ROMANIA

   Romania este situata in Sud-Estul Europei, intre 43° 37' 07" - 48° 15' 06" latitudine nordica si
20°15' 44" - 29° 41'24" longitudine estica. Romania se intinde pe 237.500 km patrati si este o tara
carpatica si dunareana, cu iesire la Marea Neagra, avand un relief variat si armonios repartizat
( campii, 36%, dealuri si podisuri, 33%, munti, 31% ). Romania se invecineaza la nord cu Ucraina si
Ungaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina si Marea Neagra, la sud cu Bulgaria si Serbia, la vest
cu Ungaria.
      Pe teritoriul Romaniei se afla cea mai mare parte a Deltei Dunarii, declarata rezervatie a
biosferei ( 1990 ). Clima este temperat - continentala moderata, cu patru anotimpuri si cu unele
influente exterioare ( oceanice, baltice, pontice s.a ) in regiunile mai joase. Temperaturile medii
anuale depasesc 11° Celsius in sud si coboara sub 0° pe culmile cele mai inalte. Cu exceptia catorva
rauri mici din Dobrogea, toate apele Romaniei apartin bazinului Dunarii, ai carei principali afluenti
sunt Somesul, Muresul, Crisurile ( prin intermediul Tisei ), Jiul, Oltul, Argesul, Ialomita, Siretul si
Prutul. In Romania exista cca 3500 de lacuri, insa suprafata acestora nu depaseste, in general, 1 km
patrat ( cel mai intins lac este Razim, 415 km patrati ). In Romania exista numeroase rezervatii si
parcuri nationale ( intre acestea, Parcul National Retezat, fondat in 1935 ), rezervatii stiintifice,
monumente ale naturii si, din 1990, rezervatia biosferei a Deltei Dunarii - mentionata mai sus -, care
cuprinde Delta, complexul lagunar Razim si un sector al cursului inferior al Dunarii intre Isaccea si
Tulcea.
Cei mai importanti munti sunt Carpatii, impartiti in trei mari grupe: Carpatii Orientali ( intre granita
de nord a tarii si Valea Prahovei, cu altitudinea maxima de 2303 m - Vf.Pietrosul, in Muntii
Rodnei ), Carpatii Meridionali ( intre Valea Prahovei si coridorul Timis - Cerna - Bistra - Strei, cu
altitudinea maxima de 2544 m - Vf.Moldoveanu, in Muntii Fagaras ) si Carpatii Occidentali ( intre
Dunare la sud si Valea Somesului in nord, cu inaltimea maxima de 1848 m - Vf.Curcubata ).
      Populatia Romaniei este de 22.430.457 locuitori ( cf. Institutului National pentru Statistica si
Studii Economice, ianuarie 2001 ), repartizati astfel: romani, 89,4%, maghiari ( inclusiv secui ),
7,1%, romi, 1,7%, alte minoritati, 1,8%. Din punct de vedere al religiei careia ii apartin, structura
populatiei este urmatoarea: ortodocsi: 86,8%, romano-catolici: 5,0%, reformati: 3,5%, greco-
catolici: 1,0%, evanghelisti: 0,3%, unitarieni: 0,3%, alte religii: 3,1%.
      Impartirea administrativa: 40 de judete si municipiul Bucuresti - Capitala Romaniei ( 2.064.474
locuitori). Alte orase ( mii locuitori ): Constanta ( 351 ), Iasi ( 343 ), Timisoara ( 334 ), Cluj Napoca
( 328 ), Galati ( 326 ), Brasov ( 324 ), Craiova ( 304 ), Ploiesti ( 252 ), Braila ( 234 ), Oradea ( 221 ),
Bacau ( 205 ), Arad ( 190 ), Pitesti ( 179 ), Sibiu ( 170 ), Tg.Mures ( 164 ).
Romania este republica parlamentara, conform Constitutiei 8 decembrie 1991 si condusa de un
presedinte ales o data la patru ani. Puterea legislativa este exercitata de Parlament ( format din
Camera Deputatilor si Senat ), iar puterea executiva de catre Guvern, numit de Parlament in urma
alegerilor legislative.
  Date istorice

Firul etnogenezei romanilor poate fi urmarit inapoi in timp pana in mileniul 2 i.Hr., cand spatiul
carpato - balcanic era locuit de neamul indo-european al tracilor. Izvoarele grecesti mentioneaza,
incepand din secolul 6 i.Hr., in regiunea Dunarii de Jos, triburile getilor, cele latine de mai tarziu, pe
cele ale dacilor in tinuturile Banatului si Transilvaniei. Din sirul regilor geto-daci se impune
personalitatea lui Burebista ( cca 70 - cca 44 i.Hr. ), care reuneste sub autoritatea sa toate tinuturile
dintre Carpatii Padurosi, Nistru si Muntii Balcani. Legiunile imparatului Traian il infrang la capatul
a doua razboaie sangeroase ( 101-102 si 105-106 ) pe regele Decebal, iar Dacia este inclusa pentru
aproape doua secole in Imperiul Roman. Elementul etnic daco-roman care se constituie acum are ca
limba latina, pe care, spre deosebire de locuitorii provinciilor romane vecine, Tracia, Dalmatia sau
Pannonia, nu o va mai abandona. In drumurile lor spre apus, popoarele migratoare - goti, huni,
gepizi, avari, slavi, pecenegi, tatari, turci- strabat intre secolele 4 si 13 teritoriul romanesc,
controlandu-l temporar din punct de vedere politic si intarziind inchegarea unor formatiuni statale
de anvergura ale autohtonilor romanici. Din secolul 14 si pana la sfarsitul primului razboi mondial
( 1918 ), romanii au fost impartiti in trei mari principate - Tara Romaneasca, Moldova si
Transilvania. Statele medievale independente Tara Romaneasca si Moldova, constituite in prima
jumatate a secolului al 14-lea, resping incercarile de cucerire ale puternicilor vecini catolici
( Ungaria si Polonia ). Formatiunile statale romanesti din Transilvania, mentionate in surse din
secolul al 10-lea, sunt treptat cucerite de catre Regatul Maghiar constituit in Campia Panoniei.
Transilvania isi va pastra totusi, ca voievodat, o autonomie pronuntata. O data cu stabilirea hotarelor
Imperiului Otoman pe Dunare in secolul al 14-lea incepe o lunga perioada de lupte pentru apararea
fiintei statale, etnice si religioase a principatelor romane. La jumatatea secolului al 16-lea, toate cele
trei tari romanesti recunosc suzeranitatea Portii Otomane, insa, spre deosebire de vecinii lor, nu vor
fi niciodata desfiintate ca entitate statala pentru a fi transformate in posesiuni otomane, ci isi vor
pastra autonomia interna, religia si cultura. Mihai Viteazu, domnul Tarii Romanesti ( 1593 - 1601 ),
recucereste independenta principatului sau si reuseste sa uneasca pentru scurt timp sub autoritatea sa
toate teritoriile romanesti. La inceputul secolului al 18-lea, teritoriul romanesc devine pentru circa
150 de ani camp de lupta pe care se infrunta cele trei imperii vecine - Imperiul Otoman, Rusia si
Imperiul Habsburgic. Aceste razboaie duc, pe langa distrugerile provocate, si la amputari teritoriale:
Austria anexeaza temporar Oltenia ( 1718 - 1739 ) si Bucovina ( 1775 - 1918 ), Rusia ocupa
Moldova dintre Prut si Nistru, numit ulterior Basarabia ( 1812 - 1918 ). Miscarea din 1821, condusa
de Tudor Vladimirescu, are ca urmare imediata inlaturarea regimului fanariot, instaurat de turci cu
aproape un secol mai inainte. Revolutiile de la 1848 - 1849 sunt inabusite de interventia armata
concentrata a imperiilor vecine, insa, o data cu alegerea, in 1859, a aceluiasi domnitor atat in Tara
Romaneasca, cat si in Moldova - Alexandru Ioan Cuza ( 1859 - 1866 ), se formeaza primul stat
national roman. In 1862, acesta adopta oficial numele de Romania. Devenita monarhie
constitutionala ( 1866 ), condusa de Carol I de Hohenzollern - Sigmaringen ( 1866 - 1914 ),
Romania rupe ultimele legaturi care o mai legau de Poarta Otomana, proclamandu-si la 9 mai 1877
independenta si participand, alaturi de Rusia, la razboiul antiotoman ( 1877 -1878 ). Tratatele de
pace de la San Stefano si Berlin ( 1878 ) recunosc pe plan international deplina independenta a tarii
si restabilesc totodata autoritatea ei asupra Dobrogei. Reunirea tuturor teritoriilor romanesti in
cadrul acelorasi granite are loc in conditiile sfarsitului primului razboi mondial, la care Romania
participase din 1916 alaturi de Antanta impotriva Puterilor Centrale. Prin vointa populara, se unesc
cu Romania Basarabia ( aprilie 1918 ) si Bucovina ( noiembrie 1918 ), iar Marea Adunare
Nationala, intrunita la Alba Iulia decide si ea, la 1 decembrie 1918, unirea Transilvaniei ( inclusa
din 1699 in Imperiul Habsburgic ) cu statul roman. In perioada interbelica, Romania duce o politica
de aparare a independentei si suveranitatii sale, mizand pe alianta cu democratiile occidentale. Dupa
izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, complet izolata, Romania este constransa sa cedeze
Uniunii Sovietice, in urma pactului Ribbentrop - Molotov, Basarabia si Bucovina de Nord ( iunie
1940 ). Prin Dictatul de la Viena, Romania este obligata sa cedeze Ungariei partea de N-V a
Transilvaniei ( august 1940 ), iar apoi Bulgariei partea de sud a Dobrogei - Cadrilaterul ( septembrie
1940 ). Regele Carol II este fortat sa abdice in septembrie 1940, iar noul conducator al statului,
generalul Ion Antonescu, se alatura Germaniei in razboiul impotriva Uniunii Sovietice ( 1941 ). La
23 august 1944, maresalul Antonescu este arestat din ordinul regelui Mihai I ( 1940 - 1947 ),
Romania raliindu-se cu tot potentialul economic si militar Puterilor Aliate, pana la sfarsitul
razboiului ( 9 mai 1945 ). Tratatul de pace de la Paris ( 1947 ) anuleaza Dictatul de la Viena, dar
consfinteste anexarea Basarabiei si Bucovinei la URSS. In conditiile prezentei trupelor sovietice pe
teritoriul sau, Romania cunoaste aceeasi evolutie cu celelalte state est-europene: proclamarea
Republicii "Populare" ( 1947 ), trecerea la dictatura partidului unic comunist ( 1948 ), nationalizarea
intreprinderilor ( 1948 ), colectivizarea fortata a agriculturii ( 1949 - 1962 ) si dezvoltarea
centralizat-planificata a intregii societati. Nicolae Ceausescu, succesorul lui Gheorghe Gheorghiu-
Dej la conducerea partidului ( 1965 ), devenind in 1967 si sef al statului, reuseste sa subordoneze
propriilor interese aparatul Partidului Comunist Roman si toate institutiile statului, Romania
cunoscand pana in 1989 cel mai cumplit regim dictatorial din intreaga sa istorie, care are ca rezultat,
printre altele, subminarea economiei, alterarea vietii politice, sociale si morale, a invatamantului,
stiintei si culturii. Angajarea abuziva a resurselor tarii in proiecte generate de megalomania
dictatorului a contribuit si ea la scaderea drastica a nivelului de trai. Revolta populara din decembrie
1989 a rasturnat regimul dictatorial, deschizand perspectiva reinstaurarii democratiei, a sistemului
politic pluralist, a economiei de piata si a reintegrarii Romaniei in randul tarilor europene.