INTRODUCERE

ACTUALITATEA TEMEI INVESTIGATE. Viaţa tineretului contemporan decurge în

condiţii foarte dificile, ale riscurilor sociale cronice, care sunt determinate de caracterul stohastic al
sociumului modern. În paralel cu transformările social-economice din societate care au contribuit la
făurirea unor relaţii politice caliatativ noi, dezvoltarea proprietăţii private, a concurenţei s-a produs
declinul orientărilor axiologice şi înstrăinarea parţială a tinerii generaţii de la valorile tradiţionale,
general valabile.
Esenţa tineretului ca grup socio-politic activ se evidenţiază prin funcţia sa de reproducere a
structurii sociale şi funcţia inovaţională, care asigură continuitate structurii sociale. Preluînd ca
moştenire şi reproducînd relaţiile politice existente în societate, fiecare generaţie nouă asigură
păstrarea unităţii structural-funcţionale a societăţii şi îmbunătăţirea ei prin potenţialul său inovator.
Sincronic, are loc procesul de extindere şi dezvoltare a tinerii generaţii şi societăţii în ansamblu.
Problema centrală a politologiei şi psihologiei în contextul tematicii propuse este să explice
natura relaţiilor politice şi cauzele ce generează un anumit tip de comportament în conştiinţa
tineretului în calitatea sa de actor activ/pasiv al actului politic în particular, şi procesului politic, în
ansamblu. La etapa actuală există necesitatea imperioasă de a stabili legătura ontologică, gnosiologică
şi praxiologică dintre tineret şi relaţiile politice în care ei sunt antrenaţi, deoarece tineretul şi relaţiile
politice reprezintă veriga dinamică şi participativă a sistemului politic luat în complexitatea lui.
În lumina studiului se pune problema sincerităţii şi raţionalităţii unui anumit tip de
comportament generat de fiinţa politică (homo politicus). Relaţiile politice sunt generate nu doar de
factori raţionali, ci şi de factorii iraţionali care volens-nolens influenţează dinamica şi finalitatea
acestora. Cu certitudine este demonstrat că individul nu poate să-şi calculeze fiecare pas şi să cunoască
consecinţa acestuia în termeni fixşi. La fel este şi tineretul, care este cel mai fluctuant actor politic şi
social al sistemului. Tineretul nu poate exista în afara relaţiilor politice, la fel cum relaţiile politice
sunt anchilozate în absenţa actorilor ce le generează. Problematica studiată este foarte complexă şi
delicată, deoarece fiecare tip de relaţie politică se bazează pe existenţa unui interes, este chiar
alimentată de interese care pot fi benine şi maligne (malefice-benefice).
Complexitatea relaţiilor politice în contextul transformărilor socio-politice necesită reevaluarea
parametrilor existenţiali ai acestora într-o manieră democratică, transparentă, liberală. Verticalitatea
relaţiilor politice determină calitatea performantă al sistemului politic şi redimensionarea acestuia în
condiţiile tranziţiei spre democraţie. Participarea tineretului în viaţa politică a societăţii are un şir de
caracteristici specifice, legate de factori obiectivi şi subiectivi. În acest context, odată cu implicarea
tineretului în viaţa politică şi antrenarea acestuia în sfera relaţiilor politice creşte rolul inovator al
acestora. În rezultatul succesiunii generaţiilor istorice, are loc procesul de transmitere şi păstrare al

2
relaţiilor stabilite deja de predecesori. De eficienţa acestui proces dificil depinde şi viitorul tineretului
ca actor relevant al sistemului politic.
Îndeplinind o serie de funcţii sociale, tineretul se afirmă în sînul societăţii ca un subiect
semnificativ al relaţiilor sociale şi politice. Această calitate socială a tinerilor este legată de poziţia lor
în societate şi se realizează în cadrul procesului de socializare în condiţii istorice obiective. Cu toate că
tineretul este o categorie socială specifică, posibilităţile acestuia în viaţa politică sunt limitate de actele
normative existente şi de cadrul juridic în acest domeniu. Tineretul nu conştientizează pe deplin
calitatea obiectivă a relaţiilor socio-politice şi tratează relaţiile subiectiv, fără raţionalizarea profundă a
procesului.
Tineretul din Europa şi din Republica Moldova acceptă teoretic democraţia, iar practic este
distanţat şi deziluzionat de valorile frumoase propagate de regim, deoarece principiul democraţiei
reprezentative este denaturat de imperfecţiunea sistemului politic, actorilor ce fac politica şi calităţii
relaţiilor politice în care aceşti actori sunt implicaţi. Doar foarte puţini din tineretul european se
implică cu adevărat în politică, ceea ce denotă faptul că priorităţile tineretului contemporan sunt
orientate în vederea asigurării unui trai decent şi unei poziţii financiare demne în societate.
Totodată, tineretul este implicat mai mult în grupuri neformale care au ca scop provocarea
permanentă a autorităţilor prin comportament asocial şi elaborarea politicilor de protest materializate
în mitinguri şi pichetări.
Statutul tînărului în societate este fluctuant. Din aceste considerente, relaţiile politice create de
tineri sunt instabile, haotice şi alogice. Structura societăţii depinde direct proprţional de calitatea
relaţiilor politice şi de valorile tineretului, care în societatea în schimbare se pretează uşor influenţelor
negative din interiorul şi exteriorul societăţii.Tineretul este marginalizat în crearea relaţiilor social -
politice din cauza lipsei de experienţă, lipsei de credibilitate ca imagine şi ca profesionalism, lipsei
cronice de resurse financiare. Acest factor este foarte important în edificarea unor relaţii sănătoase,
deoarece puţini actori sociali şi chiar instituţii sociale şi politice se angajează în relaţii cu oameni fără
un statut clar, fără bază materială, fără relaţii influente. Categoria care nu răspunde în totalitate acestor
cerinţe este tineretul. El este pus în poziţie inegală, din start, cu alţii care sunt mai aranjaţi statutar şi
financiar în viaţă. Ca consecinţă, apar o serie de conflicte socio-politice dintre cei marginalizaţi şi cei
înstăriţi, care într-o măsură mai mare sau mai mică oferă un dinamism deosebit sistemului politic.
Într-o societate instabilă, dominată de negativism şi incertitudine socială, tineretul are un
caracter contradictoriu şi paradoxal, la fel sunt şi relaţiile politice existente dintre ei şi alţi actori
politici din societate.

3
 GRADUL DE CERCETARE A TEMEI. Interesul sporit faţă de tînăra generaţie întotdeauna a
reprezentat un indiciu viabil al unei societăţi dezvoltate. Odată cu implementarea în societăţile în
tranziţie a principiilor democratice, implicarea tineretului în viaţa politică şi antrenarea necondiţionată
a acestuia în relaţii politice diversificate demonstrează faptul că raţionalizarea şi sistematizarea
fundamentelor ştiinţifice în acest domeniu este strict necesară.
În Occident problematica tinerii generaţii şi a relaţiilor politice a fost studiată de F. Mahler, M.
Palmer, S. Kovacheva, S. Mann ş.a. prin prisma factorilor socio-psihologici legaţi de vîrstă şi
capacitatea de adaptabilitate în societatea în tranziţie, de potenţialul valoric şi comportamental al
tinerii generaţii1. În România problema tineretului a fost studiată de A. Neculau, D. Lepădatu, I.
Mărginean, I. Petre, I. Balica, I. Banciu, etc sub aspect valoric şi participativ în viaţa politică
cotidiană2. Accente considerabile cercetătorii au pus pe tipologia tinerilor din perspectiva factorilor
comunicaţionali şi abilităţilor sociale ai grupului respectiv.
Cercetătătorii ruşi au adus o contribuţie semnificativă în acest domeniu prin lucrările
sociologilor şi politologilor: A. Kovaliova, V. Lucov, O. Bolişakova, B.Rucichin, G. Puşcariova, A.
Belov3, etc. Savanţii au analizat problemele tinerii generaţii din diverse aspecte. Cele mai relevante
studii au fost realizate în domeniul relaţiilor politice în tranziţie, aspectului comportamental al
tinerilor, funcţiile acestora în realizarea scopurilor social-politice. Totodată, cercetătorii au identificat
problemele fundamentale al tinerii generaţii în perioada restructurării societăţii.
În spaţiul moldovenesc, tematica legată de tineret/relaţii politice, participare şi implicare politică
a fost studiată de V. Saca, V. Moşneaga, G. Ţurcanu, V. Stan, M. Bulova, A. Coreţchi.
V. Saca4, în mare măsură, a cercetat spaţiul relaţiilor politice în corelaţie cu interesul politic care
este forţa motrice al acestora. În domeniul tineretului, cercetătorul a analizat principalele probleme cu
care se confruntă tineretul în perioada transformărilor democratice: şomaj, marginalizare, risc

1
A se vedea: Palmer M. Comparative Politics (Political Economy, Political Culture and Political Interdependence).
F.E Peacock Publishers, Inc. Itasca, Illinois, 1997; Kovacheva S. Keys to youth participation in eastern Europe. –
Council of Europe Publishing, 2000; Mahler F. Întroducere în juventologie. –Bucureşti: editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1998; Mann S. What the Survey of American College Freshmen Tells Us about Theirs Interest in
Politics and Political Science.// People in political science, volume XXXII, № 2, june, 1999.
2
A se vedea: Mărginean I. Măsurarea în sociologie –Bucureşti: editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982; Mărginean I.
Tineretul deceniului unu: Provocările anilor 90. –Bucureşti: Editura Expert, 1996; Mahler F. Întroducere în
juventologie. –Bucureşti: editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1998; Petre I., Balica I., Banciu I. Tineret, norme şi valori.
Repere pentru o sociologie a tineretului. –Bucureşti: editura Lex, 2002; Lepădatu D. Procese şi fenomene politice
(Prima parte). –Bucureşti: Ed. Actami, 1998.
3
A se vedea: Белов Г. Развитие политических отношений в условиях перестройки. –Москва: Издательство
Московского Университета, 1989; Ковалева А., Луков В. Социология Молодежи. – Москва: Социум, 1999;
Большакова О. Оплачиваемая работа в жизни студентов.// Социологические Исследования, №4, 2005; Ручкин
Б. Молодежь и становление новой России // Социологические Исследования, №5, 1998; Пушкарева Г. Изучение
электорального поведения: контуры когнитивной модели.// ПОЛИС, № 3, 2003; Алексеев В. О формализме
обьектных отношений, или критика анализа социальных сетей// Социологические Исследования, № 2 (214),
2002.
4
A se vedea: Saca V. Interese Politice şi Relaţii Politice: dimensiuni tranzitorii. –Chişinău: CE USM, 2001; Saca V.
Fenomenul conştiinţei politice în condiţiile tranziţiei spre democraţie. // Cooperarea regională şi integrarea europeană în
sud-estul Europei: studii de caz./Coord. V. Moşneaga, R. Gorincioi, N. Ţveatcov. –Chişinău: USM, 2006;

4
financiar, lipsa cronică a motivaţiei. V. Moşneaga5 a analizat tineretul din perspectiva participativă,
identificînd cauzele absenteismului politic şi indiferenţei permanente faţă de dreptul de vot. Pe lîngă
aspectul participativ, savantul a elucidat principalele aspecte de formare a conştiinţei politice, a
nivelului cognitiv şi valoric a tinerei generaţii. Alţi cercetători6, în particular, G. Ţurcanu a studiat
aspectul valoric al tineretului studios într-o societate plină de contradicţii şi deficienţe social-politice.
În acest context, V. Stan a abordat într-o formă complexă aspectele de socializare politică a tinerilor,
în special a studenţilor, prin intermediul factorilor şi instituţiilor fundamentale ale socializării ca
proces continuu. Contribuţia ştiinţifică al cercetărilor realizate de V. Stan sunt semnificative în vederea
dezvoltării tematicii legate de corelaţia ” tineret-socializare politică”.
Antrenarea tineretului în viaţa politică şi redimensionarea, ca consecinţă a spaţiului relaţiilor
politice, reprezintă gradul de democratizare a societăţii şi faptul real că marginalizarea tineretului în
diverse domenii are impact negativ asupra derulării tranziţiei în spaţiul postcomunist. Ca rezultat al
studiilor realizate de cercetătorii sus menţionaţi, problema tinerilor a căpătat o importanţă majoră,
graţie impactului direct al acestora asupra dinamizării proceselor democratice din societate.
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE INVESTIGAŢIEI. În conformitate cu actualitatea şi gradul de
studiere a temei respective, scopul lucrării constă în identificarea impactului tineretului asupra
dinamizării şi amplificării relaţiilor politice în societatea tranziţională. Obiectivele investigaţiei,
rezultante ale scopului stabilit caracterizează următoarele elemente teoretico-praxiologice ale lucrării:
• identificarea factorilor determinatorii ce au stagnat calitatea vieţii a tinerei generaţii;
• cercetarea conexiunii politologice de tip „tineret-relaţie politică” în contextul proceselor
transformatoare din societate;
• analiza politologică complexă a factorilor ce contribuie nemijlocit la crearea unor relaţii
mobilizatoare şi sănătoase dintre tineret şi generaţia a doua; tineret şi instituţiile politice; tineret
şi partide politice;
• analiza tipurilor de tineri şi motivelor participative ale acestora în contextul relaţional - politic;
• identificarea şi cercetarea cauzelor ce facilitează/ face dificilă antrenarea tinerilor în relaţii
politice complexe;
• determinarea coordonatelor conceptual-axiologice a tineretului şi impactului acestuia asupra
formării relaţiilor politice în transformare;
5
Moşneaga V., Rusnac G., Tanasă R. Activismul electoratului în Republica Moldova (analiza politologică).
MOLDOSCOPIE (Probleme de Analiză politică), coordonatori: Moşneaga V., Saca V., Partea XVIII. -Chişinău, 2002;
Мошняга В., Зават Л., Руснак Г., Цуркан В. Политическая география по-студенчески: как мы видим себя и
дугих в Европе (взгляд из Молдовы), MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică), Partea XXI. - Chişinău:
USM, 2003.
6
A se vedea: Ţurcan G. Socializarea politică a studenţilor: probleme şi tendinţe. MOLDOSCOPIE (Probleme de
Analiză politică), coordonatori: Moşneaga V., Saca V. –Chişinău: USM, № 1(XXV), 2004; Coreţchi A. Youth
promotion in the society in transition, Case study: the Republic of Moldova. - Chişinău, Arc Publishing House, 2001;
Stan V. Socializarea politică a tineretului. // Elitele politice şi liderismul democratic în societăţile post-totalitare. –
Chişinău, 2001.

5
 • stabilirea efectelor implicării tinerilor în viaţa politică prin prisma relaţiilor politice;
• analiza mecanismului prin care tineretul din Republica Moldova contribuie la redimensionarea
sistemului relaţiilor politice în societatea tranziţională.
SUPORTUL METODOLOGIC ŞI TEORETICO-ŞTIINŢIFIC AL LUCRĂRII. Drept bază
teoretico-metodologică în realizarea lucrării au servit rezultatele cercetărilor teoretice ale savanţilor
din Occident şi statele postcomuniste. Totodată, în analiza efectuată, au fost utilizate monografii,
analize periodice, ziare cît şi surse din internet. Studiul a fost posibil graţie unor metode teoretice şi
empirice, ca:
Observaţia. În baza acestei metode s-a observat comportamentul şi dispoziţiile tinerilor faţă de
procesele ce au avut şi au loc în societatea în transformare. Pe lîngă această latură, s-au observat
şi formele relaţiilor politice, la fel şi cerinţele praxiologice de existenţă al acestor relaţii politice
complexe.
Generalizarea. Datorită acestei metode s-a abordat fenomenul relaţiilor politice de la general la
particular şi s-au stabilit parametrii existenţialişti ai corelaţiei de tip tineret - relaţie politică, fapt
ce a facilitat procesul de cercetare.
Problematizarea. În evidenţă au fost puse problemele fundamentale ale tineretului ca actor
relevant al sistemului politic şi posibile soluţii vizate în lucrare. Prin intermediul problematizării
au fost identificate şi deficitele sociale latente ce stagnează implicarea tineretului în viaţa
politică.
Metoda comparativă. A fost utilizată la evidenţierea diferenţelor şi particularităţilor
caracteristice relaţiilor politice dintre tineretul din spaţiul rural şi urban. Pe lîngă aceasta s-a
analizat aspectul specific al vîrstei şi statutul social al acestora. O atenţie deosebită a fost
acordată identificării tipului de relaţie politică specifică tineretului din diverse state din Europa
şi Asia.
Metoda sistemică ne-a permis să analizăm tineretul şi relaţiile politice luate ca un tot întreg, ca
un subsistem relevant al sistemului politic. În acest sens, a fost semnificativă abordarea sistemică
în vederea cercetării influenţei tineretului asupra formării relaţiilor politice şi viceversa.
Metoda structural-funcţională a fost utilizată în analiza, diagnoza relaţiilor politice şi
comportamentul tineretului din societăţile postcomuniste, inclusiv şi Republica Moldova. Au fost
identificate funcţiile de bază a tineretului şi, totodată, cum se formează şi se derulează relaţiile
politice în societăţile în schimbare.
Metoda sociologică a facilitat investigaţia directă a problematicii tineretului şi natura socială a
relaţiilor politice. Prin intermediul metodei au fost abordate noţiuni ca: tineret, relaţie socială,
relaţie politică, socializare, valori, comportament, atitudini.

6
 Sondajul de opinie prin care au fost reliefate principalele aşteptări, doleanţe şi atitudini a tinerii
generaţii vizavi de natura relaţiilor politice în Republica Moldova, faţă de activitatea instituţiei
Reprezentative în stat, faţă de problemele cu care tineretul se confruntă în calitate de cetăţean zi
de zi.
Chestionarul a făcut posibil realizarea sondajului de opinie, graţie structurii şi logicii
întrebărilor puse în atenţia studenţilor.
Metoda behavioristă a permis studierea în profunzime a tipului de comportament al tinerilor din
Republica Moldova şi formele de participare în viaţa politică a societăţii prin intermediul
studiului conştiintei, culturii, atitudinilor şi valorilor politice. Graţie metodei respective, au fost
reliefate cauzele care declanşează un anumit tip de comportament în sfera socio-politică, în
special, în rîndurile tineretului.
În realizarea cercetării au fost utilizate următoarele principii fundamentale: principiul ştiinţific,
care presupune expunerea evenimentelor şi fenomenelor din punct de vedere teoretico-explicativ, aşa
cum s-au desfăşurat în realitate şi principiul obiectivităţii, care presupune expunerea materialului
ţinîndu-se cont de realităţile obiective ce caracterizează o societate în transformare.
NOUTATEA ŞTIINŢIFICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE. Caracterul inovator al
lucrării este determinat de faptul că este axat pe problematica tineretului şi antrenarea acestuia în
relaţiile politice complexe ale societăţii în schimbare. Tema respectivă nu a constituit un obiect de
studiu special pînă în prezent. Din aceste considerente s-a încercat realizarea unei sinteze complexe
bidimensionale în corelaţii de tip „tineret - relaţii politice”.
Totodată, cercetarea a fost condiţionată de tangenţele a trei ştiinţe socio-umane: politologia,
sociologia şi psihologia. Noutatea studiului constă în faptul că s-a efectuat o sinteză complexă dintre
tineret, ca subiect al relaţiilor politice, şi sfera relaţiilor politice ca un mediu propice pentru tineret în
realizarea scopurilor şi tendinţelor politice ale vîrstei.
Concluziile formulate în rezultatul cercetării permit a evalua la justa valoare noutatea ştiinţifică a
lucrării. Astfel, menţionăm că concepţiile de bază şi unele din concluziile lucrării au fost reflectate şi
aprobate în cadrul unor conferinţe ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Tezele şi rezultatele cercetării
au fost expuse la următoarele conferinţe: „Geopolitica relaţiilor internaţionale în contextul noii ordini
mondiale”, conferinţa ştiinţifică ASISPRI, Chişinău, 18 martie 2005; „Rolul tinerilor în viaţa
politică”, seminar internaţional, Iaşi, 5-7 mai 2006; „Youth unemployement: Threat to social
cohesion. What liberals can say?”, seminar internaţional, Shindisi, Georgia, 14-20 mai 2006.
VALOAREA APLICATIVĂ A LUCRĂRII. În cadrul studiului realizat, vom menţiona
următoarele semnificaţii teoretico-praxiologice a cercetării:
a) în lucrare sunt abordate şi analizate aspectele ontice ale relaţiilor politice, condiţiile în care
ele se dezvoltă şi se manifestă în plenitudine;

7
 b) rezultatele cercetării pot fi utilizate în studiul de viitor al sistemului relaţional - politic în
corelaţii existenţiale cu tînăra generaţie, care este simultan obiectul şi subiectul acestora;
c) în lucrare sunt identificate problemele tineretului nu doar din Republica Moldova, ci şi din
diverse regiuni ale globului. În acest sens, au fost elaborate recomandări praxiologice
factorului politic de decizie în vederea schimbării atitudinii vizavi de tînăra generaţie şi
revizuirea legislaţiei în domeniul respectiv.
CONŢINUTUL LUCRĂRII. În corespundere cu obiectivele cercetării, teza este structurată în:
Introducere, trei capitole, şase paragrafe, concluzii şi recomandări, referinţe, bibliografie, un set de
anexe şi rezumat (în limba engleză).