Sunteți pe pagina 1din 35
Acid, Acad Cont Prot Prot Prot Prof COLECTIVUL DE CONDUCERE AL COLECTIEL CAIUS IACOB, Preyedintele Sectici de tinge mas matice a Academiei Republict Socialist Romina NICOLAE TEODORESCU, Projedintelo Sovitati de matematick din Republica Socialist Rominia VALENTIN. BOJU, Universitatsa din Craiova, RADU MIRON, Universitatea ,Al. I. Cust” Iasi, coordonate, DAN PAPUG, Universitatea din Timijona TOAN PURDEA, Universitaten Babes Bolyat (luj-Napoce. OCTAVIAN. STANASILA, Institutal _politehmic Bacuryti. SUCIU, cercetitor principal TE, Sccfia matematict INCREST. * Biblioteca profesorului de matematici * BAZELE RATIONAMENTULUI GEOMETRIC Dan BRANZEI Engen ONOFRAS Sebastian ANITA Gheorghe ISVORANU EDITURA ACADENIET REPUBLICH SOCIALISTE ROMANIA Bucureti, 1985, FUNDAMENTALS OF GE cuviNT INAINTE ETP TO CVAEHHSL CCHOBH /TEOME HAE Matematica silelor_noastre evolueass dinamic sub raport can- ticaiv gala cli: Cote decoperContenpbane fe Giimendoocsd permanent domenile'o jt hepen esienfe doosbte fundamentlr fate ineajamfnel na poste famine each aster frimintrt Hl ave de reslva protenk nek reterore a cxjnerea In coal a tazdor woo ine smtnndtanformare: In conga pe Impne farses pendent compstentto poker die female agra fendacenlt mama contnpoane fear de dentate, Canon grofeorr tbl ok depen aban nivel Imanuaie, Monopratie au tats de Secale, clyate ol de fase ce un sagurdomenia, nu pot oft piv de aan apes featenaticlor ap sie sclmontadc, Nai crise Se optic Saresate alpine larg nt pod sr asst Soop ‘Apare deci necesitatea editiii sistematice a unor Iuerisi consa- ‘rats profesoilor de matematicl in care sh fic expose, Ia un nivelco- respunastor de acceabilitate, bazele matematicli moderne, tendinfelo de deavoltare sl apliare. Aceacts important sarcins sia asamato Editura Academie Republicti Socialiste Romlnia fafingind colotia »BIBLIOTECA PROFESORULUL DE MATEMATICA. Dar coneretizarea ideilor mentionate nu este 0 activitate de rutin. Din acest motv, un prestigios coletiv de condcer, format din acade= mician Caius Iacob, academician Nicolae Teodoresc, prof, dt. dor edulion (order) prot de Ostavan Stns co de Venn Boje, prof jan Papue, prot. de. Toan Purdea sf ecre, dr Scr, "va aun inna sinpiicl 9 cactcl a intregt cocci onsen Soe chins Planul preliminar al coleciei_,BIBLIOTECA PROFESORULUL Rheigaeie DE MATEMATICA™ prevede editarea anor Iueriri din tazele geome- 1 2070, Caen Wo e123, Dacre fried clementare, aritmoticl ql teoria numereor, algebra si analias | i 6 Cwoiutsnainte Primal voluo al colecfii Basel rajionamentulsi geometric" eto fealiat, de conferenfiar'docfor Dan Brdnset de la Universitatea “Al EGaews Tag sprint doin grap de profesor reputa dn fnvaysmtaal Kea bate somata dies on 4 elggant teva probleme importante ale geometric, Planal de per= Spectia va f deguitiat tnd sama de opiunlleprofesorlor de ini= ‘matiek din far ae ecfia, ta oferi un ajator profioe profnonrilor co progitesc exa- mens de evecare, elev cea parc ant manaaele de leew, Stadeafilor des fecal do mntemacis, fac, chu tau din ist tstele thie ee Coletval de condacere al colesiel avis tts adeseze sugestit asupracolesic, BIBLIOTECA PROFESORULUL DE MATEMATICS Eth Acadeiet Republish Socalsto Romania ‘inte convin! ch initia Halvor Acadeaniel Repabiicit So- ciaigte Romani va consti un moment important tn dcevltrea invigimintl rome de matematich. PREPATA {In ultimul decenin, tn fara noastri, geometria, ca obiect de studia fn scoali, a beneficat de modiieari spectaculoase. Este vorba de cree terca ponderit rafionamentului dedvatiy, abstract, fapt et implica} aajore tn formares tinerel generat Geometria poreste de Ja studiul unor figs concrete (ce exprim’ ttistturiesenfial ale realititebectve) qi laboreazd proposigil abstrac: te. Geemetria impleteste organic gindita concreti eu cea abstract fn consecinf are un rl primerdial in formarea si deavoltaea eapacitit deductive ____ Asimmilarea geometriei urmireste o spirall ce pomeste de la intuizea | vie a realittitobiective; pe aceasté spirals se pun in acord cu initia _ bn aumar erescnd de propariii din ce fn ce mai abstracte: aceste pro- posift devin ,ctrtmisile concrete” din care se construesc edifice feo. Hiller abstracfe $.md. Amumite porfuni din sprala asimilrii geome- fici int parcurse in Invifimintal precolar, altele fn clasele primare, fn gimnasia, fn lees. Seopa acti cir este de a contura tncd 0 uspird™ ce ar wrma clon din licen CCartea no fncearci si se substituie unui manual, letura ef tind | presuposi ulterioara actualelor manvale, ocasionind o reeapitulare acti ‘Yi. Conti deci pe coreetainture a nofiunilor cele flosim ine fndrep- tin cforturile spre fondamentarea lor preponderent. abstract. Dorin Sk convingem ed, In. geometrie, exigenfele rafionamentulul deduetiv Abstract potenfearl multilateral ereativa glndite conereti. CCredem cf am acordat figurler, acest! jconcret geometric", aten- fia covenitd; au fost realizte de conferenfarul universitar Dan Beinzci i profesoara de matematicd Anteaneta Constantinescy, sub observafia Htenti 2 celodalfi tect auter!: profesor grad 1 ‘Eugen Onotras, profesor grad T Sebastian Anita, profeser grad IT Gheorghe Ieverant, 8 Prefata Prim capitol presintd goometria pla pe basa unul sistem axioe matic foarte propiat de col alli Hilbert (dei st de spirtul manualelor {fe glmnaaiu tal manvalelor de Tieot). Tn mod frese ale rolal igurlor S* feduce Ia probarea caracteralul fires al axiomelor ‘Capitol IL studisoa principale figuel din geometria plant dedu- ind proprietiile utile priotar in aplica Tr capital TIL se subliniaet roll Jucat tn geometrie de qdesenarca figuriloe"? primul paragraf analizsazt posibllitatea do a realiza cu rigla compas tuo propr emetic, ran, pra 2 Desmiteinterpetacea nor proprietati geometric prin figurt gt recipree Uivqelen puragral evidenpact obligatvitaten onftemaeh’ deductive Abstracte a uner proprietfi parent evideate Cartes confine un aot bogatde probleme? unele sit ezolvate direct pce llustraren anor melode frees wltats tn geometric, Majoritatea Problemelor benefice ‘dicait co evident idet ce wyureard Pevolvarea completa; recomandim ca dup eonsltarea acestor indicat Si Se rca fneercarea de regolvate st abla In figal st se compare solufia fu cea indicats Ia »Réepunsure Apreciem ct exigenfele asupra rezok ‘ell problemelor sit aie mat mari deett In manaale gfe diverse culegeri ‘Mand in cralafie: exigenfele sat comparabile eu cele manifestate de Gomisile de essmene de almitre t faculi ‘Gartea se adveseaut in prim tnd cologuul nostes, frofsorat de imaiemaicl; el tebe sk cunoasel bine spirital axiomatic al geometriel Tetigenfele speitice rationamentall geometric. Desi va, preda. geo- Ietria prin coreirt ex intutia sw pe Baga unl sistem axiomatic mai Compact (Biktof,eleste oligat si sugereze sau si evidenfieze continu ondetune intime ale geometrist contemporane cu marile monuments fle caltaei umane (Garten este fourte util evidor ce au fncopat si sesiaeae framusefea problemelor de geometse si elegaafa falinfatritrafionamentelor logics frost linerider aston de ow dito! 3 obi a pants bun Biju: de geometric i trigonometrle penta admire fn tncd.imiatal superior. Lao prim lecturt s pot omitealinlatele ,pstt™jcursvitatea ‘Xpinerit nu aoe asfel do suferit “Biortal pentru elaborates acestei ert ns a fost liniars din primi- ‘vara an 1080 au fost redactate mai multe variante pial am’ ajuas GGasens Ie aceastforavi Pe paras am pelimit mumeroase sfaturi Rlile gf observafit pertinente de Ia matematiclen! interesafi im reasita ‘teste acti: ‘R,/Anifa, C. Avidane, C. Bors, . Hadires, A. Haimo- Mi T, V Matte, TH Miller, D. Dapue, Fe Rado, N. Teodorescs, Eo Voriesscu: le moljamim ca sult eildurs CCapitotul 1 CONSTRUCTIA AXIOMATICA A GEOMETRIEL {1 NOTIUNIDE $1 RELATULE PRIWARE ALE GEOMETRIET Jn cman poeta aroma ele ert « rl vom pane Sitemeter ep snes Ste, aaa fe Goines Bard eo nel Sala Ts el pect pw conceit © ain yh lan ce as sc on hfe mma ae ls as ena irene Sone Bile ec cnt no sitting «In. Pain yor Sergi So ale A do ule ‘toate deh de expec A =A). Du cm a cist elo Soe ei a AS nie tna yr ta atone eae saree aoe een eas at ‘Enc in contempt alii vor f zee lve sont apie, Oar coe Sica ee pet ee Shunt ya aa i fepetoceents eur oee wees eee, sel nea tp De at etn em Ain oeepe apt, Soma emipo amg eae pep eas ea at at ea, a rier eanewat Rae te pete is tnt ai 2 eS ts te area een eemretgne! tated gee cea coeas se a nie rreee eens eee ce fleet astte 9 Sn heel cyan ae ae ie isn Fa ea she es aa rere ecient ae et 10 Basde rafionamentudu geometric: sel seas pe tle mis eh ol mine Go nt oa poi @ So nae dn cat ote oma $2. sxcowe DE EIEN Aceateaxiome se rfernumai Ie moles (4 punctln) tba amuifitaes A drpaia) unt ch pecinu, Rpa In asme Totes aslo vom (lod infiaa 1 covataat ieee Asioma I, Oricerar [i dud puncte distin exsaodreapth wnick & ce te confine fm nota prin AB dreapta ce tree prin puncte, B,darcind na vor fi poole Lota vm stibu 9 ale influ sibel a Axioma 1, Pe orice dreaptd a existi cl putin dowd puncte dis. inet Axioma 1 Evid fn tel puncte disinteyrecolnire™ (adicd stil inl sk este nto dreaplt cates Le contin), Tats gi entnful cltrva toreme ae ezor demonstrat ind foarte simple le sim exer ‘Teorema 1, I orice plan exitd cel pupin tri anete distinete ‘Teorema 2, fn orice plan exis col pusin teed drepe distincte ‘Teorema 3. fe orice plan doud drepte ce au in coous doud puncte inte cont : ea aro i Sep BoM ‘doar wrmitoarele pouiil ative: 8) drepte secante: 314, 4.ed, & A ey wai joe atone elnd 1) dente paral da state cr poste ave oe tenet od eed pened =") stn a8 in con a tana) =9). oe ee dndncc: fs coal dayton jd, mctnte seat apne sat mone ‘noose ssc clad apa ma nls esi ra ee ten TN use crepes in ace mod section and. ges Vom Sokepe th hs drop tu ncrumentatastce Pmt racarea wae doce ae rm souk ponte dae tte Construct axiomatcd a geometric’ 11 ExeRertir reese iy pee cere gene fncidenta si conclusile teoremolor 1, 2,3 din § 2, Enunerai caplarle ec Fh GAbbR MAG Lae 40.9. 0.2-0, mera oe ae rere Daina ema ncn aupaie Ancit axiomele do incident’ sint satetacutes Sk se precise wee Shceiiadaimit duaue's Sameer eee {a cadrl acest paragraf so va uli aitseaconceptal algebric de rdatiede ordns; vom fsa dea Yacepat teominologia coos uileceed th algebra gf geomet Delia. Spunem cl 0 relate Binand R fe mijimen M ete felaie de orine src fact are urmtouce tee pope 8) ese neretieied,adicd nu exist a in Mina ale: Bf heme, ek fe nu pot eI imal; 6) tte tama, adel abt Be ingiel ke 12. Basle rajionamentd geometric erate ete a anne ccna eee eae met con: Seer Fate el eo Baits aa nee a oa age le tiimenicdsadiek din aR0 qi Ra reeltl a = 6; earth : Fe raat seat binare R pe mulfimea arbitraré Mf rlaie feenlie ies esas bey tre pills Spare ocopapteeatilleh ear ahd Nes ed el nem ering it et ey dd csr ge hula ry, Sema Satan pap Bene cmnere prone ec ease ie aise ire Seat gman tee nade sie Teese nme Ramee es Tere Se pou mae Seeding Re mins El teal act deme, b din Mare los od pati wna i sit ie Ati cx elaiabinrk Re sige opud ol Rach a5 acon eama gal ate ind 6 Gonideram evident cB Slot Yea de dine (totale). : stot gimulton (E> emt in ete oti element al relist de condine R’dack nw existd in MT vreun element 2 init wits st wa x. Co crdine Ractarllt de termiaologic vom enun{a.primele axiome de Sedine. Ya mumerotarea sczstor axiome vor folostinifiala © a cuvia~ full ordine” Niaatna 0, Pentru orice reap d exist o multime (2) = (0.03). unde senvarte" Og yi Of sint relat de ondine totale, opt uma lei, Sl Oe ar ea aa Of do st ep care ofc ti det fa He Oe ane a dhs dgaca tiomtlor de ote’ entra da tle ed Poe an oidega cteveteoeme. Anenfim nek ct moda etn gf seo So a) eat arbitra, ck vom fl pent a aa mente ave simian ca de exemple <, <7 <> sale de peeerupren sce de fapt up ol abl Famers une nolan cae # wjaree enfarca urmitosrdor axiom Constrcfia axiomatici a geometry 13 tend Mblnee promise minimals pentru demenstrarea nor Definiia 4, Spanem cd punctul B se afl Intre A si C pi not A-BAC tau Be|Ac| decd a) dw Bi Bo Cr 1) Eatatd @ dreaped @ ceia fi apartin punctele A, B,C si stl wn Sons Og © O(a) Sat AOQB sl BO, Geeva proprictifi remareabile ale‘relatict ternare" ,a fl fntre” ‘yor apirea prin intermedislteoremelor 2,3, 4, 3 $16. Teorema 2. Dac A—B—C, atunci punclele A, B,C sind cliniare distince ph are Toc CBA. ‘Prima parte a coneluzie! rezlth imediat conform condifii 8) din, definitie. Conform a)? C ¥ Bai B A. Vor dovedl 4 aC prin fodu fore le absurd folcsind ©) fatradevir, daci, prin absurd C = 4, erultt AOD si BOA, ded, conform antisimettil Iu Og, are loc A= Gonclusia cbelnuti“eite evident absurdi, coma ce demonstreaci ch fpoteza fcuts, C— A, este inaceeptablt, ect aro Joc Cd. fa ne, pentra a'dovedi ultima afirmatie din coneluzie, CB, mat taebule st verificim doar valailitates condifiel «). Ipoteza esgurd ch ‘exist Oy fn O(4) inet AOgB si BO,C si pontrn elemental 0 ce apartine de asomenca mulfimit Q(@) va avea foc evident COLD si BOA, qed ‘in definifia 4 spare notatin [AC] pentea o multime de ‘puncte 2 se tumeste segment de extremitafid, . Acum pater face urmitea- rele explieitie [4c] ={B]4 —B—C}— {B]3R, ReA{AC)& ARBE BRC). ‘Nei vom accopta simbolul [AC] stn cazul A = C, eaz tn care cea de a ‘loa expliitae de mai sts nt mi convine (inde ma exist o dreaptt tusiet AC) dar prima explcitare asigurl [4] =. Atragem atcutia Inet na pute afiema ea pentru pinetele distinete a, B, ate loc [al ¢ 0. Veot tooema 6 i paragral 4 weer eee arma cies oan ac ra Se rae eerie eats ‘i po cen de “ipunets_ Mal citi ck steal ho ces tebe ene on eer ie Beryl gnoatl Ace da pared Seater el a etree ‘ert une Go pate st fos Re dvaga AC Rpm 8 es, 14 Busele rajonamentul geometrie: Teorema 3. Pentru orice tiple (A, B,C} de puncte, cel malt ws unct foale ft sual Gage celal dou. Pentru demonstrafic vom presupune prin absurd ek A este int BsiCeiesteintred iC, adich auloc BAC si ABC. Ursus imediat ck 4, B,C sint panete distinete situate pe o scerasl dreapta Mai urmeast cl ar avea lor BAA, ARB, AICB G BRC, unde gi 1 ar flelemente (dstince stu ns) din (8), R’ nu poate coincide eu (qu ar putea avea loc simultan BRA gi ARE), dect I este opust ini Siar avea loc BRA, ARC, CRB tn eontradicfie ca tranativitates $4 Antisimetria elaiet de ordine R. ‘Teorema 4. Oricare ar fi punctle distinte A, B exis wn pusct C suc ABC. Fed dreapta ce contine punctele 4 si B (asioma 1). Fle 0, to (4). Conform axiomel 0, arclec 40, 8 sau 80, Tnlecuind evens Oy prin opin el patem presupune ef are los 40,B. Axiom Op ni £4 Bu este ulti element pentru Qy st prin drmare exist C Inet BOQC. Conform definifict $ are oc BC "Abia seam vors forma gi ultima axioms de oréine; rola et este de a stabil go anumitd coerenfa” Intse ocdantril de pe deus drepte ‘stnete, Ta Pero ap ain ova tie td ele, Te ee Tg Hie et ki he envied HO enide 4B ativan apn Ie deed niga! Af mate oe eminem ed nc pl lhe ern ee eg RSI SH, Segre rset ae atl aha cane Sesame FIG EL Tide Malan Rc eng BC wiles nad oe descompune ABC = (4, 8, Chu BCI ICAI ULABL: puncte A, B,C ae vase vier ale triunghislsi ABC iar sogmentte {desehic) 14, 1BC|, (CA| ae sumese laturl ale truaghiute. sAtragetn ateafia of propoafia: tse! puncte necoliniaee.dotarming tan trionghi” te corectd naa nu poate constitu o definfie a notiunil Ge trunght; vom eonstaa, de exempl, fn capitol IE ch este corect propostia: vtec! puncte necoliare’ determing un cere"! De fapt rin definifia ce ea dat tunghtulut este abstractizats operajla att de Constocfa axiomatcd a geometrci 18 natoralé de .deseuars" a unul trlunghi ABC prin trasicea laturlor sa ™ mnghi ABC prin trasarea laturioe sale ‘Se mai observa ei orice permutare a vifulor nul triamghi na alecteard slfimea co am umitso trunghi, adied unmitentele® jase. simbolurt SABC, AACB, ABAC, ABCA, ACAB i ACBA Aesemneazt aeceasi multime Teorema 5, (Bsc), Few ruagh ABC io dred ee mu ee ‘rin cw ite ifr a a tie wn tv ane oo ‘mai taie 0 latwrd, Adied: : 40145) #0 = (én |AC| =OVYCEnIBC| # ©), Demonsrafia acti teoreme este simplt. Fe fy, Hy submultimile Incare sedesface, conform axiomei ,, multimes n—d. Hpotezad |B] 1 Orasgrd eh satin chur tinct de cxemple ACH re He cum det Coit, “atunct dic] #0 lar diel. Co HE, atone affact a O. Sa demonstrat afl a ieoremt chiar mai peek deck Gen aa ss enna ane Teorema 5. reap cw tee fin nit a if a regina ABC tate sau dowd sau nici o latura a iriunghinlui ABC, — Teocema 6. Orizare ar fi Puncele distincte A, B are loc |AB| #0. Sorrmranieeil Ter ed oats ds ant (GS te ita’ aby Oe ea tat Bee Sp Sasa ps Pe depen calls ‘Exsen sou al de port probate Puy tt Secon oh acs demonic nite slet_ de tag, di ene deta pes Bede mt pre smc pe monte el deg de {eb peer bn nana genni. func sald segue kt pesee {SIDI acd snsmiecontpecii mesa ang cur ie toes ‘Eats seiner tangas fn te wean AE Hee el

S-ar putea să vă placă și