CAP.

11
AMPLIFICATOARELE OPERATIONALE

Apmlificatorul operational (Amp. Op.) este unul din cele mai variate circuite electronice. Acesta
poate fi folosit pentru a rezolva operatiile matematice de baza: adunarea , scadera, inmultirea
si impartirea. Amplificatoarele pot fi deasemenea folosite pentru a face integrale si diferentiale.
Exista mai multe circuite electronice care folosesc un amplificator operational ca element
integral.

Unele circuite sunt amplificatoare, filtre, oscilatori sau fillip-flopuri. In acest capitol, vor fi
discutate proprietatile de baza ale amplifictoarelor operationale. Trasaturile non-ideale ale
amplificatoarelor operationale vor fi illustrate pe cat posibil cu problene rezolvate folosind
MATLAB.

11.1 PROPRIETATI ALE AMP. OP.

Amp. op. din punct de vedere simbolic este un dispozitiv terminat cu trei borne: doua de intrare
si una de iesire. Simbolul acestuia este ilustrat in fig.11.1. Puterea electrica transformatoare
este notata cu semnul ‘-‘ iar cea netransformatoare cu semnul ‘+’.

Figura 11.1 Simbolul circuitului operational

Un amp. op. ideal este echivalent cu cel reprezentat in figura 11.2. Acesta este un amplificator
de diferenta , cu energia rezultata egala cu diferenta celor doua energi consumate.

Un amp. op. ideal are urmatoarele proprietati:

• rezistenta energiei consumate infinita

•rezistenta energiei produse zero

•puterea celor doua energi electrice opuse zero

•frecventa de raspuns infinita

•modul comun infinit al raportului de respingere

•cresterea infinita a unui set deschis de operatii, A

Figura 11.2 Circuitul echivalent al unui amp. op. ideal

Un amp. operational practic va avea crestere a setului deschis de operatii larga dar finita pe o
scara de la 105 la 109 . Acesta are de asemenea o rezistenta electrica a energiei consumate
ridicata , de la 106 la 1010Ω. Rezistenta energiei produse poate varia de la 50 la 125 Ω. Forta
electrica opusa este mica dar finita, iar frecventa raspunsului va devia considerabil de la
frecventa de raspuns infinita. Modul comun al raportului de respingere nu este infinit, ci finit.
Tabelul 11.1 arata proprietatiile generale ale amp. op. 741.

Proprietati Valori medi

Set deshis de operatii 2 ×105

Rezistenta utilizata 2.0M
Rezistenta rezultata 75Ω
Forta electrica 1mV
Curentul utilizat 30nA
Dechiderea unitara a cantitati 1MHz
de curent in circuit
Modul comun al raportului de 95dB
respingere
Rata 0.7V / µV

Oricand exista o legatura intre energia rezultata a amplificatorului operational si energia

convertita asa cum arata figura 11.3 se formeza o conexiune negativa feedback
 Figura 11.3 Conexiunile amp. Op. pentru feedback negativ

a)Inversoare b) Neinversoare

Cu un feedback negativ si o forta electrica rezultanta negativa figura 11.2 arata ca :

V 0=¿ A ¿¿ (11.1)

Din moment ce cresterea operatiilor deschise se produce pe o scara larga variata:

¿ (11.2)

Ecuatia (11.2) arata ca cele doua forte electrice utilizate care intra in circuit sunt de asemenea
egale. Aceasta conditie denumeste conceptul de circuit virtual scurt. Mai mult, datorita
rezistentei electrice mari a amp. op. , acesta din urma ipotetic nu mai utilizeaza curent electric
pentru rezolvarea calculelor.
 11.2 CONFIGURATIA INVERSOARELOR
In figura 11.4 este reprezentat un amp.op. conectat intr-o configuratie inversoare a unuei bucle
inchise

Figura 11.4 Configuratia inversoare a unui amp. op.

Folosind analiza modala la intersectia nodului A obtinem:

V a−¿V V a −¿ V
+
¿
+ I 1=0 ¿ ¿
0
(11.3)
Z1 Z2

Conform conceptului de circuit virtual scurt:

V a =V b=0 (11.4)

Si datorita rezistentei mari a enrgiei utilizate I1=0. Astfel ecuatia (11.3)

se simplifica la :

V 0 −Z 2
= (11.5)
V ¿ Z1

Semnul minus implica scoaterea din faza a lui VIN si V0cu 180o . Impedanta utilizata ZIN este data
ca :

Z V¿
¿=¿
I1
=Z 1 ¿ (11.6)

Daca Z1=R1 in figura 11.5 avem un amplificator inversat

 Figura 11.5 Amplificator inversat

Cresterea setului inchis de informatii este:

V 0 −R 2
= (11.7)
V ¿ R1

Iar rezistenta utilizata este R1.In mod normal R2>R1, astfel ca |V0|>|Vin|.Daca presupunem ca
setul deschis de operatii creste foarte mult nivelul de rezistenta intrata este ridicata,atunci
cresterea buclei inchise a amp. inversat depinde de componentele externe:R 1,R2 si nu depinde
de cresterea setului de operatii.

1
Pentru figura 11.4 daca Z1=R1 si Z2= , obtinem un circuit integrat, exemplificat in figura 11.6
jωC
atunci cresterea buclei inchise a integratorului este:

V0 −1
= (11.8)
V ¿ jωC R 1

Figura 11.6 Amp. op. integrator inversor

In ceea ce priveste timpul:

 V¿ d V0
=I R si I C =−C (11.9)
R1 dt

Din moment ce IR=IC:

t
1
V0 (t) = - ∫V
R 1 C 0 ¿ (t ) dτ +V 0
(11.10)

Circuitul de mai sus se numeste integrator Miller. Constanta de timp este CR 1 .Integratorul se
comporata ca un filtru cu trecere scazuta, frecventa de trecere scazuta si frecvente ridicate
atenuate. Oricum la dc condensatorul deschide circuitul si nu mai exista un feedback negativ de
la energia consumata la cea rezultata. Forta energiei electrice devine saturate. Pentru a asigura
o crestere finite a buclei inchise la dc, o rezistenta, R2 este conectata in paralel cu un capacitor.
Circuitul este reprezentat in figura 11.7. Rezistnta R2 este aleasa in asa fel incat este mai mare
decat R.

Figura 11.7 Integrator Miller cu crestere finita a buclei inchise la dc.

1
Pentru figura 11.4 daca Z1 = si Z2=R2, se obtine un circuit diferential schitat in figura 11.8.
jωC
Din ecuatia (11.5) cresterea setului inchis de informatii pentru diferentiator este:

V0
=− jωCR (11.11)
V¿
 Figura 11.8 Circuit diferential de amp. op.

Din moment ce avem:

dV ¿
I C =C si V 0 ( t ) =−I R R (11.12)
dt

IC(t)=IR(t)

Avem:

d V ¿ (t )
V 0 ( t ) =−CR (11.13)
dt

Circuitele diferentiale vor diferentia semnale energiei utilizate. Aceasta implica faptul ca daca
semnalul energiei utilizate se schimba repede, energia rezultata a circuitului sa apara ca “spike-
like.”

Configuratia inversata poate fi modificata pentru a produce o pondere variata .

Acest circuit este reprezentat in figura 11.9.

Figura 11.9 Circuit cu pondere variata

Din figura 11.9 :

V1 V2 VN
I 1= , I 2= ,………. , I N = (11.14)
R1 R2 RN

De asemenea:

IF = I1 + I2 +………………… IN (11.15)

V0 = - IF RF (11.16)
Inlocuind ecuatiile (11.14) si (11.15) in ecuatia (11.16) obtinem:

RF RF RF
V 0=− ( R1
V 1 + +…
R2
V
RN N ) (11.17)

Frecventa raspunsului integratorului Miller, cu cresterea finita a buclei la dc este obtinuta in

urmatoarele exemple:

Exemplul 11.1

V0
Pentru figura 11.7, (a) deriva expresia pentru functia de transfer ( jw ) .
V¿

(b) Daca C=1nF si R1=2KΩ, reprezinta magnitudinea raspunsului pentru R 2 =

(i)100KΩ ,(ii)300KΩ, si (iii)500KΩ

Rezolvare:

1 R2
Z2 =R2∨¿ = (11.18)
s C 2 1+ s C 2 R2

Z1=R1 (11.19)

−R2
V0 R1
(s)= (11.20)
V¿ 1
1+
C2 R 2

−1
V0 C R
( s )= 2 1 (11.21)
V¿ 1
s+
C2 R 2

Simbolurile MATLAB

% Frequency response of lowpass circuit

c = 1e-9; r1 = 2e3;
r2 = [100e3, 300e3, 500e3];
n1 = -1/(c*r1); d1 = 1/(c*r2(1));
num1 = [n1]; den1 = [1 d1];
w = logspace(-2,6);
h1 = freqs(num1,den1,w);
f = w/(2*pi);
d2 = 1/(c*r2(2)); den2 = [1 d2];
h2 = freqs(num1, den2, w);
d3 = 1/(c*r2(3)); den3 = [1 d3];
h3 = freqs(num1,den3,w);
 semilogx(f,abs(h1),'w',f,abs(h2),'w',f,abs(h3),'w')
xlabel('Frequency, Hz')
ylabel('Gain')
axis([1.0e-2,1.0e6,0,260])
text(5.0e-2,35,'R2 = 100 Kilohms')
text(5.0e-2,135,'R2 = 300 Kilohms')
text(5.0e-2,235,'R2 = 500 Kilohms')
title('Integrator Response')

Figura 11.10 arata frecventa raspunsului in figura 11.7

Figura 11.10 Frecventa raspunsului intergratorului Miller cu crestere finite a

buclei inchise la dc

11.3 CONFIGURATIA NETRANSFOTMATOATE

In figura 11.11 este aratat un amp. op. conectat intr-o configuratie netransformatoare.
 Figura 11.11 Configuratia netransformatoare

Utilizand analiza nodala la nodul A

V A V A −V 0
+ + I 1=0 (11.22)
Z1 Z2

Din conceptul de circuit virtual scurt,

V ¿ =V a (11.23)

si datorita rezistentei mari a energiei consumate(i 1=0), ecuatia (11.22) se simplifica la:

V0 Z2
=1+ (11.24)
V¿ Z1

Cresterea amplificatorului inversat este pozitiva. Impedanta energiei consumate a

amplificatorului ZIN creste pana la infinit din moment ce curentul care circula in sens pozitiv spre
interiorul circuitului amp. op. este aproape zero.

Daca Z1=R1 si Z2 =R2 figura 11.10 devine :

Figura 11.12 Repetor de tensiune

Cresterea fortei energiei este:

V0 R2
V¿ ( )
= 1+
R1
(11.25)

Masa,poli si ferecventa raspunsului unei configuratii netransformatoare sunt obtinute in

exemplul 11.2

Exemplul 11.2
Pentru figura 11.3 (A) deriva functia de transformare (b) pentru a afla poli si masa. (c) Pentru a
afla magnitudinea si faza raspunsului presupunand ca C1=0.1µF, C2=10000.1µF R1=10Ω R2=10Ω.

Figura 11.13 Configuratia netransformatoare

Rezolvare:

Folosind dimensiunea fortei energiei:

V1 1/ s C1
(s)= (11.26)
V¿ R1+¿ 1/ s C ¿ 1

Din ecuatia(11.24):

V0 R2
( s )=1+ (11.27)
V1 1/s C 2

Folosind ecutiile (11.26) si (11.27) obtinem:

V0 1+ s C 2 R2
V¿
( s )=(1+ s C 1 R1 ) (11.28)

Ecuatia de mai sus poate fi rescrisa ca:

C2 R 1
V0
( s )=
(
2 s+
C R 2 2
)
(11.29)
V¿ C1 R 1
(
1 s+
C1 R 1 )
Programul MATLAB care poate fi folosit pentru a afla poli, masa si stabilei frecventa raspunsului
este dupa cum urmeaza:
 diary ex11_2.dat
% Poles and zeros, frequency response of Figure 11.13
%
%
c1 = 1e-7; c2 = 1e-3; r1 = 10e3; r2 = 10;
% poles and zeros
b1 = c2*r2;
a1 = c1*r1;
num = [b1 1];
den = [a1 1];
disp('the zero is')
z = roots(num)

disp('the poles are')

p = roots(den)
% the frequency response
w = logspace(-2,6);
h = freqs(num,den,w);
gain = 20*log10(abs(h));
f = w/(2*pi);
phase = angle(h)*180/pi;
subplot(211),semilogx(f,gain,'w');
xlabel('Frequency, Hz')
ylabel('Gain, dB')
axis([1.0e-2,1.0e6,0,22])
text(2.0e-2,15,'Magnitude Response')
subplot(212),semilogx(f,phase,'w')
xlabel('Frequency, Hz')
ylabel('Phase')
axis([1.0e-2,1.0e6,0,75])
text(2.0e-2,60,'Phase Response')
diary

Rezultatele sunt:

Z=-100

P=-1000

Magnitudinea si faza sunt aratate in figura 11.14

 Figura 11.14 Rapunsul frecventei pentru figura 11.13

11.4 EFECTUL CRESTEI FINITE A SETULUI DESCHIS DE OPERATI

Pentru amplificatorul aratat in figura 11.15, daca presupunem o crestere finite a buclei
deschise A, forta energiei rezultate V0 poate fi exprimata ca :

V 0= A ( V 2−V 1 ) (11.30)

Din moment ce V2= 0:

−V 0
V 1=
A
 Figura11.15 Inversor cu crestere finita a buclei

Pentru ca amp. op. are o rezistenta a energiei utilizate ridicata i 0=0, avem :

IR1=IR2 (11.31)

Dar :

V ¿ −V 1 V ¿−V 0 / A
I R= = (11.32)
R1 R1

De asemenea :

V 0=V 1−I R 2 R 2 (11.33)

Folosind ecuatiile (11.30),(11.31) si (11.32) ecuatia (11.33) devine:

−V 0 R2
V 0= − ( V ¿+V /A ) (11.34)
A R1 0

Simplificand ecuatia (11.34) obtinem:

V0 −R2 / R1
= (11.35)
V ¿ 1+ ( 1+ R2 / R1 ) / A

Ar trebui remarcat ca pe masura ce cresterea buclei deschise se aproprie de infinit, cresterea se

buclei inchise devine:

V0 R
≅− 2
V¿ R1
Expresia de mai sus este identica cu ecuatia(11.7). Mai mult din ecuatia (11.30), forta energiei
electrice V1 se apropie de 0 pe masura ce cresterea setului deschis de operati se apropie de
infinit. In plus pentru a micsora dependenta cresteri buclei inchise, de cresterea buclei deschise
A ar trebui sa facem:

R2
( )
1+
R1
≪A (11.36)

Aceasta este ilustrata in urmatorul exemplu:

Exemplul 11.3

In figura 11.5 R1=500Ω si R2=50KΩ. Reprezinta grafic cresterea buclei inchise pana la bucla
deschisa de operati creste de la 102 la 108.

Rezolvare:

% Effect of finite open-loop gain

%
a = logspace(2,8);
r1 = 500; r2 = 50e3; r21 = r2/r1;
g = [];
n = length(a);
for i = 1:n
g(i) = r21/(1+(1+r21)/a(i));
end
semilogx(a,g,'w')
xlabel('Open loop gain')
ylabel('Closed loop gain')
title('Effect of Finite Open Loop Gain')
axis([1.0e2,1.0e8,40,110])
 Figura 11.16 Cresterea buclei inchise/deschise

Pentru cresterea succesiva a tensiunii aratata in figura 11.12, poate fi demonstrata

cresterea buclei inchise a amplificatorului cu crestere finita a buclei deschise:

V0 −( 1+ R 2 /R 1)
= (11.37)
V ¿ 1+ ( 1+ R2 / R1 ) / A

11.5 Frecventa raspunsului amplificatorului operational

Diagrama simplificata a structurii interne a amlificatorului operational este reprezentat

in figura 11.17

Figura 11.17 Structura interna a amlificatorului operational

 Fiecare dintre sectiunile individuale ale amplificatorului operational contine o sectiune
cu grad scazut de trecere a curentului electric RC , cu frecventa curentului la noduri . Astfel , un
amplifcator operational va avea o crestere a buclei deschise cu o frecventa ce poate fi
exprimata ca :

A0
A ( s )= (11.38)
( 1+ s/w 1 )( 1+ s /w2 ) ( 1+ s/w 3 )
In care:

w1<w2<w3

A0 = cresterea la dc

Pentru majoritatea amp. op. W1 este foarte scazut( aproximativ 20π rad/s) si W2 poate varia de
la 2la 6 mega-radian/s.

Exemplul 11.4

Elementele unui amp. op. are urmatoarele caracteristici interne: polarizatia diferentei
amplificatorului este de 200Hz, iar crestrea este de -500.polaritatea amplificatorului fortei
electrice si schimbatorul nivelului este la 400KHz si are o crestere de 360.Polaritatea in
momentul produceri de energie este 800KHz, iar cresterea este 0.92.Schiteaza raspunsul
magnitudini la cresterea buclei deschise la dc ale amp. op. .

Rezolvare:

Reducerea amplitudini poate fi exprimata ca:

V0 −C rstage
( jw )= (11.39)
V¿ 1+ jf /f p

Sau

V0 C
( s )= rstage (11.40)
V¿ 1+s /w p

Functia de transfer a amp este data ca:

−500 360 0.92

A s= (11.41)
(1+ s /400 π ) ( 1+ s /8 π 10 ) ( 1+ s/1.6 π 10 6 )
5

Expresia de mai sus se simplifica la:

 2.62 ×10 21
A s= (11.42)
( s+ 400 π ) ( s+ 8 π 105 ) ( s+1.6 π 10 6 )

Simboluri MATLAB

% Frequency response of op amp

% poles are
p1 = 400*pi; p2 = 8e5*pi; p3 = 1.6e6*pi;
p = [p1 p2 p3];
% zeros
z = [0];
const = 2.62e21;
% convert to poles and zeros and
% find the frequency response
a3 = 1;
a2 = p1 + p2 + p3;
a1 = p1*p2 + p1*p3 + p2*p3;
a0 = p1*p2*p3;
den = [a3 a2 a1 a0];
num = [const];
w = logspace(1,8);
h = freqs(num,den,w);
f = w/(2*pi);
g_db = 20*log10(abs(h));
% plot the magnitude response
semilogx(f,g_db)
title('Magnitude response')
xlabel('Frequency, Hz')
ylabel('Gain, dB’)
 Raspunsul magnitudinii
120

100

80

60
Cresterea, dB

40

20

-20

-40

-60
0 2 4 6 8
10 10 10 10 10
Frecventa, Hz

Figura 11.18 Cresterea buclei deschise a unui amp. op.

Pentru un amp. op. echilibrat intern, exista integrat in cipul IC un capacitor. Acesta determina
existenta in amp. op. a unui singur nod cu raspuns cu conductibilitate scazuta. Procesul de
transformare al unui nod in unul dominant in caracteristicile cresterii buclei deschise este numit
frecventa compensatoare si aceasta din urma este realizata pentru a asigura stabilitatea amp.
op..Pentru un amp. op. echilibrat intern cresterea buclei deschise A(s) poate fi scrisa ca :

A0
A s= (11.43)
( 1+ s /w b )
In care :

A0 – este cresterea buclei deschise la dc

W - stoparea frecventei

Pentru amplificatorul operational 741, A0=105 si wb =20πrad/s. La frecvente fizice s=j w, ecuatia
(11.43) devenind :
 A0
A ( jw )= (11.44)
( 1+ jw /wb )
Pentru frecvente w>wb, ecuatia (11.44) poate fi aproximata de :

A0 w b
A ( jw )= (11.45)
jw

Cresterea unitara a curentului in circuit in circuit, w 1 (frecventa la care se produce o crestere

unitara ) este data ca :

w t = A 0 wb (11.46)

Pentru amplificatorul transformator aratat in figura 11.5 daca inlocuim ecuatia (11.43) cu
ecuatia (11.37) obtinem formula buclei inchise :

V0 −R2 / R1
( s )=
V¿ s (11.47)
1+ ( 1+ R2 / R1 ) / A+
w t / ( 1+ R2 / R1 )

V0 1+ R2 / R1
( s )=
V¿ 1+ ( 1+ R2 / R1 ) / A s
(11.48)
0+
w t / (1+ R2 / R1)

Din ecuatile (11.47) si(11.48) se poate observa ca stoparea frecventei pentru amplificatoarele
transformatoare si netransformatoare este data de formula :

wt
w 3 dB= (11.49)
1+ R 2 /R 1

R2
Exemplul urmator ilustreaza efectul fractiei asupra frecventei raspunsului in circuitele
R1
amplificatoarelor operationale .

Exemplul 11.5

Un amplificator operational cu bucla deschisa de 107, crestera unitara a curentului in circuit de

108. Pentru un amplificator operational conectat intr-o diagrama inversatoare (fig
R2
11.5).Reprezentati magnitudinea raspunsului cresteri buclei inchise daca =100,600,1100
R1

Rezolvare:

Ecuatia (11.47) poate fi scrisa ca :

 w t R2
R2
V0
( s )=
( )
R 1 1+
R1
(11.50)
V¿ w wt
s+ t +
A0 R2
( )
1+
R1

Simbolurile MATLAB
% Inverter closed-loop gain versus frequency
w = logspace(-2,10); f = w/(2*pi);
r12 = [100 600 1100];

a =[]; b = []; num = []; den = []; h = [];

for i = 1:3
a(i) = 2*pi*1.0e8*r12(i)/(1+r12(i));
b(i) = 2*pi*1.0e8*((1/(1+r12(i))) + 1.0e-7);
num = [a(i)];
den = [1 b(i)];
h(i,:) = freqs(num,den,w);
end
semilogx(f,abs(h(1,:)),'w',f,abs(h(2,:)),'w',f,abs(h(3,:)),'w')
title('Op Amp Frequency Characteristics')
xlabel('Frequency, Hz')
ylabel('Gain')
axis([1.0e-2,1.0e10,0,1200])
text(1.5e-2, 150, 'Resistance ratio of 100')
text(1.5e-2, 650, 'Resistance ratio of 600')
text(1.50e-2, 1050, 'Resistance ratio of 1100')

Figura 11.9 Arata graficele obtinute din programul MATLAB

 Figura 11.19 Frecventa raspunsului unui amplificator operational inversor cu
diferite cresteri ale buclei inchise

11.6

Limitarea vitezei de variatie a parametrilor de iesire este o masura din rata maxima posibila de
schimbare a tensiuni produse de un amlificator operational . Din punt de vedere matematic
este definit ca :

d V0
SR= ⃒ max (11.51)
dt

Limitarea vitezei de variatie a parametrilor de iesire este specificata in tabelele de informatii

ale amplificatorului operational in 1 V /µs . Amplificatoarele operationale slabe au limita vitezei
de variatie in jur de 1 V /µs , iar ale linie pot avea limita vitezei de variatie a parametrilor pana la
100V / µs , dar cele bune sunt destul de scumpe .
Limitarea vitezei de variatie este importanta cand un semnal de energie produsa trebuie sa
urmeze un semnal de energie consumata ce se schimba rapid . Daca limitarea vitezei de variatie
a parametrilor de iesire este mai scazuta decat viteza de schimbare a semnalului energiei
consumate, atunci tensiunea produsa va fi deformata. Tensiunea produsa va deveini
triunghiulara si va atenua . Dar , daca limitarea vitezei de variatie a parametrilor de iesire este
mai mare decat viteza de schimbare a semnalului energiei consumate nu mai apare distorsiune
si energia consumata si cea produsa de amplificatorul operational vor avea formele ale undelor
similar.

Asa cum s-a mentionat in sectiunea (11.5) un amplificator operational cu frecventa echilibrata
are o capacitate electrica interna care utilizata pentru a produce pol dominant.

Mai mult amplificatorul operational are o putere electrica a curenului produs limitata , datorita
saturatiei in momentului consumului de energiei. Daca stabilim I max ca maximul de curent posibil
pentru a incarca din punct de vedere electric capacitatea interna a amplificatorului , incarcarea
capacitorului de frecventa este :

CdV=Idt

Astfel , cea mai inalta viteza posibila de schimbare a tensini curentului produs este:

d V0 I max
SR= ⃒ max ¿ (11.52)
dt C

Pentru un semnal sinusoidal de energie consumata dat de:

vi ( t )=V m sin w t (11.53)

Viteza de schimbare a semnalului de energie consumata este:

d v i (t )
=w V m cos w t (11.54)
dt

Presupunand ca semnalul energiei consumate este aplicat la un dispoziiv de urmarire al

cresterii unitare, atunci viteza de schimbare a energiei produse :

dV0 dv ( )
=¿ i t =w V m cos w t (11.55)
dt dt
Valoarea maxima a vitezei de schimbare a tensiunii energiei produse apare cand cos ( wt ) = 1, i.e,
wt =0.2π,4π….., limitarea vitezei de variatie a parametrilor de iesire :

d V0
SR= ⃒ max=w V m (11.56)
dt

Ecuatia (11.56) poate fi folosita pentru a defini intreaga putere a curentului din circuit. Puterea
curentului din circuit reprezinta frecventa la care viteza semnalului sinusoidal al energiei
produse incepe sa arate sinusoidal datorita limitarii vitezei de variatie ca parametru de iesire .
Asadar:

w m V 0 ,rated =SR (11.57)

Astfel

SR
f m= (11.58)
2 π , V 0 ,rated

Intreaga putere a curentului din circuit poate fi schimbata cu tensiunea vitezei de producere a
energiei , in asa fel incat daca viteza tensiunii energiei produse este scazuta puterea electrica a
curentului din circuit creste. Urmatorul exemplu ilustreaza relatia dintre viteza tensiunii
produse si puterea electrica dintr-un circuit.

Exemplul 11.6

Amplificatorul operational LM 741 are o limitare a vitezei de variatie a parametrilor de iesire de

0.5V/µs . Reprezentati grafic puterea cantitati de curent electric dintr-un dintr-un circuit .
Tensiunea vitezei energiei produse daca acesta din urma variaza de la ± 1la ± 10 V .

Rezolvare

% Slew rate and full-power bandwidth

sr = 0.5e6;

v0 = 1.0:10;
fm = sr./(2*pi*v0);
plot(v0,fm)
title('Full-power Bandwidth vs. Rated Output Voltage')
xlabel('Rated output voltage, V')
ylabel('Bandwidth, Hz')

Figura 11.20 Ilustreaza graficul pentru exemplul 11.6

 4 Full-power Bandwidth vs. Rated Output Voltage
x 10
8

6
Cantitatea de curent electric, Hz

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Tensiunea energiei produse , V

Figura 11.20

11.7 Modul comun de respingere

Pentru amplificatoarele operationale practice , cand doua energi electrice sunt conectate si le
este aplicat un semnal , energia produsa va fi mai mare decat zero. Aceasta este aratata in
figura 11.21a,in care
 Figura 11.21

Acm , cresterea este definita ca :

V0
Acm = (11.59)
V i ,cm

Modul diferit de a dsobandi, Ad , este definit ca

V0
Ad = (11.60)
V id

Pentru un amplificator operational cu tensiunea energiilor electrice consumate arbitrara V 1 si

V2, semnalul diferential al energiei consumate vid este :

vid =V 2−V 1 (11.61)

Este suma celor doua semnale ale energiilor consummate,

V 2+ V 1
V i , cm= (11.62)
2

Energia produsa de amplificatorul operational poate fi exprimata ca :

 V 0= A d v id + A cm v i ,cm (11.63)

Modul comun CMRR este definit ca :

Ad
CMRR=⃒ ⃒ (11.64)
Acm

Pentru un amplificator inversator ca sic el din figura 11.5 pentru ca energia consumata
netransformatoare este limitata energia electrica inversatoare va fi deasemenea aproximativ 0
datorita circuitului virtual scurt care exista in amplificator. Astfel tensiunea energiei nodului
comun este aproximaiv 0, iar ecuatia (11.63) devine :

V 0 ≅ Ad V id (11.65)

CMRR finit nu efectueaza operatiile amplificatorului transformator .

O metoda folosita de obicei pentru a lua in considerare efectul finit al CMRR in calcularea
cresterii buclei inchise este urmatoarea : contributia tensiuni energiei produse , datorita
energiei consumate este nodul comun Acm Vi,cm . Aceasta contributie a tensiunii energiei
produse poate fi obtinuta daca un semnal diferentiat al energiei consumate , V error este aplicat
energiei consummate a unui amplificator operational cu cresterea nodului comun zero .

Astfel :

V error A d= A d V i ,cm (11.66)

A cm V i ,cm V i ,cm
V error = = (11.67)
Ad CMRR

Figura 11.22 arata cum se foloseste tehnica de mai sus pentru a analiza un amplificator
netransformator cu CMMR finit.
 Figura 11.22

Din figura 11.22 b tensiunea energiei produse poate fi exprimata astfel :

 V¿
V 0=V i ( 1+ R2 / R1 ) + ( 1+ R2 / R1 ) (11.68)
CMRR

Urmatorul exemplu ilustreaza efectul unui CMRR finit asupra cresterii unui nod inchis a unui
camp netransformator.

Exemplul 11.7

Pentru amplificatorul reprezentat in fig.11.22, daca R2 = 50KΩ si R1=1kΩ, aratati printr-un grafic
crestera buclei inchise CMRR pentru urmatoarele valori ale acestuia din urma: 10 4, 105, 106,
107, 108 si 109.

Rezolvare 11.7

Simbolurile MATLAB

% Non-inverting amplifier with finite CMRR

r2 = 50e3; r1 = 1.0e3; rr = r2/r1;
cmrr = logspace(4,9,6); gain = (1+rr)*(1+1./cmrr);
semilogx(cmrr,gain,'wo')
xlabel('Common-mode Rejection Ratio')
ylabel('Closed Loop Gain')
title('Gain versus CMRR')
axis([1.0e3,1.0e10,50.998, 51.008])

Figura 11.23
 Gain versus CMRR
51.008

51.007

51.006

51.005
Closed Loop Gain

51.004

51.003

51.002

51.001

51

50.999

50.998
4 6 8 10
10 10 10 10
Common-mode Rejection Ratio

Figura 11.23

SELECTED BIBLIOGRAPHY

1. Schilling, D.L. and Belove, C., Electronic Circuits - Discrete and

Integrated, 3rd Edition, McGraw Hill, 1989.
2. Wait, J.V., Huelsman, L.P., and Korn, G.A., Introduction to
Operational Amplifiers - Theory and Applications, 2nd Edition,
McGraw Hill, 1992.
3. Sedra, A.S. and Smith, K.C., Microelectronics Circuits, 4th Edition,
Oxford University Press, 1997.
4. Ferris, C.D., Elements of Electronic Design, West Publishing, 1995.
5. Irvine, R.G., Operational Amplifiers - Characteristics and
Applications, Prentice Hall, 1981.
6. Ghausi, M.S., Electronic Devices and Circuits: Discrete and
Integrated, HRW, 1985.