44 pagini

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI
CU NEVROZA ASTENICĂ
            COORDONATOR:

-2008-

 CUPRINSUL LUCRĂRII DE DIPLOMĂ

         CAPITOLUL I.

         PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII………………………………  4

                   1.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului afectat................4

                    1.2. Definitie......................................................................................5

                   1.3. Simptomatologie……………………………………………... 6

                   1.4. Etiologie…………………………………………………….... 7

                   1.5. Patologie ……………………………………………………..  8

                   1.6. Clasificarea si forme clinice………………………………….  8

                   1.7. Tratamentul medicamentos…………………………………..  9

         CAPITOLUL II.

         SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTRĂRII       

PÂNĂ LA EXTERNARE sI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE    DE
AFECŢIUNE………………………………………………………  11

                   2.1. Internarea pacientului în spital…………………………….    11

                   2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare……………………….   12

                   2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati……….   13

                   2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative………………   14

                   2.5. Alimentatia bolnavului…………………………………….    15

                   2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului ..  16

                   2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice……………… 17

                   2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse

                          de afectiune…………………………………………………. 19

                   2.9. Educatia pentru sanatate……………………………………  20

                   2.10. Externarea bolnavului……………………………………..  21

         CAPITOLUL III.

         PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALĂ ………………………... 22

                   - Cazul nr. 1 - plan de îngrijire ………………………………….. 23

                   - Cazul nr. 2 – plan de îngrijire…………………………………...24

                   - Cazul nr. 3 – plan de îngrijire …………………………………. 25

         CAPITOLUL IV.

         ANALIZA CAZURILOR DE BOALA PREZENTATE sI CONCLUZII

GENERALE ASUPRA LUCRĂRII…………………………………………  34

         BIBLIOGRAFIE………………………………………………………36

CAPITOLUL  I.

PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII

1.1. ANATOMIA sI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

CENTRAL
 Sistemul nervos receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul
extern si intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii.
Prin functia reflexa care sta la baza activit& 121f520b #259;tii sale, sistemul nervos
contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si a echilibrului dinamic
dintre organism si mediul înconjurator.

         Siatemul nervos, unitar ca structura si functie, este împartit în:

                   -sistemul nervos al vietii de relatie (somatic)- care asigura echilibrul

organismului cu conditiile variabile ale mediului;

                   -sistemul nervos al vietii vegetative, care regleaza permanent activitatea

organelor interne.

         Segmentele sistemului nervos central sunt: maduva spinarii, trunchiul cerebral,
cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrale. Organele nervoase care formeaza
nevraxul sunt învelite de sistemul meningeal, format din trei membrane: piamater,
arahnoida si dura mater. Între arahnoida si piamater exista un spatiu mai larg în care
se gasesc lichidul cefalorahidian, cu rol de protectie mecanica si trofica.

         Maduva spinarii, adapostita în canalul vertebral, se întinde de la gura occipitala

CI-pâna la nivelul vertebrei lombare L2, de unde se continua cu o formatiune subtire-
filum terminale- pâna la vertebra a doua coccigiana. Nervii lombari si sacrali, în
traiectul lor spre gaurile intervertebrale, împreuna cu filum terminale, constituie
coada de cal.  În sectiune transversala maduva apare constituita, în interior, din
substanta cenusie- formata din corpii neuronali si strabatuta de canalul ependimar, iar
la exterior substanta alba, constituita din fibre nervoase mielinice si celule gliale. 
         Trunchiul cerebral, continua maduva spinarii si este format din bulb, punte si
mezencefal. Structural, trunchiul cerebral este constituit din formatiuni cenusii si
albe, omologe celor medulare. Substanta cenusie este situata în interior si fragmentata
în numerosi nuclei, separati prin substanta alba care apare si la periferie.

         Cerebelul este situat în etajul inferior al cutiei craniene, înapoia trunchiului
cerebral, fiind alcatuit din doua parti laterale- emisferele cerebrale, conectate printr-o
portiune mediana denumita vermis. Legaturile cerebelului cu trunchiul cerebral se fac
prin cele trei perechi de pedunculi cerebelosi care îl leaga de bulb, punte si
mizencefal.

         Diencefalul  situat în prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele

cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa: thalamus,
metatalamus, epitalamus si hipotalamus.

         Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos
central. Sunt separate prin fisura interemisferica si legate în partea bazala prin
formatiuni de substanta alba: corpul calos, trigonul cerebral, comisurile albe.
Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie dispusa la
suprafata, formând scoarta cerebrala si substanta alba la interior, alcatuita din fibre de
asociatie, comisurale si de proiectie.

         Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente strâns
legate între ele: compartimentul de cunoastere (gândirea, atentia, orientarea,
învatarea, mempria etc.) cu ajutorul careia omul cunoaste realitatea si patrunde în
descifrarea legilor ei, comportamentul afectiv, constituit din trairile, emotiile,
sentimentele si pasiunile pe care omul le încearca în viata si comportamentul
volitional, constând în totalitatea hotarârilor, deciziilor si an preseverenta împlinirii
lor. Aceste aspecte deosebite de importante ale activitatii superioare asigura corelatii
optime ale organismului cu mediul fizico-biologic si social, fiind din ce în ce mai
mult studiat de catre fiziologi.

      1.2. Definitie

          Nevroza este o tulburare psihica manifestata printr-un comportament anormal,
cu diverse forme, de care bolnavul este constient, dar nu îl poate stapani..

Nevroza perturba afectivitatea si emotivitatea, dar nu afecteaza facultatile

intelectuale.

Neurastenia este una din cele trei forme de nevroza întalnita la om si

caracterizeaza în special printr-un simptom capital: astenia ( oboseala nervoasa )
persistenta.

         - este o stare de mare oboseala. Favorizata de surmenaj si însotita de

tulburari psihice (tristese, insomnie, nehotarare) de tulburari functionale
(cardiovasculare, digestive, sexuale) si de dureri cu diferite  lacalizari;

                   - este o tulburare speciala, persistenta a sistemului nervos central,

fara leziuni organice, determinata în special de conflicte sufletesti, boala de care omul
este constient si de care se ancearca sa se vindece, nevroya astenica fiind trecatoare si
vindecabila.

             1.3. Simptomatologie

Debutul neurasteniei este de cele mai multe ori lent.

    Oboseala sau astenia este simpomul principal.

- poate fi fizica sau intelectuala (mai predominanta)

 - are un caracter particular, special, neplacut si apasator, o senzatie de
enervare, de gol si nu cedeaza la mijloacele de repaus sau distractie;

- astenia fizica este aproape permanenta si apare dimineata, la trezirea

din somn. Bolnavul se simte incapabil sa coboare din pat.

                   Chiar daca în timpul zileise poate observa o usoara ameliorae a oboselii,
totusi dupa cateva ore de munca ea reapare.

                  - astenia intelectuala se traduce printr-o senzatie penibila de neputinta de a

mai face fata muncilor intelectuale. Toate zgomotele cat de mici, fiecare închidere de
usa, exaspereaza bolnavul. Aceasta astenie se poate diminua catre seara.

     Cefaleea este al doilea simptomca frecventa si aproape întotdeauna prezent.

-         în cea mai mare parte a cazurilor durerea de cap este intermitenta.

Apare brusc sau se accentueaza progresiv.

- este variabila ca intensitate si aproape totdeauna legata de

oboseala;

                            - ca localizare apare în regiunea cefei cu o senzasie de apasare, de

strangere acre iradiaza catre frunte, tampla sau coboara de-a lungul coloanei
verterbrale;

- este de obicei diurna si foarte rar nocturna.

     Insomnia sau tulburarea somnului sunt foarte frecvente fara a fi însa
constante sau durabile. În general este vorba de un somn foarte superficial si mai rar
de insomnie pura si poate fi însotita de somnolenta în timpul zilei.

- din punct de vedere al orarului ea se manifesta la începutul noptii

(insomnie de adormire);
           - în timpul somnului pot apare foarte des cosmaruri (senzatie de ratacire,
pierdere etc.) care pot sa-l trezeasca brusc din son, fiind cuprins de o senzatie de
teama.

Tulburari secundare:

- tulburari psihice : fenomenul cel mai important este oboseala

intelectuala.

Bolnavul constata treptat o greutate în gandire, atentia mult scazuta

(hipoprosexie), uitarea obiectelor, a numerlor proprii (hipomnezie);

-         tulburarea vointei: nu-si mai duc la îndeplinire selurile propuse

(disbulie) ;

-         tulburari senzitivo-senzoriale: bolnavul are adeseori ameteli, senzati

de leganare. Pot aparea si tulburari de vedere: vederea dificila,
încetosata;

-         tulburarile glandelor endocrine:  la multi bolnavi se poate observa o

aparenta hipertiroidie sau hipotiroidie;

-         hiperfoliculismul, de obicei constitusional, e adesea însosit de

spasmofilie;

-         secresia foliculinica normala sau chiar spre exces se traduce printr-o
mentruatie uneori excesiva care tine 5-6 zile si are un ritm regulat.

1.4. Etiologie

Se cunosc trei factori mai importanti raspunzatori de aparitia nevrozei

astenice:

-                           factorul psihogen adica tulburarile sufletesti:

 -                           factorul somatogen adica tulburarile organice corporale care pot
favoriza sau dezlantui o nevroza;

-                           factorul predispozant care tine de ereditate si constitutie.

Factorul psihogen este factorul eential care provoaca o nevroza astenica. La

baza oricarei nevroze astenice sta unul sau mai multe conflicte sufletesti care în
general pot îmbraca aspectele cele mai variate. Necazurile, grijile, deceptiile, emotiile
neplacute si prelungite si general traumele psihice sunt acelea care mai curand sau
mai taryiu sunt fundamental vinovate de aparitia bolii. O importanta deosebita o
reprezinta factorii emosionali, afectivi în special frustrarile afective, rsceala
sufleteasca, despartirea de cei dragi, dramele familiare.

Unul din factorii declansatori cei ma importanti al neurasteniilor este

surmenajul psihic. Munca neplanificata, munca în asalt, munca neritmica, toate pot
conduce catre o nevroza.

Factorul somatogen foarte multe tilburari organice, foarte multe bolii, fara a
provoca în mod direct o nevroza, o pot declansa. Mai mult, unele boli cronice, daca
nu sunt îndepartate, contribuie ,, din umbra ,, la întretinerea nevrozei. Printre cauzele
organice care sunt raspunzatoare de aparitia neurasteniei se afla si perioadele de
schimbari fiziologice importante, de ordine endocrin, cum unt sarcina, alaptarea,
menopauza.

De asemenea, un factor somatogen important îl constituie si bolile infectioase

si surmenajul.

Factorul predispozant unul dintre cei mai importanti factori predispozanti îl

constittuie tipul de sistem nervos. Dintre cele patru tipuri, tipul ,, slab,, si tipul ,,
puternic neechilibrat ,, sunt cei mai predispusi. Exista si anumite tipuri
constitutionale, dintre cei grasi si cei slabi, cei slabi fac mai utor nevroza, dintre
expansivi si introvertiti, ultimi o fac mai repede.

1.5. Patogenie

Nevroza astenica este destul de raspandita.

Evidenta clinica a aratat ca varsta la care apare nevroza astenica cel mai
frecvent este între 25-45 ani.

În ce priveste sexul, ea este mai raspandita la barbati. De asemenea ea apare la

persoanele cu un grad mai ridicat de cultura.

Patologia neurastenica este de fapt numai solicitare cu o scadere de energie si

de aici apar toate semnele clinice.

1.6. Clasificare si forme clinice:

În functie de simptomele care domina tabloul clinic au fost izolate mai

multe forme de neurastenie:

-  nevroza astenica pura;

-  nevroza astenica cu elemente anxioase;

-  nevroza astenica cu elemente depresive;

-  nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice;

-  nevroza astenica cu elemente  (isterice).

Din punct de vedere a cazurilor psihice declansatoare exista:

-                           nevroza de esec- apare la cei care îsi propun teluri care îi depasesc;

-                           nevroza de neadaptare care rezulta din ambianta noua în care o

persoana este silita sa traiasca fara a se putea adapta;
 -                    nevroza de frustrare o resimt cei care au impresia sau certitudinea
ca nu mai sunt suficient de iubisi;

-                    nevroza de asteptare care apare la indivizi care asteapta vreme

îndelungata un eveniment important, sau o hotarare capitala pentru viata sa.

        

1.7. Tratamentul medicamentos

Tratamentul nevrozei astenice presupune:

-         tratament igieno-dietetic;

-         tratament medicamentos;

-         tratament balneofizioterapic;

-         psihoterapie.

      Tratamentul igeno-dietetic presupune:

a)     regim de munca rational si adaptarea unui ritm succesiv repaus munca;

b)    tratament dietetic care trebuie sa aiba în vedere hranirea substantiala a

bolnavului cu atât mai mult cu cât aceasta sufera de foarte multe ori de o lipsa a
poftei de mâncare. Se vor întrebuinta si vitamine, în special vitamina A, B1, B6, C.

Tratamentul medicamentos este în general foarte variat. În general el se

îndreapta spre trei principale: sa calmeze, sa stimuleze organismul si sa refaca
somnul.

Pentru primul se folosesc calmante usoare, asa numitele tranchilizante minore ca :

Ciclobarbitalul, Bromovalul, Luminalul etc. (în doze mici).

În ceea ce priveste corectarea somnului si îndepartarea insomniei se folosesc în

special barbiturice ca : Ciclobarbital, Dormicum, etc.
 Efectul cel mai bun se obtine însa prin asocierea barbituricelor cu tranchilizante
majore : Clordelazin, Romergan, etc.

La bolnavii cu deficit ponderal si cu lipsa poftei de mâncare sa aplicat cu succes o

cura de hidrazida. Pe aceeasi linie se foloseste si insulina an doze mici, 5 unitati.

Somnoterapia are indicatii mai restrânse. Ea se aplica de obicei an nevroza

astenica datorata unui surmenaj fizic sau intelectual. Se face o cura de somn prelungit
(18-24).

Tratamentul balnezofizioterapic:

Una din metodele cele mai importante este cura frecventa de repaus, de odihna.
Beneficiul este maxim daca bolnavul locuieste într-o localitate situata la o altitudine
medie si înconjurata de paduri. S-a folosit cu succes hidroterapia (bai caldute la 35 C
timp de 30 min.), bai aromate cu esente de brad, bai de acid carbonic.

Psihoterapia : este o actiune multilaterala care se adreseaza atât intelectului, cât si

sferei emotionale a individului. Ea cuprinde atât o latura analitica cât si una sintetica
de recladire a personalitatii pe baze mai sanatoase.

Psihoterapia în grup da rezultate foarte bune.

Foarte importanta este educatia vointei.

Adesea este foarte util sa se asocieze psihoterapiei, ergoterapia (terapia prin

munca). Adesea o munca fizica: taiatul lemnelor, gradinaritul sunt mijloc salutar de a-
si întari sistemul nervos.

Dar adevarata terapie a neurasteniei nu se poate realiza fara autoeducare. Câta

vreme conflictele proprii sufletesti nu sunt rezolvate nevroza în general persista si
multa vreme si este o lupta fara învingator.
 Tratamentul medicamentos este în general foarte variat. Pentru calmarea
bolnavului se folosesc calante usoare si anumite tranchilizante minore ca:

   - Ciclobarbitalul sedativ hipnotic cu actiune rapida si de scurta durata.

Contraindicatii:  - depresie de cauza cerebrala;

                       - alergie la barbiturice;

                       - insuficienta hepatica, respiratorie, renala alcoolism

Reactii abverse: - oboseala, ameseli;

                       - de toleranta si dependenta;

                       - supradozare acuta de coma.

Diazepam – pentru efectul lui tranchilizant

Contraindicatii: - coma colaps;

                      - alergie la substanta;

Reactii adverse: - ameteli;

                      - tulburari de vedere;

                      - astenie fizica si psihica;

                      - hipotensiunea arteriala.

În ceea ce priveste corectarea somnului si înlîturarea insomniei se folosesc în

special barbiturice ca: Ciclobarbitalul, Dormicum, etc.

Dormicum – inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid al actiuni

sale.

Contraindicatii: -intoleranta la substanta;

                      - psihoze, depresii psihice, miastenie;

                           - prudenta la vârstnici, insuficienta respinratorie;

Reactii adverse se datoreaza efectului sedativi sunt dependente de doza

administrata;

                      - injectabil poate apare somnolenta

CAPITOLUL 2

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL

INTRĂRII PÂNĂ LA EXTERNARE sI EFECTUAREA

TEHNICILOR IMPUSE DE AFECŢIUNE

         2.1. Internarea pacientului în spital

         Internarea bolnavului cu nevroza astenica se face în clinica de psihiatrie

cândacesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment
important în viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul sau obisnuit si este
nevoit sa decurga la ajuttorul oamenilor straini.

         Internarea în spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a

biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomanda
internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer eliberat
de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada identificarii lor, asistenta de
serviciu va anunta imediat organele de politie.

Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii
internati fiind înscrisi în registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia de
observatie cu datele de identitate ale bolnavului si datele anamnestice culese de la
bolnav sau însotitori.
         În vederea examinarii bolnavului de catre medic, asistenta va ajuta bolnavul sa
se dezbrace si va asigura conditii necesare unei bune derulari a examinarii.

         Examinarea clinica poate fi completata de prelevari de produse biologice si

patologice si de un examen psihologic.

         Dupa stabilirea diagnosticului înainte de a ajunge în sectia cu paturi, bolnavul

trece prin serviciul de internare unde:

-         va fi îmbaiat si – daca e cazul – deparazitat;

-         hainele si obiectele persoanle vor fi înregistrate în vederea

înmagazinarii pe perioada internarii.

-         dupa terminarea baii bolnavul va fi îmbracat cu pijama sau camasa de

noapte, ciorapi si papuci.

Bolnavul astfel pregatit va fi dirijat pe sectia une se prezinta la asistanta sefa

sau registratorul medical în vederea internarii.

O primire adecvata în sectie diminueaza stresul suferit de bolnav la internare si

usureaza adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul în
salonul indicat, îi face cunostinta cu ceilaltti bolnavi, îl ajuta sa-si aranjeze obiectele
în noptiera, îl conduce pentru a cunoaste sectia, prezentându-i cabinetul asistentelor,
sala de mese, grupul sanitar, îl aduce la cunstinta regulamentul de ordine intreioara.

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare

În spitale de psihiatrie, asigurarea conditiilor de specialitate a bolnavilor are un

rol foarte important.
 Bolnavii internati aici sa se simta cât mai confortabil, de aceea se vor asigura
saloane de zi cât si saloane de noapte. Saloanele trebuie sa fie de dimensiuni mici (2-
3), sa fie bine aerisite, linistite. Se va avea însa grija ca prizele sa fie bine izolate. De
asemenea, ferestrele prevazute cu gratii, iar rezervele rezervate bolnavilor agitati sunt
capitonate cu cauciuc moale si sunt prevazute cu vizoare. De asemenea, sectia de
psihiatrie trebuie sa asigure bolnavilor si ateliere pentru ergoterapie.

Pentru ca bolnavii stau majoritatea timpului spitalizarii în pat acesta trebuie sa

aiba anumite calitati: sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca
atât cerintele de confort ale bolnavului cât si ale personalului de îngrijire, sa-i permita
bolnavului sa se poata misca în voie, sa nu limiteze miscarile. De asemenea, se va
asigura schimbarea lenjeriei de pat de câte ori este nevoie.

În sala de mese trebuie sa se asigure conditii igienice de mediu, se aeriseste , se

vor aranja estetic mesele, toate pentru a-l creste apetitul.

2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati           

Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Asigurarea igienei generale si corporale este importanta în evolutia unei boli,

de aceea asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea regulilor de
igiena.

În cazul neurastenicului, asigurarea igienei generale si corporale este în

majoritatea cazurilor precara pentru ca pacientul prezinta dezinteres pentru propria-i
persoana si pentru cei din jur.

De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla în mod discret,

de a îndruma si la nevoie, de a efectua, atunci când este cazul toaleta de dimineata si
seara. Astfel ea va îndemna bolnavul sa-si spele fata, gâtul, membrele superioare,
regiunea axilara. De asemenea sa efectueze toaleta cavitatii bucale si sa-si îngrijeasca
parul. Daca este cazul va atrage atentia si asupra lenjeriei de corp sa fie tot timpul
curata si îngrijita.

Observarea pozitiei pacientului în pat

Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia bolnavului

în pat pentru ca în foarte multe boli bolnavii, pentru a-si proteja partea bolnava,
adopta pozitii care sa le diminueze durerea. În cazul neurasteniei, care este o ,,boala a
creierului,, bolnavii nu au o anume pozitie în pat sau în timpul somnului care sa
atraga atentia, dar foarte frecvent lenevesc în pat si este necesara supravegherea
pozitiei pentru a preveni escarele. Totusi se poate urmarii pozitia bolnavului pentru a
sesiza eventualele modificari survenite în timpul tratamentului.

De asemenea este foarte importanta de urmarit si faciesul bolnavului. De cele

mai multe ori, la un neurastenic se poate observa foarte usor un facies care tradeaza,
oboseala, astenia de care el se plânge. Este un facies putin mobil, cu trasaturile trase.

Pregatirea patului si accesoriile lui

Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecându-si bolnavul
majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod, de
dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat, pentru ca îngrijirile,
investigatiile si tratamentele aplicate bolnavului sa fie usor de efectuat.

Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful

plic, fata de perna.

Schimbarea lenjeriei de pat

 Este o problema în asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si îngrijirea
bolnavilor.

La intrarea în salon bolnavul gaseste patul pregatit cu lenjerie curata, salonul

bine aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de câte ori este nevoie si pe parcursul
internarii.

2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru asistenta

medicala, atât pentru a urmari evolutia boli, cât si pentru a urmari evolutia
tratamentului deoarece unele medicamente pot influenta aceste functii. Ele vor fi
masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate în foaia de observatie.

Respiratia – nevoia omului de a capata oxigenul din mediu si a elimina dioxid

de carbon, poate prezenta unele modificari în neurastenie.

Bolnavii nevrotici se plâng adesea de o senzatie subiectiva d sufocare, de lipsa

de aer (dispnee) ceea ce îi face sa inspire din când în când profund uneori sa ofteze.

Ritmul respiratiei ( în mod normal este de 16-18 pe minut) este ceva mai des,
iar uneori poate exista o  adevarata aritmie.

Temperatura corpului (valori normale 36-37 C°) nu prezinta modificari

importante în cazul unui bolnav neurastenic.

Pulsul este expansiunea ritmica a arterelor, cu valori normale cuprinse între 60-
80 batai/minut la un adult sanatos.
 În cazul neurastenicului bate uneori mai des, prezentând o usoara tahicardie sau
din potriva mai rar (bradicardie). Se constata deci o labilitate, o nestatornicie a
pulsului, care bate când mai încet, când mai tare.

Tensiunea arteriala presiunea exercitata de sângele circulant asupra peretilor

arteriale, prezinta si ea unele modificari. Valorile normale la un adult sanatos sunt
cuprinse între 115-140/70-90 mmHg.

În cazul neurastenicilor ea este scazuta (hipotensiune arteriala)

În cea ce priveste functiile vegetative, aici se constata câteva modificari:

-         diureza neurastenicului nu prezinta modificari;

-         scaunul în cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor

digestive poate prezenta unele modificari, bolnavii pot avea fie
constipatie, fie diaree;

-         varsaturile în cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor

digestive, pot fi prezente, dar au caracter trecator, fara sa influenteze
evolutia bolii;

-         transpiratia multi bolnavi pot prezenta o usoara diaforeza, care însa
creeaza doar un usor disconfort;

-         nevroza poate tulbura si buna functionare a glandelor endocrine, ele

apar însa mult mai târziu.
 Unii bolnavi pot prezenta si o aparenta hipotiroidie (care, daca exista înainte,
poate declansa sau mari intensitatea neurasteniei). De asemenea hiperfoliculism, de
obicei constitutional, adesea însotit de spasmofilie, mai ales la femeile tinere.

Secretia foliculara normala sau chiar spre exces se traduce printr-o menstruatie
abundenta (hipermenoree), 5-6 zile si care are un ritm regulat. Sa constatat de
asemenea ca apar fenomene trecatoare de pseudo – frigiditate, respectiv pseudo –
impotenta.

2.5. Alimentatia bolnavului

Alimentatia bolnavului neurastenici este o alimentatie activa. Ea trebuie sa aiba

în vedere hranirea substantiala a bolnavului cu atât mai mult cât acestia sufera de
foarte multe ori de o lipsa a poftei de mâncare.

Bolnavii neurastenici au un regim alimentar normal. Se vor suprima, însa,

pentru un timp alcoolul, condimentele si excesul de carne sau de conserve. Bolnavul
va avea mai multe mese pe zi, usoare si dese, mai ales în starile dispeptice.
Alimentatia ca fi bogata în legume si fructe, care sa-i asigure un aport marit de
vitamine, în special vitamina A, B1, B6, C.

2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

1. În spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate în

rubrica ,,tratament,, din foaia de observatie, cu data calendaristica, forma de
prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea de administrare, doza unica si orarul.

Medicamentele sunt substanta de origine minerala, animala, vegetala sau

chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice într-o forma de
administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru prevenirea, ameliorarea sau
vindecarea bolilor.

La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamentele,

prescrise, tinând cont de regulile de administrare a medicamentelor.

2. În cazul bolnavului cu nevroza astenica se administreaza urmatoarele

medicamente:

Glucoza 5%                 - 250 ml x 2/zi;

                                    - se administreaza parenteral prin punctie venoasa;

Insulina              - 15 UI/ zi;

                                  - se administreaza subcutanat;

Piracetam        - 2 x 1 tableta / zi;

                                 - se administreaza per oral;

Peritol            - 3 x 1 comprimat / zi;

                               - se administreaza per oral;

Electrovit     - 1x 3 drajeuri / zi;

                              - se administreaza oral;

Vitamina B1 lf – o fiola / zi;

                        B6 lf – se administreaza subcutanat sau intramuscular;

 Vitamina C            - o fiola / zi(500 mg);

                            - se administreaza intavenos;

Dormicum - 1 tableta seara;

                            - se administreaza oral.

2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice

Regulile de baza în aplicarea precautilor universale:

o       considerarea toti pacientii potentiali infectati;

o       considerarea ca sângele, alte fluide biologice si tesuturile

sunt contaminate cu HIV si HBV;

o       considera ca acele si alte obiecte folosite în practica

medicala sunt contaminate dupa utilizare.

         Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicala le are în
îngrijirea bolnavilor îl reprezinta si efectuarea recoltarilor de produse biologice si
patologice.

         Examenele de laborator efectuate produselor biologice si patologice

completeaza simptomatologia boli cu elemente obiective exprimata modificarile
aparute. Ele confirma sau infirma diagnosticul clinic.

         În nevroza astenica recoltarea produselor biologice se face pentru a exclude o

tuberculoza, anemii, boli cronice, infectii de focar.
         V.S.H. – viteza de sedimentare a hematiilor este rapiditatea cu care se produce
asezarea hematiilor.

         Asistenta medicala se spala pe mâini, îmbraca manusile de cauciuc sterile,

aspira în seringa 0,4 ml citrat de sodiu, sol. 3,8 %. Se punctioneaza vena si se aspira
1,6 ml sânge. Se scurge seringa în eprubeta si se agita. Se eticheteaza si se trimite la
laborator.

                V.n. eritrocitele: 4,5-5,5 mil/mm la barbati;

                                             4,2 -4,8 mil/mm la femei;

                       hemoglobina: 15+/-2g la 100 ml la barbati;

                                            13+/-2g la 100 ml la femei;

                       leucocite: 4200-8000/mm;

                       trombocite : 20-4+% 150- 400.000/mm³.

Recoltarea sângelui pentru examene serologice – cerceteaza prezenta sau absenta

anticorpilor în serul bolnavului. Sângele se recolteaza prin punctie venoasa direct în
eprubeta într-o cantitate de 5-10 ml.

Dupa coagulare se desprinde cheagul de sânge de pe peretele eprubetei si dupa

30 de minute se decanteaza serul într-o eprubeta sterila. Din el se fac mai multe
reactii, în functie de boala suspicionata  (tifos, sifilis, scarlatina, viroze).

Examen de urina

Dupa toaleta organelor genitale externe se recolteaza 150 ml de urina.

 Examenul de laborator furnizeaza:

            - date macroscopice (culoare, luciu, miros, densitate).

            - date microscopice (sediment în care se gasesc elemente figurate,

cilindri, celule epiteliale).

                   - date fizico-chimice (pH, ionograma, proteinurie,

creatinina);

Toate rezultatele examenelor de laborator trebuie sa fie în limitele

valorilor normale în cazul neurasteniei.

2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de

afectiune

Electrocardiograma (EKG) înregistrarea grafica a rezultantei

fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.

Pregatirea pacientului pentru EKG:

- se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a înlatura

factorii emotionali;

- se transporta bolnavul în sala de înregistrare, de preferinta cu caruciorul

cu 10-15 min. înainte de înregistrare;

- aclimatizarea bolnavului cu sala de aclimatizare;

- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatie si va fi rugat sa-si

relaxeze musculatura.
          Montarea electrozilor:

         - Montarea electrozilor pe membre

                   rosu – mâna dreapta;

                   galben – mâna stânga;

                    verde – picior stâng;

                   negru – picior drept.

       - Montarea electrozilor precordiali

                V1- spatiul VI intercostal, pe marginea dreapta a sternului;

                V2- spatiul VI intercostal, pe marginea stânga a sternului;

                V3- între V2 si V3;

                V4- spatiul V intercostal, stâng pe linia medioclaviculara;

                V5- la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara

anterioara stânga;

                V6 – la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara

mijlocie stânga.

       Îngrijirea pacientului dupa EKG: - ajuta bolnavul sa se îmbrace;

                                                         - este ajutat sa se întoarca în salon.

    2.9. Educatie pentru sanatate

     Boala este o reactie a organismului fata de factori nocivi de materii.
Restabilirea completa a bolnavului nu poate fi conceputa, decât prin îndepartarea
cauzelor, care au determinat-o, adica acelor cauze, care se datoreaza mediului
înconjurator.

         Asistenta trebuie sa-si desfasoare în asa fel activitatea educational sanitara, încât
aceasta sa constituie un factor de influenta pozitiva asupra psihicului bolnavului, sa
constituie la crearea unor emotii pozitive, care urmaresc otimismul si încrederea
bolnavului în medic si asistenta medicala si în eficacitatea masurilor terapeutice.
Trebuie sa dezvoltam încrederea bolnavului în vindecarea sau ameliorarea starii lui,
daca va respecta constiincios si riguros presciptiile si recomandarile medicale.

         Cuvântul medicului si al asistentei, joaca un rol important în întarirea

neuropsihica a bolnavului. Un cuvânt cald de lamuriri si îmbarbatarea totodata da
forte noi organismului în lupta sa cu boala, dupa cum un cuvânt nechibzuit, care ar
îngrijora pacientul sau i-ar distruge speranta în vindecare, poate scade puterea
organismului si înrautatii cursul bolii.

         Masurile de educatie sanitara se încadreaza tendintelor mereu actuale ale

asistentei psihiatrice de tip comunitar. În acest scop toti membrii unei echipe
terapeutice trebuie sa sensibilizeze anturajul familial si profesional în legatura cu
modalitatile de debut, evolutie si cu particularitatile etapei terapeutice reabilitative.

         Readaptarea bolnavului la noul stil de viata, depinde în mare parte si de familia,
care îl îngrijeste.

                  Profilaxia bolii ,, dusmanul cunoscut este pe jumatate învins”. Acelasi
lucru si pentru nevroza astenica. Pentru a o depista din vreme, pentru a o preveni este
bine ca fiecare sa-i cunoasca bine manifestarile pentru a lua din vreme masurile
energice care se impun. Elementul principal cade pe trei elemente principale asupra
carora trebuie sa luam aminte: întarirea sanatatii, psihoprofilaxia  si organizarea
activitatii atât în ce priveste regimul de munca cât si regimul de odihna.

    2.10. Externarea bolnavului

    Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medicul curant si
sef de sectie. Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va
pune la dispozitia medicului de salon.

Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura

alimentatia pâna în ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile înaintea iesirii din spital, va
anunta familia bolnavului si  va da explicatiile primite de la medic, cuprinse în biletul
de iesire. Va lamurii în special prescriptiile referitoare la tratamentul medicamentos,
daca bolnavul si-a însusit în mod corespunzator tehnicile necesare pentru tratamentul
la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte la control.

Asistenta va însoti bolnavul pâna la magazia cu efecte, unde îl va ajuta sa

primeasca hainele si va lua de la bolnav efectele spitalului. Înainte de externare
asistenta medicala va verifica, daca bolnavul are biletul de iesire si retetele pentru
tratamentul prescris.

Capitolul 3
PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALĂ
Cazul numarul 1

     Date fixe      Numele si prenumele: D.M.

                       Vârsta: 48 ani

                         Sexul : F

                       Ocupatia: asociata la o societate comerciala

                       Domiciliul : Reghin

                       Data internarii: 06.04.2008

                       Data externarii: 22.04.2008

     Manifestari de dependenta:       - tristete

- irascibilitate
- inapetenta
- neliniste
- astenie(slabiciunea starii generale)
- fatigabilitate
- plâns

Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat în urma cu câteva

luni datorita programului foarte încarcat de la locul de munca si a problemelor care au
aparut. Acuza insomnii, neliniste, tristete, plâns, inapetenta. Simptomele s-au exacerbat
în urma cu doua saptamâni, motiv pentru care se interneaza.

Diagnosticul medical: nevroza astenica cu elemente depresive.

Problemele pacientei: - stare generala alterata

     - alterarea somnului

     - alterarea nutritiei
                                        - diminuarea interesului pentru efectuarea activitatilor
cotidiene
 Diagnostic de Obiective Interventii
îngrijire
1. Diminuarea Pacienta sa îsi recapete -se discuta cu bolnava de câte ori În de
interesului pentru interesul pentru aceasta simte nevoia sa o faca. inter
efectuarea activitati cotidiene, sa redob
activitatilor nu mai plânga. - este lasata sa-si exprime majo
cotidiene sentimentele, temerile,de asemenea trebu
manifestate prin mesajul transmis bolnavei va fi unul
tristete, plâns. clar.
2. Alterarea starii - pacienta sa-si - se asigura bolnavei o camera În ur
generale recapete linistea de linistita, cu temperatura optima, care care
manifestata prin care are nevoie. sa ofere siguranta. ei ps
fatigabilitate, sa zâ
astenie. - reluarea relatiilor - stimularea bolnavei în efectuarea
interpersonale. unor activitati si la sfârsitul lor va fi
recompesata cu laude.
3. Alterarea Asigurarea unui somn - pacienta nu va fi lasata în timpul Dupa
somnului datorita corespunzator din zilei prea mult sa se odihneasca, iar va fi
insomniei punct de vedere seara se asigura o camera linistita somn
manifestata prin calitativ si cantitativ. lipsita de factori nocivi. punc
neliniste, canti
irascibiliatea. - ca interventie delegata se
administreaza un somn usor.
4. Alterarea nutritiei Bolnava sa se Se asigura alimentatia în functie de Apet
datorita aportului alimenteze normal, sa preferintele bolnavei si de necesitati, se al
insuficient fie echilibrata toate pentru a-i stimula apetitul. Daca cores
manifestat prin hidroelectrolitic. refuza alimentele se utilizeaza
inapetenta. alimentarea parenterala.
 Cazul numarul 2

     Date fixe      Numele si prenumele: D.T

                       Vârsta: 40 ani

                       Sexul : F

                       Ocupatia: vânzatoare

                       Domiciliul : Tg. Mures

                       Data internarii: 22.05.2008

                       Data externarii: 10.06.2008

     Manifestari de dependenta:       - tristete

- cefalee
- inapetenta

                                                                  - neliniste

- astenie(slabiciunea starii generale)

- fatigabilitate

Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat în urma cu

aproximativ un an de când îi pleaca fratele în strainatate (singurul frate). De câteva luni
acuza insomnii, neliniste, tristete, fatigabilitate, inapetenta, astenie, motiv pentru care
se interneaza.

Diagnosticul medical: nevroza astenica.

 Problemele pacientei: - stare generala alterata
     - alterarea somnului
                                         - alterarea nutritiei
                                         - deficit de autoîngrijire
                                         - slabire fizica
Diagnostic de îngrijire   Obiective
1. Alterarea starii generale Pacienta sa fie mai
    datorita nelinistii, linistita, mai relaxata.
irascibilitate manifestata
prin cefalee anxietate.
2. Alterarea nutritiei Asigurarea unui aport
manifestata prin inapetenta alimentar în functie de
datorita aportului necesitatile pacientei.
insuficient.
3.Alterarea somnului Pacienta sa aiba un somn
datorita insomniei de odihnitor, linittit
adormire manifestata prin corespunzator calitativ si
astenie, neliniste. cantitativ.
4.Deficit de auto îngrijire Pacienta sa se preocupe,
datorata problemelor cu sa se îngrijeasca si de
care se confrunta manifestat aspectul ei exterior.
printr-un aspect exterior
neângrijit.
5. Stabilirea fizica adinamie Bolnava sa-si
manifestata prin redobândeasca interesul
fatigabilitate. pentru desfasurarea unor
activitati sa-si
redobândeasca
încrederea în fortei
proprii.
      Interventii
-bolnava este incurajata sa discute
cu familia despre problemele ei si în
aceeasi timp va fi ascultat atent ;
-vor fi înlaturati factorii iritanti;
Se va stimula apetitul bolnavei
asigurarea alimentatiei în functie de
preferintele ei.
Se asigura camera linistita, lipsita
de excitanti cu temperatura optima
aerisita.Bolnavul nu va fi lasata în
timpul zilei sa doarma si va fi
îndemnata sa faca plimbari lungi.
-se va stimula sa se spele, sa se
îmbrace, sa-si aranjeze parul;
-se va schimba lenjeria de corp si de
pat de câte ori este nevoie;
-stimularea bolnavei în efectuarea
unor activitati se va stabili un
program de activitati agreate de
bolnava pentru a preveni plictiseala;
-se previne izolarea prin stimularea
relatiilor intrepersonale.
Data Functii vitale Recoltarea de Explor. Tratament medicam
probe biologice si
patalogice Paracl.
Temp Puls T.A Res
p
22.05. 37 83 120/ 19 Erintrocite EKG: Electrovit: 1/3 dr/zi

2008 37,1 82 70 20 Vn 4,2-4,8mil/mm Înregistrarea Drajeuri contin vit. B1

grafica a B12,PP
23.05. 36,8 82 125/ 19 Vo 4420.000/ rezultatei
fenomenelor - indic.: în tratamentul
2008 37 82 70 18 mm bioelectrice deficientelor polivitam
din cursul
24.05. 36,9 83 125/ 19 Leucocite unui ciclu Insulina :
cardiac.
2008 75 Vn 4200- -flacon de 10 ml sol. N
- nu
25.05. 115/ 8000/mm Mod de administrare:
reprezinta
modificari SC
2008 65 Vo 4800/mm
Dormicum : 1tb seara;
26.05. 120/ Trombocite
Indic.: inductor al som
2008 70 Vn 150-4000000/
- Ci: intoleranta la sub
Mm miastenie;
Vo 350.000/ Peritol : 3/1 comp. /zi
m -indic.: migrena, stimu
apetitului, boala serulu
Limfocite
CI: glaucom
Vn 20-40%
-R. Adv.: somnolenta,
Vo 31%
Vit. C: 1 f/zi(500mg);
Hemoglobina
- indic.: trat. scorbutul
Vn 13+2g% asteniilor profilaxia, a
 Vo 14g% sau hipovitaminozei C

VSH Glucoza : 5% 250 ml

Vn 2-12 m/g

Vo 8mm/h

Ex ser. Neg

Sumar de urina:

- culoarea galben
deschis

- dens. V. N.

    1015-1025

            Vo 1017

- ph Vn 5,6-6,4

        Vo 6

 
 Cazul numarul 3

         Date fixe      Numele si prenumele: R.G

                            Vârsta: 38 ani

                            Sexul: F

                            Ocupatia: confectionera

                            Domiciliul: Tg. Mures

                            Data internarii: 18.04.2008

                            Data externarii: 06.05.2008

         Manifestari de dependenta:       - astenie

-         fatigabilitatea (slabire fizica, adinamie, lipsa de

forta)
-         inapetenta
-         irascibilitate
-         insomnie
-         tristete
-         neliniste

         Istoricul bolii: Bolnava afirma ca boala actuala a debutat de aproximativ 4 ani pe
fondul confruntarilor cu sotul si a divortului. De aproximativ 4 luni acuza tristete,
plâns, neliniste, inapetenta, cefalee în momentul când e agitata, usoara insomnie.

         Diagnostic medical: Neurastenie

         Problemele pacientei:                - alterarea starii generale

- slabirea fizica, adinamie

-         alterarea somnului
-         alterarea alimentatiei
-         deficit de îngrijire

           
Diagnostic de îngrijire
    Obiective
     Interventii
         Evaluare
1. Alterarea starii generale manifestata prin astenie.
- bolnava sa-si redobândeasca interesul pentru desfasurarea activitatilor.
- bolnava va fi ascultata atent, va fi îndemnata sa-si exprime sentimentele, va fi
încurajata pentru comunicarea cu colegele de salon si familia;

- stimularea pacientei în efectuarea unor activitati;

- pacienta va fi recompensata prin laude.

Dupa câteva zile, în urma plimbarilor, a exercitiilor fizice pe care bolnava le face
zilnic, starea ei psihica se îmbunatateste vizibil, starea generala este buna.
2. Slabirea fizica adinamie manifestate prin fatigabilitate.
Bolnava sa-si redobândeasca interesul pentru desfasurarea unor activitati, sa-si
redobândeasca încrederea în fortele proprii.
- stimularea bolnavei în efectuarea unor activitati: se va stabili un program de
activitati agreat de bolnava pentru a preveni plictiseala.

- se previne izolarea prin stimularea relatiilor interpersonale.

În urma tratamentului în aproximativ doua saptamâni starea pacientei se
îmbunatateste foarte mult si are din nou ,,pofta de viata”.
3. Alterarea nutritiei manifestata prin inapetenta.
Asigurarea unui aport alimentar în functie de necesitatile bolnavei.
Se va stimula apetitul bolnavei prin alimente oferite în cantitati mici si la intervale
scurte de timp.
În urma interventiilor apetitul bolnavei revine la normal.
4. Deficit de autoîngrijire manifestat prin aspectul exterior neîngrijit.
Bolnava sa se îngrijeasca de aspectul ei exterior.
Se va stimula bolnava sa-si faca toaleta, sa se spele, sa se îmbrace, sa-si aranjeze
parul.
Dupa câteva zile pacienta începe sa se îngrijeasca din nou de aspectul ei exterior  si
o data

 cu acesta se obtine si o ameliorare a starii generale.

Diagnostic de îngrijire
     Obiective
      Interventii
  Evaluare

5. Alterarea somnului datorita insomniei de adormire manifestata prin oboseala,

agitatie.
Asigurarea unui somn corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ.
- asigurarea microclimatule corespunzator: camera linistita, lipsita de excitati,
temperatura optima;

- bolnava nu va fi lasata în timpul zilei sa se odihneasca prea mult.

În decurs de câteva zile în urma tratamentului somnul bolnavei va fi corespunzator
din punct de vedere calitativ si cantitativ.

6. Alterarea starii generale manifestata prin irascibilitate, neliniste, tristete.

Pacienta sa-si recapete linistea sufleteasca de care are nevoie.
Asigurarea microclimatului corespunzator care sa ofere siguranta: camera linistita,
lipsita de excitati.
Dupa câteva zile recapata linistea sufleteasca, începe sa zâmbeasca si starea sa
generala se îmbunatateste foarte mult.

Data    
Functii vitale
Recoltarea de prod biologice si               patologice
Explor.

Paracl.
Tratament medicamentos
Regim alimentar

temp
Puls
TA
Re

Sp
18.04.

2008

19.04.

2008

20.04.

2008

21.04.

2008

22.04.

2008
36,7

36,4

36,6

36,6

36,5
80

82

79

81

82
130/
80

125/

70

120/

70

125/

80

120/

75
18

19

20

19

19
Glicemie :

Vn 80-120mg%

Vo 95 mg%

Colesterol :

Vn 1,8-2,80g%

Vo 2,10 g%

Eritrocite :

Vn 4,2 mil/mm
Vo 4,3 mil/mm

Leucocite :

Vn 4200-8000/mm

Vo 5000/m

Trombocite :

Vn 150-400000/mm

Vo 250000/m

Limfocite :

Vn 20-40%

Vo 22%

Hemoglobina :

Vn 13+2g%

Vo 13g%

VSH :

Vn 2-12m/g

Vo 7mm/h

Examen serologice:

Negative

Sumar de urina:

Culoare galben deschis

Densitatea Vn 1015-1025
Vo 1017 pH

Vn 5,6-6,4

Vo 5,7

-proteinuria negativa
EKG:

Înregistrarea grafica a rezultatei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu

cardiac.

- nu prezinta modificari.
Piracitam: 2/1 tb/zi;

Indic: involutie intelectuala(tulb. de atentie, memorie) întârziere psihica, tulb. de

comportament

CI: insuficienta renala severa.

R. adev. : ocazional nervozitate, insomnie, greata, dearee.

Vitamina B1:

1/f/zi SC sau IM

-indic.: starii de hipovitaminoza, boli epuizante, nevrite, hepatite

CI: alergie la vit. B1 r.adv.: foarte rar IV poate fi urmate de reactii

grave(soc)

vit. C:

1/f/zi(500mg)

-indic.: tratamentul scorbutului, a asteniilor profilaxia avitaminozei sau

hipovitaminozei C

CI: litiaza renala

-r.adv. la doze crescute favorizeaza tulb. digestive sau urinare.

Dormicum: 1tb. seara

- indic.: inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid al actiunii sale.

- CI : intoleranta la substanta, miastenie, psihoze.

Insulina:

Flacon de 10 ml sol. neutra

Mod de administrare 15 UI /zi SC

Frontim:

1comp. Seara

Se administreaza ca si sedativ

Glucoza:

5% 250mlx2
Regimul alimentar este unul normal, dar mai bogat în legume si fructe.

Bolnava va avea mai multe mese pe zi, usoare si dese.

Pentru un timp se vor suprima alcoolul, condimentele si excesul de carne sau

conserve.
 Capitolul IV

ANALIZA CAZURILOR DE BOALĂ PREZENTATE sI

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRĂRII
         „Multe minunii sunt pe lume, dar nici una ca inima omului”. si aici ataca
nevrozele si în special boala numita „nevroza astenica”.

         În aceasta lucrare am încercat sa ating cât mai multe teme din aceasta boala, sa le
cunosc si sa încerc sa ajut persoanele care au fost atinse de ea.

         În primul capitol „prezentarea teoretica a bolii” am dat în primul rând definitia
neurasteniei care pe scurt ar fi cam asa: „o stare de mare oboseala, fovorizata de
surmenaj si însotita de tulburari psihice functionale si de dureri cu diferite localizari”.

         M-am oprit apoi si am descris cele trei simptome principale ale bolii si anume
oboseala, cefaleea si insomnia.

         Dar pe lânga acestea pot aparea si tulburari secundare: tulburari psihice, tulburari
senzitivo-senzoriale, tulburarea afectivitatii, tulburarea vointei, tulburari endocrine.

         În ceea ce priveste etiologia neurasteniei se cunosc doi factori mai importanti
raspunzatori pentru aparitia ei:

-         factorul psihogen(tulburari sufletesti)

-         factorul somatogen(tulburari organice corporale);

Factorul psihogen sau tulburarile sufletesti se refera la necazurile, grijile,

deceptiile, emotiile neplacute si prelungite dar si la frustrarile afective, raceala
sufleteasca, despartirea de cei dragi si nu în ultimul rând surmenajul psihic.
 Factorul somatogen se refera la foarte multe boli, care fara a provoca în mod
direct o nevroza o pot declansa.

În ceea ce priveste patogenia se pare ca nevroza astenica este mai raspândita la

barbati si apare la persoane cu un grad mai ridicat de cultura.

În functi de simptome neurastenia se clasifica astfel:

-         nevroza astenica pura;

-         nevroza astenica cu elemente anxioase;
-         nevroza astenica cu elemente depresive;
-         nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice;
-         nevroza astenica cu elemente pitiatice,
sau :
-         nevroza de esec;
-         nevroza de neadaptare;
-         nevroza de frustrare;
-         nevroza de asteptae, din punct de vedere al cauzelor
declansatoare.
În ceea ce priveste tratamentul, el se desfasoara pe patru planuri:
-         tratament igienico-dietetic;
-         tratament medicamentos;
-         tratament balneofizioterapic;
-         tratament psihoterapeutic.

În capitolul doi „supravegherea bolnavului din momentul internarii si pâna la

externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune” am descris îndatoririle si
îngrijirile asistentei medicale din clinica de psihiatrie acordate unui bolnav cu
neurastenie. Am început cu internarea pacentului, asigurarea conditiilor de spitalizare,
asigurarea igienei generale si corporale, pozitia bolnavului în pat, urmarirea faciesului,
a functiilor vegetative, functiilor vitale.

În ceea ce priveste functiile vitale, acesti pacenti prezinta câteva modificari

legate de respiratie, uni putând prezenta aritmie, pulsul de obicei instabil si tensiunea
arteriala este usor scazuta.

Alimentatia pacientilor este si ea importanta pentru ca de obicei ei prezinta

inapetenta. De aceea vor avea mai multe mese pe zi , usoare si dese cu alimente bogate
cu legume si fructe.

La pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de produse biologice si

patologice am descris tehnicile de recoltare specifice fiecarei analiza de laborator care
se cere: VSH, glicemie, hemoleucograma, examene serologice, sumar de urina.

Iar în final am amintit putin despre profilaxia bolii si externarea bolnavilor.

În capitolul trei am descris cele trei cazuri de boala pe care le-am urmarit în
clinica de psihiatrie.

Este vorba de trei paciente, relativ tinere, cu vârsta cuprinsa 30-48 de ani si care
erau internate în clinica cu diagnosticul Neurasteniei si respectiv Nevroza astenica cu
elemente depresive; Trei paciente care datorita unor probleme pe care le-au avut, unor
conflicte sufletesti care s-au declansat la un moment dat, au facut o nevroza astenica
dar care în urma internarii si a tratamentului urmat s-au externat vindecate sau în stare
ameliorata(cazul trei).

Ceea ce a condus la vindecarea pacientilor a fost în primul rând psihoterapia,

discutiile cu pacientele, întelegerea care le-a ajutat sa îsi depaseasca, sa îsi priveasca
prin alta prisma problemele cu care se confruntau, ceea ce înseamna un pas important
pentru vindecare, caci asa cum spunea si Marin Preda „suferinta e o criza din care
trebuie sa iesi cât mai rapid, adâncimile ei ne racesc spiritul”. si ele au înteles acest
lucru.

BIBLIOGRAFIE
1.     Stanescu Sorin: „Nevroza astenica”, Editura medicala

2.     Ed. Pamfil si D. Ogodescu: „Nevrozele”, Editura medicala

3.     Tudor serbanescu: „Neurologie. Psihiatrie. Endocrinologie”, Editura

medicala

4.     Lucretia Tirtica: „Ghid de nursing” si „Breviar de explorari functionale”,

Editura medicala

5.     Carol Mozes: „Tehnica îngrijirii bolnavului”