CUPRINS

Cap 1. Descrierea sistemului mecanic proiectat

Cap 2. Calculul cinematic si energetic al sistemului de
antrenare
Cap 3. Predimensionarea arborilor
Cap 4. Alegerea reductorului de turatie
Cap 5. Calculul transmisiei prin element intermediar
Cap 6. Alegerea si verificarea penelor paralele
Cap 7. Alegerea si verificarea cuplajului
Cap 8. Calculul economic al sistemului de angrenare
 1. Descrierea sistemului mecanic proiectat

 Transmisia mecanica se compune din:

-Motor electric HXUR328G2

P = 15 KW, n= 1455 rot/ min

-Transmisia prin element intermediar

Transmisie prin Curele Trapezoidale

-Reductor de turatie
Flender SDNW-485-40

-Cuplaj dintat ZAPEX

-Masina de lucru

PML=12.7 KW ; nML28 rot/min

2. Calculul cinematic si energetic al sistemelor de antrenare

 2.1. Calculul rapoartelor de transmitere

Motoarele electrice de curent alternativ pot avea turatiile : 3000, 1500 , 1000 sau 750
pentru aceasta s-a facut calculul rapoartelor de transmitere.
In functie de schema cinematica , se repartizeaza raportul de transmitere total pe
treptele de reducere a turatiei :

¿
nME
itot= n ML
itot – raportul de transmitere total
;

n ML =28 rot /min ; n ML – turatia masinii de lucru

 3000 rot/min => itot1=3000/28=107.14

 1500 rot/min => itot2=1500/28=53.57
 1000 rot/min => itot3=1000/28=35.71
 750 rot/min => ito4= 750/25=26.78

¿
Se aleg 4 valori din Indrumar-tabelul 1.20/pag 23 ,conform STAS 6012-82 pentru  n ME  :

 itot1 =100
 itot2 =50
 itot3 =35.5
 itot4 =25
Nota

Rotunjirea se face in minus deoarece turatia regimului de functionare este mai mica
decat turatia de mers in gol

itot=iTEI*

La repartizarea rapoartelor de transmitere pe trepte trebuie sa se tina cont de

urmatoarele cerinte: obtinerea unei sufrafete minime a transmisiei mecanice , asigurarea unor
dimensiuni ale transmisiei minime , in latime sau lungime , greutate minima , capactitate
portanta egala pe trepte, cufundare egala in baia de ulei a tururor treptelor. Nu exista pana acum
o recomadare a repartitiei rapoartelor de transmitere care sa indeplineasca simultan toate aceste
conditii.

Alegerea rapoartelor de transmitere partiale se face in functie de tipul transmisiei:

 i TEI =1. 12 .. .2 . 8(3 .15 )

Reductoare cu o treapta de reducere:

iRT =2 ... 6.3 (7.1)

Reductoare cu doua trepte de reducere:

iRT =7 . 1. .. 35 .5 (40 )
Reductoare cu trei trepte de reducere:
iRT =31 .5 . .. 160
Pentru a avea mai multi furnizori de reductoare am ales sirul preferential 1 STAS 6012-82
(Indrumar tabel 1.20).

iRT =4∗3. 55∗2. 8=40

iTOT =i TEI ∗i RT =1. 25∗40=50

 Reductor cu 3 trepte de reducere

2.3 Calculul puterilor

Se calculeaza puterea pe arborii transmisiei tinand seama de pierderile de putere.

Puterea scade de la arborele de intrare catre arborele de iesire ca urmare a pierderilor
care apar in rulmeti, angrenaje , transmisii prin element intermediar.Pierderea de putere se ia
in considerare prin randamentul cuplei respective.
Puterea care se cunoaste este puterea la masina de lucru , PML , se vor calcula puterile
de la iesire catre intrare.

PML = Pv Pc V

PC= KA* P ML unde K A este factor de utilizare, K A =1 conform

Anexei 2.2 pag. 109 din Indrumar
PC = P ML =12.7kW
η Pr=0 . 99 … 0 . 995 (conform Tabel 1.18/pag. 22) ->Se alege η Pr=0 . 995

ηa =0 . 97 … 0 . 99 (conform Tabel 1.18/pag. 22) ->Se alege ηa =0 . 97

ηTEI =0 . 95 … 0 . 97 (conform Tabel 1.18/pag. 22) ->Se alege ηa =0 . 95

Pc 14 . 26
Pc = II
= =15 kW
I
ηTEI 0 . 95

Pc 12 .76
Pc = 4
V

3
= =14 . 26 kW
II
ηPr ∗η a 0 . 9954∗0 . 973

P ML∗K A 12. 7∗1

Pc = = =12. 76 kW
V
ηPr 0 . 995

Pc =P ML =12. 7 kW
V
'

2.4 Alegerea motorului electric de actionare

Alegerea motorului electric ,ME, se face in functie de puterea de calcul , Pc , si in I

functie de turatia de mers in gol , n*ME.

Pc = 15 KW;
I

nME= 1500 rot/min --- Motor cu 4 poli

MOTOR ROMANESC CU 4 POLI MOTOR SUEDEZ

Tip Motor ASU 160L-4 Tip Motor HXUR 328G2
Putere (kW) 15 Putere (kW) 15
Turatie nominala 1440 Turatie nominala 1455
(rot /min) (rot /min)
In (A) 29 In (A) 30
𝜂 (%) 89 𝜂 (%) 89
Cos φ 0.88 0.86
Ip 6.5 Is 6.9
In In
Mp 2.1 Ms 2.3
Mn Mn
M max 2.5 M max 3.0
Mn Mn
Masa (kg) 135 Masa (kg) 125
 J (kg/m 2) 0.065

2.4.1 Estimarea costului motorului electric

CME =mME*cumME

c um ME =5 … 6 EURO/kg

MOTOR ROMANESC CU 4 POLI c um ME =5

CME =135*5=675EURO

MOTOR SUEDEZ c um ME =5

CME =125*5=625EURO

Se alege MOTORUL SUEDEZ HXUR 328G2 datorita costului si gabaritului acestuia.

2.5 Calculul turatiilor arborilor sistemului de antrenare

n I =nME catalog =1455 rot /min

n I 1455
n II = = =1164 rot /min
i TEI 1 .25

n II 1164
nV = = =29. 1 rot /min
i RT 40

nV =nV =29 .1 rot /min

'

2.6 Calculul momentelor de torsiune pe arborii transmisiilor

30 30
∗106∗Pc ∗106∗15
π π I

Tc= = =98 . 44∗103 Nmm

I
nI 1455

30 30
∗106∗P c ∗10 6∗14 . 26
π π II

Tc = = =117∗10 3 Nmm
II
n II 1164
 30 30
∗106∗Pc ∗106∗12. 76
π π V

Tc = = =4187∗103 Nmm
V
nV 29 .1

30 30
∗106∗Pc ∗106∗12 . 7
π π V
'

Tc = = =4168∗103 Nmm
V
'

nV ' 29 .1

3. Predimensionarea arborilor

Arborii sunt solicitati la torsiune ( prin intermediul lor se transmit momente de

tosriune de la o roata la alta, sau de la o roata la o semicupla de cuplaj) si incovoiere, ca
urmare a fortelor introduse de angrenaje si de tansmisiile prin element intermediar.

Materialele recomandate in constructia arborilor sunt:


oteluri carbon de uz general: OL42, OL 50, OL 60 (STAS 500/2-80)

oteluri carbon de calitate: OLC 25,OLC 35, OLC 45 (STAS 880-80)

oteluri aliate pentru piese tratate termic sau termochimic: 13CrNi30, 15Cr08,
18MoCr10 (STAS 791-88)
In faza de predimensionare momentele de incovoiere nu pot fi determinate, intrucat nu
se cunoaste pozitia fortelor fata de reazeme si nici valorile acestora. Intr-o astfel de situatie ,
predimensionarea arborilor se face la torsiune, singurul element cunoascut fiind momentul de
torsiune de calcul TC. In acest caz, se admit valori reduse ale tensiunilor admisibile de
torsiune τ at =15 … 30 MPa ca urmare a faptului ca arborele este solicitat si la incovoiere.
Se stabilesc dimensiuni orientative ale capetelor de arbori.

ARBORE T c [Nmm] d [mm]

I 98.44 * 103 32
II 117 * 103 34
V 4187 * 103 112

V' 4168 * 103 112

16∗98 . 44
d I =10∗
√
3

π∗15
=32mm
 16∗117
d II =10∗
√3

π∗15
=34 mm

16∗4187
d V =10∗
√3

π∗15
=112 mm

16∗4168
d V =10∗
'
√3

π∗15
=112 mm

4. Alegerea reductorului de turatie

Reductorul de turatie se alege in functie de puterea pentru arborele de intrare, turatia

arborelui de iesire, raportul de transmitere si momentul de torsiune de calcul pe arborele de
intrare.

Date intrare

Pc =14 . 26 kw -Puterea de intrare in redactor

II

n II =1164 rot /min – Turatia de intrare in redactor

i R =40

Alegerea reductorului se va face din cel putin trei variante de cataloage de reductoare.

Varianta aleasa trebuie sa indeplineasca conditia T c ≤T nominal catalog, apoi din catalog
II

3
rezulta marimea reductorului.(T c =117∗10 Nmm ).
II

30
∗106∗Pcatalog
π
T nominal catalog=
ncatalog

Criteriul de alegere al reductorului il constituie masa reductorului care conduce la un

pret mai scazut. Alegerea reductorului s-a realizat din trei variante :

Flender SDNW-485-40

Pcat =15 KW

ncat= 1000 rot/min

masa= 260 Kg

30
∗106∗15
π
T nominal catalog= =143.2∗10 3 Nmm
1000
T c =117∗103 Nmm
II

T c ≤T nominal catalog
II

Neptun Campina Generatia a II-a 3H-720-40

Pcat=21 KW

ncat=1000 KW

masa=1100 Kg

30
∗106∗21
π
T nominal catalog= =200.5∗103 Nmm
1000

T c =117∗103 Nmm
II

T c ≤T nominal catalog
II

Neptun Campina Generatia a III-a 3HB-510-40

Pcat= 18 KW

ncat=1000 KW

masa =490 Kg

30
∗106∗18
π
T nominal catalog= =171.8∗103 Nmm
1000

T c =117∗103 Nmm
II

T c ≤T nominal catalog
II

4.1. Estimarea costului reductorului de turatie

Se calculeaza costul reductorului pentru a putea alege varianta optima.

CRT=mRT*cumRT
CumRT=5..7 €/Kg
Flender : 5 €/Kg
Neptun Campina: 6 EURO/Kg
5* 260= 1300 € (Flender)
6* 1100= 6600 €( Neptun Campina generatia a II-a)
5* 490= 2940 €(Neptun Campina generatia a III-a)
Se alege reductorul FLENDER SDNW-485-40 datorita costului si gabaritului acestuia.

4.2 Estimarea costului total

c T =c RT + c ME =1300+625=1925 EURO

5. Calculul transmisiei prin element intermediar

Transmisiile prin element intermediar pot fi clasificare in 2 grupe:

I-transmisii la care miscarea de rotatie de la o roata la alta se realizeaza prin frecare care apare
intre roata si element intermediar (transmisii prin curea lata , transmisii prin curea
trapezoidala);
II-transimii la care miscarea se realizeaza prin angrenarea dintilor rotii cu dintii elementului
intermediar ( transimii prin lant, transmisii prin curea dintata).

5.1. Transmisia prin curele trapezoidale

Calculul transmisiei prin curele trapezoidale este standardizat prin STAS 1163-71.
Calculul urmareste alegerea curelei trapezoidale,numarul de curele,forta de intindere initiala
si forta de apasare pe arborii transmisiei, determinarea durabilitatii curelei precum si
proiectarea rotilor de curea.

In calcul sunt cunoscute puterea de calcul pentru arborele I , turatia arborelui I si

raportul de transmitere al elementului intermediar.

Pc =15 kW
I

nI=1455 rot/min

i TCT =1.25

P0=f ( tip curea , D p , i TCT ,n I )

Alegerea curelei s-a realizat din doua variante :

Curea tip SPA

n I =1450 rot /min

i TCT =1.25

Pc =15 kW
I

D p =125 mm
1

P0=f ( SPA , 125,1.25,1455 )=4.39 Kw conform STAS 1163-71

Curea tip SPAx

n I =1450 rot /min

i TCT =1.25

D p =125 mm
1

P0=f ( SPA , 125,1.25,1455 )=6 Kw conform STAS 1163-71

 Diametrul primitive al rotii conduse :

D p =( 1−ξ )∗D p ∗i TCT

2 1

𝜉-alunecarea elastica (𝜉=0);

D p - diametrul primitive al rotii conducatoare,ales la valoare standardizata;

1

D p - diametrul primitive al rotii conduse,se standardizeaza (tabelul 4.7/pag. 198).

2

D p =1∗125∗1.25=156 mm
2

Conform tabelului 4.7/pag.198 D p se standardizeaza.Rezulta D p =160 mm .

2 2

 Viteza periferica a rotii conducatoare

π∗D p ∗n I
v1 = 1
≤ v adm =50 m/s ( pentru curele trapezoidale inguste)
60∗1000
 π∗125∗1455
v1 = =9.52m/s
60∗1000

 Alegerea distantei dintre axe A12, deoarece nu este impusa din considerente
deometrice se adopta in intervalul de valori:

0.7∗( D p + D p ) ≤ A 12 ≤ 2∗( D p + D p )
1 2 1 2

Se alege A12=350 mm.

 Lungimea primitiva orientativa se determina in functie de distant dintre axe si de

diametrele primitive ale rotilor de curea:
2
π∗( D p + D p ) ( D p −D p )
Lp 1 2 2 1
=2∗A 12+ +
orientativ
2 4∗A12

D p + D p =125+160=285 mm
1 2

D p −D p =160−125=35 mm
2 1

π∗285 35 2
Lp =2∗350+ + =1149mm
orientativ
2 4∗350

Lp se standardizeaza la valoarea cea mai apropiata,recomandata in tabelul 4.8/pag. 196 =>

orientativ

L p=1250 mm

 Recalcularea distantei dintre axe A12

8 A212−2 [ 2 L p−π ( D p + D p ) ] A 12+ ( D p −D p ) 2=0

1 2 2 1

8 A212−2 [ 2∗12500−π∗285 ]∗ A 12+35 2=0 =>

8 A212−3209.29 A12 +1225=0

Δ=b 2−4 ac=¿10260342.3 √ Δ=3203.17

−b+ √ Δ 3209.29+ 3203.18
A12= = =400.17
2a 2∗8

Rezulta A12=401mm
  Unghiul dintre ramurele curelei

D p −D p 35
γ =2 arcsin 2 1
=2∗arcsin =5
2 A 12 2∗401

γ=5 ̊

 Unghiurile de infasurare ale curelei pe roata conducatoare respective condusa

β 1, β 1

β ∘1=180∘−5∘=175 ∘

β ∘1=180∘ +5∘=185∘

 Calculul preliminar al numarului de curele - z 0

Pc ∗c f
z 0= I

c l∗c β∗P 0

- Pc - puterea pe arboreal rotii conducatoare

I

- c f - coeficientul de functionare ,se adopta din tabelul 4.9/pag 197

c f =1
- c l - coeficientul de lungime a curelei,se adopta din tabelul 4.10/pag 19
c l=0.89
- c β - coeficientul de infasurare al curelei pe roata mica
c β=1−0.003∗( 180∘−β ∘1 )=1−0.003∗5=0.985

a) Curea SPA
15
z 0= =3.89=¿ z 0=4 curele
0.89∗0.985∗4.39
b) Curea SPAX

15
z 0= =2.85=¿ z 0=3 curele
0.89∗0.985∗6

 Determinarea numarului final de curele

z0
z= ≤ z =8 curele
c z max
 3.89
a)SPA - z= =4.32=¿ z=5 curele
0.90

c z=0.90 conform tabelului 4.12/pag 200

2.85
b)SPAX - z= =3=¿ z=3 curele
0.95

c z=0.95 conform tabelului 4.12/pag 200

 Verificarea frecventelor indoirilor

v 1∗x
f= ≤ f a=80 Hz pentru curele inguste
L p∗10−3

x- numarul de roti de curea ale transmisiei

9.52∗2
f= =15.23 Hz
1250∗10−3

 Forta de intindere initiala F 0 si forta de apasare pe arbori F a

F 0=( 1.5 … 2 )∗F u

F a=( 1.5 … 2 )∗F u

F u- forta utila transmisa

1000∗P 1000∗15
F u= = =1575.63 N
v1 9.52

F 0=1.5∗1575.63=¿ F 0 ≈ 2400 N

F a=1.5∗1575.63=¿ F a ≈ 2400 N

5.2Proiectarea rotilor de curea

 Rotile pentru curelele trapezoidale sunt standardizate in STAS 1162-84. Dimensiunile
geometrice ale canalelor, in care patrund curelele trapezoidale, permit functionarea atat a
curelelor clasice, cat si a celor inguste, cu conditia sa aiba acelasi Lp.

Diametrele exterioare :

D e =D p +2∗n
1 1

D e =125+2∗4=133 mm
1

D e =D p +2∗n
2 2

D e =160+2∗4=168
2

Diametrele interioare :

D i =D p −2∗m
1 1

D i =125−2∗12=101mm
1

D i =D p −2∗m
2 2

D i =160−2∗12=136 mm
1

Latimea :

B=2∗f + ( z −1 )∗e

B=2∗10+ ( 3−1 )∗15=50 mm

Roti de curea trapezoidala

Dimensiuni(conf. STAS 1162-67)

Tipul Diametrul primitiv minim Diametru

l primitiv Dimensiunea canalelor
curelei Dpmin
maxim
 αc

Dp max mm
lp nmin f e e αc
0 0 0 0 0 in
38 36 34 32 38 *

A 125 - 75 - 200 710 11 3.3 11 10 15 1 38 34

7. Alegerea si verificarea penelor paralele

Asamblarea rotilor dintate a rotilor de curea pe arborii transmisiei mecanice se
realizeaza de regula prin intermediul penelor paralele.Geometria penelor este
standardizata(STAS 1005-81) si se alege in functie de diametrul arborelui din sectiunea de
montaj si de latimea butucului rotii dintate,de curea ce se monteaza pe arborele respectiv.

Penele paralele servesc pentru transmiterea momentului de torsiune de la arbore la

roata sau invers , de la arbore la semicupla de cuplaj.

Asamblare cu pana paralela avem la :

1.asamblarea dintre roata de curea trapezoidala I pe capatul de arbore al motorului electric

2.roata de curea II si capatul de arbore de intrare in reductorul de turatie

3.la semicupla de cuplaj si capatul de arbore de iesire din reductor

4.intre semicupla de cuplaj si capatul de arbore al tamburului benzii transportoare.

Penele paralele pot fi :forma A (cu capete rotunjite); forma B (capete patrate) sau
forma C (cu cap un rotunjit si altul drept).
d ca =85 m 6
V
l ca =110
I

d ca =35 K 6
II
l ca =80
II

d ca =85 m 6
V
l ca =170
V

d ca =85 m6
V'
l ca =170
V'

l c =l−b

l c =42−12=33 mm
I

l c =45−10=35 mm
II

l c =125−22=103 mm -nu verifica calcul la strivire si forfecare =>

V

l c =125 mm - pana cu capete patrate

V

l c =125−22=103mm - nu verifica calcul la strivire si forfecare =>

V'

l c =125 mm - pana cu capete patrate

V

Dimensiuni pana Dimensiuni canal pana arbore Dimensiuni canal pana butuc
ARBORE d
b h l b t1 r b t2 r
 8...140 12N9( +0.2 +0.2
0 5.0( 12 J s 9(± 0.0215 3.3(
I 42 12 8
) 0 0.30
)
0 0.30
45 −0.043 ) )
22...11 10N9( +0.2 +0.2
0 0 5.0( 5.0(
II 35 10 8 0 0.30 10 J s 9(± 0.018) 0 0.30
)
45 −0.036 ) )
63...25 22N9( +0.2 +0.2
0 0 9.0( 5.4(
V 85 22 14 0 0.50 22 J s 9(± 0.026) 0 0.30
)
125 −0.052 ) )
63...25 22N9( +0.2 +0.2
0 0 9.0( 5.4(
V’ 85 22 14 0 0.50 22 J s 9(± 0.026) 0 0.30
)
125 −0.052 ) )

Verificarea penelor :

4∗T c
-la strivire σ s= ≤ σ s 100 … 120 MPa
h∗d∗l c a

4∗98.11∗103
σs = =35.39 MPa
I
8∗42∗33

4∗117∗103
σs = =47.75 MPa
8∗35∗33
II

4∗4187∗103
σs = =112.59 MPa
14∗85∗125
V

4∗4168∗103
σs = =112.08 MPa
I
14∗85∗125
 2∗T c
- la forfecare τ f= ≤ τ =60 … 80 MPa
b∗d∗l f a

2∗98.11∗103
τf = =8.651 Mpa
I
12∗42∗45

2∗117∗103
τf = =14.85 Mpa
II
10∗35∗45

2∗4187∗103
τf = =35.82 Mpa
V
22∗85∗125

2∗4168∗103
τf = =35.66 Mpa
V'
22∗85∗125

Pene alese : I A 12x8x45 II A 10x8x45

V B 22x14x125 V’ B 22x14x125

7. Alegerea si verificarea cuplajului

Cuplajele sunt componente ale sistemelor mecanice care realizeaza legatura intre
capatul de arbore al masinii motoare si capatul de arbore al masinii conduse.Transmite
integral sau partial momentul de torsiune de la arborele motor la arborele condus , precum si
turatia de la arborele condus la arborele motor.

In cazul cuplajelor permanente momentul de torsiune si turatia se transmit integral. In

cazul cuplajelor intermitente momentul de torsiune si turatia se transmit in anumite conditii :
cuplarea si decuplarea intre arborele motor si arborele condus sa se realizeze fie comandat ,
fie automat.

Alegerea cuplajului optim unei transmisii mecanice impune precizarea unor date
initiale de proiectare si anume :


momentul de torsiune care trebuie transmis de cuplaj, variatia acestuia in functionare
si, in special, valorile maxime estimate ;
 
pozitia relativa a arborilor, atat in timpul montajului, cat si in timpul functionarii ;


caracteristicile macanice si functionale ale celor doua parti ale transmisiei, legate prin
cuplaj : momentele de inertie reduse la arborele cuplajului ; modul de variatie al
vitezei unghiulare a celor doi arbori ;


conditiile de functioanare, mediul ambiant, durata de functionare ;


posibilitatile de asamblare a cuplajului pe arborii transmisiei : prin pene paralele,
caneluri, stifturi longitudinale sau transversale ;


caracterul legaturii permanente sau intermitente, realizate in cuplaj ;


conditii dimensionale si de gabarit maxim admis pentru cuplaj.
TcV=4187*103 Nmm

Calculul cuplajelor permanente consta in :

-alegerea marimii cuplajului

- verificarea elementului cuplajului

Pentru cuplajele standardizate verificarea nu este obligatorie.

Alegerea cuplajului se face in functie de momentul de torsiune de calcul pe arborele motor :

T C =c s⋅T
cs: factor de serviciu

c s =k 1⋅k 2=k A⋅k 2

k2: factor de importanta a cuplajului

kA: factor de suprasarcina

k2=3 – cand este important (ruperea lui duce la victime)

k2=1 – cand nu este important (ruperea lui nu produce victime omenesti)

Din cataloagele firmelor producatoare de cuplaje sau din STAS se alege marimea cuplajului

astfel incat momentul de torsiune nominal

T n≥T C

7.1 Cuplajul dintat ZAPEX

 Compenseaza dezalinierile unghiulare (max. 1°) si

radiale ale arborilor.
 Permite deplasarea axiala a arborilor.
 Montare in pozitie orizontala; solutie speciala pentru
montare in pozitie verticala.
 Alte variante constructive:
· cu distantier;
· cu arbore flotant;
· cu manseta;
· cu disc sau cu tambur de frana;
· cu disc pentru cablu;
· cu posibilitate de cuplare / decuplare.
Parametrii si dimensiunile principale ale cuplajului dintat ZAPEX
Tipodimensiunea Momentul de Turatia DIMENSIUNILE , mm
torsiune n max mx
M tn
 d min d max D

D1 D2 L1
l

Cap.9 Calculul economic al sistemului de angrenare

DEVIZ CADRU ANTECALCUL

  Categoria de cheltuieli TOTAL [lei]

I. Cheltuieli directe : 134825
1 1. Cheltuieli de personal 125522
  1.1. Cheltuieli salariale0) (1.1.1 + 1.1.2) 121322
  1.1.1. Salarii brute 94450
  1.1.2. Contribuţii1) 26872
a. CAS 20.8% 19646
b. Şomaj 0.5% 472
  c. CASS 5.2% 4911
  d. Risc, accidente (% după caz în funcţie de codul 803
CAEN) 0.15….0.85%
  e. FNUASS (Contributii concedii medicale) 0.85% 803
  f. Fond pt garantarea plăţii creanţelor salariale 236
(instituţiile publice sunt exceptate) 0.25%
  g. altele, conform reglementarilor in vigoare.....% 0
1.2. Alte cheltuieli de personal 4200
  a. deplasări, detaşări, transferuri in tara 1200
  b. deplasări, detaşări, transferuri in străinătate 3000
2 Cheltuieli materiale şi servicii 9303
  2.1 Materiale, materii prime 9303
   2.2 Lucrări şi servicii executate de terţi 2), din care: 0
  a. colaboratori (se specifica natura serviciului)  
  b. teste, măsurători, analize  
  c. studii, anchete statistice  
d. asistenţă tehnică, consultanţă  
3 Alte cheltuieli specifice proiectului3)  
II Cheltuieli indirecte : regia 90%4) 109190
1 Regie de secţie: 60% 72793
2 Regie generală: 30% 36397
III Dotări independente  : 11000
  1. Echipamente pentru cercetare - dezvoltare ; 7500
  2. Aparatură, birotica ; 500
  3. Calculatoare electronice si echipamente periferice; 3000
software
Total I+II+III 255015
  10…15% din total tarif 38252
  Valoare totală Contract 293267