INTRODUCERE

Motto:
“Pentru a schimba obiceiurile unei ţări
şi a introduce unele noi, este necesar
ca mai întâi să fie înlăturate părerile
preconcepute şi necunoaşterea şi să
convingem oamenii că interesul le va
fi promovat de schimbările propuse.
Aceasta nu este o treabă de o singură
zi.”

Benjamin Franklin, 1706 – 1790

Alimentele sunt vitale pentru existenţa şi propăşirea fiinţei umane

(“Mai întâi trăim, şi apoi filozofăm”).
O importanţă deosebită este acordată promovării şi implementării
sistemelor moderne de control al calităţii alimentelor, în perspectiva
armonizării acestei activităţi cu exigenţele impuse de aderarea la Uniunea
Europeană.
Deschiderea României către pieţele exterioare în cadrul
Organizaţiei Mondiale a Comerţului, şi în perspectiva participării la
Uniunea Europeană conduce la necesitatea adaptării la exigenţele
internaţionale cu privire la sistemele de siguranţă şi calitate a alimentelor.
România are nevoie de programe de control care să asigure securitatea şi
calitatea produselor alimentare româneşti. Din aceste motive se consideră
că este necesară schimbarea actualelor sisteme de control a calităţii din
intreprinderile româneşti şi înlocuirea lor cu sistemele moderne (GMPs,
GHP, HACCP şi ISO 9000:2000).
Obiectivul cursului:
- înţelegerea termenilor fundamentali referitori la conceptele
calităţii, aşa cum sunt definiţi în reglementările Uniunii Europene.
- armonizarea conceptelor calităţii în organizaţiile de
industrie alimentară româneşti cu practica organizaţiilor internaţionale de
profil.
- punerea la dispoziţia acelora care produc şi desfac bunurile
alimentare, a o serie de metode şi principii folosite pe plan mondial, cu
eficacitate recunoscută.
 Prin cuprinsul acestei lucrări se încearcă să se răspundă la
întrebările: ce trebuie să fie asigurat din punct de vedere calitativ şi cum
trebuie să fie asigurată calitatea.
Unele metode au fost experimentate şi aplicate în unităţile de
industrie alimentară din ţara noastră, cu rezultate certe. Numărul
aplicaţiilor, diversitatea acestora şi rezultatele obţinute ne îngăduie să
afirmăm că s-a realizat o experienţă în acest domeniu. Altele (metode
statistice, autocontrolul, HACCP, GMPs, GHP) necesită investigaţii
suplimentare.
Şi într-un caz, şi în celălalt, ele reprezintă un nou mod de a aborda
problemele calităţii, care trebuie continuat şi dezvoltat. Saltul calitativ şi
competitivitatea care se cer a se realiza obligă producătorii a aprofunda şi
aplica ştiinţa modernă şi în industria alimentară.
Noţiunea de calitate a produselor alimentare este complexă, dat
fiind multitudinea factorilor care o condiţionează.
Se vor reţine ca elemente componente ale calităţii produselor
alimentare:
- calitatea nutritivă
- calitatea senzorială
- calitatea igienică
- calitatea estetică.
Limbajul comun şi înţelegerea unitară, bazată pe aceleaşi definiţii
ale conceptelor, sunt primul pas către cunoaştere şi recunoaştere, către
supravieţuirea firmei producătoare de bunuri alimentare şi profit.
Conceptele privind calitatea industrială, ca orice produs industrial,
se proiectează, se implementează, se actualizează şi se certifică.
Ca orice produs, conceptele sunt folosite pentru că aduc profit
atunci când asigură înţelegerea unitară.

Ce este calitatea?

Ceea ce este bun?

Ceea ce este frumos? NU ÎNTOTDEAUNA
Ceea ce este luxos?

Ceea ce corespunde exigenţelor? ÎNTOTDEAUNA

De ce calitatea?
Intreprinderile au trei provocări de înfruntat:
- faţă în faţă cu: noţiunile nou industrializate şi creşterea
productivităţii şi calităţii prestaţiilor acestora.
 - faţă în faţă cu: înnoirea accelerată a tehnologiilor şi
conceperea de noi forme de organizare adoptate la procesul de
producţie.
- faţă în faţă cu: evoluţia comportamentelor sociale şi
oferirea unei autonomii crescute salariaţilor, ca şi a mai multor
posibilităţi de iniţiativă şi reuşită.

Raţiunea de a crea produse sau servicii este ca acestea să fie

“corespunzătoare pentru utilizare” (J. M. Juran a introdus sintagma
“fitness to use”). Această sintagmă este un concept de bază al cuvântului
CALITATE.