Sunteți pe pagina 1din 4

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA


FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Specializarea: DREPT

DREPT CONSTITUŢIONAL
Lector univ. drd. Lucian-Sorin STĂNESCU

Curs 21

AUTORITATEA JUDECATOREASCA

Separatia puterilor reprezinta in realitate justificarea unui scop politic concret: sa slabeasca
puterea guvernantilor in ansamblul lor, limitandu-i pe unii de altii.
Intr-o asemena viziune se contureaza doua aspecte distincte:
 Separatia Parlamentului in raport cu Guvernul, ceea ce desemneaza guvernantii in sens
larg;
 Separatia jurisdictiilor in raport cu guvernantii, care permite controlul acestora prin
judecatorii independenti.

Specificul activitatii jurisdictionale

Activitatea jurisdictionala are un continut si principii care o diferentiaza de cea legislativa si


executiva, dar o si integreaza intr-o viziune sistemica in ansamblul activitatilor statale.
Statul de drept implica obligativitatea respectarii si aplicarii constitutiilor si legilor.
Judecatorul aplica si interpreteaza legea, dar nu creaza dreptul. El aplica dreptul creat de
Parlament si nu poate inlatura o lege pe motiv ca nu-i de acord cu ea din motive reale sau
sentimentale.

Justitia, in general, e o activitate de rezolvare a litigiilor in litera si spiritul Constitutiei si legilor, a


obiceiului, conventiilor si contractelor.
Judecatorul care infaptuieste justitia cauta sa afle adevarul in procesul respectiv pentru a
identifica exact incalcarea legii, victimele, cauzalitatea, raspunderea si responsabilii.
Pentru ca justitia sa-si poata infaptui misiunea, ea cunoaste o anumita organizare, pe anumite
principii.

Organizarea justitiei se face pe grade de jurisdictie. Ele permit o evaluare in fond a cauzei, dar
si posibilitatea de recurs pentru indreptarea erorilor, reevaluarea situatiilor si a probelor. Se
considera ca cea mai eficienta organizare a justitiei se bazeaza pe doua grade de jurisdictie:
1. fond;
2. apel sau recurs.

Principiile fundamentale ale justitiei

Justitia trebuie sa raspunda unor exigente fundamentale precum:


 legalitatea;
 buna administrare a justitiei;
 accesul la un tribunal;
 garantia unui proces echitabil;
 publicitatea procesului;
 impartialitatea judecatorului;
 proportionalitate in stabilirea sanctiunilor etc.
Din aceste exigente rezulta principiile potrivit carora e organizata justitia. Unele principii privesc
organizarea judecatoreasca, altele activitatea sau pozitia justitiei si judecatorului. Unele principii
sunt de natura constitutionala, iar altele decurg din legile organice ale justitiei.

1. Principiul legalitatii

Acest principiu excede justitiei, fiind de esenta statului de drept. In domeniul justitiei, acest
principiu presupune pe de o parte, legalitatea competentelor si functionarii instantelor
judecatoresti, ceea ce presupune ca pot indepli functii jurisdictionale numai acele autoritati
statale carora Constitutia si legile le recunosc asemenea calitati si care pot rezolva procese
numai in limita competentei si a procedurilor stabilite prin lege. Pe de alta parte, principiul
presupune legalitatea infractiunilor si a pedepselor, adica numai legea penala stabileste natura
infractionala a unor fapte, iar pedepsele aplicate nu isi au izvorul decat in lege (art. 124 –
Constitutia Romaniei).

2. Justitia e unica si impartiala pentru toti

Acest principiu valorifica dreptul fundamental al egalitatii in drepturi a cetatenilor. Constitutia


Romaniei revizuita a declarat justitia nu doar unica si egala, ci si impartiala (art. 124, alin. 2).
Principiul exclude existenta unor instante extraordinare, in sensul ca toti cetatenii trebuie sa fie
judecati de aceleasi instante. Principiul mai presupune folosirea acelorasi reguli de procedura si
acordarea acelorasi drepturi procesuale in mod egal tuturor participantilor.

3. Folosirea limbii oficiale si a limbii materne in justitie

Procedura judiciara se desfasoara in limba oficiala a statului. Persoanele care nu inteleg limba
oficiala trebuie sa li se asigure comunicarea pieselor dosarului si a tuturor actelor procedurale in
limba pe care o cunosc. In art. 128, alin. 2 si 3, se stabileste ca cetatenii romani apartinand
minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor judecatoresti,
in conditiile legii. Cetatenii romani si apatrizii au dreptul de a beneficia de serviciile unui interpret
care in procesele penale sunt asigurate in mod gratuit.

4. Dreptul la aparare

E atat un drept fundamental cetatenesc, cat si un principiul al justitiei. El presupune posibilitatea


efectuarii apararii si reprezentarii de un aparator ales sau desemnat din oficiu. In unele cauze
penale efectuarea apararii e obligatorie, incalcarea acestui drept atragand nulitatea tuturor
actelor procedurale intocmite.

5. Prezumtia de nevinovatie

E un principiu constitutional potrivit caruia o persoana e considerata nevinovata atat timp cat nu
s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare.
El a fost introdus explicit in Constitutia revizuita a Romaniei in art. 23, alin. 11 si reprezinta una
dintre cele mai puternice garantii ale demnitatii si libertatii umane.

6. Independenta judecatorului si supunerea lui numai legii

Potrivit acestui principiu, in activitatea sa, judecatorul se supune numai legii si constiintei sale.
In rezolvarea litigiilor, judecatorul nu poate primi niciun fel de ordine, instructiuni, indicatii sau
sugestii privind solutia pe care trebuie sa o dea.

Inamovibilitatea e o puternica garantie a independentei judecatorului, fiind o masura de


protectie a acestuia. Potrivit acestui principiu, judecatorul nu poate fi nici revocat, nici
retrogradat, nici avansat fara consimtamantul lui.
Un rol important in asigurarea independentei judecatorilor il are controlul hotararilor
judecatoresti. Acest control e efectuat numai de instantele judecatoresti ierarhic superioare si
numai dupa proceduri jurisdictionale.

Organele judecatoresti

Constitutia Romaniei, in titlul VI – Autoritatea judecatoreasca – reglementeaza in ordine


instantele judecatoresti, Ministerul Pulic si Consiliul Superior al Magistraturii.
Justitia insa e infaptuita numai de instantele de judecata.
Potrivit art. 126, alin. 1, din Constitutia Romaniei, instantele judecatoresti sunt:
 Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti stabilite prin legea
organica. Legea de organizare judecatoreasca, nr. 304/2004, stabileste urmatoarele
instante judecatoresti: Judecatorii, Tribunale, Curti de Apel si Inalta Curte de Casatie si
Justitie. In afara lor mai functioneaza si instantele militare, precum si instantele
specializate in anumite materii.
 Ministerul Public cuprinde procurorii constituiti in parchete, care lucreaza sub autoritatea
Ministerului Justitiei. Rolul lui este de a reprezenta in activitatea judiciara interesele
generale ale societatii si de a apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile
cetatenilor. Principiile constitutive de organizare si functionare ale Ministerului Public
sunt urmatoarele: - legalitatea;
- impartialitatea;
- controlul ierarhic;
- independenta in adoptarea solutiilor.
 Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste functia de garant al justitiei. Constitutia
revizuita a prevazut o structura complexa pentru aceasta autoritate care e formata din
19 membri desemnati pentru un mandat de 6 ani, dupa cum urmeaza:
- 14 alesi de adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat;
- 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care
se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat;
- Ministrul justitiei;
- Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
- Procurorul general al Romaniei.

In cazul in care presedintele Romaniei participa la sedintele Consiliului Superior al Magistraturii,


el le si prezideaza.
Aceasta autoritate a fost creata in vederea exercitarii a doua functii expres enumerate in textul
constitutional:
 propune presedintelui Romaniei numirea in functii a judecatorior si procurorilor;
 e colegiul de disciplina al judecatorilor si procurorilor, in conditiile stabilite prin legea
organica.

Ministerul Justitiei e organul de specialitate care exercita atributiile prevazute de lege in


domeniul administratiei justitiei, al executarii pedepselor penale, precum si cu privire la
activitatea Ministerului Public, asigurand conditiile necesare functionarii intregului sistem al
justitiei pe baza strictei aplicari a legii corespunzatoare principiilor democratice ale statului de
drept.

S-ar putea să vă placă și