CAPITOLUL 3

PROGRAMELE OPERAŢIONALE

Sunt documente strategice elaborate de statul membru şi aprobate de către

Comisia Europeană care cuprinde setul de priorităţi multianuale care pot fi cofinanţate de
Instrumentele Structurale din fonduri ale Băncii Europene de Investiţii precum şi din alte
fonduri. Programele Operaţionale sunt regionale şi sectorale.
Politica Europeană de Coeziune Socială şi Economică, definită în articolul
158 al Tratatului Uniunii Europene, are drept scop reducerea decalajelor de dezvoltare dintre
diferitele regiunii ale Uniunii Europene şi identificarea suportului adiţional necesar pentru
sprijinirea regiunilor celor mai puţin dezvoltate.
Pentru îndeplinirea acestor obiective şi în special cel referitor la întărirea
convergenţei, acţiunile susţinute de resursele limitate dedicate politicii de coeziune vor fi
concentrate asupra promovării creşterii durabile, competitivităţii şi ocupării forţei de muncă,
după cum se prevede în Strategia de la Lisabona, reactualizată.1

3.1. Programul Operaţional de Transport

La data de 12 iulie 2007, Comisia Europeană a aprobat programul operaţional pentru

România pentru perioada 2007-2013 cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare
Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC), denumit „Programul Operaţional -
Transport” (POS-T). Bugetul total al programului este de aproximativ 5,7 miliarde de euro,
iar sprijinul financiar acordat de Comunitate se ridică la 4,56 miliarde de euro (aproximativ
23% din totalul fondurilor europene investite în România în cadrul politicii de coeziune
2007-2013).
Obiectivul principal în sectorul transporturilor este acela de a oferi o infrastructură
dezvoltată în mod adecvat, modernă şi durabilă, întreţinută în mod corespunzător, care să
faciliteze o circulaţie sigură şi eficientă a persoanelor şi a bunurilor la nivel naţional şi
european şi care să contribuie în mod pozitiv şi semnificativ la dezvoltarea economică a
României.

1
C. Ionesc, N. Toderaş, op. cit., pag.102.

34
 La nivel global, strategia de ansamblu din domeniul transporturilor este pusă în
practică prin intermediul unor obiective generale şi a unor obiective specifice. Obiectivele
generale se referă la transpunerea în legislaţia românească a legislaţiei europene din
domeniul transporturilor, precum şi la asistenţa tehnică destinată gestionării şi punerii în
aplicare a sistemelor, iar obiectivele specifice se referă la investiţia efectivă în infrastructura
de transport (în special proiectele TEN-T prioritare).
Aceste obiective se vor realiza într-o manieră compatibilă cu dezvoltarea durabilă şi
care ţine cont de problema schimbărilor climatice. Dezvoltarea reţelei româneşti TEN-T va
avea un impact pozitiv asupra mediului prin reducerea emisiilor de CO2 generate de
mijloacele de transport. Aceasta se va realiza în special în cazul infrastructurii rutiere, având
în vedere faptul că sporirea capacităţii acesteia va conduce la degajarea circulaţiei şi la
reducerea timpului de călătorie, contribuind în acest fel la reducerea emisiilor de CO2. De
asemenea, programul favorizează tipurile de transport care sunt cel mai puţin dăunătoare
pentru mediu, cum ar fi transportul feroviar, transportul intermodal şi transportul fluvial
intern, şi doreşte să menţină, chiar să îmbunătăţească, cota de piaţă pe care o deţin aceste
tipuri de transport în prezent. Se va acorda atenţie surselor regenerabile de energie pentru a
putea reduce impactul consumului de energie asupra mediului.
Pentru a atinge obiectivele POS-T, se propune alocarea în domeniul transporturilor a
fondurilor UE şi a fondurilor de stat corespunzătoare pentru punerea în aplicare a
următoarelor axe prioritare:
Axa prioritarã 1: Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul
realizării unui sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale
UE Această axă prioritară urmăreşte sporirea coeziunii teritoriale dintre România şi statele
membre ale UE prin reducerea semnificativă a timpului de călătorie, îmbunătăţirea siguranţei
şi calităţii transportului către principalele destinaţii, pe plan intern, cât şi la nivel european,
atât pentru călători, cât şi pentru mărfuri,
Acest obiectiv va fi atins prin extinderea şi modernizarea autostrăzilor şi căilor
ferate, precum şi a infrastructurii transportului naval, în scopul creşterii calităţii, eficienţei şi
vitezei serviciilor de transport, şi sporirii volumelor de mărfuri şi a traficului de călători din
2
estul către vestul României
2
A. Catană, “ Elaborarea proiectelor cu finanţare din Fonduri structurale pentru IMM-uri 2007-2013”, Ed.
Contaplus, 2008, pag. 244.

35
 Axa prioritarã 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport
în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de
transport. Această axă prioritară vizează modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de
transport rutier, feroviar, naval şi aerian din cadrul reţelei naţionale în afara axelor prioritare
TEN-T şi promovează un echilibru adecvat între tipurile de transport.
Obiectivul acesteia este creşterea traficului de călători şi de mărfuri, caracterizat de
un nivel mai ridicat de siguranţă, o mai mare viteză şi calitate a serviciilor, inclusiv
interoperabilitatea feroviară, în contextul obiectivului politicii de coeziune de dezvoltare a
legăturilor secundare dintre reţele.
Axa prioritarã 3: Modernizarea sectorului de transport în scopul asigurării unei
protecţii sporite a mediului, a sănătăţii umane şi îmbunătăţirii siguranţei pasagerilor.
Această axă prioritară urmăreşte punerea în aplicare a principiilor dezvoltării durabile în
sectorul transporturilor din România, în conformitate cu concluziile Consiliului European de
la Cardiff din 1998 şi Strategia europeană pentru dezvoltare durabilă (Gothenburg, 2001).
Aceasta va încuraja sporirea nivelului de siguranţă, minimalizarea efectelor adverse asupra
mediului, precum şi transportul intermodal şi combinat.
Axa prioritarã 4: Asistenţă tehnică. Punerea în aplicare în mod adecvat a
instrumentelor structurale necesită sprijin instituţional şi consolidarea capacităţii
administrative în decursul următorilor ani. Acest sprijin va consta în angajarea de personal
suplimentar şi formarea acestuia atât cu privire la sarcinile administrative, cât şi la aspectele
tehnice ale gestionării proiectelor din domeniul transporturilor pentru Ministerul
Transporturilor şi pentru celelalte instituţii beneficiare. Se va promova, de asemenea,
înţelegerea şi aprecierea rolului şi obiectivului contribuţiei UE la dezvoltarea infrastructurii
de transport din România.3

3.2. Programul Operaţional de Mediu

La data de 12 iulie, Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional pentru

3
Ibidem, pag. 246.

36
România pentru perioada 2007-2013 cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare
Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC), denumit „Programul Operaţional de
Mediu” (POS Mediu). Bugetul total al programului este de aproximativ 5,6 miliarde de euro
şi asistenţa comunitară se ridică la 4,5 miliarde de euro (aproximativ 23% din totalul
fondurilor UE investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).4
Obiectivul global al programului îl reprezintă îmbunătăţirea nivelului de trai şi a
mediului, insistând în special pe respectarea legislaţiei europene în domeniul mediului.
Acest obiectiv ar trebui văzut în lumina adâncirii fără precedent a disparităţilor în cadrul
Uniunii extinse şi a eforturilor pe termen lung care vor fi necesare pentru ca România să
reducă aceste disparităţi. Având în vedere faptul că necesităţile unor investiţii directe în
sectorul de mediu în vederea respectării legislaţiei UE sunt extrem de mari, autorităţile
române au optat pentru crearea unui program operaţional specific axat pe infrastructura de
mediu, dar care abordează şi alte aspecte legate de mediu. Strategia POS Mediu pentru 2007-
2013 este axată pe investiţii şi servicii colective care vizează creşterea competitivităţii pe
termen lung, crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă. Infrastructurile şi serviciile
de bază vor trebui create, modernizate şi extinse pentru a duce la o deschidere a economiilor
regionale şi locale, pentru a stabili un cadru eficient de sprijinire a întreprinderilor şi pentru a
profita de oportunităţile oferite de piaţa europeană. Constituirea unei infrastructuri eficiente
de apă şi mediu va crea potenţial pentru noi locuri de muncă (în construcţii, servicii, IMM-uri
etc.) şi va reduce, într-un fel, migraţia forţei de muncă oferind populaţiei posibilităţi de
dezvoltare a unor afaceri sau atrăgând alţi investitori folosind, de asemenea, avantaje locale
competitive (resurse mai ieftine, zone naturale de o mare valoare etc.).
Pentru a îndeplini obiectivele Programului Operaţional de Mediu, se prevede alocarea
fondurilor UE şi de stat respective în vederea punerii în aplicare a următoarelor axe
prioritare:
Axa prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată.
Această axă prioritară abordează unul dintre principalele puncte slabe ale sistemelor de apă şi
apă uzată care reflectă accesul redus al comunităţilor la infrastructura de apă şi apă uzată
(52%), calitatea necorespunzătoare a apei potabile şi lipsa facilităţilor de canalizare şi
epurare a apelor uzate în anumite zone. De asemenea, abordează aspectul referitor la

4
Ibidem, pag. 247.

37
eficienţa scăzută a serviciilor publice de apă, cauzată în principal de numărul ridicat de
operatori mici, mulţi dintre aceştia desfăşurând diferite alte activităţi (transport public,
încălzire urbană, electricitate locală, etc.) şi de slabele investiţii pe termen lung,
managementul ineficient, lipsa strategiilor de dezvoltare pe termen lung şi a planurilor de
5
afaceri etc.
Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi
reabilitarea siturilor contaminate istoric. Această prioritate abordează aspecte de mediu
critice de pe teritoriul României – poluarea apei, solului, aerului, provocată de depozitarea
neadecvată a deşeurilor. Practicile de gestionare neadecvată a deşeurilor moştenite din trecut,
utilizate şi în prezent în România, au condus la neconformarea unui număr mare de depozite
şi la depozitarea neadecvată a unor cantităţi considerabile de deşeuri care continuă să fie
produse. Cea mai frecventă metodă de eliminare a deşeurilor rămâne depozitarea. Colectarea
selectivă este făcută doar în anumite centre - pilot şi multe din materialele reciclabile sunt
pierdute prin depozitare. Doar o mică parte din acestea sunt folosite ca materie primă
secundară şi reciclate.
Axa prioritară 3: Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice
prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor
de eficienţă energetică în localităţile identificate ca fiind cele mai afectate de poluare .
Acţiunile în cadrul programului prevăd reducerea impactului negativ asupra mediului şi
sănătăţii umane în aglomeraţiile urbane care au cel mai mult de suferit de pe urma poluării
produse de sistemele urbane vechi de încălzire. Intervenţiile se vor baza pe strategii locale de
încălzire pe termen mediu/lung. Scopul principal este de a promova o utilizare eficientă a
surselor de energie neregenerabile şi, acolo unde este posibil, utilizarea surselor de energie
regenerabile sau a surselor de energie mai puţin poluante pentru sistemele de încălzire
urbană.
Se va acorda o atenţie deosebită activităţilor de modernizare a sistemelor de
încălzire urbană, ceea ce va conduce la reducerea semnificativă a emisiilor de SO2, NOx şi
de pulberi în câteva localităţi afectate puternic de poluare.
Axa prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protecţia naturii. Scopul acestei axe prioritare este de a sprijini conservarea biodiversităţii şi

5
I. Popescu, M. Profiroiu, Politici europene, Ed. Economică, Bucureşti, 2003, pag.120.

38
a naturii prin dezvoltarea unui cadru de management adecvat pentru zonele protejate, inclusiv
pentru siturile Natura 2000. Aceasta include dezvoltarea infrastructurii pentru zonele
protejate, precum şi activităţi de întreţinere, de operare şi monitorizare. Creşterea gradului de
conştientizare în ceea ce priveşte protecţia mediului şi comportamentul favorabil protecţiei
naturii – ca bază pentru dezvoltarea durabilă – este, de asemenea, un element cheie luat în
considerare.6
Se preconizează acordarea unui sprijin special pentru pregătirea şi implementarea
planurilor de management. Aceasta include secţiuni privind delimitarea în spaţiu,
inventariere (caracteristici naturale şi informaţii socio-economice), instrumente de planificare
şi management, inclusiv definirea unităţilor de mediu şi evaluarea lor, zonare propusă
(rezervaţie, priorităţi pentru conservare, utilizare restrânsă şi utilizare generală), obiective de
management şi orientări. Prin acestea din urmă se asigură legislaţia relevantă, activităţile
umane compatibile cu măsurile de conservare şi de îmbunătăţire a habitatelor.7
Axa prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor
naturale în zonele cele mai expuse la risc. Sprijinul pentru această axă prioritară se va
concentra pe investiţiile care să furnizeze un nivel adecvat al protecţiei împotriva inundaţiilor
prin sprijinirea îmbunătăţirii stării economice, de mediu, ecologice şi de conservare a
regiunilor celor mai expuse riscului de inundaţii. Zonele ţintă pentru intervenţie vor fi
selectate în concordanţă cu strategiile relevante la nivel regional şi naţional.
În cadrul acestei axe prioritare, se va acorda sprijin pentru protejarea şi reabilitarea
litoralului sudic al Mării Negre, având drept scop stoparea eroziunii costiere, precum şi
protejarea valorii bunurilor din zona litorală şi creşterea siguranţei locuinţelor din această
zonă.
Axa prioritară 6: Asistenţă tehnică. Scopul acestei axe prioritare este de a asigura o
implementare eficientă pentru POS Mediu. Aceasta va contribui la creşterea capacităţii de
absorbţie a fondurilor UE prin sprijinirea identificării proiectelor, consolidarea capacităţii
administrative a Autorităţii de Management şi a organismelor intermediare, finanţarea
activităţilor referitoare la monitorizarea, evaluarea şi controlul proiectelor, dar şi prin acţiuni
de publicitate şi informare pentru POS Mediu. O atenţie specială va fi acordată sprijinirii
identificării de proiecte care să asigure schimbul de informaţii cu comunitatea europeană de
6
C. Ionescu, N. Toderaş, op.cit., pag.104.
7
Idem.

39
cercetare în domeniul mediului şi transferul de cunoştinţe „de ultimă generaţie”. Studiile
elaborate pentru sprijinirea identificării proiectelor vor lua pe deplin în considerare datele
disponibile privitoare la inovare şi la tehnologiile care nu afectează mediul.
POS Mediu a fost elaborat de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, în
calitate de Autoritate de Management pentru acest program şi în coordonarea Ministerului
Finanţelor Publice, în calitatea sa de coordonator al procesului de pregătire a României
pentru accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune pentru perioada 2007-2013.
Aplicaţiile vor fi înaintate Organismelor Intermediare din fiecare regiune în
vederea analizării eligibilităţii proiectelor. Proiectele eligibile vor fi înaintate apoi către AM
în vederea selecţiei pentru finanţare din POS Mediu. Selecţia se va face pe baza unor criterii
aprobat de Comitetul de Monitorizare şi publicate în prealabil în anunţul de solicitare a
aplicaţiilor. Toţi cei care au transmis proiecte pentru finanţare din POS Mediu vor fi anunţaţi
în scris asupra rezultatului selecţiei.8

3.3. Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice

La 12 iulie 2007, Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional pentru
România finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru perioada
2007-2013, denumit Program Operaţional „Creşterea competitivităţii economice”. Bugetul
total al programului este de aproximativ 3 miliarde de euro iar asistenţa comunitară se ridică
la 2,5 miliarde de euro (aproximativ 12,7% din totalul fondurilor UE investite în România în
cadrul politicii de coeziune 2007-2013).
Obiectivul general îl constituie creşterea productivităţii societăţilor româneşti în
conformitate cu principiile dezvoltării durabile şi reducerea disparităţilor comparativ cu
productivitatea medie a Uniunii Europene. Ţinta o reprezintă o creştere anuală medie a PIB
per salariat de aproximativ 5,5%. Aceasta va permite României să atingă aproximativ 55%
din productivitatea medie a UE până în 2015.
Se preconizează ca fondurile să încurajeze crearea şi dezvoltarea societăţilor, în
special a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) în toate regiunile din România. Se vor
promova gestiunea internă a acestora şi accesul lor pe pieţele internaţionale. Se preconizează,
astfel, crearea a peste 5 000 de locuri de muncă şi se speră că cifra de afaceri din activităţile

8
A. Catană, op.cit., pag. 243.

40
de export va creşte cu 10% în IMM-urile care vor primi asistenţă. În plus, se prevede
înfiinţarea a 500 de societăţi, incubate prin intermediul iniţiativei JEREMIE (Joint European
Resources for Micro to medium Enterprises – Resurse europene comune pentru
9
microîntreprinderi şi întreprinderi mijlocii).
Ţinând cont de posibilităţile de consolidare a poziţiei competitive a întreprinderilor
româneşti, au fost identificate următoarele axe prioritare:
Axa prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eficient din punct de vedere
ecologic. Obiectivele din cadrul acestei axe prioritare constau în consolidarea şi creşterea
durabilă a sectorului productiv din România şi stabilirea unui mediu favorabil dezvoltării
întreprinderilor. Este necesară transpunerea legislaţiei UE în legislaţia naţională privind
întreprinderile mici şi mijlocii.
Axa prioritară 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate.
Această axă prioritară se concentrează pe mai multe aspecte pentru a contribui la următoarele
obiective: creşterea capacităţii de cercetare prin investirea în dezvoltarea infrastructurii de
cercetare şi dezvoltare (C&D) şi atragerea de noi tineri cercetători şi de specialişti la nivel
înalt, atât în institutele de cercetare şi dezvoltare (universităţi şi institute de cercetare),
precum şi în întreprinderile care dispun de departamente de cercetare; consolidarea furnizării
de cunoştinţe din partea universităţilor şi a institutelor de cercetare; stimularea transferului de
tehnologie bazat pe cooperarea dintre institutele de cercetare şi dezvoltare şi întreprinderi;
stimularea cererii pentru inovaţii a întreprinderilor; crearea şi consolidarea societăţilor de
înaltă tehnologie şi dezvoltarea unor centre de excelenţă şi de competitivitate.
Axa prioritară 3: TIC pentru sectorul privat şi public. Obiectivul este acela de a
sprijini competitivitatea economică prin sporirea interacţiunilor între sectorul public,
întreprinderi şi cetăţeni prin exploatarea completă a potenţialului TIC.
Acţiunile principale care urmează a fi îndeplinite în vederea atingerii acestui
obiectiv abordează necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii TIC în sectoarele în care există
deficienţe ale pieţei (în zonele rurale şi urbane mici deservite), de a dezvolta şi utiliza în mod
eficient serviciile publice electronice şi de a promova un mediu de afaceri electronic sigur şi
dinamic. Din această perspectivă, va fi necesară introducerea şi susţinerea unor sisteme

9
Ibidem, pag. 249.

41
productive inovatoare în procesul de gestiune, în viaţa cotidiană şi dezvoltarea unei pieţe
10
competitive pentru noi generaţii de produse şi de servicii.
Axa prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în
contextul combaterii schimbărilor climatice. O infrastructură energetică eficientă, flexibilă,
sigură şi curată constituie o condiţie preliminară necesară pentru dezvoltarea economică
deoarece încurajează productivitatea şi, ca urmare, competitivitatea. România are ca scop
îmbunătăţirea eficienţei energiei şi creşterea, în cadrul consumului naţional brut de
electricitate, a procentului de electricitate produsă cu ajutorul surselor regenerabile.
Procentul de energie electrică produsă din surse regenerabile din consumul naţional
brut de energie electrică a fost de aproape 29% în 2004, aproape de ţinta stabilită de 33%
până în 2010, aproape toată însă realizată în mari hidrocentrale. Prin urmare, diferenţa ar
trebui acoperită în primul rând prin alte surse regenerabile în vederea evitării unei recurgeri
masive la hidroenergia produsă în cantităţi vaste.
Axa prioritară 5: Asistenţă tehnică . Obiectivul acestei axe prioritare este acela de a
furniza sprijin pentru procesul de punere în aplicare a programului şi pentru utilizarea
eficientă a contribuţiei financiare comunitare şi a cofinanţării naţionale.

3.4. Programul Operaţional Regional

La data de 12 iulie, Comisia Europeană a aprobat programul operaţional pentru
România pentru perioada 2007-2013 cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională
(FEDR), denumit „Programul Operaţional Regional” (POR). Bugetul total al programului
este de aproximativ 4,38 miliarde de euro, iar sprijinul financiar acordat de Comunitate se
ridică la 3,7 miliarde de euro (aproximativ 19% din totalul fondurilor europene investite în
România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).
Obiectivul general constă în sprijinirea dezvoltării economice, sociale, echilibrate
teritorial şi durabile a regiunilor din România, ţinând seama de nevoile şi resursele specifice
ale acestora şi punând accentul pe polii urbani de creştere, pe îmbunătăţirea mediului de
afaceri şi a infrastructurii de bază. Regiunile României, în special cele mai puţin dezvoltate,
ar putea deveni zone mai atractive în ceea ce priveşte locuirea, interesul turistic, investiţiile şi
piaţa forţei de muncă. 11
10
Ibidem, pag. 150.
11
C. Ionesc, N. Toderaş, op. cit., pag.103.

42
 Acest obiectiv va fi atins prin alocarea diferenţiată a fondurilor pentru fiecare regiune,
în funcţie de nivelul de dezvoltare a acestora şi în strânsă coordonare cu acţiunile puse în
aplicare în cadrul altor programe operaţionale.
Această strategie va acorda prioritate regiunilor mai puţin dezvoltate şi, în acelaşi
timp, se va acorda o atenţie specială sprijinirii polilor urbani de creştere, care pot contribui la
dezvoltarea policentrică a României.

Obiectivul strategic al programului cuprinde:

• Crearea a 15 000 de noi locuri de muncă până la sfârşitul anului 2015;
• Reducerea disparităţilor dintre regiuni cu privire la PIB pe cap de locuitor în
perioada 2007-2015.
Se preconizează că punerea în aplicare a acestui program va crea condiţii mai bune
pentru dezvoltarea economică şi socială echilibrată teritorial a tuturor regiunilor din România
şi a polilor urbani de creştere care sprijină dezvoltarea.
POR va susţine promovarea acţiunilor menite să îmbunătăţească standardele de
siguranţă, să reducă efectele adverse asupra mediului, să diminueze schimbările climatice, să
protejeze infrastructurile de transport în caz de dezastre naturale, precum şi să elimine
tronsoanele rutiere cu risc ridicat (puncte negre). Cu toate că anumite acţiuni specifice, cum
ar fi îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, tind în mod inevitabil să conducă la creşterea
emisiilor de gaze cu efect de seră, alte intervenţii, de exemplu îmbunătăţirea transportului în
comun, modernizarea instalaţiilor de producţie, eliminarea blocajelor în materie de transport,
pot contribui la reducerea acestor emisii. Efectul global al programului va fi reducerea
consumului de energie şi a emisiilor de gaze care provoacă schimbări climatice, prin
utilizarea celor mai bune tehnici disponibile.
Principalele caracteristici ale POR, care îl individualizează de celelalte Programe
Operaţionale, sunt:
 Are o dimensiune locală evidentă, în abordarea problemelor socieo-economice
din punct de vedere local şi valorificarea resurselor şi oportunităţilor locale;
 Dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă şi mai puţin dezvoltate, pentru
a le asigura un set minim de precondiţii de creştere, neavând, în sine, un scop redistributiv;

43
  Domeniile de intervenţie ale POR sunt complementare domeniilor de
intervenţie ale celorlalte Programe Operaţionale , şi se aşteaptă să opereze în sinergie cu
acestea;
 Promovează o abordare de jos în sus a dezvoltării economice;
 Ia în considerare gradul scăzut al capacităţii de planificare şi programare din
ţară şi prevede, în linii mari, axe prioritare tematice la nivel naţional, şi anume:
 Axa 1 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport;
 Axa 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale;
 Axa 3 - Consolidarea mediului de afaceri regional şi local;
 Axa 4 - Dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local;
 Axa 5 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile;
 Axa 6 - Asistenţă tehnică pentru sprijinirea implementării POR;
Aceste axe prioritare sunt în concordanţă cu politicile comunitare asupra coeziunii
economice şi sociale promovate de Uniunea Europeană.12

3.5. Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS
DRU)stabileşte axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale României în domeniul
resurselor umane în vederea implementării asistenţei financiare a Uniunii Europene prin
Fondul Social European , în cadrul Obiectivului “Convergenţă”, pentru perioada de
programare 2007 – 2013. 13
Elaborat în contextul Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 , POS DRU este
uninstrument important în sprijinirea dezvoltării economice şi a schimbărilor structurale.
Maimult, investiţiile în capitalul uman vor completa şi vor conferi sustenabilitate pe termen
lungcreşterii productivităţii. O forţă de muncă înalt calificată, cu un nivel de educaţie ridicat,
având capacitatea de a se adapta noilor tehnologii şi nevoilor în schimbare ale pieţelor,
esteesenţială pentru o economie dinamică şi competitivă. România va promova politici de
piaţăactive pentru creşterea adaptabilităţii şi flexibilităţii forţei sale de muncă şi va investi
înservicii pentru dezvoltarea capacităţii productive a acesteia. Se urmăreşte astfel obţinerea
12
A. Catană, op.cit., pag. 251.
13
Ibidem, pag. 253.

44
unei rate de participare cât mai ridicate pe piaţa muncii, ca fundament al unei
economiicompetitive.
Obiectivele şi scopul activităţilor POS au fost stabilite pe baza analizei dezvoltării
resurselor umane în România şi au fost definite în concordanţă cu următoarele documente:
 Documentul Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare a Forţei de Muncă
(JAP);
 Planul Naţional pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2004 – 2005;
 Memorandumul Comun privind Incluziunea Socială (JIM);
 Strategia Naţională privind Ocuparea Forţei de Muncă 2005-2010;
 Liniile directoare integrate pentru creştere economică şi ocupare;
 Programul Economic de Preaderare 2005;
 Strategia pe termen scurt şi mediu privind formarea profesională continuă
2005–2010;
 Strategia Naţională privind incluziunea socială a tinerilor peste 18 ani care
părăsesc sistemul de protecţie a copilului 2006-2008;
 Strategia Guvernului pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor 2001;
 Strategia Naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a
persoanelorcu dizabilităţi 2006-2013 - “Şanse egale pentru persoane cu dizabilităţi –
către osocietate fără discriminare“;
 Strategia Naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.− Strategia
pentru descentralizarea învăţământului (proiect în dezbatere);

Obiectivele specifice identificate pot fi rezumate astfel:

− Creşterea nivelului de educaţie şi de pregătire profesională a capitalului uman;
− Dezvoltarea resurselor umane în sistemul de educaţie;
− Promovarea culturii antreprenoriale;
− Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii;
− Dezvoltarea unei pieţe de muncă cuprinzătoare, flexibilă şi modernă;
− Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în
zonelerurale;

45
 − Îmbunătăţirea serviciului public de ocupare;
− Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este structurat pe 7
Axe Prioritare, respectiv:
Axa Prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice
şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere;
Axa Prioritară 2: Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii;
Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor:
Axa Prioritară 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare;
Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare;
Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale;
Axa Prioritară 7: Asistenţă tehnică;14

3.6. Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative

Programul Operaţional Dezvoltartea Capacitatii Administrative vizează:
- Să soluţioneze probleme orizontale de management la toate nivelurile administraţiei
publice (central şi local), punându-se accentul pe elementele cheie care întăresc credibilitatea
administraţiei, în special, procesul de luare a deciziilor, o mai bună reglementare legislativă,
responsabilizarea administraţiei publice şi eficacitatea organizaţională;
- Să se orienteze în mod special către îmbunătăţirea procesului de descentralizare a
furnizării de servicii în anumite sectoare prioritare (Sanătate, Educaţie, Asistenţă Socială),
îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării de servicii.15
PO DCA a fost elaborat pentru a contribui în mod substanţial la punerea în practică a
priorităţii tematice „Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente”, stabilită în
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR). Instituţiile publice pot contribui la
programele de dezvoltare socio-economică prin exercitarea următoarelor funcţii:16
a. îmbunătăţirea proceselor de luare a deciziilor, inclusiv îmbunătăţirea calităţii
investiţiilor importante (acumularea de cunoştinţe şi resurse umane) şi a selecţiei de proiecte
(informaţii, reglementări şi mecanisme de feed-back);

14
Idem.
15
Ibidem, pag. 256.
16
C. Ionescu, N. Toderaş, op.cit., pag.105.

46
 b. asigurarea unei implementări şi aplicări mai bune a legislaţiei;
c. îmbunătăţirea mecanismelor de reglementare, în special prin crearea unui
model standardizat pentru măsurarea costurilor asociate prevăzute de legislaţia existentă;
d. asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru activităţile economice (resurse
umane, baze de date, aspecte legislative);
e. îmbunătăţirea procesului decizional în administraţia publică;
f. asigurarea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice;
g. creşterea numărului de funcţionari publici care au calificare profesională în
managementul resurselor umane, finanţe, economie şi drept.
Principii directoare ale PO DCA:
 participarea: Guvernul recunoaşte faptul că reformele avute în vedere de PO
DCA pot fi realizate numai prin dezvoltarea de parteneriate între actorii interesaţi care
urmăresc un obiectiv final comun. Astfel, PO DCA recunoaşte nevoia de a sprijini crearea
unor reţele şi grupuri de coordonare pentru a supraveghea procesul de reformă. În procesul
de reformă a politicilor publice, se recunoaşte importanţa comunicării şi a strategiilor de
consultare. În cele din urmă, PO DCA îşi propune să ridice nivelul de încredere a cetăţenilor
în administraţia publică prin impactul avut asupra funcţionării instituţiilor, prin îmbunătăţirea
receptivităţii faţă de nevoile cetăţeanului, având astfel efecte pozitive semnificative asupra
dezvoltării socio-economice.
 raţionalizarea: este de aşteptat ca intervenţiile prevăzute în PO DCA să ducă
la raţionalizarea structurilor – adică la crearea de noi structuri, la modificarea şi reorganizarea
unor structuri sau niveluri din cadrul acestora – ca parte a procesului de simplificare. În sens
larg, raţionalizarea se referă la o schimbare fundamentală în relaţia dintre administraţia
centrală şi locală, care să conducă la o administraţie locală mai puternică şi mai receptivă
pentru a veni în întâmpinarea nevoilor cetăţeanului.17
 eficienţa: PO DCA urmăreşte o îmbunătăţire substanţială în furnizarea
eficientă a serviciilor publice descentralizate la nivel local, mai ales în sectoarele prioritare.
De asemenea, se urmăreşte o mai mare eficienţă şi la nivel central. Se aşteaptă ca eficienţa să
fie rezultatul (1) unei scăderi în utilizarea resurselor şi (2) al unei creşteri calitative şi
cantitative a rezultatelor fără o creştere comparativă a resurselor.

17
I. Popescu, M. Profiroiu, op. cit., pag. 125.

47
  sustenabilitatea: PO DCA urmăreşte o îmbunătăţire durabilă în domeniile
vizate. De aceea, intervenţiile se bazează pe o combinaţie de schimbări de structură şi proces,
precum şi de dezvoltare a capacităţii administrative. De asemenea, PO DCA va încuraja
iniţiativele care favorizează diseminarea de bune practici transnaţionale / transregionale,
legate de buna guvernare.
Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administraţii
publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti.
Obiective specifice Pentru a păstra logica PO DCA, obiectivele specifice au fost
stabilite pentru fiecare axă prioritară. Acestea au fost dezvoltate pentru a corespunde fiecărui
domeniu major de intervenţie. Această abordare sprijină dezvoltarea legăturilor directe între
obiectivele specifice şi indicatorii de rezultat la nivelul domeniilor majore de intervenţie.
Există două obiective specifice.
 Obiectiv specific 1: Obţinerea unor îmbunătăţiri structurale şi de proces ale
managementului ciclului de politici publice.
 Obiectiv specific 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor
publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare.
Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de
politici publice.
Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu
accentul pus pe procesul de descentralizare.
Axa prioritară 3: Asistenţă tehnică.
Primele două axe prioritare se completează reciproc, dar există diferenţe
semnificative între ele:
• Axa prioritară 1 abordează în principal aspecte orizontale în domeniile
sistemului de luare a deciziilor, vizând creşterea calităţii deciziilor în administraţia publică
prin dezvoltarea mecanismelor de fundamentare a iniţiativelor de politici publice, creşterea
eficacităţii structurilor organizaţionale printr-o mai bună planificare şi consolidarea cadrului
de responsabilizare. Activităţile care fac parte din axa prioritară 1 se referă la sistemul
întregii administraţii publice centrale şi locale, inclusiv cele trei sectoare prioritare;
• Axa prioritară 2 pune accent pe mecanismele sectoriale de implementare a
politicilor şi de furnizare a serviciilor publice prin descentralizarea fiscală şi administrativă

48
din administraţia centrală spre cea locală şi pe îmbunătăţirea calităţii, promptitudinii şi
evaluării serviciilor publice. Atât serviciile centralizate cât şi cele descentralizate vor
beneficia de axa prioritară 2, dar cu accent pe sprijinirea priorităţilor sectoriale de
descentralizare în DMI 2.1;
• Ambele axe prioritare conţin elemente de schimbare de structură şi proces şi
implică investiţii substanţiale în formarea funcţionarilor publici şi a personalului
contractual.18

3.7. Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică

La data de 11 iulie 2007, Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional pentru
România pentru perioada 2007-2013 cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională
(FEDR), denumit „Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică”. Bugetul total al
programului este de aproximativ 213 milioane de euro şi asistenţa comunitară se ridică la 170
milioane de euro (aproximativ 0,86 % din totalul fondurilor UE investite în România în
cadrul politicii de coeziune 2007-2013).
Obiectivul Programului Operaţional pentru Asistenţă Tehnică (POAT) la nivel
naţional constă în asigurarea sprijinului pentru coordonarea şi implementarea fondurilor
regionale în România, garantarea unui sistem fiabil de management şi de monitorizare şi
asigurarea unei transmiteri coordonate de mesaje generale referitoare la instrumentele
structurale. Toate aceste obiective se reflectă în absorbţia globală şi folosirea eficientă a
intervenţiilor instrumentelor structurale.
POAT vizează să asigure faptul că implementarea instrumentelor structurale în
România respectă principiile şi normele privind parteneriatul, programarea, evaluarea,
managementul, inclusiv managementul financiar, monitorizarea şi controlul pe baza
responsabilităţilor împărţite între statele membre şi Comisie, în conformitate cu dispoziţiile
prevăzute de Regulamentul General. De asemenea, programul va sprijini implementarea
priorităţilor prevăzute de Orientările Strategice Comunitare pentru Politica de Coeziune.
Împreună cu celelalte programe operaţionale (PO), POAT va contribui în mod
substanţial la îndeplinirea priorităţii tematice stabilite în Cadrul Strategic Naţional de
Referinţă, şi anume „Construirea unei capacităţi administrative eficiente”.

18
Idem.

49
 Ca instrument comun pentru toţi actorii implicaţi pe parcursul întregului proces de
implementare şi monitorizare a instrumentelor structurale, Sistemul Informatic Unic de
Management (SMIS) va fi susţinut de POAT. Sistemul va avea nevoie, cu siguranţă, de
dezvoltare şi întreţinere ulterioară, pentru a acoperi nevoile de management şi monitorizare
derivate din implementarea instrumentelor structurale.
De asemenea, programul va permite o multiplicare la nivel naţional a aspectelor şi
practicilor specifice. Deşi sprijinul acordat procesului de pregătire a proiectelor se numără, în
principal, printre obiectivele celorlalte programe operaţionale, POAT va completa eforturile
acestora asigurând constituirea de reţele şi schimburi de informaţii şi bune practici care
vizează acest aspect.
Axe prioritare În conformitate cu obiectivul de a crea cele mai bune condiţii pentru
absorbţia adecvată a fondurilor europene şi de a fi cât mai operaţional şi clar, programul va fi
structurat pe trei axe prioritare:19
Axa prioritară 1: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi
coordonarea programelor . Obiectivul acestei axe prioritare constă în consolidarea
coordonării globale a implementării instrumentelor structurale şi în constituirea capacităţilor
adecvate prin acţiuni menite să stabilească un nivel comun de cunoaştere şi experienţă printre
diferiţi actori.Pentru a asigura implementarea eficientă a instrumentelor structurale, este
necesară coordonarea tuturor acţiunilor întreprinse în raport cu gestionarea, monitorizarea şi
controlul programelor operaţionale. În timp ce axele prioritare legate de asistenţa tehnică din
cadrul celorlalte programe din România vor oferi sprijin procesului de gestionare a
programelor operaţionale respective, PO AT va oferi standarde comune şi orientări şi va
permite schimbul de experienţă şi raţionalizarea bunelor practici.
Axa prioritară 2: Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului
Informatic Unic de Management (SMIS) .Obiectivul acestei axe prioritare este acela de a
asigura o bună funcţionare şi dezvoltare organizaţională şi funcţională a SMIS, precum şi
extinderea permanentă a sistemului pentru a permite un acces rapid la informaţii la nivelul
tuturor instituţiilor implicate în procesul de gestionare a instrumentelor structurale şi pentru a
contribui la un management corect şi eficient al programelor operaţionale. Obiectivul
constituirii sistemului SMIS este acela de a garanta un management corect şi eficient al

19
Ibidem, pag.106.

50
programelor europene, în conformitate cu reglementările naţionale şi europene. Acest
instrument trebuie să fie operaţional pe toată perioada de implementare a programelor, şi
anume 10 ani incluzând şi timpul de închidere a programelor. Experienţa acumulată în
această perioadă va fi valorificată pentru dezvoltarea sistemului IT în următoarea perioadă de
programare.
Axa prioritară 3: Diseminarea informaţiei şi promovarea instrumentelor structurale.
Obiectivul acestei axe prioritare constă în asigurarea unei transmiteri coordonate a mesajelor
generale referitoare la fondurile regionale la nivel naţional şi punerea în aplicare a planului
de acţiune în domeniul comunicării elaborat de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în
conformitate cu Strategia naţională de comunicare pentru instrumentele structurale.
Această a treia axă prioritară este dedicată în mod special publicului larg, dar se
adresează, de asemenea, beneficiarilor potenţiali. Intervenţiile sale sunt complementare
acţiunilor descrise în cadrul primei axe prioritare în materie de coordonare a comunicării la
nivel naţional şi de sprijin al sesiunilor de formare organizate în acest domeniu.20

20
Idem.

51