}n == Oli; existenta si unici tat ea punctclor it ; U3, U'l' . __ cste asigurata de axiorna Ca.

Daca A coincide cu nn PllJ1Ct Un vom a vea desigur /(A) ,= n.

Sa prcsu p c nem dl pentru un a nurn e punct A am gAsit u n nurna.r natural n incit I fll -c A -< U n+l; conform condi tiei y) vom putca face 0 prima est irna re pentru j(A) s:

ILIUlIIlc 11. <f(A) <l n + 1. In uncle domen ii de acti vi tatc 0 astfcl de est iinar e poare f i '1\1 Iicicnta. De exemplu, daca etalonul estc ki lomerrul si in+crprctam u n anum it traseu ruticr, eli originea in ccrrtrul Bucurestiului, drcpt o sem idreapta. orrc.iru i automobilist ii va Ii sufic ien ta 0 astfel de aproximarc, Nu pu tem spune acela.~i lucru despre u n marat.on ist care va face 0 c1eosebire neta intre 40,1 km si 40.9 km . Si mai este evident Gt cta lonu l (If' 1 krn n11 ar fi deloc convenabil celu i care Clllup,ara. stofa pentru costu:n daca ue-am m/igiJli la orirna estimare mai sus indicati.

Pr;"ctica a im pus in aceste conditii crearea unor etaloa ne suplimenta re, ma i m ici de '''I numar intrcg de ori, decit etalonul principal OE . Accasra aT rcv'eni 1a considerarca 1

\1111)1' punete Em inch f(Em) = - ~

J"n

Pentru mOrnent Inc{L nu a7elU po.sibiiitatea de a argurnenta 'treun procedeu care sa. 11(: furnizeze punete Em decit pentru numere naturale m ce ';int puteri ale lui 2; pent,,, '" = 2" vom renota Em prin F". Este acum evident e;1 Fo ~~ U, ~i pelltru k ;" 1 punch'! /,'/' (:stc mijloeul segmentului OFJc_l' Apar acum mai multe modalita!i de a face esti- 1I1:"\ri cit mai precise a num{lrulni f(A); '10m relata una din ele.

S{, presupunem ca. lle-ar fi suficient Srt CUl1oa;;tem 1(.1) en 0 eroare (in plus sa.u 1

III minus) care sa. nu clepr1~easca Z =

Gasisern. anterior punctele [In, [.~n+l :inclt

(I" -< A -< U n+l ~i vom considera aeum pu nctele Vo. III felnl urmator: "-0 = Un ~i apoi pentru oriee p> 1:

VI' Vz ..... Vm definite succesi" Vp_1-< Vp \,i V~l Fp =OF~

32

Bazele raiionamentului. geometric

(adica luarn "din ce in ce rnai spre dreapta" segmerite congrucnte ell OFIe). Se poate constata ca va a vea Ioc si V m = U 11+1' Dacii punetul A coincide cu vreu n punct V t»

to f( ') ,j' ¥ t 0 -, • Vp A V 0

a unCI ":-1 = n : ._"- .. lH C(i.Z con rar, va exrsta un nun-:ar p UIClt -< -< P+l ~l

21e .

~ p + 1

putem decide doar 11, +- .::_ .. :::::: ((A) < 12 + -~~~ .

2k 0 21e

Desigur, aiel se poate reprosa d\, acesta 11U este un mod de a determina f(A) ci de a-I aproxima (cu orice preeizie dori ta) dar acea sta este cea mil; eficicnta m odal itat c de a cunoasto un numar real. Presupu nind in fone! ca f(A) este uri numa r real scri s sub Iorm.i de fract.ie zecimala, ce are 0 i nfin itn te de cifrc semnificat.ive, ne vorn decide ci tc a.semenea cifre ne sint suficiente : vorn gasi numarul corespunza.tor k si vom aplica procedeul deserts ma i sus.

La prima vedere sMar p5.rca ca fa.r;'i, a ma.i fi necesara nici 0 cond it ie geomctrica putem deterrn ina functia j: I O){ --+ R si prin teorema 1 S{t ne a sigurarn de existen ta d ista ute i p. Puncrea in ev identa a u nor astfel dc cond i ti i cstc suf icient de del icata si nu crcdem ca se poate aduce repros celui care nil poate ch:scoperi singur dona impasuri t recu te eu vcderea ia expu ncrca de ma i sus.

Prirnul impas . Am presupu s tad. t C{1 are loc urrna t oarea afirrna tie:

Principiul lui Arhimede. Peniru orice punct il al semidreptei OX exisid numere naturale n zncft A ~ Un+l.

Acest principiu, desi constituie 0 proprieta.te cviclent~l,neccsita 0 prirua corid itie (ce sc poate im punc direct, ca a.xiornii , sau deduce rli n tr-o alt~'i propoz i tie). Pentru a f i

~rt mai cla r ca a .. cest principiu rru rezu lt.i din axiornrlc expusc pina aiei vorn da u n

exernplu.

o SEMIDREAPTA NO)fARHIMEDIANA

ss consideram , In locul sem idrcptei OX, multirnea R+ X R+; rolul pnnctului 0 il 'n, juca perechr-a ordonata (0,0) ia r rclatia de ord i nc "( pe sern id rea pta sa fie ddinita

prin:

(x, y) ~ (z, u) <~,> (x < z) V (x ,= z & y ~ u).

"Lnngimea" segmentn!ui de ex trcm i ta.t i (x, Y) si (z, u)fiind I x - z ! + I y - u I, vom Ina drept congrucnte segmenre ce an aceeasi "lu.ngime". S;~, consideriim aCEJ.TI drept purict E perechea ordonata (0, 1). Vom constata usor 61 rolul punct.elor U" il are acum (0, n), dar principiul Iu i Arhimecle t'ste indeplinit nurna i de puncte A de forma (0, a).

Al doilea impas, Relatarea de mai sus asupra modali tat.ii de "construetie" a func ti ci f nu a fost cont.inua.ta de 0 di"~lonstratie a faptului ea aceasta fu nc tie iudeplille9t.e conJijji1e (.~) -- y) din cllnntul teoremei 1. De fapt nu avcm uiei 0 premiza care st. ne pCfmitil demonstrarea condi(jd p. Srt presupunem c:, ne fixam atentia a.supra unni numar real pozitiv r ~i cantam sa determiniim A ineitf(A) = r. Putern presupune ctt num{tru1 real r ne este esti.mat en precizia 1/2}; de 0 inegalitate de forma

11+ t_ ~ I" < n + _f__±__! ~i ca asHel de cstimari slnt date pentru orice numar natu-

2k 21e

ral i'l. Putem pune in evidenta punctele Cft ~i Die Inclt ftC/c) = n + t, !(Dk) = n + 21c

Constructia axiomaticd a geometriei

33

+ p + 1 [astfel de puncte coincid cu punctele U" sau Vt pentru valori corespun- 2.1;

l.titoare ale indicilcr h, i). Deducem astfel A E 1 CkDk I. Pent.ru a ccnchide existen ta lui A, 11" este necesar (si sufieient) Sft fim asigurati de valabilitatea urrna toarei propozitii:

Principiullui Cantor. Fie, penir« Grice nunui« natural k, un. segment tnchis Sle = [ClcDleJ = ICkDlcl U {Ck> Dk}. Dacd :

i) orice segment Sic £l include pe urmdtorul, SIc+I;

ii) wu exista un segment inchis [EF] cu E #- F indus in toate segmentete Sic ale !jirului dai,

aiunci existd un punet unic A coniinu; in [iecare Sic'

(Pentru depasirea impasului mentionat ar fi fost suficienta 0 forma particulara a acestui principiu in care se accepta ipoteza suplimentara ca SUI este una dintre "jumatatile" lui Sic).

Un exemplu de semidrea-ptti necantoriarui lOX este Iurniza t de mult irnea Q+ u numerelor rationale pozi tive, sensul es; fiind ordonarea uzunla ~. Se pot considera segmente inchise Sic de lungimi 2-le, fiecare avind cite 0 extrem itate com u nii eu precedentul

~i astfeI alese incit • .{i E SIc: So = [1,2], sl = [1, ~ J S2 = [ ~, ~ l S3 = [~, ¥] (' to. Singurul nurnar real ce apartine tu turor acestor segmente este ,/21) dar acesta nefiind rational nu poate fi 1uat aici in consideratie pentru a verifiea concluzia principiului lui Cantor. Se poa.te astfel constata ca nici principiul lui Cantor nu decurge din axiomele prezentate pina acum ,

Vom formula in cele ce urmeaza axioma lui Dedekind, pentru care pregatim dteva notiuni ajuta toare. Fie (M, ~) 0 multirne total ordonata, aid prim sau ultim element si dens a (adica pentru elemente a, b din NI ce satisfac a <. b exista c E 11{ incit a < e <. b). (Putem presupune, de exemplu, ca M este 0 dreapta ~i ~ este un sens al ei dar consideratiile ce urrrieaza sint valabile si in multe alte situatii).

Se numeste tiiieturii'Dedekind tnM un 'cuplu de submultimi Ml>

M2 ale lui M ce satisfac urmatoarele condit ii:

a) Ml si 1~12 sint neuide ; ,

b) MI ~i 1v12 sint disjuncte ;

c) din ml E ""tfl ~i m2 E ~~2 rczulta ml < m2;

d) nu e xisid ultim. element 11, in MI,

Taietura Dedekind considerata se noteaza sugestiv prin JV[1 /1\;12; MI se numeste clas.i inferioard iar 1112 clasd su.perioani a taieturii.

Definitia nu exclude posibilitatea ca M2 sa admita un prim element p; lntr-un asemenea caz putem redefini MI = {ml mE M & m -< P}, M2 = {ml mE lVl & P ~ m} asHel ca put em spune ci taietura estc generata de elementul p.

1, Omitem detaliile tehnice sublnTelese: faptl1l cil- ~irul sk satisface ipotezele i) ~i ii) precum ~i demonstrarea unicitiitii lui ,/T.

J - Bazele ra~ionamentului geometric - cd. 92

64

Bazele ralionamentului geometric

Pentru 0 multime ordonata arbitrara (M,~) pot exista taieturi Md M2 care sa nu fie generate de vreun element p din M. De exemplu, dad (M,~) = (Q, .::;;) putem pune in evidenta 0 taietura Mll Ma in felul urmator :

X E Ml ~ (x.::;; 0) V (0 < x & x2 < 2) x E M2 ~ (0< x) & (2'::;; X2).

Aceasta taietura nu este generata de vreun element din Q.

Axioma D (a lui Dedekind). Fie 0 dreapta d arbitrara a planului tt: $i ~ unu] din elementele mul/imii Q(d) J orice taietura Dedekind in (d, ~) este generatd de un punct at dreptei d.

Asa cum am aratat in iutroducerea de la acest paragrat, scopul formularii acestei axiome este de a ne perrn ite in troducerea unei distaute in plariul re 1 ccnsidera.tiile preIirn inare vor putea fi inlantuite riguros daca vom arata c~ principiile lui Arhimade fl Cantor SIIlt consecirrte ale axiornei lui Dedekind.

Teorema 2. Principiullui Arhimede este consecinta a a xiomei D.

Demonsiratie. Fie d dreapta suport a lui Ox. Vom considera 0 multime..ll alcatuitii. din acele puncte A ale dreptei pentru care exista n EN incit A ~ Un+l' Vom defini apoi "y = d"'-At. Daca "y este nevida se verified tara dificulta ti ca.lt l"y este 0 taictura Dedekind. Ar exista in acest caz un punct P care sa 0 genereze. Aceasta ill' seam na ca Peste prim element in "y. Folosind axioma purtar ii congruente a segrnentelor vom gasi Q pe d incit Q -< P si QP == OE. Din Q -<i P urrneaza Q E.It, deci vom gasi UnincitQ-< Un. Urmea.za a tuuci imedlat F"-c Un+ladicaJ?EJI. Contradictia probeaza eil. .It I "y nu este taietura Dedekind, deci "y = 0, adica K .". d, exprimare condensata a valabilita tii principiulu i lui Arhimede.

Q

-----c"---==<l-O-- ---- ---C-~--C>--<l_-_Oc--_ ... __

p

o

Fig. 1.13

Teorema 3. Principiul lui Cantor este consecinfd a a xiomel D.

Demonsiratie. Fie Sk = [CkDkJ sirul segmentelor din Ipotezele principiulu i lui Cantor.

Fie d dreapta pe care sint aseza.te aceste puncte, ~ u n sens pe d. Vorn presupune ca pentru orice kEN notarea punctelor Ch,. DJ> a fost tacuta. astfel incit C~ -< D~, Vom considera 0 submultirne .It a lui d alcatu ita din acele puncte A pentru care exista h in N incit A -< Ck, Multimca complementara lui JI, adica d - JI, 0 vorn nota prin K. Deoarece dreapta ordonata nu are prim element vom gil.si pune~ul E ineit E -<l C, -< D

Constructla axiomaiicd a geomeiriei

nrmeaza Imediat Ee ..Il ~i De E K, deci At, K sint nevide, evident disjuncte. Din _M E A ,I N E K urrueaza ca:

- exista k incit M -< Ck si

- pentru nici un k, N -< Ck, adica pentru orice k tu e loc Ck ~ N, Rezulta astfel eli

are Ioc M -< N,

Conditia d) din definitia ta.ietu ri lor Dedekind este mai dificil de derno nstrat dar .biar daca ar exista u n ult irn element U in At, am considera in locul ta.ietur ii At'l K o tai etura .It'l "y', unde A' = At - {P} si "y' = K U {P}, Verificari le de ma.i sus ale cond itfilor a) - c) nu sin t afectate.

Deci, conform axiomei lui Dedekind, taietura.lt I K (sau A'I K') admite un element generator, adica exista un prim element A din"y,

- A nu este in JI, deci pentru niei un k din N nu are loc A -< Ck• adica pentru orice k are lac Ck ~ A ;

- A este prim element in K, deci pentru orice k din N. A ~ Dk. Prin urrnare C. ~ A ~ De, adica A E Sk' Ultima apar tenenta nu va ma i fi sat isfacu ta de alte puncte X I din X eJl urrneaza existenta unui n inch X -< Cn iar din X E"y - {A}, va exista lin minch Dm -c A.

Conventii de notatii. Constatam d fix area unui etalon rOE I (unde 0:1= E) permite definirea unei distante p in planul tt, Daca de exemplu etalonul este de un centimetru, in loeul exprimarii p(A, B) = k se prefera notatia AB = k em; aici contextul asigura d nu privim simbolul AB ea desemnind 0 multirne de puncte (dreapta sau segment), ci un numar real si nu vor aparea posibilitati de eonfuzie. Dad .Jungimea" etalonul lo.S] nu este precizata, egalitatea p(A, B) = k exprima p(A, B) = = k . p(O, E) si apare drept naturala si sugestiva exprimarea conventionala AB = k ·OE. Aceasta notatie nu creeaza confuzii cind k i= 1) pentru k = 1, notatia AB = 1 'OE este clara (prezenta operatiei de [nmul'[ire impune sa interpretam AB si OE drept numere) ~i este echivalenta eu AB == OE. Atunci cind eontextul asigura evitarea confueiilor putem inlocui notatia AB = 1 ·OE prin AB = OE ce ar mai putea insa semnifica ~i 0 coincidenta de multimi. In concluzie, se poate fnlocui A B == OE prin A B = OE atunci cind conie xtul inlCiturii pos£bilitiilile de confuzie.

Deoarece in geometria elementara distanta in tre punctc1e A, B lntervine frecvent, noi alegem notatia eea mai simpla, AB, ill loc de p(A, B) sau IABI sau II AB II ce apar in diverse publicat ii recen te j vom fi insa obligati, in diverse situatii, la precizari de context.

In eazul cind IABI ~i 10EI sint segmente ale unor drepte paralele vom folosi si serierea A B = k· OE ce are semnificatii mai profunde ~i in care numarul real k poate fi si negativ. Un prim inteles al acestei egalitati este dat de p(A, B) = I k I . p(O, E). Prezenta barelor ne va obliga: sa acordam atentie ~i ordinei in care apar pnnctele A, B ~i respeetiv 0, E si sa desprindem din egalitatea conventionala de mai sus ~i urmatoarele concluzii referitoare la pozitiile punctelor A, B, 0, E.

35

36 Bazele raiionamentului geometric

. - pentru k > 0, perechile ordonate (A, B) si (0, E) "au aceeasi orientate" adica exista ordonari coerente ale dreptelor AB ~i OE, notate prin ~ respectiv ~ incit A ~ B ~i 0 ~ E;

- pentru k = 0, vom deduce A = B;

- pentru k < 0, perechile ordonate (A, B) ~i (0, E) "au orientari

diferite", adica pentru ordonari coerente ~ (pe AB) si ~ 'pe OE din A ~ B rezulta E ~ I O.

Vom folosi si scrierea AB = k avind intelesul AB = k 'OE res-

, OE '

AB --

pectiv -=- = k, cu intelesul AB = k . OE.

OE '

Expresia AB + CD = MN sau AB +CD == MN va avea Intelesul p(A, B) + p(C, D) = p(M, N), etalonul OE pentru distanta p

fiind evident arbitrar. Expresia AB + CD = MN va putea fi folosita deocamdata doar cind A, B, C, D, M, N sint pe aceeasi dreapta, sensul ei fiind echivalent cu urmatoarele egalitati de numere reale:

CD MN

1 + --=- = -==- ,

AB AB

_AB + CD = 1.

MN MN

AB MN

--=- + 1 = --=- ,

CD CD

Expresia AB < CD va avea intelesul p(A, B) < p(C, D) ~~ este evident ca alegerea etalonului OE nu afecteaza scrierea de mal sus. Mai putem interpreta AB< CD prin existent a unui punct E E ICDI incit AB ==CE.

Compararea unghiurilor. S-ar parea ca este necesara 0 axioma asemanatoare cu cea a lui Dedekind, care sa se refere la unghiuri ~i care sa ne asigure posibilitatea masurarii unui unghi luind de exemplu ca etaIon unghiul drept. Sa observam de la inceput ca putem inlocui un unghi

A A

arbitrar ABC cu un unghi congruent oUz aflat intr-un anume semiplan

delimitat de dreapta suport a lui Uo (fig. 1.14). Vom presupune ca unghiurile ABC ~i oUz sint "ascutite" (adica daca oUe este unghi drept, sa aiba loc Oa-Gz-Ge), in caz contrar, recurgind la masurarea unghiu-

A

lui adiacent suplimentar lui ABC. Vom considera punctele 0 E [10

si E E U e. In ipoteza ca ne-ar fi suficienta, precizia de _!_ d? (pe figura 1.14

2k

k = 3) vom imparti unghiul drept OUE in 2k parti egale (construind succesiv bisectoare). Vom constat a ca Oz taie 10EI intr-un punct ~ ce va coincide eventual cu vreun punct V k in care "bisectoarele" taie GE, sau, ca in cazul din figura, vom avea V m-Z- V m+l (pe figura m = 2),

Construciia axiomaticd a geometriei 37

. lA A 3A .

am decide astfel-dr<l oUz < - dr. In figura 1.14, b) apare un detaliu

2 8

c orespunzator valorii k = 5 ce conduce la estimarea mai precisa 9 A A 5 A

-dr<oTffz<-dr.

B2 16

01

bl

Fig. 1.14

Este de remarcat ca ne asiguram de valabilitatea principiului lui Arhimede in baaa teoremei 7, §3, asupra semidreptelor interioare unui unghi si de valabilitatea principiului lui Cantor datorita valabilitatii sale pe dreapta OE. Mai remarcam ca segmentele OVI, VI Vz, ... , V m-I V m IIU sint congruente (vezi exercitiul Lf}. De~i aid nu am avut nevoie chiar de analoaga pentru unghiuri a axiomei lui Dedekind asiguram cititorul ,'a 0 asemenea propozitie se poate obtine ca teorema, nefiind necesara dcci 0 noua axioma.

38

Bazele ra/ionamentului geometric

APLICATII: INEGALITATI GEOMETRICE

1. Un unghi exterior unui triunghi este mal mare ca orlce unghi interior neadiacent lui. .

N e Iixam atentia asupra unghiului din C exterior triunghiului A Be adica a unghiului ACB', unde B-C-B' (fig. 1.15). Vom demonstra

A

/' E ./ -:

-:

-:

./ -:

-:

./

8

c

s'

Fig. 1. 15

ca acest unghi este mai mare decit unghiul BAC. In acest scop considerarn mijlocul D al segmentului AC ~i punem in evidenta E incl1r B-D-E si BD == DE. Cuplurile de puncte (A, D) si (D, E) si~t evident in acelasi semiplan delimitat de BC ; punctele B, E sint in serriiplane distincte delimitate de AC deci E este interior unghiului ACB'. Urmeaza imediat ICB' -I CE -I CA. Dar triunghiurile DAB ~i DCE sint con-

r-. A A A gruente (cazul LUL) ~i ea urmare BAC = BAD == ECD = ECA <l

-<: »<. A A

< B'CA = ACB', adica BAC < ACB', q.e.d.

B

2. Lntr-u» triunghi laiurii mai mari i se opune un unghi mai mare.

Sa presupunem AB < AC, fapt

A ce asigura existent a unui punct D

r interior segmentului AC incit AD == == AB (fig. 1.16). ~n tr~ungh~ul ~scel

ABD vom pune m evidenta BDA ==

A

== DBA. Folosind ~i aplicatia pre-

cedenta, din triunghiul DBC rezulta

-<: »<.

BCD< BDA. Vom eonstata acum:

A A A A

BCA = BCD<BDA==DBA<CBA.

_-.s->:

c

Fig. 1.16

Construciia axiomatic a a geometriei

:>. (Ultima inega~itate este consecinta .. ime~iat~ .a relatiei B-D-C.) 1 nn urmare unghiul BCA (opus laturii mal rmci, AB) este mai mie decit unghiul CBA (opus laturii mai mari AC). Deoareee enuntul este usor ambiguu r~maream ca ipoteza nu contine referiri la lungimea eelei de a treia laturi BC in raport eu lungimile laturilor considerate. Reciproea afirma_tiei e~untate (unghiului mai mare i se opune latura mai mare) se obtine pnn redueere la absurd pe baza afirmatiei directe.

8. Suma a doua laturi a unui trizmghi este mai mare decit cea de-a treia latura.

. . Pentru ~ pune in ~videnta u? segment avind ca lungime surna lungimilor latunlor AB ~1 AC consideram D incit C-A-D si AD ==AB

(fig. 1.17). In triunghiul isoscel ABD obtinem ~ == r;;iA. Rezulta

A A '

imediat BDC < DBC ~i eu ajutorul aplicatiei precedente obtinern BC <! < DC, q.e.d.

4. Perpendiculara este mai scurid dedi oblica : dinire dou i oblice eea cu piciorul mai apropiat de piciorul perpendicularei este mai scurtd.

Fie AOj_OB ~i B-O-B'. Cu aplicatia 1 deducem AiD < A6'i3,== E.A0l! (fig. 1.18) .. Aplicatia 2 considerata pentru triunghiul AOB asigura ca _perpendlcularav I ~OL es~e ma.l seurt~ d~c.it oblica IABI. In conformitate eu aeeasta prima afirrnatie a aplicatiei numim distanta de la punctul A la dreapta BB' lungimea perpendicularei IAOr' da~a

A EBB' distanta este prin definitie nula. '

D

A

8'

o

Fig. 1.1"

o

Fig. 1.18

8

Fie oblicele IABI, IACI incit OB < OC; presupunem pentru

A A

tnceput O-B-C. Unghiul exterior ABO este mai mare decit ACO 1

A

unghiul ascutit ABO este mai mic decit unghiul adiacent suplementar

»< A A

A'1BC, deei ACB < ABC) eu aplicatia 2 urmeaza AB < AC. Conside

39

c

40

Bazele rajionamentului geometric

ram si cazul oblicelor IABI si IADI, unde B-O-D pe care n reducern la cazul analizat considerind CincH D-o-e si DO =oe; intr-a devar, triunghiurile AOD si AOe sint congruente conform cazului LUL.

5. Douii triunghiuri dreptunghice aoind ipotenuzele congruente ~i cite 0 catetd congrttentii sin: congruente. (N e vom referi la acest caz de congruenta prin spccificatia "IC", prescurtare sugestiva pentru ipotenuza-cateta. )

A/'--..../'-,

Presupunem AOB:== A'O'B' = Idr, OA == O'A' si AB = A'B' (fig. 1.19); consideram e pe lOB incit oe =0' B'. ,6AOC =,6A '0' B' conform cazului LUL. Dad B nu ar coincide cu C, atunci sau OB < OC (si AB < AC=A 'B') sau OC < OB (~i A 'B' < AC = AB) ambele variante fiind inacceptabile. Deci B = C si putem deduce congruenta triunghiurilor AOB ~i A '0' B' conform cazului LUL.

In incheierea acestui paragraf vom reactualiza inca doua aplicatii ce se vor referi la locuri geometrice. Desi aceasta notiune va fi prezentata detaliat in capitolul III, §2, reamintirn d priu loc geometric al punctelor ce satisfac 0 proprietate rp intelegem multirnea alcatuita din acele puncta ce satisfac proprietatea (~i numai din acelea).

6. Mediatoarea unui segment IABI (adica dreapta m ce trece prin mijlocul C al lui IABI si este perpendiculara pe AB) este locul geometric al punctelor M cu proprietatea M A = M B.

Dad MA =MB triunghiurile ACM ~i BCM sint congruente conA

form cazului LLL; urmeaza ca ACM este congruent cu adiacentul sau

m

A' A
-1 ~
/1 ~
LJ I \
I \
8' 0' 0 e 8
Fig. 1.19 Ie

Fig. 1.20

8

A . ~. C

suplimentar BCM deci este drept; cun~ m este slllg~ra dreapt~ pnn

perpendiculara pe AB rezulta ME m (fIg. ~.20). Re~lproc," daca ME m, atunci ,6ACM=,6BCM conform cazului LUL ~I deci MA=MB.

Constructia axiomaticii a geometriei

41

A

7. Dacd Oz este bisectoare interioard pentru xOy, atunci 10Z este

A

lOl"lf.t geometric al punctelor M interioare lui xOy $i egal depiirtate de drep-

Me Ox, Oy. .

Pentru a pune in evidenta distantele de la M la dreptele cons~derill c vom asocia punctului arbitrar M picioarele N, Pale perpendiculnrclor din M pe dreptele Ox, Oy (fig. 1.21). j)actl ME 10Z, segmentele 10NI ~i 10PI IIII pot fi decit congruente. Intr-adevar, dacii de exemplu ON < OP, atunci existii <) -IOPI incit ON=OQ, ,6MON== ,6MOQ

r-. -<: -<:

[cazul LUL), deci MQO = MNO = 1dr = -<;

MPO,absurd. Rezultii astfel ,6MON:== ,6MOP ~i deci MN =MP. (Desi exista

lin caz de egalitate a triunghiurilor Ii rcptunghice ce ar fi condus direct Ia concluzia dorita, noi nu l-am enuntat !WIl tru d ar deveni banal dupa acceptarea axiorriei paralelelor.)

r-;

Reci proc, dad M E In t xOy ~i M N = M P tri unghi urile M 0 N »<. -<.

tll MOP sint congruente (cazul IC) si NOM =MOP, adica MEl OZ.

_)t

Fig. 1.21

EXERCITII

1. Fie d : M X M -)0 R definita prin d(x, y) = 0 dad x = y ~i di», y) = 1 dad x i= y. Verificati d (M, d) este spatiu metric.

2. Fie (M, d) spatiu metric si k un numar real pozitiv arbitrar.

Ar.itati di functia p: M X M -)0 R definita prin p(x, y) = kd(x, y) este u d istanta pe M.

3. Fie (M, d) un spatiu metric si functia p: M X M -)0 [O,lJ defi-

"lV . () d(x, y) 'IT ifi "~ di ~ ~

111 a prm p x, y = . v en icati ca peste 0 istanta pe NI.

1 + d(x, y) . , ,

4. Fie (M, d) ~i (N, e) doua spatii metrice. Precizati care dintre Iunctiile p(MxN) X (MxN) -)0 R definite mai jos prin precizarea va lorii p((m, n), (m', n)) constituie distante pe multimea MxN.

a) d(m, m') + e(n, n');

b) d(m, m') . e(n, n');

c) .jd(m, m') + e(n, n');

42

Bazele raJionamentului geometric

d) .j[d(m, m')J2 + [e(n, n'H.!; *

e") {[d(m, m')Jk + [e(n, n')]"p/k (pentru kEN ):

1 imile segmentelor OA

" r antichitate pentru a compara ung S1

, ~, n in evidenta numere1e naturale qv qz, q3, '''' qOk' ~' +'

slOE se puneau A' A At OA - q OE + OA1 OE = qz "'11

, A A A mCl - 1 " .. ' ~

pllnctele 1, 2, 3, ••• , oil'" t Aratati c~~ aceasta operat1e estc iln1t31

+ OA2, OAl = 930A2 + A a3 oe AC', OE e~te nurnar rational (in acest caz

t 'i numai atune 1 em .' 'I' )

a unci ~. ~ t 1 04. si OE sint eomensurab1 e '

se spu.~ea ~~a segmen e e n~u1;ime t'otal ordonata" den~a, fara p'rim ~x

6 . Fie (M, ~) 0 ~ " M ultimea tiiletunlor Dedekmd in

ultim element. Sa notam pnn m, 1

(M, ~), , b' ~ R definit1. pe multimea M pna

a) Constatati ca rel:lt1a M1;la::te 0 ordo~are totala, dcnsa fara (M1 I Mz) R(M~ IAf~) <O~ 1, IS 1

prim sau nltim element. .. U ti fa 'a lui

t- (1Y1 R) sa IS .. ee aXIOm c.

b) Constatati ca multimea ordona a, ct.

Dedekind. ,,' tiil din demonstratia teoremei 3,

7. Folosincl notatll1e ~1 eonven 'Ill ~ < hare loe C, ,;;_ c, si D" ~ D},.

t f ca pentru numere natura e k " ,

clemons ratt , A • cl ltimi si relatii binare sensu1 expre-

8. Interpretat1 ~termelll e mu ,., '

AB CD EF

siei CD = EF + MN'

AB Ml\T-

Putem atribui sens unei egalitati cle forma CD' = lV r 9.

ibuiti iei fi3c - 2_~,.

10. Precizati ce sens atribuitt expres - 5 . t . 1 '

t i ~ suma a doua unghiuri ale unui nung 11 nu 11. Demonstra,1 ca

r-;

poate depa~i 2clr. . ~ ~ triunghiuri clreptunghice ce au ipote-

~ 12. Demonstrat_l <;:a cloua hi tit congruent sint congruente,

te S1 cite un ung 1 ascu, ' .

nuzele congruen, "h' ABC formeaz~t un unghi mal

1\1 di . AA' a unui tnung 1 , ~

~ 13. 1V e la~a 'I AB AC ce este mal scurta.

mic cu aeeea dmtre 1atur.l e , .. t ' re din A trinnghiu1ui ABC

P" 1 A" a1 b1sectoarel in enoa

14 .. icioru B d cit de C clad AB < AC.

este mal aproape de e. CC'I lUI' triunghi ABC sint secante.

, 1 I B B' I S1 I a e un ,

15. Mediane e, ' ' AA"I i I BB"I ale unui triunghi ABC

16. Bisectoarele mtenoare I ~

sint seeante. .' nnzhiurilor triunghiului ABC sint

~ 17. Bisectoarele mtenoare a1,et bt ul cercului inscris in L,.ABC).

(A t punet I numi cen r

concurente m r-un

Construciia axiomaiicd a geometriei

43

c:> J 8. Fie 0 dreapta AB si 0 Iunctie f definita pentru orice punct

• 'i'- B al dreptei A B prin f(X) = ~~ . Demonstrati ca f este 0 functie njcctiva ce ia orice valoare reala k# 1.

§ 7. AXIOMA PARALELELOR

In urrna eu peste douazecisicinci de secole, grecii antici, adu nind intelepciune de 111 popoa re vecine, au incepu t sa colectioneze si "retete geometricev : in efervescenta I!pi ri tun la a poporulu i antic elen ace ste retete s-au eontopit in tr-o :;;tiinta deductiva : ~I'\)Il1('tria. 0 sirrteza relativ t irz ie a geometric; a patruns prin sec ole ajungiml ptna la noi:

"I':i<'mentele" lui Euclid, In aceasta lucrare geometria plana se constru ieste pornind de In. uot iun ile primare: punct, dreapta, a fi intre si a fi egal (eu irrtelesul ce l-am atribuit ,til'i rela ti ilor de congruenta) asupra carora au fest impuse axiome sau postulate Ioarte .ull'ln;'intLtoare cclor enuntate aici. Desi paralelismul dreptclor constituie 0 rela tie usor (II: intuit ~i de definit (imediat dupa axiomele de incidenta), a aparut abia in ultimu] 11I)stulat. Apare astfel drept plauz ibila ipoteza ca insusi Euclid a facut eforturi de a deduce acest postulat din celelalte axiome. De la Euclid si pina aeum circa un secol evolu tia geometriei este strins corelata cu incercarile de demonstrare a postula tulu i V.

.hiar daca, actualmente exista mai multe geometrii neeuclidiene (nu numai cea "hi,)crbolicil:' obtinuta adaugind axiornelor enuntate negatia postulatulu i V), purierea in ovidenta a validita tii sirnultane a ma i multor geometrii nu Isi pierde interesul. Aplica.tiile (Ii exercitiile din paragraful precedent (si cele anterioare) apar tin asa-num itei geometrii absolute adica sint independente de acceptarea sau de negarea postula.tulu i V.

Relatia de paralelism nu constituie 0 notiune primara ci este definita simplu si natural prin: dreptete a !ji b sfnt paralele dacd m« au puncte comune sau coincid. (Daca a ~i b sint paralele ~i distincte se mai spune 11 sint "strict paralele'")

Pentru a preciza cit mai dar continutul axiomei P (de paralelism), ultima axiom a a geometriei plane, vom pune In evidenta un rezultat pregatitor,

Teorema 1 (a existentei paralelei). Oricare ar fi 0 dreapta d !ji un 1Jltnct A (nesituat pe d) existii 0 dreapta d' ce trece prin A!ji este paralela cu d.

~ egli jam cazu1 banal dndA Ed.

Fie BEd ~i semidreptele I BC, I BC' situate pe d ~i cu originea in B (fig. 1.22). De aceea partea a dreptei A B de care este C' exista, conform ixiomei C5 (de purtare congruenta a unghiurilor), 0 semidreapta lAD

A A

lncit xAB =ABy. Fie d' dreapta

A

o

y

x

B

d

Fig. 1.22

c

----------------------~~~

44

Bazele rationamentului geometric

AD. Afirmam ca d' este paralela cu d. Intr-adevar. daca d ~i d' .ar av.ea in comun un punct C de 0 parte sau de alta a dreptei A~, tnul_1~hlUl ABC ar ave a (in A sau B) un unghi exterior congruent unui ungln inte-

rior neadiacent (in B sau in A).

Axioma P (a unicitatii paralelei). Orieare ar fi punctul A si dreapta d, prin A trece eel mult 0 paralela Ia d.

o prima eonsecinta a acestei axiome este data de urmatorul enunt :

Prin oriee punct A treee 0 paralela unica la o dreaptii d.

o alta consecinta imediata a axiomei P si a teoremei 1 este formulata eu ajutorul fig~-

rii 1.23.

Teorema 2. Dotoi drepte paralele taiate de 0 secanoi jormeazii:

_ unghiuri eorespondente (1 cu 5, 2 cu 6, 3 cu 7, 4 cu ~) congruente.: _ unghiuri alterne interne (4 cu 6, 3 cu 5) congruente, .

_ unghiuri alterne externe (.1 cu 7, 2 cu 8) .congruente,

_ unghiuri interne de aceeasi parte a secantei (3 cu 6, 4 cu 5) su-

plementare ; . .

_ 1mghiuri externe de aeeea~l parte a secantei (1 cu 8, 2 cu 7) suple-

mentare. . . A,

Aceasta teorema admite 12 reciproce adevarate obt~nute :_mpunmG

ea ipoteza 0 relatie (de. eongruenta s.au de suplementantate) in tre un-

ghiuri si drept concluzie un paral~hsm. A' ~ • • ~

o formulate distincta a acestei teoreme (gmdlt~a a fi ap~lcata de

doua ori!) se va obtine folosind conceptul de Aeoerenta a sensunlor unor drepte (sau semidrepte) paralele introdus m §3.

___ J_2

L. / 3

/

5l

--8~h ---

Fig. 1.23

"

A

h· '1 ABC

Teorema 3 (a unghiurilor cu laturi paralele). Fie ung 11m e

i bE-F incil AB II DE ~i BC II EF. Daca urmiitoare~e cupluri de semi~repte (I BA, I ED) ~i (I B7 EF);::': ambele sensuri coerenie sau ambele

sensuri necoerente, atunci ABC =DEF; in caz conirar

A A A

ABC + DEF = 2dr.

Teorema 4. Relaiia de paralelism este 0 echiv~lenta in muliimea ~

. pI relaiia de coerenui (a sensunlor) este 0 echivalenflft.

a dreptelor wnu: an; •

in multimea

A = U D.(d).

"E~

C onstructia a xiomaticd a geometriei

45

Relatia II e.ste e.vident reflexiva si simetrica ; pentru tranzitivitatea putern folo~l (prin red~eere la absurd) axioma P sau sa 0 deducem pl'ln intermediul teoremei 2 din tranzitivitatea relatiei se din rtl.

I(datia de coercnta este evident reflexiva si simetrica. Pentru a dovedi tranzi tiVI!II.l.l'!.L ci sa prcsupunern ca sensu rile ==:.., -s: r ale dreptelor d , d' sint coerente si sensu rile

, " ::(" ale dreptelor d", d" sint de a~m~ea eoerente. Vorn analiza aiei doar cazul 11III""'i,c cind cele trei drepte sint distinete, celelalte cazuri posibile benefieiind de demon"11'1I.liI mar simple. Pentru a ajunge la concluzia dorita (==:.. si ==:.." sint eoerente) vorn nlilK punctele arbitrare A, E pe d, A", B" pc d"; notatia6 f~ee~ astfel inc it A ~ E. M/Il cousiderarn punctul A' in care dreapta a = AA" taie d/ si un punct E' al aceleeasi "1'111'10. lncit A~. -<' vB'. Constatarn irnediat ea pu nctele E, is: sint de aceea si parte a 1II'I11't"1 AA" (iundea ~, ~ , sint eoerente). Apoi , datorita coerentei in tre ==:..' si ==:.." tif" lucem 1" ~ n E" _ (a, E") = (a, E"). Ultima egalitate de semiptane esti e;"i~nt .,,:ltlvalcnta eu (a, b) = (a, EO). A fest dedusa astfel tocmai coerenta sensurilor ~ si ==:.."

Atragem atentia ea in Iiteratura de special itate in locul exprimar.ii "sen~;eptile II, k all sensu:l coerente" se foloseste frecvent exprimarea "semidreptele h, k au acelasi ""liS:'; se submtele~e astfel ca sensul este privit ca 0 clasa de echivaleuta in multimea ~I lilt ca 0 rela tie de ordine.

Teorema S. Suma unghiurilor unui triunghi este 2 d?

.. ~entru dem?nstratie se consid~ra. 0 paralela prin virful A la baza ue ~l se constata congruenta unghmnlor la fel marcate pe figura 1.24.

Teorema 6 (a paralelogramului). Dacd AB=CD si AD=BC, itunc: AB II CD ~i AD II BC ~i reciproc.

Sc constata ca triunghiurile ABC: ~i CDA sint congruente folosind cnzul LLL sau ULU dupa cum dovedim directa sau reciproca (fig. 1.25).

. Teorema 7 (a paralelelor intereeptate). Dreptele paralele dI, d2, ds tate 0 dreapta a in AI, A2, A3 ~i 0 dreaptii bin BI, B2 ,Ba•

a) Dacd AI-A 2-A 3, atunci BI--B2-B3.

b) Dacd AIA2=A2A3, atunci BIB2=B2B3•

A 8

/~::7 L~~

B

c

o

c

Fig. 1.24

Fig. 1.25

Demonstratie. a) Ipoteza AI-A2-A3 afirma ca AI, A3 sint in semiplane distinct.e delimitate d~ d2• Dar (d2, AI) = (d2, B1) ~i (d2, A3) = -= .(d}, B3) prm urmare semiplariele (d2, BI) ~i (d2, B3) sint distincte, ad ica B1-B2-B3•

46

Bezele ralionament'ului geometric

b) Consideram C pe d2, D pe da incH AIC si A2D sa fie paralele CD d'. Triunghiurile A1A2C si A2A3D sint congruente iar AIB1B2C ~J AaB2 B3D sint paralelograme.

Aceeasi figura permite corelarea concluziilor partiale pentru a deduce:

Fig. 1.26

Teorema 8 (a liniei mijlocii in trapez). Fie dreptele paralele db d2'~ d'fi taind d, d' in AI, Az, A3 $i respecti» B1> B2, B3• Dad AIA2 = A2A3, atunci

Intr-adevar:

2A2B2 = A2B2 + (A2C + CB2) = DB3 $ AaD + AIBI = A3Ba + AIBI· Importanta Iolosirii segmentelor orientate se va proba considerind si cazuri cind d, d' se taie ,,lntre d1 si d3".

Teorema 9 (a liniei mijlocii). Fie ~tn triunglzi ABC $i mijloacele C', B' ale laturilor AB, AC. Atunci B'C' II BC $i iCB' = BC.

Pentru dernonstratie recomandam considerarea paralelei d2 prin C' la BC. Cu teorema lui Pasch vom conchide ca d2 taie IACj intr-un punct D. Fiind un caz particular al precedentelor doua teorerne vom

deduce D = B' si 2C'B' = BC (fig. 1.27).

Teorema 10 (a paralelelor congruente). Daca AB II CD $i AB = DC atunci AD II BC; mijloacele segmentelor AC si BD coincid,

Atragem a.tentia ca ipoteza AB = DC presupune nu numai AB == DC si faptul ca B, C sint in acelasi serniplan in raport cu AC (fig. 1.28).

Construciia axiomaiicd a geometriei

{'('I'a~i ipoteza se scrie ~i AB = -CD pentru a ne asignr<: ~a B,. D till In semiplane distincte in raport cu AC. Ur,:neaza ~pO.1 I.m~dlat /\/1 BC == .6.CDA (cazul LUL) etc. Deoarece B_, D s~nt .de parti dl.stlllete tit' drcptei AC va exista 0 E I BD In AC. Triunghiurile AOB ~I COD 01' fj congruente conform cazului ULU.

A

B

/ /1

..': __ ~

o

c

Fig. 1.27

Fig. 1,28

Teoremall (a centrului de greutate al triunghiului). Medianele IAA'J, IBB'I, ICC'I ale u1tui triunghi ABC au £n comun ~tn punct G

. . I i) A A AG BG' CG 2

(nurn it centrulde greutate al triunghiului znc~t=-====-= .

GA' GB' GC'

Se constata ca medianele I BB' I ~i ICC' I au in comun un punct ,: (vczi exercitiul 15, § 6 si fig. 1.29). Fie D, E mijloacele segmentelor /l(, ~i CG. Cu teorema liniei mijlocii in triunghiurile ABC ~i GBC dedu-

, '1'11: C' B' II BC, DE Ii BC deci C' B' II DE ~i apoi 2C' B' = -BC = 2DE, ldid C' B' = DE. Conform teoremei precedente G va fi mijloc pentru 8B' ~i CC'. Calitatea de mijloace a punetelor D, G ne asigura ca are loc JJJj , DC = GB' si prin urmare BG = 2DG = 2GB'. Schimbind rolul punctelor A si C vom constata ca ,i med iana IAA'I contine punctul G. J':valu;l.rea rapoartelor AG: GA' si cc: : GC' se realizeaza acordind lui A ui n C rolul virfului B.

A

Teorema 12. "AI ediatoarele unui irillllghi sin: concurenie.

Denionstraiie. Fie A' U si B'V mr.f iatoarele 'segmentelor BC si II C ; aceste drepte nu pot fi paralele (I' .ciproca pusa in evidenta a teo-

rr-m ci 3 ne-ar conduce la concluzia U

d,surc!;, ca dreptele AC si BC ar fi

Fig. 1.29

47

c

48 Bazele raJionamentului geometric

paralele) deci va exista un punct 0 comun mediatoarelor A' U si B'V (fig. 1.30). (Atragem atentia ca fara axiom a P a paralelelor nu ne putem asigura de existenta lui 0'.) Din 0 E A'U urmeaza OB == OC iar din o E B'V urmeaza OA == ~C. Rezulta OA == OB, egalitate ce ne asigura

A

c

Fig. 1.30

Fig. 1.31

(vezi exercitiul 19 din paragraful precedent) ca. 0 se gase~te ~i pe mediatoarea C'Z a segmentului AB.

Teorema 13. 1 nalJimile tmui triunghi sint concurenie.

Dudnd paralele prin virfurile triunghiului ABC la laturile opuse obtinem un triunghi A' B'C (numit si triunghi complementar al lui ABC) (fig. 1.31). Folosind paralelogramele ABCB' si ACBC consta-

tarn A B' = BC = C A, deci A este mijlocul segmentului B'C si deci AAI este mediatoarea laturii B'C. Analog, inaltimile BBl ~i CCl sint mediatoare pentru A 'C ~i A'B'. Conform teoremei precedente dreptele AAl, BBl, eCl sint concurente intr-un punet H, numit ortocentrul triunghiului ABC.

PROBLEME REZOLVATE

1. Fie ABC icn triunghi isoseel (AB ==: AC). Sa se araie cd e xistd un segment s incit oricare ar fi un punet !vI pe baza I BC I :;i proieciiile sale ortogonaie N, P pe (AB), (AC) sa aibd lac MN + MP = s.

Un prim pas spre rezolvarea problemei il constituie evaluarea "constantei" (aici s). In acest scop putem lua 0 pozitie particulara convenabila pentru llJ; daca M este foarte "aproape" de C, atunci"lJ P este "foarte rn ic" iar MN tinde sa ajunga la lungimea lui ICClL unde

Construciia axiomaiicd a geometriei 49

C [E AB si CCd_AB (fig. 1.32). Yom incerca deci sa dovedirn MN + -\- M P = CCI. (La aceeasi evaluate pentru s am fi ajuns luind de exemplu 111 in mijlocul A' al lui IBC!). Un alt pas spre rezolvare il constituie crearea unei imagini geometrice pentru expresia MN + N P. In aces!

>:/

\

Fig. U2

Fig. 1.33

scop am considera Q incit N-M-Q si MP ==:MQ. Probabil ca in acest moment schema de principiu a dernonstratiei este clara. Ducem prin C o paralela la AB ~i punem in evidenta 0 semidreapta I CX situata de

,A.._ r-.

cealalta parte a lui BC decit A. XCB ==:CBA (ca alterne interne) ~i A A

C BA ==: BCA (unghiuri la baza unui triunghi isoscel). Rezulta d C B

A

cste bisectoare interioara pentru ACX, deci distantele lui ]1,1 la laturi,

1I1Q si M'P sint congruente. MQ este realmente perpendiculara pe CX rleoarece CClNQ este dreptunghi. Rezulta imediat

MN -\- MP = MN -\- MQ = NQ==:CC[, q.e.d,

o alta variantii de rezolvare : drcapta Al'vI imparte aria triunghiului ABC in J')lIa ar ii de t.riunghiu ri. deci

1 1 1

- AB· CC, = - AB· 1'vIN + - AC· M'P,

2 2 2

1

Sim plificind prin - AB obtincm tocma i egali tatea dori ta.

2 '

2. Dacd ABC este triunghi. isoscel (AB ==: AC), existii un segment s incit oricare ar fi M ce saiisface B-C-M diferenja distantelor sale la

dreptele AB :;i AC sa fie egala eu s. .

Consideram ci prezenta figurii 1.33 si ideea de a ratrona ca in prol.k-rna precedenta constituie rezolvare pentru aceasta problema.

1 - Bazele rattonamentului geometric - cd. 92

50

Bazele rationamentului geometric

PROBLEME

1. Se considera triunghiurile ABC si DEF incit AB =DE, AC =DF.

Sa se spuna dad vreuna dintre conditiile urmatoare este suficienta pentru LABC=LDEF (dind si argumentele necesare): a) Medianele ,lAA'1 si IDD'I sint congruente; b) Medianele IBB'I ~i IEE'1 sint congruerite : c) Medianele IBB'I ~i I IFF'I sint congruente; d) Inaltimile IAA11 si IDD11 sint congruente; e) Inaltimile IBB11 ~i IEE11 sint congruente.

2. Se considera un punct A ~i 0 dreapta d. Se cere locul geometric a1 punctelor B incH mijlocul segmentului AB sa fie situat pe d.

3. Demonstrati c3. un unghi exterior unui triunghi este egal cu suma unghiurilor interioare neadiacente lui.

4. Se considera un triunghi ABC ~i mediana sa AA'. Dernonstrati {:a are lac AA' = A' B dad ~i numai dad -1: BAC = 900•

SO. Se dau dreptele d1, d2, d3 concurente intr-un punct 0 si punetul A =f 0 situat pe d1• Se cere S;t se determine punctele B E d2, C E d3 incit ;punctul 0 sa fie:

a) centrul de greutate al triunghiului ABC;

b) ortocentrul triunghiului ABC;

c) eentrul cercului lnscris triunghiului ABC i

d) centrul eercului circumscris.

§ 8. TRIUNGHIURI ASEMENEA

Teorema lui Thales. Se considerd 2m unghi EOE' fji punctele A E 10E, A' E 10E'; dreptele AA', EE' sint paralele dacd si numai dacd OA = OA'.

, OE OE'

Nota. Pentru a respecta adevarul istoric si pentru 0 mai comoda aplicare vom incadra in aceeasi teorerna si enunturi in care in loeul

1···· . deri v OE OF'

u timer proportii apare 0 proportie envata ca--=-- etc.

, EA E'A'

Demonstratie. Sa presupunem cit are loc AA' II EE' ~i sa incercam sa dovedim -cgalitatea celor doua ra poar tc din enun t, Vom considera Iuncti i t. I OE -+ R ss f": I OE' ->

-+ R care eonstituie sisterne de coordonate pe semidreptele respective si care sa sat.isfaca

'In mod supli men tar irE) = i(E') = 1 (vezi § 6). Cu ajutorul acestor functii eonc1uzia -ce 0 a.vern de dem onstrat este: irA) = i'(A '). Pentru a gasi pozi tia numarulu i itA) 'in ra port cu nurn ercle na.tura le construim "grada tia de ord in zero" adica puncte No = 0, UI = E, U2' Ua, ... , unde UoUI= U1U2= ... = UnUn+I= ... Punctele analog construite pe 10E' se noteaza cu u~, u;, u;, ... , tl~. Daca irA) E N, adica A coincide cu un punct V", A' va coincide evident eu u~ si va avea loc itA) = 11 = 1'(.1 '). Sa. presupunem ca

Construciia axiomatictii a geometriei

5)

Art) loc u; _ A _ Un+1' In mod implicit va ave:; loc U~. - A',:- U~+1. (Ere fif:;r~ 1.."14 n = 2). Vorn considera si paralela pnll U2la OE ce va tala AA 111 B ~l '11-1 11+1

In O. ., v • I U U • 'l,arti con-

Alegern nn numar natural m = 2k ~I Impartlm segmentu v " n+1 111 11,. . " --"

. U TT T.T T" - U (pe figura 1.35 k = 3.) Folosino

R'"nente pnn pnncte Vo = ",' 1> v 2' ••• , m - 11+1

Fig. 1.34

Fig. 1.35

teorema liniei m ijlocii in trapez (din paragraful precedent) 'lorn constata di par,:lel,el~ prin pnnctele Vj la dreapta EE' taie OE in pnncte -v; incit V~ = U~, V~ = V~+l ~l Va Vt=: • V~V;= .. , =ViVi+l= ... = V~_lV;".

( fi • 1 '5 P ')' it ' P ~

Sa. presupnnem fixat numarul natural p pe Ignra.J = J mCI n, - ~

m

"i(A) < n + p + 1 , adica Vp ~ A -c Vp+I; va reznlta V; ~ A' -< V~+I si prin UI"m

+ p ~ i'(A) < l' + P + 1. Conchidem ca oricare ar fi precizia cu cau€:

tnare n -:::::::: ,,--

m 11t . '" "

dorirn sa ca lculirm numerele reale itA) ~i1'(A ') nu '10m putea d iscerne vreo diferen ta intre

uceste numere, adica itA) = 1'(A ').

0.1 OA'

Abordam acum demonstratia afirma tiei reciproce. Yom presupune deci ~ = ~.

, ' OE OE'

V01ll considera paralela prin A la E[;' si sa presupunem ca aceasta taie [010' in B.

OA OB

Conform demonstra.tiei abia inche iate vorn deduce - = _. Urrneaza ir:ledia~

OE OE'

(j!i:=OA', dcci B = A', adica AA' coincide cu paralela AB la EE'.

Definitie. Spunem ca iriunghiurile 1- Be;; r. A' p: C'. sint as,~menea ~t notdm. LABC,...., LA' B'G' (ordinea indicarii virfurilor celui de-a}

.Ioilca triunghi nefiind indiferenta] dacd:

A -<: A »<. A/"-.... A B A C BC

li:l C = B'A'C', ABC =A' B'C', BCA == B'C'A ~l ~i' B' = -A'C' = H'C-

52

Bazele rationamentului geometric

hi unghi urilor

AB real k =--

A'B'

ABC ~i A' B'C' .

se numeste raportul de asemanare al

Numarul

. Teore~ii. Relatia de asemdnare a triunghiurilor este 0 relatie de

echrvalenfa in muliimea triunghiurilor din planu; rt. '

~onsideram. ~bsolut evidente proprietatile de reflexivitate si simetn~ . a~e relatiei .~ de asernanare a. triunghiurilor. Pentru a proba tranzitivitatea relatl~l vom presupune dare loc ~i /::,. A' B'G' ,...., /::,. A" B"C", noul r~p?~t de asemanare fund egal eu h. Deci in afara re1atiilor ee apar

in definitie vom avea si "

, ,

»<. »<.

B'A'C' =:B"A"C",

»<. »<.

A'B'C'=:A"B"C",

-<. /'-..._

B'C'A' =: B"C"A"

A'B' A'C' B'C'

--=---=--=h.

A" B" A"C" B"C"

Folosind tranzitivitatea relatiei de congruenta a unghiurilor ~l tmnultind termen cu termen rapoartele egale deducem

~l

B~C == f{;;>C", A~C=:A~", B1;A=:~"

AB AC BC

--=--=---=k·h

A"B" A"C" B"C"

adica /::,.ABC ,...., /::,.~' B"C", raportul de .. aserniinare fiind egal eu produsul rapoartelor de asemanare pentru relatiile adoptate ea ipoteza.

Remard~. d relatia de congruenta a triunghiurilor este eaz particular al relatiei de asernanare, raportul fiind in acest caz egal eu 1.

Teorema fundamentala a asemanarii. Fie un triunghi ABC fji un .p·unct D pe dreapta AB; paralela prin D la BC taie AC in E. In aceste conditii triunghittrile ABC fji ADE sint asemenea.

. Vom demonstra conc1uzia enuntata pentru inceput in ipoteza suplirnentara A - D - B. Unghiurile triunghiurilor ABC ~i ADE sint

respectiv eongruente. Cu teorema lui Thales, rezulta AD = AE .

AB AC

Construciia axiomaticd a geometriei

Fie E' punctul in care trece paralela prin D la BC; cu aceeasi

'I BE' BD. v

dcducem --=-- SI urmeaza apoi

BC BA'

DE' BC-BF BF BD AD

__ = = 1--- = 1---=--'

BC BC BC BA AB

teorerna

cgalitate ce incheie demonstratia in acest prim caz.

Cazul A - B - D se reduce Ia eel deja analizat pnn sehimbarea rolurilor triunghiurilor ABC si ADE.

Dad are loc D - A - B, consideram D' pe I A B si E' pe I A C incit ;1 D' =:AD, AE' =:AE (fig. 1.37). Vom constata 6ADE =: /::"AD'E' (cuml LUL) ~i vom folosi un caz deja analizat pentru a interpreta A AD'E' ,....,/::,.ABC. Tranzitivitatea relatiei de congruenta pentru unglliuri si proprietati evidente ale calcului eu rapoarte de numere reale (rcprezentind lungimi de segmente) ne vor permite sa ajungem la conrluz iile enuntate.

Atragem atentia asupra faptului ea aceasta teorerna asigura si 'xistenta eel put in a unei perechi de triunghiuri asemenea dar neconKrLlcnte, afirmatie aparent evidenta dar care este valabila dad ~i numai

d ac.i se accepta axiorna P.

E D
A
A
E'
D E

8 E' C B C
Fig. 1.36 Fig. 1.37 Urmatoarele trei teoreme vor oferi criterii pentru a decide d doua tritlllghiuri sint asemenea .

Teorerna (Cazul uu de asemanare). Fie ABC fji A' B'G' doioi triHIIgli:i'uri. Daca au loc doioi din urmdioarele relalii de congruenja:

A »<. A »<. A »<.

BAC=:B'A'G', ABC=:A'B'G', BCA =:B'G'A',

53

Bazeie rationamentului geometric

atunci are loc

.6.ABC", .6.A' B'G'.

Pentru dernonstratie vom presupune date primele doua congruente,

"" '

cea de a doua urmind din egalitatea eu 2dr a sumei unghiurilor celor

doua triunghiuri (fig. 1.38). Vom considera D pe IA'B' incit A'D=.AB si paralela prin D la B'G' intercepteaza A'G'

-<: -<. A in E. Are loe A'DE =. A' B'G' =.ABC

(unghiuri corespondente) si prin urmare .6.ABC =. .6.A'DE (cazul L'uL). Vom corela aceasta concluzie partials cu relatia c' .6.A'DE.......,.6.A' BG' (dedusa eu teorema

furidamentala a asemanarii) pentru a obtine concluzia enuntata.

, ,

Teorerna, (Cazul Iul de asemanare). Dacd pentr« triunghi'Urile ABC

p .~I'B'G' au loc ~C='@'si AB = AC , at unci 6ABC .......

'A'B' A'G'

,...._, LA' B'G' ("unghiuri congruente intre laturi proportionale"}.

Dcmonstratia se 'face analog precedentei.

c

B'

Fig, 1,38

Teorema. (Cazul III de asemanare). Dacii pensru triunghiurile ABC

, A'B'C' 1 u "'1 AB AC BC . A C

~·t . aa oc ega iidi: e ~-= ~~ = --, aiunci 6 B ,..,.

, A' B' A'G' B'G'

,...,_,6A'B'C'.

Pentru demonstratie vom considera D pe lA' B' ~i E pe IA'G' incit .!I'D =...1 B, A'E =.AC. Cu teorema lui Thales rezulta .6. A 'DE '" 6A' B'G'

DE A'D AB BC .

;;1 ca urmare ~- = ~~ = ~~ = --_. Drept consecinta are loe

B'G' A'B' A'B' B'G' '

lJE=.BC si putern conchide 6ABC=..6.A'DE (cazul LLL). Incheiem dernonstratia apelind din nou la tranzitivitatea relatiei de asemanare,

Urrnatoarele teoreme ar putea fi considerate aplicatii, le prezentam ca teoreme pentru a sublinia importanta lor.

Teorema bisectoarei interioare. Fie 'Un triunghi A BC ~i 'Un punct DEI BCI. Semidrea pta AD este bisecioarea interioard a 'Unghi'Ul'Ui BAC

BD AB

dacii ~i numai dacd are loc -- = -- .

DC AC

Construciia axiomaticd a geometriei

Vom considera paralela prin B la AD interceptata in E de AC. Cu

. T . . BD EA R' . B,A....E A

teorema lui hales ded ucem irnedia t -- = -- . etinem Sl ""1 =.

A A -<: DC AC ' ,

=.DAC, ABE=.BAD (fig. 1.39). ./"--./"--./"--./"--

Dad AD este bisectoare obtinem BEA=.DAC=.BAD=.ABE; constatam ca triunghiul AEB este is~scel si in proportia mai sus obtinu ta inlocuim AE prin AB pentru a deduce

proportia din enunt. E

D ,BD AB . 1 ~

aca -- = --, cu ajutoru pro- Y"""""'_" A

DC AC. \ <;

portiei deduce, constatam AE~AB, deci \ ,.~~.

»<: »<: »<: \!

BE~ABE ~i urrneaza ca mai sus, DAC=. \:/

=. BAD q.e.d. 8 0 :oo~

Observatie. Putem evident inlocui con- C

di tia DEI BCI cu alta mai slaba, DE BC, Fig. 1.39

d" , . f' l' b f BD A B

ar sa prezentam proportia .. lila a su orma -==- = -_.

, DC AC

Teorema bisectoarei exterioare. Fie 'Un tri'Unghi A BC ~i unbuJlct D' pe dreapta BC. Semidreapta A~ este bisectoare e xterioard a Img.hiului

BAC d ". . d ,D'B AB

aca S1 numaz aca =~ = -- .

, D'C AC

Demonstratia are 0 analogie pronuntata cu precedenta si este sugerata de figura 1.40 (unde BE' Ii AD').

Teorema celor dou a bisectoare. Dacd D, D' sin; puncte pe drea pta

BC . D./"--AD' 1 d"" . D' B DB. A . A A bi

SI = r S1 -===- = - -==-, atunci D SI D' sin: isectoare

, 'D'C DC '

(una inierioard, alta exterioarii) a unghiului BA C .

Demonstratie. Trasam paralelele BE, BE' la AD, AD' eli E ~i E'

AC (fO ) ou: 0 T EA BD

pc 19. 1.41 . tinem ca mal sus cu teorema lui hales--=--

, AC DC

E

c

B D Fig. Ul

55

'56

Bazele raiionamentului geometric

. AE' D' B F 1 . dsi l' 1'1 1 1 1

<;:1 -- = -_. '0 ostn . Sl ega 1 ta tea va on or abso ute a e rapoarte or

v AC D'C '

• v EA AE' .. I ~ I •

d in enunt, urmeaza-- =--, deci EA =AE . Dar EBE are Iatunle

, AC AC

paralele cu laturile unghiului DAD' si conform altei ipoteze urrneaza

»<: r-;

EBE' = Idr, Deci BA este mcdiana in triunghiul dreptunghic EBE',

prin urmare BA =EA =AE' (vezi problema 4, § 7). Inlocuind EA = ==A B in prima proportie obtinuta ~i AE' =AB in cea de a doua obtinem:

AB BD AB D'B

--=--, --=-_.

AC DC AC D'C

U v •• v I' di I lYB . DB

rrneaza irnediat ca unu smgur intre rapoarte e -===- Sl -=c_- este ne-

D'C' DC

gativ si vom putea decide astfel (cu cele doua teoreme ale bisectoarelor) lIce Iel" de bisectoare ale unghiului BAC sint AD ~i respeetiv AD"

Teorema lui Menelaos. Fie un triunghi ABC si fie punctele A', B', C' pe drepteie BC, CA, AB, dar fara ca vreunul din aceste ptmcte SCt co inc ida cu vreun virf. Punctele A I, B', C' sin; coliniare dacd ~i numai dacd

A'B B'C C'A

-=--'=-'== 1.

A'C B'A C'B

Sa presupunem cd A', B', C' sint coliniare (fig. 1.42). Fie D pe A' B' incit BD II AC. Cu teorema fundarnentala a asemanarii vorn obtine

A'B BD C'A AB' A'B B'C C'A

_- = --, -- = -_. Deducem astfel -_. --- . -- =

A'C CB' C'B BD A'C B'A C'D

BD B'C AB' Pentru a deduce si 1 d lui

= --. --. -- = 1. entru a de uce Sl semnu pro usu Ul rapoar-

CB' B'A BD

telor de segrnente orientate ce figureaza in enunt vom constata cu ajutorul teoremci lui Pasch (vezi si teorema 5; § 3) ca A' B' taie doua sau nici 0 latura a triunghiului deci diritre cele trei rapoarte d oua sau nici unul vor fi negative, produsul lor fiind insa in ambele cazuri pozitiv.

Sa acceptam acum ca are loc

C A'B B'C C'A

-=== . =-' -=- = 1 dar sa presupunem

A'C B'A C'B

A

8'

8

Fig. 1.42

Construciia axiomatica a geomeiriei

57

(prin reducere la absurd) cd A', B', C' nu ar fi coliniare. Dintre cole trei rapoarte de segmen te orientate ce figureaza acum in ipoteza C'A

tlici unul nu poate Iua valoarea 1 (de exemplu -=- = ar da

C'B

C' A = C' B, in contradictie cu axiom a C3 a purHirii congruente a segmentelor). Urmeaza cd oricum am alege doua rapoarte (de exemplu

A'B B'C primele doua) are Ioc -===' = =1= 1, adica A'C B'A

AT.8 B'C .

-=- =1= =- (fig. 1.43). Deducern cu teorema

/I'C B'A

ill i Thales ca este exclusa posibili ta tea A' B' II A B.

Va exista deci un punet C" comun dreptelor t>: B C

A'B' ~i AB. C" nu poate fi virf daca nici A' nici Fig. 1.43

J1' nu sint virfuri. Putem aplica acum prima

A'B B'C C"A narte a teoremei (de)' a derrionstrata) pentru a deduce -==- . =-' -=== 1.

v' A'C B'A C"B

,. C'A C"A

Cornparind aceasta egalitate cu ipoteza vom deduce -==- = =-' deci C'B C"B

, • coincide cu C' etc.

Datorita importantei teoremei lui Menelaos (mai ales in probleme (I, concurenta ~i coliniaritate) insistam asupra regulii de scriere a "re- 411Fei lui Menelaos". Se vor scrie pe primele locuri Ia numaratorii si numitorii celor trei fractii punctele "noi" (rliferite de virfurile triun-

I· 1 .) A A I' 1 A bfA' B' C' 1

is uu Ul incit re aha apare a rnceput su onna - . - , - = ; se

't'J, A' B' C'

eompleteaza apoi locurile goale punind fiecare virf al triunghiului odata Ii us" ~i odata "jos", segmentele ce apar astfel fiind neaparat situate 4) dreptele ce limiteaza triunghiul,

PROBLEME

1. Se considera un triunghi EOE' ~i 0 dreapta d ce taie laturile ~OE. 10E' in punete A, A', Sa se arate ca dreptele EE' ~i AA' sint

~ »<: »<:

ntiparalele in raport cu EOE' (adidi OAA' =OE'E) daca ~i numai

dl\ ~ OA . OE = OA' . OE'.

58

Bazele rationamentuiui geometric

2. Constatati ca AA', BB' sint antiparalele in raport cu un unghi xOy dad ~i numai daca AB' si A' B sint antiparalele.

B. Se considera mediane AA' ~i DD' ale triunghiurilor ABC ~i: »<:

DEF. Demonstrati ca 6ABC t-..J 6DEF daca ~i numai daca BAA' =:

/"... »<. -<:

=:EDD' si A' AC ==D' DF (medianele fac, cu laturile dintrc care pleaca,

unghiuri respectiv congruen te),

4. Fie 6ABC,.._,6DEF si puncte 11;1 E BC, N E EF. Se cere sa se

demonstreze 6.AB11rf,.._,6DEN in urma toarele ipoteze suplimentare :

a) AM si DN sint mediane;

b) A1Vi si DN sint bisectoare interioare;

c) AM ~i DN sint bisectoare exterioare;

d) AM si SN sint inaltimi :

, ' ,

e) MA :MB = NIl :NF

S·. Fie triunghiurile ABC si A' B'C' neavind nici un unghi drept si avind centre de greutate in G si G', ortocentre in H ~i H', centre de ~ercuri circumscrise in 0 si 0', centre de cercuri inscrise in I si I'. Demonstrati ca daca are loc una din urma toarele relatii au loc si celelalte:

, ' ,

a) 6ABC,....., 6A' B'C';! b) 6ABG t-..J 6A' B'G'; c) 6ABH ""'

f"'OoJ 6A' B'H' l d) 6ABO,....., 6A' B'O'; e) 6ABI,...._ 6A' B'I'.

6. Fie ABC ~i A' B'C' triunghiuri incit AB II A' B', AC II A'C'.

Demonstrati ca 6ABC,....., 6A' B'C' daca si numai daca BC Ii B'C'.

~7. Se ~onsidera un trapez ABCD (cu A_BII CD) .. Fie E, F .mijloacele bazelor AB, CD. Fie 0, I punctele de intersectie ale latunlor neparalele respectiv ale diagonalelor. Dernonstrati ca punctele E, F, 0, I sint coliniare. Reformulati problema cind ABCD este paralelogram.

8. Se considera un trapez ABCD (AB II CD). Prin punctul I de intersectie al diagonalelor se traseaza 0 paralela la baze ce taie I AD!,

, . AB·CD

I BCI in E, F; demonstratr: EI = = IF.

, AB + CD

~9. 0 paralela variabila la (BC) taie lAB!. IACI in punctele M, N.

Preciza ti locul geometric al mijlocului lui I BC I· _

~ 10. 0 antiparalela variabila la (BC) in ~-aport .~u <9:: !3A_C tale IAB,I AC in AI, N. a) Ara tat.i ca Iocul geometnc al ml)l.oculuIlUlIMNI ~ste 0 semidreapta lAX. b) Daca A' este mijlocul lUI IBC!. are loc

/"... /"... /"... /"... . di w t .

BAX==CAA' si XAC==BAA' (lAX se numeste sune lana a nun-

ghiului ABC, denumire ce evoca expresia .simetrica medianei jafii de

bisectoare''Y.

Construciia axiomatic a a geometriei

59

~ 11. Descrieti ~i justificati un procedeu de a impart! cu rigla si

ompasul un segment AB in n segmente congruente. .

12.AFi: G centru~e greutate al triunghiului ABC~i punctele D.

E_, F mClt BC = CD, E E (DG) n (AB), FE (DG) n (AC). Aratati 2AE = 3EB, AF = 3FC.

13. Fie IAAll, IBBll inaltimi ale triunghiului ABC j aratati ca

are loc AAl . BC . BBl' AC. '

~ 14". Asociem tripletului (A, B, C) de puncte numarul real SABC =

c:: 2" . BC . h, unde b este distanta de la A la (BC). Demonstrati:

a) daca (A', B', C') este 0 permutare pentru (A B C) S =

_ SA'B'C'; , , , ABC

b) S ABC = 0 dad ~i numai dad A, B, C sint puncte coliniare j

c) 6ABC == 6A' B'C' ~ SABC = SA'B'C';

d) DE IBCI ~ SABD + SADG = SABC'

e) AI E lnt 6ABC ~ SAMB + SBMC + SCMA ="- SABa'

§9. RELATII METRICE IN TRIUNGHIURI

In prima parte a acestui paragraf considerarn un triunghi A Be .Ir ptunghic in A; fie D piciorul Inaltimii din A. Pentru aceasta confit{lIr_atie sint valabile patru teoreme ce le vom enunta si demonstra sue{' 'SIV.

Teorema catetei. AB2 = BD . BC, AC2 = DC . BC.

Demonstratie, Triunghiurile ABC si DBA sint asemenea (cazul IU) (fig. 1.44); din proportionalitatea laturilor rezulta AB = BC. deci

DB BA

va avea loc AC2 ::2

A 82 = BD . BC. Evident, pentru cealalta cateta

CP: CB .. Se recomanda si retinerea expriII1t1.ru in cuvinte a acestei teoreme: patratul (lungimii) unei catete este (numeric) egal cu proiJ1,s~~l dintre (lungimile) ipotenuzei $i proieciiei

cdetei pe ipotennza.

Prima teorema a inaltimii. AD2 = BD· DC. Adica: patratul (lungimii) inalfimii este numeric) egal cu produsul (lungimilor) seg- 8 1;1 ntelor separate de ea pe ipotenuza.

A

D

Fig. 1.41

c

i

II

;111'111 1'1

~I

"Iii

I!

60 Bazele rafionamentului geometric

»<: »<: I \ »<:

Pentru demonstratie vom eonstata u~or BAD = BCA, DAC =, »<:

= CBA. Vom deduce: L':,.DAB""L':,.DCA (cazul uu) ~1, din proportio-

1. . v DA DB

na itatea latunlor, urmeaZ:l-- = -- etc.

DC DA

A doua teorema a inaltimii. AD . BC = AB . AC.

Adica : prod'ltsul (lungimilor) inalfimii si ipotenueei este (numeric), egal cu produsul (lungimilor) catetelor.

Demonstratie. Din teorema eatetei exprimam lungimile proiec-

"1 I BD A B2 CD A C2 I ducind .. A •

III or or: = --, = -_. ntro UCIll aceste expresn III pn-

BC BC

~ A alti .. d d AD2 (AB 'AC)2 tcv Vezi .

rna teorema a rna timn e ueem = ~~----~ e c. eZ1 Sl pre-

, BC'

blema 13, § 8.

Teorema lui Pitagora. AB2 + AC2 = BC2.

Adica : suma pc'itratelor (lungimilor) catetelor este (numeric) egala: cu patratttl (lungimii) i potenueei,

Demonstratie. Sumind membru eu membru egalitatile rezultate din teorema catetei pentru eele d oua catete obtinem

AB2 + AC2 = BD . BC + CD . CB = BC . (BD + DC) = BC2.

Asupra reciprocelor acestor teoreme vom reveni ulterior.

A

~

/ I ~

Lll__~

8

o

Fig.

Sa consideram un triunghi ABC oarecare si piciorul D al inaltimil din A. Figura 1.45 perrn ite sa constatam cd. acum nu mai putem decide asupra ordinei punctelor B, C, D. Folosind teorerna lui Pitagora In eele doua triunghiuri dreptunghice vom obtine :

Construciia axiomaiicd a geometriei 61

Scazind aceste doua egalitati vom deduce 0 egalitate la care ne vom mai referi si in acest paragraf si in altele:

.( I)

Modalitatea cea mai avantajoasa de prelucrare a egalitatii (1) consta in folosirea segmentelor orientate. Obtinern astfel ;

.AC2 - AB2 = (DC + BD) (DC + DB) = BC(DC + BD - 2BD) = BC(BC - 2BD) = BC2 - 2BC . BD.

Rezulta astfel:

Teorema lui Pitagora generalizata, A C2 = A B2 + BC2 - 2BC . BD. Dad avem si informatii suplimentare care sa precizeze ordinea

11111letelor B, C, D putem renunta la folosirea segmentelor orientate. _ >e exemplu dad unghiul ABC (opus laturii IACI ce am calculat-o) .ste ascutit, atunci are loc D-B-C ~i prin urrnare :

(2)

AC2 = AB2 + BC2 - 2BC . BD.

(3)

"......._ r>.

Dad ABC> 1 dr (adica este obtuz) va avea loc egalitatea

AC2 = AB2 + BC2 + 2BC . BD.

N e vom referi Ia Iormulele (2) sau (3) tot cu denumirea de teorema (sau formula) lui Pitagora generalizata. Bineinteles d aeeste formule pot fi utilizate ~i pentru calculul altor Iaturi (in functie de celelalte doua I i de proiectia uneia pe cealalta.

Obseruaiie. Formula rezultata este corecta si cind punctele A, B, C Bill t coliniare.

Vom aborda acum problema formularii ~i dernonstrarii unor reciproce ale teoremelor abordate. Vom presupune in continuare cd. D este »<:

,Ji iiorul inaltirnii din A gra a mai ~ti dad BAC este sau nu drept.

Reciproca teoremei catetei, Dacd are loc AB2 = BD . BC (sau

-- - "......._ /'.,

,AC2 = BC . DC), atunci BAC = l dr

Demonstratie. Ipoteza ne asigura ca are loc DEI BC. Egalitatea untrt conduce la: BA = BD egalitate care im preuna eu egalitatea

BC BA

62

Bazele raiionemeniului geometric

/"'.... ./".. »<;

ABD = ABC asigura (cazullul)LiBAD '" LiBCA. Urmeaza BDA =c ./"..

== BA C si de aici conc1uzia dorita ..

Reciproca primei teorerne a inaltimii. Dadi AD2 - BD ~ DC,.

./".. »<.

atunci BA C = 1dr.

. DAD B »<: ./"..

Demonstratie, Deducem B-D-C.--=--, BDA==ADC =

DC DA

r-; ./".. »<:

= 1 dr. Urmeaza (luI) Li BDA '" LiADC, deci ABD ==DAC. Din ultima »<:

eongruenta rezulta u~or BA C = 1 dr.

In forrnularea acestor reciproce prin folosirea segmentelor orientate s-au irnpus ipoteze suplimentare. Pentru a sublinia faptul ca in

lipsa acestor ipoteze suplimentare nu mai putem obtine conc1uzia BAC=

»<:

= 1dr recomandam figura 1.46 in care BAC = l dr, AD .L BC, BD == ==DB' j .in triunghiul B'AC are loc AD2 = B'D . DC Hira a fi dreptunghic. Construind A' incit BA' II B'A, AA' II BC ~i ducind si inaltimea A'E vom constata ca are loc A' B2 = EB . BC fara sa rezulte nici acum /,",,-- /'--

BA'C = Idr,

Reciproca celei de a doua teorerne a inaltimii, Daca" AD . BC =

»<: -<.

= AB . AC, atunci BAC = l dr ,

A

8

--------:)

D C

Fig. 1.46

Fig. 1.47

Demonstratie. Consideriim ~i perpendiculara I BEl coborita din B pe AC (inca nu stim ci E coincide cu A). Conform problemei 13, § 8, are loc AD . BC = BE· AC. Comparind aceasta egalitate cu ipoteza urmeaza BE == BA, deci I BA I nu poate fi oblica (pentru cil. nu e mai lunga decit perpendiculara) deci A = E, q.e.d.

Construciia axiomatic a a geometriei

63

Reciproca teoremei lui Pitagora. Dacii AB2 + AC2 = BC2, atunci lllC = 1 dr.

Demonstratie. Consideram din nou inaltimea IBEI. CU teorema lid Pitagora generalizata deducem BC2 = AB2 + AC2 - 2AE . AC . '(:lJlllparind aceasta egalitate ell ipoteza urmeaza AE . AC = 0, deci II = E, q.e.d.

Aplieatii .1. Formula lui Heron. N e propunem ca, pornind de 1a f vorcrna ~Ul Pl~agora gcneraliza~a ~~ "simpla", sa calculam inaltimea AD , II!lUI triunghi oareeare ABC si ana sa 5 (luata ea in problema 14, § 8,

prin definitie, egala eu _1:_ BC· AD). Vom folosi si notatii prescurtate

2 ' ~

,<I' targa circulatie : p(E, C) = a, p(C, A) = b, p(A, B) = c, P = _!_ (a -+ 2

+ b + c).

Din teorema lui Pitagora generalizata rezulta

_ --, JAE2 + BC2 -AC21 la2 + c2-b21

~ I) BD -[EDI = 1= .

2BC I Za

Cu ajutorul teoremei lui Pitagora urmeaza

AD2 = A B2 = BD2 = c2 - ( a2 + ;: - b2 r =

= (2ac + a2 + c2 - b2) (2ac - a2 - c2 + b2) 4a2

['nrnntezele de la numarator sc expliciteaza astfel:

2ac + a2 + c2 - b2 = (a + C)2 - b2 = (a + c + b) (a + c - b) = = 2P(2P - 2b) = 4P(P - b)

2ac ~ a2 - c2 + b2 = b2 - (a - C)2 = (b + a - c) (b - a + c) == = (2P - 2c) (2P - 2a) = 4 (P - a) (p - c).

tnloeuind aeestc paranteze obtinem :

AD2 = 4P(P - a) (P - b) (P - c)

2 a.

64

Bazele raiionamcniului geometric

Urrneaza imediat egalitatea

a- AD--~------ 5 = -~ = ')P(P - a) (P - b) (P - c), 2

cunoscuta sub denumirea: formula lui Heron dupa numele matematjcianului antic grec Heron din Alexandria, unul din ultimii mari savant} ai antichitatii (sec. I i.e.n.).

2. Relatia lui Stewart.

Am constatat dl cele trei d istarrtc ce apar intre trei puncte generice ale planului sint 111 buna masura independente, fiind date distantele ptA, B) = c si ptA, C) = i: distauta p(A, B) = a poate lua orice valori incit I b - c I < a < b +- c. Daca mai apare inca un punct, D, ma i pot fi luate ill considera tie inca trei distan te si VOr aparea condi tii care sa determine (nu neaparat In mod unic) cea de a sasca distanta cind sin; date celelalte cinci. Rela.tia lui Stewart este 0 rela tie de aceasta natura ol.tinuta CiO urmare a unei cond i t ii suplimen tarc de coliniaritate.

Fie un triunghi ABC 5,i DE (BC). Consideram 5,i piciorul E a} perpendicularei din A pe BC. Pentru a nu fi obligati sa analizam separat diferite pozitii ale lui D In raport cu punctele B, E, C vom luer~, cu segmente orientate pe dreapta BC (fig. 1.48). Aplicind teorema Iui Pitagora generalizatil In triunghiurile ADB si ADC vom obtine :

AB2 = AD2 + BD2 - 2BD . ED, AC2 = AD2 + DC2 + 2DC . ED Cu scopul de a elirnina din aceste egalitati marirnea ED, le vom amplifica cu DC respectiv BD 5,i le vom aduna. Obtinem :

--- _-----

AB2 . DC + AC2 . BD = AIJ2(DC + BD) + BD . DC(BD + DC).

(Am folosit si ezalitatile evidente BD2 = BD2, DC2 = DC2)'. Mai con-

'co ,

statam ca are loc BD + DC = Be 5,i am dedus astfel

AB2 . DC" + AC2 . 1375 = AD2 . Be + ED· DC . Btl,

A

egalitate cunoscuta sub denumirea lIre· latia lui Stewart" (rnaternatician scotian, 1717-1785). A5,a cum se va constata aceasta egalitate este foarte utila in aplicatii.

Observatie. Modul de obtinere a relatiei lui Ste'wart ne asigura c~ egalitatea este corecta si cind A se gase5,te pe dreapta BC.

Fig. 1.48

Construciia axiomatic a a geometriei

65

l) ROB L E i\1 E

J. Fie p, q numere naturale nenule distincte. Dernonstrati ca I riunghiul avirid lungimile Iaturilor a = p2 + q2, b = P - q2, C = - 2pq este dreptunghic.

2. Aflati lungimile laturilor triunghiului dreptunghic A BC (A B _lAC)

cunoscind urmatoarele date (se presupune AD .L BC):

a) BD = m, DC == n; b) BD = m, AD = h ;

c) BC = a, AD = h ; d) DC -~ BD = d, AD = h ;

3. Se considera un dreptunghi ABCD incit AB = a, BC = b.

I·(·rpendiculara in C pe AC taie AB in E 5,i AC in F. Aflati E1'.

4. Aflati lungimea In{Lltimii AD a triunghiului ABC cunoscind

<1) a ~~ 40, b = 9, c = 41; b) a = ../2; b = ,)3; c =~.-JS

c) a = Ii, b = ,)3, c = ,)6; d) a = (P2 + S2)(q2 - y2), b = p2r2 + + q2s2, C = p2q2 + r2s2

= 5. Calculati lungimea 111a a medianei IAA' I a triunghiului ABC

II Iunctie de lungimile laturilor a, b, c. Formula obtinuta este valabila ~i cind A, B, C sint coliniare ?

. =6. Calculati Iungirnile t: 5,i ea ale bisectoarelor (interioara IADI ~i cxterioara lAD') ale triunghiului ABC In functie de lungimile a, b, c file laturilor triunghiului, presupunind c < b. Verificati formulele:

t~ = A B . A C ~- DB· DC, e! = D' B . D' C - A B . A C

.0:> 7. Fie punctelc A, B, C, D si mijloacele E, F ale segmentelor AC i~1 /JR. Dernonstrati urmatoarea formula a lui Euler pentru patrulatere

AB2 + BC2 + CD2 + DA2 = AC2 + BD2 + 4E1'2.

S. Demonstrati urrna.toarea teorema a lui Euler referitoare la paraIi'lograme: A, B, C, D sint virfuri consecutive ale unui paralelogram dad 5,i numai dad

AB2 BC2 + CD2 + DA2 = AC2 + BD2.

S 10. SISTEMUL AXIOM A TIC AL LUI HJlEERT

Ccomet ria a aparut din necesi ta.ti practice; insa'9i denum irca provine de la ope- 1111111 de uiasu rare a pamiutulu i (in Egi pt, dllp{1 pr-riod iccle revarsar: ale N i lu lu i astfe! 1111 'Ipl"ratii erau socialmcntr- nr-cesare) .. Astronorn ia Ia r iudu l ci solicita. ina sura ri ce nu 4tl IHd~ rca.liza direct ~i ncccsit':-i clec i cu nost in tc de geollletric. Acumula rcn u nu i riumri.r

- Bazele rationamen tului geometric - cd. 92

66 Bazele raiionamentului geometric

mare de cunosti nte empirice de geometric si necesitat.i din ce in ce mai variate de aphcare a geometriei au condus la eviderrtierea implica.tiilor logice intre propozitiile geometrice.

In Grecia ant ica rolul deducerii logice a u nor propozitii maternat ice din altele dev i ne preponderdnt, Aceasta evolutie culm ineaza cu opera lui Euclid ce reduce la miuunurn familia propozi tiilor geometrice ce se accepta fara demonstra tie. Constructia lui Eu-lid a impresionat profund ; doua m ilenii dezvoltarea geometrici s-a da.torat aproape exclu siv anajizei cri tice a acestei constructii.

In urrna cu ISO de ani, Nicolai Lobacevski la Kazan si Ianos Bolya i la Tirgu Mures in mod independent, au dovedit ca axioma paralelclor este independent.t de celelalte axiome si au ararat astfel ca in afara geometrici cuclidiene mai ex ista inc~l u ua (pe care 0 nurnim astaz i "hiperbolica"). Apare astfel Ull salt calitativ In evolu tia geometriei ; axiornele nu ma i sint "propozitii acceptate fara dern onst ra.tie" (prelua te din practical ci propozi tii (mai mult sau mai pu ti n arbitrare) asezate la baza unui sistern logico-deduc tiv.Le g.i tu ra geometriei cu practica nu dispare ci se reali zcaxa pe UII plan superior; in privinta geometriei hiperbolice a fost necesara crearea de catre Einstein a teoriei relativitatii pentru a i se putea sesiza valabilitatea concrcta, pract ica.

Reconceperea. geometriei drept stu diu logic-deductiv a dctcrm inat rcformularea sistemului axiomatic al lui Euclid de ca.tre David Hilbert in zori i secolu lu i nostru. Se spune cil. axiomatica lui Hilbert este semiformalizatd ; aceasta insearn na ca sint precizate citeva not iuwi si relatii primare fara. sa se manifesto nici 0 preocllpare asupra u nor definitii sau explica tii ale lor, fara. necesitatea de a Ie irrtu i cu aju torul realita tii obiect ive. Cu aceste notiuni si rela tii prirnare sint formulate citeva "axiome", propozi tii logice in care mai pot interveni si alte notiu ni sau rela tii definite cu ajntorul precedentclor. Evident, cit timp nu atribuim nici un sens notiunilor si relat.iilor prirnare, nu ne putern [June problema ca axiomele sint sau nu "adevarate". Se spune cil. noriun ile si rela ti ile primare sint definite prin sisiemul dat de axiome, adica singurele propozi tii ce Ie acceptam i.u tial ca ade varate asupra acestor notiuni sint axiomele. In sisternul axiomatic al lui Hilbert de exemplu nu se fac referiri la "formele" dreptelor deci nu avem nici 0 just ificare pentru a "ilustra" diverse propozi tii prin "figuri". Prin urmare rolul Iigurilor int r-o astfcl de geometric axioma.tizata este "neoficial"; putem sa ne imagiuam diverse cOllfigurap! geometrice prin "schite" ale lor si din contem plarea acestor schi tc sa Iormulam ~i s[r denlonstram diverse propozi tii geometrice dar cu grija permanenta ca forrnularea sa raminA i"de~ pendenta de "schita" adoprata. Se contureaza astfe! 0 anum ita ca.racterist ica a geom!'trie! de a imbina permanent gindirea concreta eli cea a.hstracta, ima g ina tia ell rigoa rca.

Deoarece noi nu am prezentat aici axiomatica lui Hilbert ci 0 "varianta didactica" a ei, consideram d este utila prezentarea cit mai succinta a sistemului axiomatic semiformalizat al lui Hilbert pentru geometria plana. Unele comentarii ce se impun atentiei vor fi prezentate abia dupa enuntarea tuturor axiomelor pentru a nu afecta cursivitatea : num erele 1) - 14) marcheaza pozitia acestor comentarii fata de axiorne.

Netiuni prim are : plan, punct, dreapta, Relatie primara: incidenta. 1).2)

Axioma 1.1. Pentru orice doua puncte A, B exista 0 dreapt.i a incidenta Iiecaruia dintre punctele A si B.

Axioma 1.2. Oricare ar fi punctele distincte A, B nu exista mal mult de 0 dreapta a incidenta cu fiecare dintre punctele A, B.3)

Constructia axiomaticd a geometriei 67

_ . ~~xio~a 1.3. Orie~ d~eapta este incidenta eu eel putin doua puncte. Exista trei puncte neincidente unei aceleiasi drepte. 4)

Notiune primara : a fi intre.

.~xioma II.I. Dad. punctul Beste intre punctul A si punctul C, atunci A, B, C sint puncte diferite ale unei aeeleiasi drepte si Beste

JntreA~iC.5) , ,

Axioma II.2. Pentru oriee puncte distincte A, B exista eel putin un punet CincH A-B-C.

Axioma II.3. Dintre trei puncte ale unei drepte nu exista mal rnult de unul situat intre eelelalte doua.

Notiuni derivate: segment deschis, triunghi (virf, Iatura).

Axioma 11.4. Dad dreapta a nu contine nici un virf al triunzhiului If BC ~i taie latura IBCI, atunei va mai tiia eel put in una dintre l~turile

1;1 B) si IACID). '

N otiuni derivate: semidreaptj , serniplan, sens al unei drepte. Relatie primara : eongruen ta, 7)

A?,:i?ma III. 1: .Orica~e 'a~- f~ punctel: distincte A, B si 0 sernidreapta (dcschisa) s de ongllle A exista eel putin un punct B' al lui s incit sea- 1liL'lltullABI sa fie congruent en segm'entuIIA'B'I.8) Pentru orice se~mcnt IABI, IABI este congruent eu IBAI9).

Axioma III.2. Dad segmentele u' si u" sint congruente cu seg- 111 VIl tul u, at unci 1£' este congruent eu ~;" _ 10)

Axioma IIL3. Dad Beste intre A si C iar B' este intre A' ~l C' din AB=A'B' si BC=B'C' rezulta AC'=A'C'.l1l

Notiune derivata : unghi. 12)

. Axioma III.4. Fiind date un unghi nealungit (lb, k) 0 semidreapta h'

I I lin segment s delimitat de dreapta suport a lui It', exista in s 0 semilin'apta unica k' incit <;:. (It, k) == <r. (ft', k'). Orice unghi este congruent ('11 .• J insusi. 13)

Axioma IlLS Coincide eu axiom a C.6 din § S.

Notiuni derivate: triunghiuri congruente, lH'rpendieu.lar!t~tea dr~ptelor, inegalitati intre fll i rc unghiuri, izometriile planului.

Axioma IV.I. Coincide eu principinl lui Arhimede (§ 6t 14).

mijloc. unghi drept, segmen te ~i inegalitati

68

Bazele rafionamentului geometric

Axioma IV.2. Coincide cu principiul lui Cantor (idem).

. Notil!lli derivate: lungimea unui segment, masura unui unghi, ana unui polrgon.

Axioma V. Coincide cu axiom a P (§ 7).

COMENTAEII

!) yrmiltoarel? exprirnari se considera echivalente : punctul A este z~czdent dreptei a; drea pta a este incident a plmctului A ; punetul A este situai pe drea.pta a; dreapta a treee prin punetuZ A.

2~ Ca ~dee ~n~identa nu are nici 0 legatura cu "apartenenta". Putern .sa ~e imagmarn de exemplu plane paralele ti' si tt, punctele sa le C?nSI~eram doar in planul tt'; dreptele s{t fie "trasate" doar in t: ~i srtuatia : "punctul A este incident dreptei a" S~l semnifice : proiecii« ortogonald a lui A in ptanul rr se alia pe drea pta a. Totusi, unei dreptc oarecare a putem sa-i asociem 0 multirne a' de puncte, anume multimea punctelor X incidente dreptei a; in urma acestei operatii de tr~nsfer a. con~eptulUl de dreapta incidenta devine sinonirna cu apartenenta ~l devine naturale completarea listei de exprimari echivalente de la 1) cu: pu,net~tl A a/:aJ'pine dreptei a, ~i cu: dreapta a confine punetul A etc.

. ~) Pnn 1.1 ~: 1.2, pentru orice puncte distincte A, B, exista 0 dreapta unsca ce Ie contine : aceasta dreapta se noteaza AB.

4) Se atribuie sensul binecunoscut expresiilor: puncte coliniare si

puncte neeoZiniare. '

5) Expresia: Beste intre A si C se va prescurta prin notatia

A-B-C. ' ,

6) Exprimarea: dreapta a taie latura XY estc suticient de sucrestivii I?c~1tru a mai fi explicitata. Prin Iatura se intelcgc un "segn~ent deschis' .

7) Hilbert nu marcheaza diferentieri in tre congruenta segmentelor si a unghiurilor.

8) In axiomatica lui Hilbert folosirea provizorie a terrncnului de congruonta are in principal dona justificari.

a) Denumirea nu trebuie sa deconspire ca ar fi 0 relatie de echivalenta, fapt ce va fi dovedit abia dupa postularea tuturor axiorrielor grupei a III-a.

b) Denumirea nu trebuie sA deconspire n ici existen ta unei "mzisuri" a segmentelor cu proprietatea ca masurile sint cgale atunci si numai atunci cind segmentele sint congruente" ; rnasura segmcn telor (l~ngimea) va fi introdusa abia dupa axiomele de continuitate si va permite abandonarea sernnului provizoriu utilizat pentru relatia de congruenta.

Construciia axiomatic a a geomeiriei

69

9) Cea de a doua propozitie din axioma IlL 1 ar putea lipsi deoarece putern constata din grupele anterioare de axiome ca segmentele AB ~i BA coincid. Dupa axioma IlL2 se poate dovedi ca congruenta segmcntelor este 0 relatie reflexiva, De fapt aceasta parte a axiomei este I lestinata-unei formalizari mai avansate a sistemului axiomatic.

10) Extrem de elegant se postuleaza in axiomele III. 1 si IIl.2 rtl relatia == de congruenta a segmentelor este 0 echivalenta l Conditiile de simetrie si tranzitivitate sint inlocuite prin conditii de forma:

i)

Din aceste conditii rezulta ca == este 0 echivalenta.

Pentru u n segment arbi trar x Yom gasi conform i) un segment y in cit x="y; r l i II x=" y & x =" y 'Ia urma conform ii) x =" x, deci =" este reflexiva , (A dona proI'ozipc din axioma IlLl se poate deci dem onstra l)

Daca are loc x=" y,atuncifolosind reflexivi ta.tca are loc y=y& x="y; conform II) urmeaza y=x, adica =" este simetrica.

Din x="y si y=z, folosind simetria ma i sus doved ita a rela tiei =", urmeaza NlIEy si z="y; conform ii) rezulta x="z deci =" este ~i tranzi tiva.

Atragem atentia ca in "varianta d idactica" am postulat direct

II axiom a C1 (§ 5) ca == este 0 relatie de echivalenta. Am renuntat ustfel in mod deliberat la doleanta de a da cit mai put in in axiome pentru I, nu fi obligati de la inceput sa examinam diverse "complicatii tehnice" rare ar fi um brit vederea de ansamblu.

11) Axioma IIL3, identica in fapt cu axiom a C.3 (a sumei), asigura cornpatibilitatea intre "a fi intre" si congruenta segmentelor.

12) La Hilbert unghiul este definit drept 0 pereche de semidrepte dcschise ce au aceeasi origine ~i este considerat "alungit" daca cele doua NI'midrepte sint situate pe 0 aceeasi dreapta, Diferentele fata, de "varianta didactica" se considerii neesentiale dar determina modificari in Iormularea unor propoz itii (de exemplu axioma IlIA si axiom a C.S).

J 3) Atragem atentia asupra unicitatii semidreptei k"; aceasta ,·ollditie perrnite sa se dcmonstreze ca punctul B' a carui existenta este postulata in axioma IIL1 este unic, Mai atragem atentia ca nu se posf ulcaza ca relatia de congruenta a unghiurilor este 0 relatie de echivaIt'll ~rl. Aceasta reducere a afirrnatiilor din axiome determina necesitatea unci "rigori tehnice" extreme in Iormularea si demonstrarea unui lant dt: vreo zece teoreme (asupra cazurilor de congruenta a triunghiurilor) ('I' vor culmina cu deducerea "axiomei C4" din axiomele lui Hilbert.

14) Hilbert prezinta de fapt axioma paralelelor inaintea axiomelor I V. I ~i IV.2 Aceasta ordonare este cauzata de existenta unor conexiuni remarcabile intre axiomele de continuitate si analiza .metateoretica" I flltregului sistem axiometic. Este important' de stiut ca in matematica

70

Bazele rajionamentului geometric

prezentarea unei teorii axiomatice se cere continuata de 0 analiza (teoretica) a acestei teorii, analiza ce poarta denumirea de metateorie.

lata citeva chestiuni la care trebuie sa raspunda 0 metateorie.

In primul rind trehuie sa se constate daca sistemul axiomatic este san nu contradictoriu ; un sistem este contradictoriu dad permite sa se

deduca drept adevarata 0 propozitie P ~i negatia sa P; intr-un astfel de sistem axiomatic rolul deductiei logice este anulat. Este necesar deci sa ne asiguram ca sistemul axiomatic dat este necontradictoriu.

In mod obisnuit necontradictia unui sistem axiomatic se demonstreaza constati~d consistenta sa in cadrul unei alte teorii matematice (presupusa la rindul ei necontradictorie). Sistemul axiomatic A se considera consistent in raport cu teoria T dad exista un "model" care sa permits interpretarea tuturor notiunilor ~i relatiilor prim are din A prin notiuni si relatii din TincH fiecare axioma din A sa devina 0 propozitie 'adevirata din T.

Un sistem axiomatic se numeste com.plet dad mice propoz itie corect construita cu notiunile ~i relatiile sale prirnare poate fi demonstrata drept adevarata sau falsa : prin negatie, un sistem axiomatic este incom plet daca exista 0 propoz itie corecta (cu notiunile ~i relatiile sistemului) pe care sa nu 0 putem d ovedi nici adevarata si nici falsa.

Un sistem axiomatic se numeste categoric dad intre orice doua modele ale sale se poate stabili 0 corespondenta biunivoca care sa conserve calitatea unei propozi tii de a fi corecta ~i adevarata,

In fine 0 alta calitate a unui sistem axiomatic ce se poate Ina in discutie este minimalitatca ; un sistem axiomatic se considera minimal daca 'nici una dintre notiunile sale prim are nu poate beneficia de 0 dcfinitie ~i nici 0 axiorna nu poate fi dedusa drept consecinta logica a celorlalte.

Defectul unui sistem axiomatic de a fi contradictoriu (deci si inconsistent) este capital. Completitudinea ~i respectiv categoricitatea nu afecteaza utilitatea unui sistem axiomatic. Minimalitatea este 0 conditie de natura "estetica" ce poate avea prioritate in tr-un studiu stiiutific dar care poate fi neglijata eel putin partial intr-o prezentare didactica,

Sistemnl axiomatic al lui Hilbert este necontradictoriu, minimal si categoric.

Incheiem acest capitol subliniind ca sistemul axiomatic al lui Hilbert este ireprosabil din punct de vedere stiintific si foarte "estetic" ; conexat in mod organic cu axiomatic a lui Euclid prilejuieste numeroase si emotionante evocari din istoria culturii umane. Din punct de vedere didactic este insa prea masiv, cu 0 arhitectura interna prea complcxa, solicita 0 gindire matematica fermata. matura, pertinenta. Din aceste

Construciia axiomatica a geomctriei

71

motive apreciem sistcmullui Hilbert ca impropriu pentru studiul liceal

al l'eometriei. . . .

co Dar, pentru orice p.rofes~r de mate.~avt~,ca. ce pre~a ge~metna (111d;.

Ierent de "gradul de axiornatizare explicita si de ax:omat~ea adoptat~) cunoasterea spiritnlui axiomaticii .hilbertiene ;ste lI__npenos _necesa~a. Elevii ce incep s{t iubeasca geometna nu au declt de Cl~.tlgat d111 studiul unei astfel de axiomatici, mai ales dad incearcii sa sesizeze fondnl problernaticii si nu Ia tura "tehnid".

De fa~t geometria se inva.ta in scoala nu spre a permite ~eterminar ea calculatorie a unei lungimi sau arii ci pentru a contribui la forrriarea rationamentului abstract; exigentele unui astfel de r~tionament a par eu ciaritate cind se stud iazii un sistem axiomatic mai putrn defor rnat spre scopuri didactice.