Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Note inutile t\mînalul satiric Le Canard Encha`né (un fel Parisului, Chirac e b\nuit – mai mul]i fo[ti co- brie 2001. Panic\ general\, informa]iile con-
de Ca]avencu fran]uzesc) a dezv\luit mai laboratori au fost deja condamna]i – c\ ar fi tradictorii, alarmele false s`nt de obicei r\s-
multe c\l\torii recente ale doamnei Alliot- angajat fictiv la prim\rie 28 de persoane care p`ndite `n popula]ie [i nu la Casa Alb\. A[a a
Marie `n Tunisia lui Ben Ali, una dintre ele au lucrat, `n majoritate, pentru partidul s\u, fost totu[i timp de o zi `ntreag\. De asemenea,
chiar `n timpul revolu]iei. Dup\ cercet\ri, s-a RPR (Rassemblement pour la République) foarte interesante paginile despre democra]ie,
descoperit c\ ministrul a profitat de func]ia sa devenit ast\zi UMP (Union pour la Majorité libertate, aspira]ia individului pentru prosperi-
[i de „prietenia franco-tunisian\“ pentru a cum- Présidentielle). Chirac e acuzat demult `ns\ a tate. Revolu]iile din ]\rile arabe `i dau dreptate
p\ra un „riad“ la mare. Doamna ministru a fost protejat de imunitatea preziden]ial\ `ntre fostului pre[edinte american. Cu ocazia acestor
BOGDAN r\spuns c\ vila luxoas\ a fost de fapt cump\- 1995 [i 2007. De[i culpabilitatea lui e eviden- evenimente, Fran]a a avut iar ocazia s\-[i mani-
C|LINESCU rat\ de p\rin]ii ei. Doar c\ faimo[ii p\rin]i au t\, deciziile tribunalului nu s`nt previzibile. feste grotesc impoten]a pe scena interna]ional\
peste 90 de ani... ~n fine, Sarkozy a decis s\ se Acuzarea – `n spe]\, Prim\ria Parisului – s-a prin vocea noului ministru al Afacerilor Exter-
Schimbarea guvernului, recuzat dup\ ce a ob]inut 2.2 milioane de euro ne, Alain Juppé, ce a declarat c\: „o interven]ie
debaraseze de ministrul compromis. ~n locul
drept desp\gubiri. Mai mult, Chirac a lansat al for]elor NATO `n Libia ar fi contraproductiv\
francezii [i corup]ia s\u l-a numit pe fostul ministru [i prim-minis-
zvonul c\ ar fi foarte bolnav, atins de boala [i, oricum, trebuie un mandat al Na]iunilor
tru, Alain Juppé, condamnat de Tribunal `n Unite“. ~ntr-adev\r, ar fi nevoie de acest mandat
Pre[edintele Sarkozy a schimbat (`n martie), mai multe afaceri din perioada c`nd Chirac Alzheimer, ceea ce ar prelungi ad vitam
aeternam durata procesului. Ceea ce este din partea Consiliului Drepturilor Omului al c\-
din nou, membrii guvernului. E a zecea oar\ era primarul Parisului. Mai mult, Sarkozy l-a rui membru e… Libia. (S\ nu uit\m c\ `n 1986,
de c`nd a fost ales, `n mai 2007. Singurul care numit pe Gérard Longuet ministru al Ap\r\rii. [ocant pentru o ]ar\ ca Fran]a e s\ vedem un
fost Prim-ministru [i pre[edinte, membru al Mitterrand a interzis avioanelor americane s\
a r\mas `n post de atunci e Primul ministru, Dar [i acesta a fost implicat `n ni[te dubioase traverseze spa]iul aerian francez [i s\-l bombar-
François Fillon. „Remanierea“ guvernului – afaceri de finan]are ale Partidului Republican. Consiliului constitu]ional, pe banca acuza]ilor
de drept comun. deze pe Kadhafi). ~ntre timp, popula]ia e masa-
de c\tre Pre[edinte (de[i, conform Constitu- De ce oare `n unele ]\ri, precum Fran]a, vechii crat\. Revel ar fi acuzat Occidentul de „Non-
]iei, guvernul e numit [i depinde de Parla- oameni politici, chiar condamna]i penal, se Assistance peuple en danger“.
ment) – este o tradi]ie instaurat\ de a cincea `nc\p\]`neaz\ s\ revin\ la putere? {i oare de ce Bush [i revoltele
Republic\ [i de care profit\ pre[edin]ii. ~nlo- francezii accept\? Un escroc precum Bernard din ]\rile arabe
cuirea mini[trilor sau chiar al [efului de gu- Tapie e invitat regulat la telejurnalul de la ora
~nc\lzirea global\ [i s`nii
vern e un pretext al Pre[edintelui statului pen- opt [i d\ lec]ii de moral\ milioanelor de tele- C`nd au `nceput revoltele din ]\rile arabe, Doresc din suflet ca `nc\lzirea global\ s\ se
tru a nu-[i asuma propriile gre[eli. Scade `n spectatori. ~n America sau `n Anglia, aseme- citeam Memoriile lui George W. Bush. Sim- accentueze. Nu pentru c\ a[ avea oroare de
sondaje? Hai s\ d\m afar\ un ministru. Ale- nea nesim]ire ar fi de neconceput... ple, clare, la obiect, memoriile s`nt `n `ntregime frig, ci pentru c\ am citit un articol ap\rut pe
gerile se apropie [i previziunile s`nt proaste? Atunci c`nd am vrut s\-mi trimit contribu- consacrate parcursului politic (excep]ional) al foarte seriosul site „Maxiscience“ ce preci-
~nlocuim Prim-ministrul. Ultimele schimb\ri ]ia pe luna martie, mi-am adus aminte c\ pe 7 fostului pre[edinte american. O remarcabil\ zeaz\ c\ `nc\lzirea global\ ar avea efecte asu-
din Fran]a s`nt `ns\ datorate unor afaceri dubi- martie se deschide procesul fostului pre[e- ascensiune [i, mai ales, o prim\ mare victorie pra s`nilor femeilor. Cu c`t polu\m planeta, cu
oase `n care s`nt implicate mai multe persona- dinte, Jacques Chirac. Implicat `n mai multe electoral\ ca guvernator al Texasului atunci at`t cresc s`nii!
lit\]i, printre care [i ministrul Afacerilor „afaceri“, dintre care cea mai important\ e c`nd nu i se d\dea nici cea mai mic\ [ans\. Im-
Externe, doamna Michéle Alliot-Marie. S\p- legat\ de perioada lui `n calitate de primar al presionante s`nt capitolele despre 11 septem- Paris, martie 2011
FIGURINE DE STIL
Puterea Chichi]ei adesea, `n resorturi dure ale lumii noastre acestei entit\]i este c\ alienarea, ie[irea din bune [i nebune, este o entitate sucit\ [i tare,
cotidiene. sine, se petrece adesea `n planul gigantesc al r\st\lm\ce[te legi, le r\stoarn\, `]i ascunde
Cuv`ntul `n chestiune are un etimon asupra unei na]iuni. R\zboaiele, marile revolte socia- banii t\i `n propriul t\u cont, te fur\ legal, `]i
c\ruia lingvi[tii nu s-au pus de acord `ntru le se desf\[oar\ precum catastrofele feroviare: vine z`mbind `n `nt`mpinare `nv`rtind cu
totul. Cei mai mul]i consider\ chichi]a ca un suprastructura sl\bit\ sau neglijat\ duce spre voio[ie sat`rul inadverten]ei. C`rligul mult-sti-
derivat alc\tuit `n limba rom=n\ de la vorba clipa c`nd balega unei vaci constipate r\s- mabilei te aga]\ de punctul-f\cut-de-ea-sen-
chichie (de origine neogreceasc\), vorb\ care toarn\ trenul. sibil [i te `ntoarce pur [i simplu pe dos. {tie cu
nume[te c`te ceva din sensurile vechi [i etimo- S`ntem o na]iune care periodic simte ne- deosebit\ abilitate s\ g\seasc\ motiva]ii `nalte
CRISTINA logice ale chichi]ei. V\zut\ lingvistic astfel, voia social\ de a-[i identifica f\ga[ul. Privite acolo unde interesul meschin este extrem de
chichi]a ar face parte din aceea[i familie lexi- din interior, poate, toate na]iunile s`nt astfel. vizibil. {i invers. Se pricepe s\ te fac\ s\
FLORESCU ~ns\ eu numai pe a mea o pot vedea at`t de ignori esen]ialul masc`ndu-]i-l calomnios. S\
cal\ cu chichinea]\ – care, de data aceasta,
[tim to]i ce `nseamn\. ad`nc. Afl`ndu-m\ pe una dintre pu]inele nu mai po]i distinge valoarea, bun\voin]a,
S\ `ncerc\m s\ privim semantic unele fapte
~n sf`r[it, s\ dezambiguiz\m sensurile chi- coordonate solide [i frumoase ale rom=nimii, dragostea [i lini[tea.
care ne torc via]a zilnic\. S\ le lu\m cu am\- cea lingvistic\, m\ `ntreb mereu cum putem Prefer\m s\ invent\m microbi intra- sau
chi]ei noastre: ea numea, la `nceput, p`n\ nu
nuntul, ca v`nz\torii de m\run]i[uri din vre- duce `n spate valori politice at`t de ur`te. De extratere[tri care s\ ne motiveze lipsa de s\n\-
demult, un loca[ m\runt (l\di]\, sert\ra[), de
murile trecute. ce nu s`ntem capabili s\ ne `n\l]\m suflul vie- tate, neajunsurile, durerile [i desp\r]irile.
cele mai multe ori ata[at unui element cores-
De c`nd deschidem ochii diminea]a ne des- ]ii sociale la dimensiunile pe care, sper [i eu Se pare c\, de cele mai multe ori, suport\m
punz\tor cu dimensiuni mult mai mari: chichi]a
f\[ur\m traiul cotidian f\c`nd tot felul de ges- ca noi to]i (oriunde ne-am afla [i orice am mai u[or ideea invaziei unor viru[i mirobo-
l\zii, chichi]a c\ru]ii, a dulapului, a mesei.
turi mici numai ca s\ sc\p\m de ele. Dac\ este zice!), le binemerit\m? lan]i, a intruziunii str\inescului nemaicunos-
Ceea ce trebuie s\ [tim este c\ `n aceast\
vorba doar de sp\lat, de m`ncat [i de mersul la chichi]\ se puteau p\stra at`t obiecte deosebit Pentru c\ la putere, cu regele la mas\, st\ cut-nemaiv\zut-nemaiauzit, dec`t ideea c\
baie, e bine. Ritualul biologico-mamiferoid de pre]ioase (bijuterii, de exemplu), c`t [i nu minciuna, ci chichi]a. Minciuna poate fi s`ntem mereu la discre]ia loviturilor macedo-
ne m\n`nc\ ceva timp, un timp pe care, `ns\, fleacuri (la care proprietarul ]inea totu[i, altfel de[irat\ [i presupune, antagonic, existen]a nice ale chichi]ei ie[ite din familiarul sufletes-
aproape nu-l sim]im. Dar nu exist\ numai le-ar fi aruncat, nu?). adev\rului. Chichi]a nu este o structur\ cu cului nostru zilnic.
aceste secven]e de timp. Mai trebuie s\ ad\u- Prin urmare, de cele mai multe ori valo-
g\m polite]urile (tot mai expediate) [i enerv\- roas\, chichi]a era demn\ de spa]iile mari pe
rile (tot mai temeinice) ale familiarului, ale care le reprezenta `n mic. Ca un fel de efigie.
vecin\t\]ii. Mai trebuie s\ suport\m travers\- Ori emblem\. Sau simbol.
rile, urc\rile, acceler\rile, cobor`rile, a[tept\- Ast\zi cuv`ntul se refer\ juridic la ceea ce
rile. Pe urm\ explica]iile, `ntreb\rile, confuzii- neofitul nume[te tertip (`ndeob[te avoc\]esc),
le, repeti]iile. Apoi falsit\]ile ca z`mbet, ca [mecherie care ascunde eviden]a fie sub un
aprobare, ca minciun\ „Bine, mul]umesc la viciu de form\, fie printr-o interpretare com-
fel“. Dup\ c`teva sute de astfel de secven]e de plicat-deformatoare a unei legi. ~n zona fa-
existen]\, firul agas\rilor tinde s\ se o]eleasc\ miliar\ a dialogului cotidian, chichi]a poate fi
`n nervi de prim\var\. implicat\ `n numirea aproape a orice, de la
Atunci devine vizibil\ una dintre for]ele micu]ul m\r]i[or („chichi]\ `nduio[\toare“),
care gestioneaz\ mi[carea [i evolu]ia zilnic\ a p`n\ la tehnica de avertizare („clar\, f\r\ chi-
rom=nului. Se reliefeaz\ ceea ce nici n-ar tre- chi]e“) a valurilor tsunami dup\ seria cutre-
bui s\ fie, se l\]e[te cuceritor ceea ce n-ar trebui murelor din Japonia.
s\ domneasc\. Se remarc\ piedica noastr\ a Chichi]a este clar-v\z\toare, poate opri ori-
tuturor, de diminea]\ p`n\ seara. Devine, adic\, c`nd carul mare al bunelor inten]ii prin butu-
palpabil\ M\ria-Sa, Chichi]a. ruga mic\ a am\nuntului semnificativ care ne
~n mod hot\r`t, este o vorb\ expresiv\ (dac\ blocheaz\ ca un fel de mic\ roti]\ sc\pat\ din
n-ar fi fost astfel, nici nu v-a[ fi vorbit de ea). f\ga[ul ei. De[i are un `nveli[ sonor simpatic,
Respectiv este un cuv`nt care nu denot\ mare chichi]a exceleaz\ prin duritate. ~nc\p\]`narea
lucru, `ns\ care conoteaz\, dilat`ndu-se figu- [i fixismul o caracterizeaz\. Predispune la
rat, o groaz\ de m\run]i[uri care se `ncheag\, alienare. Iar ceea ce d\ dimensiuni neb\nuite
Shoah, holocaust,
istoria evreilor din Rom=nia
C`teva observa]ii pe marginea polemicii Liviu Rotman-Carol Iancu
v\rat, a filozofiei morale care se afl\ `n spa- Nu este deloc lipsit\ de relevan]\ sus]inerea la felul `n care societatea rom=neasc\, `n an-
tele Dreptului, faptul c\ anihilarea evreilor nu acordat\ de Moses Rosen pre[edintelui Ion samblu, `[i judec\ trecutul. Am putut vedea
a reu[it p`n\ la cap\t, c\ au fost salva]i 30% Iliescu `n perioada c`nd acest personaj politic importan]a decisiv\ a mainstream-ului mili-
sau 40% dintre evreii Europei, nu scade mai ajunsese du[manul principal al democra]iei tant evreu pentru aducerea din umbra istoriei,
pu]in natura de genocid a ceea ce s-a `nt`m- din Rom=nia. la lumin\, `n toat\ amploarea lor, a faptelor
plat; nu reduce groz\via acestei tragedii. O alt\ personalitate asupra c\reia de opre[- legionarismului [i a regimului Antonescu.
Iat\ de ce, folosirea formulei „Shoah neter- te polemica celor doi istorici este Jean Ancel. Pe de alt\ parte, cu timpul, au devenit din
minat“ `ntr-un text academic poate fi conside- Liviu Rotman `i repro[eaz\ lui Carol Iancu di- ce `n ce mai clare implica]iile asupra eticii [i
GABRIEL rat\ incronguent\. Anihilare total\, anihilare luarea priorit\]ilor lui Ancel, f\cut\, conside- politicii istoriei ale contribu]iei, cu sau f\r\
ANDREESCU par]ial\, tot genocid este5, deci tot cu „Shoah“ r\, cu inten]ie. S\ fie oare obligatoriu ca `n inten]ie, ale acestui mainstream militant la
sau „Holocaust“ ne `nt`lnim, f\r\ adjectiv. spatele atitudinii profesorului Iancu s\ se afle regimul Ion Iliescu, fundamental interesat `n a
Recent, am fost martorii unei polemici Domnul Iancu a utilizat sintagma pentru a reaua credin]\? Nu ar fi singurul care a luat marginaliza semnifica]ia [i responsabilitatea
av`nd `n centru volumul dlui Carol Iancu, Ale- puncta o specificitate pe care o reia `n replic\ distan]\ fa]\ de opera de istoric a cercet\toru- pentru crimele comuniste. Pre[edintele care
xandru {afran [i {oahul neterminat `n Rom=- la critica profesorului Rotman: „La eliberarea lui de la Institutul Yad Vashem. Iat\ ce afirm\, asmu]ea popula]ia `mpotriva adversarilor po-
nia. Culegere de documente [i comentariul Rom=niei de sub tirania fascist\, au r\mas `n f\r\ ocol, Andrei {iperco `n leg\tur\ cu stu- litici numindu-i legionari a g\sit convenabil\
critic al lui Liviu Rotman din Observator via]\ cca. 300.000 evrei, `ntre grani]ele ]\rii, [i diile acestuia asupra crimelor din Transnis- tactica de a sprijini o asimetrie istoric\ care
cultural, „Un contramodel de abordare a al]i cca. 68.000, `n afara teritoriului na]ional. tria: Jean Ancel „recurge la mijloace care `n- l\sa `n umbra anilor `30-`40, urm\torii 45 de
Holocaustului.“1 Rotman î[i sintetizase prin- Acesta e miracolul. (Matatias Carp).“6 Con- calc\ etica [i deontologia de care ar trebui s\ ani. Astfel a devenit posibil ca Rom=nia s\ fie
cipalele observa]ii `ntr-o fraz\: „[…] prin `n- struind o sintagm\ pentru a sintetiza ni[te idei, dea dovad\ un istoric de talia sa“, iar tabelele singura ]ar\ fost\ comunist\ care interzice
cercarea de a lansa un concept bizar (Shoah Carol Iancu urma o practic\ obi[nuit\. Totu[i, sale statistice „pur [i simplu reprezint\ o `n- nega]ionismul Holocaustului, dar nu [i, simul-
neterminat), prin folosirea unor metode de criticii formul\rii „Shoah neterminat“ s`nt legi- cercare deliberat\ de mistificare“11. tan, pe cel al crimelor comuniste. Consiliul
valorificare a documentelor, contrare oric\rei timi c`nd cer `nt`ietate pentru coeren]a con- Prin aceast\ l\rgire a contextului, putem Na]ional al Audiovizualului nu a avut nici o
etici academice, este un contramodel de opti- ceptual\ `ntr-un context cu asemenea miz\7. distinge miza mai ad`nc\ a temei de la baza problem\ s\-l vad\ pe Nicolae Ple[i]\ insul-
c\ hagiografic\ [i, deci, str\in\ cercet\rii Argumentarea anterioar\ explic\ `n acela[i polemicii celor doi istorici evrei. C\ci una este t`ndu-[i victimele, nici una s\-i fac\ o hagio-
istorice de tip academic.“ timp inadecvarea defini]iei Holocaustului din c`nd comunitatea de care apar]in face un reper grafie lui Adrian P\unescu, dar sanc]ioneaz\
Au urmat reac]iile unor speciali[ti ai do- Raportul Comisiei Interna]ionale de Studiere din figura umanist-democratic\ a lui Alexan- aprecierile (desigur, inculte) care-l privesc pe
meniului pe forumuri de discu]ie [i ale unor a Holocaustului din Rom=nia adoptat\ de cri- dru {afran [i alta este s\ `l ia drept standard pe Corneliu Zelea Codreanu. Iar exemplele insti-
activi[ti2, replicile la replici: a lui Emil Simiu ticii de ast\zi ai lui Carol Iancu: „Holocaustul Moses Rosen, un autocrat care a servit comu- tu]ionaliz\rii unei asimetrii `n interpretarea
(„Carol Iancu, Liviu Rotman, rabinul {afran reprezint\ persecu]ia sistematic\ organizat\ nismul. Conteaz\ dac\ m\sura folosit\ de co- trecutului pot continua.
[i rabinul Rosen“3) [i Carol Iancu `nsu[i de stat [i exterminarea evreilor europeni de munitate `n ce-l prive[te pe Carol Iancu se E la fel de adev\rat c\ nu comunitatea
(„Istoria {oahului `n Rom=nia – r\spuns la c\tre Germania nazist\, de alia]ii [i colabo- aplic\, cu aceea[i rigoare, [i lui Jean Ancel. evreiasc\, `n sens propriu, l-a ales pe Moses
alega]iile lui Liviu Rotman“4). ratorii s\i `ntre 1933 [i 1945.“8 Introducerea Rabinul ro[u a slujit, `n felul lui, comunita- Rosen s\ o conduc\, nici pe ofi]erul de securi-
Vom face c`teva observa]ii pe marginea su- ac]iunilor de discriminare, represiune [i chiar tea evreiasc\ – dac\ uit\m propriile lui m\suri tate Sorin Iulian17 s\ `i administreze interesele
biectului. ~n ce prive[te acribia datelor, r\- a unor crime punctuale `mpotriva evreilor, din `mpotriva coreligionarilor. I-ar justifica `ns\ [i nu ea decide ast\zi cine s\ vorbeasc\ `n nu-
m`ne ca verific\rile s\ fie f\cute de cunosc\- 1933 p`n\ `n 19419, `ntre componentele Holo- fidelitatea fa]\ de ai s\i – s-o numim „na]iona- mele ei. Precum majoritatea rom=neasc\, nici
torii domeniului specializa]i `n Holocaust [i caustului, `ntoarce spatele esen]ei genocidare lism evreiesc“12 – comportamentul politic? ~n evreii de aici, nici cei din lume nu `n]eleg
istoria evreilor `n Rom=nia. Polemica atinge a acestuia. La limit\, o astfel de asimilare ar fi aceast\ logic\, o declara]ie precum aceasta lumea `n mod uniform. Polemica dintre Carol
`ns\ chestiuni de drept [i etic\, respectiv, de acceptabil\ dac\ discriminarea [i represiunea din 21 decembrie 1989 – „Un regim democra- Iancu [i Liviu Rotman subliniaz\ diversitatea
politic\ a memoriei [i asupra oferim c`teva ar fi reprezentat un fel de prim\ etap\, deci tic […] nu este `n mod necesar bun pentru comunit\]ii. Ea demonstreaz\ `n plus impor-
perspective. `nt`ia component\ a unui genocid `n care ani- evrei. C\derea lui Ceau[escu ar lovi comuni- tan]a acestei diversit\]i pentru societatea ro-
hilarea evreilor ar fi fost preconizat\ de la tatea evreiasc\“13 – este de trecut cu vederea m=neasc\ `n ansamblul ei.
de vreme ce era sus]inut\ de Moses Rosen cu
„Shoah“ sau „Holocaust“. `nceput. O astfel de supozi]ie contrazice `ns\
g`ndul la ai s\i. La r`ndul lui, Jean Ancel este
1
Liviu Rotman, „Un contramodel de abordare a
realitatea istoric\.
De ce „neterminat“? privit, cum [i este, ca un simbol al d\ruirii Holocaustului“, Observator cultural, nr. 561, februarie
2011.
pentru dezv\luirea crimelor `mpotriva evrei-
Liviu Rotman contest\ folosirea exclusiv\ Alexandru {afran lor din Rom=nia, un aprig acuzator, p`n\ `n
2
Vezi Alexandru Florian, „{oahul neterminat sau
despre o formul\ inadecvat\“, Revista 22, 15 februarie
a termenului „Shoah“ [i respingerea, de c\tre vs. „rabinul ro[u“ ultimii ani ai vie]ii, al celor care `ncearc\ di- 2011.
Carol Iancu, a celui de „Holocaust“, `ntruc`t luarea responsabilit\]ilor pentru Holocaust14;
3
Emil Simiu, „Carol Iancu, Liviu Rotman, rabinul
ultimul ar fi consacrat „`n majoritatea ariilor Alte controverse privesc personalit\]i ale {afran [i rabinul Rosen“, Observator cultural nr. 563,
aceasta, indiferent cum a f\cut-o. februarie 2011.
culturale, inclusiv `n Rom=nia“. Cel pu]in pe comunit\]ii evreie[ti. ~n primul r`nd, rolul ju- Se pune atunci `ntrebarea dac\ na]ionalis- 4
Carol Iancu, „Istoria {oahului `n Rom=nia – r\spuns
Internet, „Holocaust“ apare de circa cinci ori cat de pre[edintele Federa]iei Comunit\]ilor mul evreiesc al [ef-rabinului Rosen `l exone- la alega]iile lui Liviu Rotman“, Observator cultural, Nr.
mai frecvent dec`t primul termen. E greu to- Evreie[ti, Wilhelm Filderman, [i respectiv, de reaz\ de alierea sa cu puterea comunist\ din 306 / 24 februarie-2 martie 2011.
5
tu[i de vorbit despre un standard disciplinar. [ef-rabinul Alexandru {afran `n contextul teri- Vezi defini]ia genocidului din Conven]ia privind
care, `n fond, la nivelul s\u, f\cea parte sau prevenirea [i pedepsirea crimei de genocid.
Exist\ chiar institu]ii, precum Shoah Founda- bil al anilor represiunii [i apoi, al Holocaustu- dac\ se poate trece peste mistific\rile unui 6
Carol Iancu, „Istoria {oahului `n Rom=nia – r\spuns
tion Institute al University of South California lui. Subtextul acestei `nt`iet\]i este dezv\luit istoric, condamnate de al]i cercet\tori, `n la alega]iile lui Liviu Rotman“…
care, se vede, aleg cuv`ntul ebraic. ~n sf`r[it, de Carol Iancu c`nd invoc\, pentru a argumen- numele faptului c\ a f\cut-o din fidelitate fa]\
7
~n acela[i timp, s\ acuzi formularea „Shoah neter-
se observ\ `n ultimul timp o l\rgire a sferei ta ocultarea sistematic\ a ac]iunilor lui Ale- minat“ de a fi o invita]ie f\cut\ nega]ionismului este ne-
de ai s\i. drept [i dispre]uitor fa]\ de mintea cititorului.
cuv`ntului „Holocaust“. De[i, prin etimologie, xandru {afran, dispari]ia documentelor din ar- Sus]inem necesitatea de a diferen]ia `ntre 8
Raport final, p. 388, http://www.inshr-
acesta face referin]\ la uciderea evreilor `n hiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor na]ionalismul minorit\]ii [i cel al majorit\]ii. ew.ro/pdf/Raport_final.pdf.
conexiune cu arderea cadavrelor `n crematorii, din Rom=nia. Acolo exist\ „nu mai pu]in de ~n timp ce primul arat\ a fi, cel mai des, de-
9
Construirea primelor lag\re de exterminare `ncep`nd
cum s-a `nt`mplat `n lag\rele naziste, totu[i el 117 dosare con]in`nd coresponden]a oficial\ a cu 1 noiembrie 1941 a preg\tit uciderea `n mas\ a evrei-
fensiv [i comunitarian, cel\lalt se manifest\ lor, chiar dac\ Conferin]a de la Wannsee care a anun]at
nume[te distrugerea evreilor `n timpul celui lui Moses Rosen [i doar un singur dosar «Ale- mai ales exclusivist, dominator [i colectivist. „Solu]ia final\“ a avut loc la 20 ianuarie 1942.
de-Al Doilea R\zboi Mondial `n ansamblul xandru {afran». Majoritatea documentelor din ~ntr-o situa]ie cum este cea a minorit\]ii evrei- 10
Justinian Marina/1948-1997; Iustin Moisescu/1977
]\rilor europene [i `n orice condi]ii. Raportul acest dosar“, aminte[te profesorul de la lor, a c\rei discriminare istoric\ s-a transfor- – 1986; Teoctist Ar\pa[u/1986 – 2007.
11
Comisiei Interna]ionale de Studiere a Holo- Montpellier, „privitoare la perioada de dup\ Andrei {iperco, „Holocaustul evreilor din Rom=nia:
mat `n acte de anihilare `n mas\, antirom=nis- experimentul Transnistria“, Observator cultural, nr. 208,
caustului din Rom=nia arat\ c\ `n ultima peri- 1945, pune `n eviden]\ animozitatea «rabi- mul (antigermanismul etc.) poate fi, uman februarie 2004.
oad\ se produce o nou\ extensie: termenul nului ro[u» fa]\ de cel care a fost alungat din vorbind, de `n]eles. O spunem cu g`ndul la de- 12
~n sens strict, «na]ionalism evreiesc» `nseamn\
acoper\ [i ac]iunile ce au vizat anihilarea postul s\u.“ clara]iile excesive ale lui Jean Ancel [i umfla- sionism.
romilor/ ]iganilor. Iat\ deci tema „rabinului ro[u“, a lui Moses rea cifrelor victimelor din Transnistria.15 Dar 13
Apud. Emil Simiu.
14
Rosen, care a condus comunitatea evreilor din Jean Ancel, „Anatomia unei repetate falsific\ri“,
~n ce prive[te echivalen]a, sau nu, a terme- cine `i poate cere lui Ancel „neutralitate epis- Revista 22, 13 octombrie 1986.
nilor „Shoah“ [i „Holocaust“, cu referire la Rom=nia, ca [ef-rabin din 1948 (iar din 1964, temic\“, c`nd 27 de membri ai largii sale 15
Vezi cele peste 440.000 de victime „stabilite“ de el
ac]iunile av`nd ca obiectiv anihilarea evreilor, [i `n calitate de pre[edinte al Federa]iei Comu- familii au fost `nghi]i]i de nebunia rom=nilor (printre altele, Jean Ancel, „Surse arhivistice privind
miza disputei e marginal\. Alegerea termeni- nit\]ilor Evreie[ti), p`n\ la decesul s\u, `n anul – autori ai pogromului de la Ia[i? Holocaustul din Rom=nia“: http://www.idee.ro/holo-
lor are un grad semnificativ de conven]ionali- 1994. Emil Simiu avea s\ puncteze `n artico- Problema nu este a lui Moses Rosen ([i el caust/pdf/surse.pdf), fa]\ de cele 280.000-380.000 ale
Raportului Comisiei Interna]ionale de Studiere a Holo-
tate. Esen]ial\ `ns\ este natura de genocid a lul s\u importan]a „temei Moses Rosen“ din om supus vremurilor), sau a istoricului care a caustului `n Rom=nia (`n care Ancel a avut un cuv`nt de
fenomenului. Conteaz\ mai pu]in ce etichet\ spatele argumentelor [i contraargumentelor scris „Transnistria“16, ci a modului `n care co- spus), 250.000 la Radu Ioanid [i cea mai recent\ `n raport
folosim pentru anihilarea par]ial\ a evreilor Iancu - Rotman. Asemenea `nt`ilor ierarhi ai munitatea evreiasc\ `[i judec\ conduc\torii [i cu celelalte, circa 198.000 evrei uci[i, la istoricul Andrei
din Europa, `n timpul Marelui R\zboi, c`t majorit\]ii celorlalte culte din Rom=nia, `n oamenii s\i de [tiin]\ la tribunalul Istoriei. {iperco (Andrei {iperco, op.cit.).
16
Transnistria, Editura Atlas, 1998.
faptul c\ ne afl\m `n fa]a unui genocid, adic\, special, ai patriarhilor Bisericii Ortodoxe Ro- Prin cei accepta]i s\ vorbeasc\ `n numele lor, 17
Iulian Sorin a fost timp de decenii secretar general
a unei „crime a crimelor“. ~n perspectiva drep- m=ne10, [ef-rabinul a fost instrumentul regi- evreii din Rom=nia `[i aduc contribu]ia la cali- al Federa]iei Comunit\]ilor Evreie[ti, p`n\ la decesul lui
tului interna]ional [i, ceea ce conteaz\ cu ade- mului comunist `n controlul vie]ii religioase. tatea democra]iei din ]ar\. ~n mod particular, Moses Rosen, [i pre[edinte-interim pentru o alt\ perioad\.
decembrie 1989 junsurile regimului comunist asupra so]ilor de represiune comunist\. Obiectivele contra-
cere din limba englez\ [i note de Cristiana
Vi[an [i Ciprian {iulea, Editura Polirom,
2011, 776 p., pre]: 64,95 lei
„Carnetul auriu este cea mai impor-
tant\ oper\ a lui Doris Lessing; ea a influ-
BOGDAN C. ENACHE Ceau[escu [i, `ntr-o anumit\ m\sur\, asupra revolu]iei iliesciene – vizibile `nc\ [i ast\zi, `n
c`torva oficiali comuni[ti de rangul `nt`i din ciuda a dou\ alternan]e [i jum\tate la guverna- en]at g`ndirea [i sentimentele unei `ntregi
Istoria politic\ post-comunist\ a Rom=niei, preajma acestora, pensiona]i `n mod generos; re, care au num\rat printre ele [i partide cu un genera]ii de femei.“ (New York Times
cu toate gravele [i numeroasele sale neajun- `n sf`r[it, pavarea c\ii spre putere a lui Ion puternic discurs anti-iliescian – au constat `n Book Review)
suri, nu poate fi `n]eleas\ [i evaluat\ f\r\ o Iliescu [i a grupului din jurul s\u prin singurul men]inerea pozi]iei privilegiate a elitelor co- „Cine a vorbit doar de o simpl\ oper\
reexaminare radical\ a mitului s\u fondator: mijloc posibil `ntr-un regim comunist dinastic muniste, `n `n\bu[irea [i prevenirea oric\ror
– puciul. Numai astfel Ion Iliescu putea cl\di de fic]iune? ~n cazul Carnetului… teh-
a[a-numita Revolu]ie anticomunist\ din de- tentative de a le trage la r\spundere pentru cri-
legitimitatea intern\ [i extern\ necesar\ unui nica, scriitura face diferen]a, iar aceasta
cembrie 1989. De[i pr\bu[irea regimurilor co- mele [i nedrept\]ile practicate (Ceau[escu,
muniste `n Europa Central\ [i, de Est, dup\ nou regim care, `n multe privin]e, nu era dec`t este extraordinar\.“ (Saturday Review)
cum ar veni, a fost f\cut ]ap-isp\[itor pentru
venirea la putere a liderului sovietic refor- o emana]ie a celui vechi. to]i c\l\ii comunismului rom=nesc `n decem- „Cartea lui Doris Lessing e cea mai in-
mist, Mihail Gorbaciov, `n 1985, nu urmeaz\ Ideologia grupului condus de Ion Iliescu, brie 1989) [i, `n sf`r[it – pe m\sur\ ce evolu- citant\ reprezentare a noului val de proz\
un tipar unic, cazul Rom=niei este unul singu- care a preluat puterea la sf`r[itul lui decembrie ]iile interna]ionale au dovedit profundul irea- ap\rut `n ultimul deceniu; se simte `n ea
lar, neput`nd fi `ncadrat nici `n formula schim- 1989 [i care o va men]ine prin cele mai barba- lism al viziunii gorbacioviste de a reinventa spiritul timpului [i, mai presus de orice,
b\rilor de regim negociate `ntre reprezentan]ii re metode puse `n practic\ de vreun guvern comunismul cu o fa]\ uman\ –, privatizarea
european din aceast\ perioad\ (propagand\, este o carte adev\rat\.“ (New Republic)
Partidului Comunist [i reprezentan]ii Opozi- patrimoniului vechiului regim `n folos pro-
]iei civice (care a caracterizat schimbarea de manipulare, represiune, Pia]a Universit\]ii, priu. De aici corup]ia, clientelismul, lipsa de
regim `n Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, mineriadele I, II, III…) p`n\ `n 1996, a fost – imagina]ie, incompeten]a [i ineficien]a gene-
Germania de Est [i, `ntr-o m\sur\ mai mic\, a[a cum Ion Iliescu `nsu[i a declarat la televi- ral\ a clasei politice rom=ne[ti de ast\zi care –
Bulgaria [i chiar Albania), dar nici `n formula ziune `n data de 22 decembrie – „comunismul indiferent de partid politic, dar mai cu seam\
resurec]iei na]ionalismelor care a dus la deco- cu fa]\ uman\“, o expresie prin care acesta a `n cazul Partidului Social-Democrat – provine
munizarea [i totodat\ la disolu]ia Iugoslaviei tradus `n mod liber propria `n]elegere a peres- `nc\ `n bun\ m\sur\ din cadre comuniste sau
[i Uniunii Sovietice. troik\i declan[ate de Mihail Gorbaciov `n
descinde din genera]ii mai tinere marcate de
C\derea comunismului `n Rom=nia a fost URSS [i `n ]\rile din jur, cu lideri mai malea-
acelea[i valori [i educate `n spiritul aceluia[i
caracterizat\ printr-o violen]\ neobi[nuit\, bili fa]\ de Moscova [i care `n cur`nd i-a sc\-
tip de re]ele informale patron-client care asi-
aparent ilogic\ [i – tocmai de aceea – `nv\luit\ pat de sub control. Contra-revolu]ia lui Ion
gurau succesul personal `n vechiul regim,
`n mod extravagant [i premeditat `n retorica [i Iliescu, `n mod cert realizat\ cu asentimentul
chiar dac\ `ntre timp au `nv\]at s\ se bucure [i
simbolistica revolu]ionar\ specific\ anului unor elemente din administra]ia sovietic\ des-
de colec]ii de art\ occidental\, de vacan]e `n
1789, dar mai ales specific\ miturilor Revo- pre care nu avem deocamdat\ date, s-a vrut de
fapt o realiniere a regimului comunist rom=n Mediterana, de ultimele gadgeturi capitaliste
lu]iei franceze reeditate de revolu]ionarii ru[i sau de tricouri cu Che Guevara. Tot de aici, `n
`n 1917, o mitologie transformat\ ulterior de la dorin]ele Moscovei, o rocad\ `ntre stalinis-
mul na]ionalist al lui Ceau[escu, cam dep\[it bun\ m\sur\, [i decalajul de dezvoltare eco-
protagoni[tii acestor evenimente `n politic\ de nomic\, educa]ional\ [i social\ comparativ cu
stat [i instrument de legitimare a noului regim. chiar [i la Kremlin, [i o versiune mai ra]io- Doris Lessing (Doris May Tayler) s-a
nal\, mai „uman\“, mai adaptat\ la prezent – alte ]\ri ex-comuniste, precum Cehia, Polo-
A[a-numita Revolu]ie rom=n\ din decem- n\scut `n Persia (actualul Iran) pe 22 oc-
din prisma anului 1989 – de comunism. A- nia, Estonia [.a.m.d.
brie 1989 – a doua din istoria na]ional\, dac\ tombrie 1919, din p\rin]i britanici. Ulte-
ceast\ versiune de comunism nu ar fi pus cu De[i fostele elite comuniste au reu[it s\ `[i
ar fi s\ credem istoriografia oficial\ curent\ – rior, familia ei s-a mutat `n Rhodesia de
nimic `n pericol situa]ia nomenclaturii comu- conserve un rol notabil pe scena public\ [i `n
cuprinde trei etape cronologic [i genetic dis-
niste [i a Securit\]ii din Rom=nia, dimpotriv\ celelalte state ex-comuniste din Europa Cen- Sud (`n prezent, Zimbabwe). Primul ro-
tincte: 1) o mi[care de protest spontan\ care a
– ea p\rea singura capabil\ s\ `i asigure conti- tral\ [i de Est, contrar Revolu]iilor autentice man, The Grass Is Singing, o reflectare a
evoluat `ntr-o revolu]ie `mpotriva regimului,
nuitatea `n acel an de mari transform\ri, dar din trecut, situa]ia din Rom=nia nu poate fi propriei copil\rii petrecute `n Africa nea-
`nceput\ la Timi[oara `n data de 16 decem-
brie, `n\bu[it\ de autorit\]ile comuniste, dar asta numai cu condi]ia ca evenimentele s\ nu comparat\ `n amploare dec`t cu spa]iul ex-so- gr\, a ap\rut `n 1949. Atras\ de ideologia
care totu[i se extinde `n data de 21 decembrie scape de sub control, ca nu cumva reconstitui- vietic [i ex-iugoslav. Iar condi]iile politice [i comunist\, se disociaz\ definitiv de a-
`n Bucure[ti [i alte c`teva ora[e importante din rea partidelor istorice s\ conduc\ la o evolu]ie sociale din Balcanii de Vest, Rusia [i din ceasta pe la mijlocul anilor ’50, `n urma
]ar\; 2) un vid de putere `n data de 22 decem- `n care elitele comuniste s\ fie marginalizate multe alte republici ex-sovietice, la dou\zeci denun]\rii abuzurilor regimului stalinist.
brie, care dureaz\ de la celebra fug\ a so]ilor sau, mai r\u, trase la r\spundere pentru ac]iu- de ani de la c\derea comunismului, demon- ~ntre 1951 [i 1959 public\ ciclul Children
Ceau[escu `n jurul orei 12:40 cu un elicopter nile lor din trecut. streaz\ cu prisosin]\ ce consecin]e profunde [i
of Violence, apoi inovatorul The Golden
de pe acoperi[ul fostei cl\diri a Comitetul Din nefericire, contra-revolu]ia mitologi- nea[teptate poate avea, pe termen mediu [i
Notebook (Carnetul auriu, 1962), experi-
Central al PCR [i p`n\ `n jurul orei 23:00, c`nd zat\ a lui Ion Iliescu a avut un succes deplin, lung, aceast\ altoire uman\, cultural\ [i
ment literar [i joc `ndr\zne] cu multiple
Ion Iliescu anun]\ dup\ ce se asigur\ de loia- ca urmare a erorilor [i sl\biciunii opozi]iei po- institu]ional\ `ntre fostul regim [i noile
litice [i civice dintr-o ]ar\ mult mai debilitat\ regimuri liberal-democratice, `n absen]a unui, perspective, considerat o adev\rat\ Biblie
litatea generalul Victor Atanasie St\nculescu, a feminismului. ~n anii ’70 [i ’80 urmeaz\
ministrul Ap\r\rii l\sat de Ceau[escu lider de dec`t vecinele nord-vestice de peste 40 de ani Nürnberg al comunismului.
seria romanelor „despre spa]iul interior“,
facto `n Bucure[ti, crearea Consiliului Frontu-
lui Salv\rii Na]ionale, un autodesemnat gu- printre care se num\r\ Briefing for a De-
vern revolu]ionar provizoriu; 3) deturnarea cent into Hell (O cobor`re `n infern,
revolu]iei sau faza contra-revolu]ionar\, `nce- 1971), Memoirs of a Survivor (Memoriile
p`nd chiar cu constituirea CFSN `n seara din unei supravie]uitoare, 1974) [i ciclul ro-
22 decembrie [i p`n\ `n data de 25 decembrie, manelor SF (Canopus in Argos: Archives,
c`nd so]ii Ceau[escu s`nt executa]i `n jurul 1979-1983). Ulterior public\ The Fifth
orei 15:00 la T`rgovi[te, dup\ o punere `n sce- Child (Al cincilea copil, 1988), Love,
n\ de prost-gust a unui proces revolu]ionar, Again (1996) [i Ben, in the World (2000).
act menit s\ legitimeze – `mpreun\ cu a[a-nu- Pentru Under My Skin: Volume One of My
mitele atacuri teroriste, atacuri-fantom\, des- Autobiography, to 1949 (1995) i-a fost
pre care nu se [tie `nc\ absolut nimic dec`t c\ decernat James Tait Black Memorial
au murit circa o mie de oameni, atacuri tero- Prize. A doua ([i ultima) parte a autobio-
riste care au avut loc `ntre 22-24 decembrie `n
grafiei sale, Walking in the Shade, ap\rut\
Bucure[ti [i alte ora[e [i care de altfel au `n-
`n 1997, a fost nominalizat\ la National
cetat `n mod miraculos chiar `nainte de execu-
tarea so]ilor Ceau[escu – acapararea puterii de Book Critics Circle Award. Dea lungul
c\tre Ion Iliescu [i grupul s\u de nomencla- impresionantei sale cariere a fost distins\
turi[ti gorbaciovi[ti din e[alonul doi. cu cele mai prestigioase premii literare din
Scenografia revolu]ionar\ derulat\ conform Europa, iar `n 2007 a devenit a unspre-
tuturor cli[eelor bol[evice – c\derea tiranului, zecea femeie c\reia i s-a decernat Premiul
reac]ia du[manilor poporului, uciderea tiranu- Nobel pentru Literatur\. ~n acela[i an i-a
lui, democidul, panica [i confuzia induse, ur- fost publicat ultimul roman, Mitra (`n
mat\ de salvarea venit\ de la omul providen- preg\tire la Editura Polirom). ~n seria de
]ial al momentului – a avut ca scop manipu- autor „Doris Lessing“ au mai ap\rut: O
larea [i controlarea manifesta]iilor populare, cobor`re `n infern (2007), Povestiri
ale c\ror consecin]e erau greu de anticipat; africane (2008), Al cincilea copil (2008),
reinventarea e[alonului doi al nomenclaturii
Memoriile unei supravie]uitoare (2010).
PCR [i reinventarea Securit\]ii ca elemente
„revolu]ionare“, adic\ pozitive; deturnarea `n-
tregii responsabilit\]i pentru crimele [i nea-
~n slujba lui Heidegger Cu prilejul apari]iei acestor volume s-a un t`n\r de nici 20 de ani din Caransebe[.
BURSA C|R}ILOR
50
PAVEL (arat\ spre cu]it): Nu crezi c\ e EA: Vorbe[ti serios?
Liviu Lucaci este actor la Teatrul Na]ional din momentul s\-l pui deoparte? PAVEL (ca [i cum n-ar fi auzit-o): N-am
EA: Sorry. (~l bag\ la loc `n m`nec\). {i tu gre[it c`nd te-am ales.
Bucure[ti, regizor [i profesor la UNATC. ~n 2006, a
s\ la[i dracului jos batista aia care te face s\ EA: Depinde ce a[tep]i de la mine. (Se
debutat cu volumul de proz\ Povestiri despre cel\lalt semeni cu o stafie? plimb\ liber prin camer\ [i descoper\ o foto-
grafie a[ezat\ `n fa]a unei oglinzi de b\rbierit,
la editura Curtea Veche, excelent primit de public [i PAVEL las\ `ncet jos batista, pe care o din cele rotunde care se rotesc pe un ax) Asta
`mp\ture[te [i o bag\ `n buzunar. ce e?
de critica literar\. ~n 2010, a montat spectacolul
PAVEL (violent): N-o atinge!
Cinci rendez-vous-uri mortale, pe cinci texte al EA (fluier\): Phiii! E[ti ar\tos, Pavele. EA: Ok, ok. Nu i-am produs daune.
PAVEL (amuzat): Mul]umesc. (PAVEL ia fotografia [i o a[eaz\ la loc cu
c\ror autor este, care, am putea spune, l-au lansat [i EA: Tipul de b\rbat complicat care ascun- grij\). E[ti tot tu `n fotografie, a[a-i?
de un secret. Pentru v`rsta ta, e[ti `nc\ un co- PAVEL: Poate.
ca dramaturg. Public\m `n continuare una dintre
co[ ce ]ine creasta sus. (Curioas\) Ai adus aici EA: Nu, nu, c\ am v\zut bine. Tot tu, dar
piesele sale `ntr-un act. (Timpul) multe femei? ]`nc. Probabil c\ erai la gr\dini]\ pe atunci.
PAVEL: M\ desco[i? (O prive[te atent) (Trage aer `n piept, se a[eaz\ pe un scaun a-
C`]i ani crezi c\ am? flat mai `n mijlocul camerei, las\ capul `n
PAVEL: (aspru, deodat\) Nu te lua cu
EA: Destui ca s-o fi cunoscut pe bunica. O piept [i se concentreaz\ la ce se afl\ `n jur, ca
LIVIU LUCACI vorba [i r\spunde la ce te-am `ntrebat. (~[i d\
sut\, probabil. un boxer `nainte de meci; dup\ o vreme, `n
seama c\ probabil a speriat-o prea tare) Te
PAVEL: Am `n]eles. S`nt din alt\ epoc\ [oapt\) Pot s\ fiu sincer\?
asigur c\ motivele mele nu s`nt belicoase…
pentru tine. PAVEL: Ce rost ar avea s\ m\ min]i?
EA (speriat\ de cuv`ntul „belicoase“ pe
Personaje care nu-l `n]elege): … beli… c\ dac\ e a[a, s\
EA: Ce trece de treizeci e istorie. M\ ia EA (grav\): De c`nd am intrat, am sim]it
ame]eala c`nd m\ g`ndesc. Cu ce te ocupi? c\ nu s`ntem singuri. (Ca pe un teribil secret)
PAVEL CERAN, 49 de ani, fratele Ma- [tii c\ de mine nu te atingi. Uite. (Scoate din
PAVEL: Vrei s\ le afli pe toate? Cu noi mai e cineva.
rusiei, poet, burlac, tr\ie[te singur m`nec\ o lam\ de cu]it) ~l vezi? E un [i[ cu
EA: N-ai spus tu adineauri c\ e ora since- PAVEL (dezam\git de ce i-a spus ea):
EA, 20 de ani, frumu[ic\, coate-goale, `m- care m\ ap\r [i nu mi-e fric\ s\-l folosesc.
rit\]ii? ~n plus, asta m\ ajut\ s\-mi vin `n fire, Nu-]i face griji.
br\cat\ ca vai de lume PAVEL (realizeaz\ c\ tensiunea e prea
ca s\ pot r\spunde la ce m-ai `ntrebat. Nu de EA (insist\): Aici `n camer\ mai respir\ o
mare pentru ea): S`nt convins. Stai lini[tit\.
alta, dar m-ai pl\tit pentru o treab\ [i nu vreau persoan\.
N-o s\ fie nevoie.
s\ r\m`n datoare. Iar eu, c`nd s`nt stresat\, nu PAVEL (sincer, simplu): E Marusia.
~n apartamentul lui PAVEL CERAN, bur- EA: O fat\ singur\, `ntr-o lume `n care n-ai
mai s`nt `n stare s\-mi dau seama ce simt. Mi EA: Unde?
lac, artist, noaptea. ~n apartament, la `nceput, loc s\ respiri [i te `nghesuie to]i…
se face negru, respir ca o pomp\ [i nu mai aud. PAVEL: Locuie[te cu mine.
e `ntuneric. PAVEL: {i eu care credeam c\ lumea s-a
PAVEL (se g`nde[te o vreme cu capul `n EA: N-o v\d.
golit de oameni. piept, p`n\ se hot\r\[te s\-i r\spund\): S`nt poet. PAVEL: E sora mea geam\n\. Ai v\zut-o
EA vine la invita]ia lui. El o urmeaz\ din EA: Pe dracu. E o `nghesuial\ de-]i ia ae- EA (uluit\, fluier\): Poet? Ca… Pu[kin? adineauri.
spate, p\str`nd o distan]\ apreciabil\ [i ]in`n- rul. N-ai unde s\ te `ntorci c\ e unul care vrea PAVEL: De aceea[i meserie. EA (n\uc\): Unde? A, ea era `n fotografie?
ceva de la sufletul t\u. (mai ferm\ s\ ob]in\ ce EA: Ca Baudelaire, sau ca… sau ca Sarah Bine, dar eu vorbesc de cineva care e cu noi
du-[i pe fa]\ o batist\ dat\ cu colonie.
vrea) Acu’ putem aprinde lumina?, c\ bezna Kane? aici, chiar acum. I-am sim]it adineaori r\su-
EA intr\, ezitant\. El o urm\re[te atent, cu
asta `mi d\ fiori... PAVEL (uimit): Ai auzit de Sarah Kane? flarea pe um\r.
fa]a pe jum\tate acoperit\ de batist\.
PAVEL se g`nde[te c`teva secunde bune. EA: Un b\rbat bine care citea mult mi-a PAVEL: }i-am spus s\ nu-]i faci griji. N-o
EA (`naint`nd precaut\): Destul?
EA: Ce faci? zis odat\ c\ am ceva din nelini[tea personaje- s\ te deranjeze. E o fiin]\ discret\.
PAVEL (ferm, f\r\ s\ o bruscheze, o `n-
PAVEL: M\ g`ndesc. lor ei. Mi-a pl\cut. Poet, hm… Adic\ potri- EA: Vrei s\ spui c\ ea e aici [i eu nu o v\d?
deamn\ de la spate): Intr\. ~nainteaz\, nu te opri.
EA (b\nuitoare): Te g`nde[ti? Ascunzi ve[ti cuvintele? PAVEL: Ea e tot timpul cu mine, nu s-ar pu-
EA (speriat\ de tonul lui, b`jb`ie `n `ntune-
ceva oribil pe aici – de care ar trebui s\-mi fie PAVEL: Mai exact le ajut s\ se potriveasc\ tea altfel. Mi-am luat grija ei. Tr\im `mpreun\.
ric): Ce mama dracului caut?
fric\? singure, a[a cum cred ele de cuviin]\. EA: {i eu de ce nu o v\d?
PAVEL (f\r\ s\ strige, dar poruncitor):
PAVEL (resemnat): Nu, nu e asta. (Se ho- EA: {i cum faci asta? PAVEL: N-ai avea cum. A murit la
Plimb\-te. Plimb\-te prin spa]iu.
t\r\[te) Cred c\ momentul s\ facem lumin\. PAVEL: A[tept ca poemul s\ apar\, iau cincisprezece ani.
EA: M\ plimb.
Oricum, asta e ora sincerit\]ii. creionul [i `l transcriu pe h`rtie. EA (`ngrozit\): {i atunci… cum e cu noi?
PAVEL: Simte-te ca la tine acas\.
EA (deja u[or exasperat\): Nu s`nt la mine EA: Faci mi[to? (Pauz\) {i merge chestia? PAVEL: Locuie[te aici [i uneori po]i s-o
Aprinde lumina care dezv\luie un aparta- PAVEL: Uneori, poemul m\ prinde nepre- sim]i.
acas\. ment mai mult pustiu, dar aranjat cu gustul
PAVEL: Ce sim]i? g\tit [i e gata s\ treac\ de mine. ~n cazuri din EA: E[ti nebun?
unui artist. ~n col] o lad\ de zestre, gen cuf\r, astea, `l apuc cu m`na st`ng\ de coad\ ca s\ PAVEL: Doar grijuliu. Marusia e sora mea
EA (se holbeaz\ n\uc\ `n penumbr\): Ce al\turi un pat, pe jos c\r]i, pe pere]i c`teva
s\ simt? Trebuie s\ simt ceva? (Pauz\; u[or nu-l scap [i cu dreapta `l scriu. La sf`r[it am pe geam\n\, pe care o iubesc [i pe care am jurat
tablouri. pagin\ un poem nou-nou], numai c\ scris s\ n-o p\r\sesc, `n ciuda… dep\rt\rii dintre noi.
panicat\) Nu putem aprinde lumina?
PAVEL: Mai t`rziu. Acum concentreaz\-te de-a-ndoaselea, de la coad\ la cap. EA: Vrei s\ spui c\ e moart\ [i totu[i prezent\?
EA (respir\ u[urat\): Mersi. Pentru lu-
pe ce sim]i. min\. Uau, ce mare e. (Cerceteaz\) E… `n-
EA: Nu `n]eleg. Ce e \sta? Un test? Ce s\ tr-un fel la tine…
simt? E `ntuneric [i m\ simt ca dracu’ c\ am PAVEL (brusc atent): Cum? Cum e?
acceptat, contra ceva lovele, s\ vin noaptea `n EA: Mmm… istoric, cumva. (Fericit\ c\ a
casa unui necunoscut care m-a cules de pe g\sit cuv`ntul) Daaa, istoric.
strad\. PAVEL (b\nuitor): Vechi, vrei s\ spui.
PAVEL: Nu asta e important. Nu `ntune- EA: Mmm, … nu,... da, nu. Vreau s\ spun
ricul, ci senza]iile tale. a[ezat [i… plin de farmec chiar. ~mi plac b\r-
EA: Poate pentru matale. Eu s`nt precaut\ ba]ii de gust.
de fel [i nu m\ simt `n largul meu s\ nu v\d pe PAVEL: Cu gust? Asta nume[ti tu un apar-
unde calc. (~ncerc`nd s\ stabileasc\ un con- tament aranjat cu gust?
tact, m\car sonor) Pot s\-]i zic pe nume? EA (se plimb\ de colo-colo cu [i[ul `n
PAVEL (u[or dezam\git c\ ea s-a luat cu m`n\, cercet`nd): E adev\rat c\ e mai mult…
vorba): Po]i. gol, aspru, mmm, de[ertic chiar, dar are un soi
de… goliciune pl\cut\, care nu se cere um-
Pauz\. plut\ cu boarfe.
PAVEL (ironic, amuzat): De[ertic, spui.
EA: Deci? EA: De obicei, nu agreez b\rba]ii singuri.
PAVEL: Ce? Stau `n locuri sordide care seam\n\ cu bor-
EA: Cum `]i zice? delurile ilegale sau cu c\minele paradite de
PAVEL (concesiv): Pavel, m\ numesc nefamili[ti.
Pavel Ceran, dar numele meu nu conteaz\. PAVEL (pl\cut surprins): De unde [tii c\
EA: Nu zice [i poli]ia la fel. Mie c`nd locuiesc singur?
mi-au luat actele [i m-am trezit f\r\ nume… EA: Vorbe[ti pe [leau [i nu e[ti obi[nuit s\
hup!, deodat\ eram nimeni. Numele-i bun. faci pe placul cuiva. Cei combina]i se ascund
PAVEL: Poate c\ ai dreptate. dup\ vorbe.
EA: E[ti vreun ciudat? PAVEL (amuzat): Ce [tii tu despre b\rba]i?
PAVEL: Adic\? Ea: Nu face mi[to. Eu am `nceput-o de-
EA: Vreun ciudat din \ia care aga]\ fete, le vreme. Mama zicea c\ b\rba]ii s`nt un mister
momesc cu lovele s\ vin\ la ei acas\ [i acolo pe care te chinui s\-l dezlegi o via]\ `ntreag\
le h\cuiesc? [i c`nd crezi c\ ai `n]eles ceva te p\r\sesc.
Fluierul ro[u Noutatea acelei prim\veri era c\ un ciopli- Dup\ ce Florescu a terminat statuia, o mul- Marcu era un b\rbat puternic [i un mese-
tor, vestit [i el, se hot\r`se s\-i fac\ o statuie, ]ime de gur\ casc\ s-au repezit s-o vad\. Era o ria[ bun. ~n mai pu]in de un minut fa]a lui Ion
tocmai statuia despre care `ntrebase bunicul statuie alb\, din marmur\, cum nu se mai v\- Mo[u s-a transformat `n piftie vomitat\.
de peste gard. zuse prin zon\. Ion Mo[u, `n m\rime natural\,
– Am auzit c\ Florescu vrea s\-]i fac\ o sta- `i privea de pe un soclu, un pic melancolic, cu ***
tuie. Este adev\rat? p\rul `n v`nt [i cu ar\t\torul ridicat `n dreptul
Cei doi copii ciulir\ urechile ca s\ prind\ t`mplei. ~n diminea]a `n care satul Grindeni a r\mas
r\spunsul lui Mo[u, oprit chiar `n fa]a lor. ~n primele luni, a venit lume din satele `n- f\r\ statuie, oamenii n-au vorbit dec`t despre
– Dumneata m\ ai aici viu [i cu toate astea vecinate, apoi statuia a ap\rut `ntr-un ziar [i, asta. {i multe zile dup\ aceea.
vrei s\ m\ vezi f\cut statuie! la scurt\ vreme dup\ aceea, `n Grindeni [i-a Statuia ar\ta acum ca [i cum ar fi trecut
Nu at`t vocea, c`t tonul pe care rostise cu- f\cut apari]ia `nsu[i regele, cu un [ir lung de peste ea ro]ile de fier ale unui colos. Pe fosta
vintele `l f\cu pe Marcu s\ ridice fruntea [i s\ automobile negre. fa]\ a lui Ion Mo[u erau mici cratere [i rupturi.
priveasc\ spre Ion Mo[u, `nchipuindu-[i cum Pe maidanul din spatele [colii fu instalat Cine ar fi putut s\ fac\ a[a ceva? Cei mai
ar fi ar\tat f\cut statuie. Se g`ndi la p\pu[ile un carusel, iar `n jurul lui, timp de trei zile, se mul]i au dat vina pe vreun str\in, un nebun, un
din st`lpii por]ii, la popicele de la birt [i la ]inu mare b`lci. Dup\ aceea, locul deveni le- vagabond, ajuns cine [tie cum `n satul lor.
fluierul din palma lui. gendar [i c\p\t\ numele de „B`lciul de la Sta- Absolut nimeni nu s-a g`ndit la Marcu. {i nici
el nu s-a apucat s\ povesteasc\. De c`te ori ve-
– ~mi dai mie fluierul \sta? tuia lui Mo[u“. ~n fiecare an, aici veneau co-
nea vorba despre statuie, o bucurie mic\ i se
– {i tu ce-mi dai `n schimb? ~l `ntreb\ la [urile cu mingi poleite, cu batoane de migdale instala `n col]ul gurii. Nici Poli]ia, [i nici m\car
r`ndul ei fata, privindu-l cu un ochi str`ns. [i, mai ales, cu fluiere cioplite din lemn de detectivul adus de primar n-au putut s\-l g\-
Marcu scoase din buzunar un zar c`t bu- alun [i vopsite `n ceai de m\ce[e. seasc\ pe vinovat. Era o treab\ `ncurcat\,
ricul degetului. Grindeni-ul ajunse un loc de pelerinaj [i demn\ doar de mintea str\lucit\ a lui Ion Mo[u.
DOINA RU[TI oricine, pe o raz\ de 300 de km, [tia de exis- Cu timpul, lumea a `nceput s\ uite de sta-
*** ten]a statuii. ~n mod unanim, Florescu era tuie, iar interesul str\inilor pentru Grindeni
Privi spre despic\tura c`t nara. ~n ascunzi-
considerat un mare artist, iar despre `n]elep- s-a stins. Mai `nt`i, a disp\rut b`lciul. Apoi,
[ul `ntunecat se ghicea totu[i o bobi]\ albi-
~n acea dup\-amiaz\ de martie, tat\l lui ciunea lui Mo[u se dusese vestea. Circulau statuia a fost dat\ jos de pe soclu. Prim\ria
cioas\. Marcu apuc\ fluierul cu dou\ degete
Marcu a ajuns devreme acas\ [i foarte vesel. pove[ti despre cum descoperise un ho], chiar vroia s-o dea la reparat, `ns\, cu trecerea vre-
[i-l cl\tin\ de 2 ori. Bila mic\ din\untru clin-
Se vedea c\ f\cuse rost de bani pentru c\ cele [i dup\ ce caprele furate ajunseser\ pastram\. mii, silueta de piatr\, pus\ pe burt\, a devenit
c\i, izbindu-se de pere]i.
mai mult motive de bucurie veneau de aici. Se bucurar\ de celebritate fix 3 ani. Flo- loc de popas. C`]iva ani buni, obosi]ii au me-
– Ar putea fi un bob de maz\re, spuse el, ditat pe fesele lui Ion Mo[u.
Iar Marcu [i-a dat seama c\ era un moment rescu muri `ntr-o toamn\, iar pu]in dup\ aceea
iar fata `l aprob\ d`nd din cap. ~ntr-o zi, cineva i-a retezat m`na, cea cu
bun s\-i vorbeasc\ despre b`lciul de la Hurezi. s-a pr\p\dit [i Ion Mo[u.
– {i zici c\ era un co[ plin de fluiere de degetul ridicat, [i [i-a zidit-o `n fa]ada casei.
– {i c`nd e b`lciul \sta? Statuia `ns\ le-a dus numele ceva mai
astea? R`nd pe r`nd, fiecare a luat c`te o bucat\ din
– Peste dou\ s\pt\m`ni, spuse Marcu, ju- departe.
Ea `[i ridic\ picioarele p`n\ c`nd genunchii fosta statuie.
c`ndu-se cu zarul de care nu putuse s\ scape.
`i ajunser\ sub b\rbie, apoi `ncepu s\ poves- Ultimele resturi au folosit la `nt\rirea unui
Tat\l s\u `i v\zu licuricii din ochi [i scoase ***
teasc\: gard.
din buzunar un b\nu] argintiu:
– La b`lciul din Hurezi s`nt cel pu]in o du-
– Ai noroc! Ast\zi avem ceva bani, `i m\r- ~ntr-o noapte de septembrie, c`nd `nc\ se
zin\ de co[uri pline cu trompete, naiuri [i ***
turisi el, iar Marcu se gr\bi s\ prind\ `ntre dege- mai sim]ea r\suflarea cald\ a p\m`ntului,
dr`mbe vopsite `n toate culorile, cele mai
te moneda care str\lucea `n soarele de martie. Marcu a intrat `n Grindeni, dup\ o zi grea.
multe din alun, ca \sta. Dar nu numai at`t. Dup\ 50 de ani, aproape c\ nimeni din
~ns\ prea mersese totul ca pe roate. Muncise la un gard, printr-un sat vecin, [i
B`lciul este o mare de oameni care v`nd lu- Grindeni nu-[i mai amintea de vreo statuie.
~n aceea[i dup\-amiaz\ str\lucit\, `n miro- b\tuse 6 km ca s\ ajung\ acas\. P\[ea `ncet, cu
cruri, ceva ce n-ai v\zut `n via]a ta, cum ar fi sul zambilelor `nflorite, sub soarele de m\ta- P`n\ `ntr-o zi din iunie, c`nd a fost botezat
geanta de scule at`rnat\ pe [old.
urcioare cu socat\, batoane de migdale, hal- se, `n rumoarea stins\ a unor glasuri [i chiar `n primul str\nepot al lui Marcu.
A trecut pe l`ng\ cimitir, a privit peste
vi]e roz, pr\jituri cu susan, zaruri, m\rgele, Familia, rudele, prietenii [i vecinii umplu-
clipa `n care un coco[ `ncepuse s\-[i scuture um\r [coala. ~n fa]a prim\riei, statuia era lu-
beteal\, c\lu]i de lemn, mingi poleite, balerine ser\ curtea. Mesele, acoperite cu mu[amale
aripile, `n poarta casei a b\tut `nsu[i primarul minat\ de dou\ felinare, pe l`ng\ care d\dea
c`t degetul, care c`nt\ [i danseaz\ `n acela[i noi, ocupau toat\ gr\dina din fa]a casei, iar
satului Grindeni. din coad\ un c`ine alb. din buc\t\ria de var\ venea miros de leu[tean.
timp. {i multe altele pe care le-am uitat. – Sper s\ dai [i dumneata ceva pentru sta- Marcu s-a oprit `n loc [i, pentru prima oar\, La loc de cinste, sub un umbrar f\cut spe-
Marcu privi cu ochii lui sc\p\r\tori direct tuia lui Ion Mo[u! a spus primarul, iar tat\l lui l-a izbit privirea vie a lui Ion Mo[u. Se uita la cial pentru el, Marcu st\tea pe un scaun, cu
`n ochii prietenei lui. Nu min]ea. Enumera cu Marcu s-a `nmuiat imediat. Prin mintea lui el, cum ]inea degetul ridicat, z`mbind cu o oa- spatele drept, [i, privindu-[i copiii [i nepo]ii, a
privirea pironit\ pe cer [i se g`ndi c\ ea vede trecur\ `n vitez\ toate momentele grele din recare triste]e, iar din piatra alb\ au ]`[nit sim]it dintr-o dat\ o chemare din alt timp, al
de fapt co[urile cu acele lucruri, fe]ele nenu- care `l scosese Ion Mo[u, de la banii pierdu]i aburii unei zile `ndep\rtate. dorin]elor pentru care orice om este `n stare s\
m\ra]ilor oameni, pe care el nu putea dec`t s\ la zaruri, p`n\ la ziua sinistr\ de toamn\, c`nd Marcu [i-a lipit talpa de marginea soclului moar\. Fe]ele tinere din jurul lui `i aminteau
[i le imagineze, st`nd obraz l`ng\ obraz, cu `i disp\ruser\ caprele. [i din dou\ mi[c\ri s-a m\surat cu statuia. Era de propria tinere]e, de nop]ile fierbin]i ale iu-
buzele f\cute p`lnie [i cu ochii `nl\crima]i de {i sub ap\sarea acestor amintiri, lu\ `napoi cu o palm\ mai `nalt dec`t ea, ceea ce l-a f\cut birii, de zilele `nsorite ale c`[tigurilor b\ne[ti,
bucurie. banul argintiu dintre degetele lui Marcu. de s\pt\m`nile `n care `[i `n\l]ase casa. {i oda-
s\ z`mbeasc\. Se ]inea de g`tul rece cu un bra]
Str`nse `n palm\ micul fluier a c\rui burt\ – Las\ fiule, c\ b`lciul \la e `n fiecare an [i t\ cu descoperirea unor emo]ii vechi, `i veni [i
[i-i sufla `n cre[tet. {an]urile din piatr\, prin
era c`t nuca, [i netezi cu ar\t\torul lemnul care o s\ te tot duci la el. Nu pleac\ nic\ieri! care Florescu scosese `n relief firele de p\r, pofta s\ le `mp\rt\[easc\:
supsese vopseaua. Era un fluier ro[u, lustruit ar\tau ca ni[te albii de p`r`ia[e. Marcu [i-a – C`nd eram t`n\r, `ncepu el, puteam s\ fac
ca un ou. Pe alocuri, ]es\tura aurie a lemnului orice. Dar absolut orice.
r\zb\tuse prin stratul sub]ire de vopsea. *** imaginat cum [iroia prin ele apa ploilor.
Peste mese c\zu t\cerea, iar dou\zeci de
De jur `mprejur era pustiu. Doar c`inele se
Marcu `[i privi prietena cu invidie. Se pre- Marcu n-a v\zut `n anul \la b`lciul de la bucura, leg\n`ndu-[i coada. Cu m`na liber\ fe]e se `ntoarser\ spre el. Erau to]i urma[ii lui,
g\tea s-o `ntrebe cum de ajunsese ea la b`lci, Hurezi, `ns\ tat\l s\u a avut dreptate. An dup\ [i-a pip\it geanta moale, de pe [old, [i dintr-o mul]i dintre ei cu aceia[i ochi, din care s\reau
c`nd o voce le trecu peste capete: an, `n fiecare prim\var\, [i-a cump\rat fluiere mi[care a pus m`na pe ciocan. Prin ochii lui au sc`ntei. Aten]ia lor `l `ncuraj\ s\ continue:
– Cum merge statuia? ro[ii, urcioare cu brag\ [i batoane cu susan, iar trecut `n fug\ zeci de procesiuni cu f\clii – De exemplu, eu am spart fa]a statuii lui
~ntrebarea venise din spatele lor, de peste Mo[u!
cu timpul `nsu[i b`lciul a venit dup\ el. aprinse.
gard. Am`ndoi [tiau cine vorbise [i despre ce Era lini[te deplin\ [i absolut to]i ochii de la
statuie era vorba, a[a c\ nici nu se clintir\. A[- mas\ `l priveau neclinti]i. Apoi cineva `ntreb\
teptau cu ochii `n troscotul crescut pe l`ng\ cine era Mo[u.
gard, ca bunicul fetei s\ termine de vorbit. – Unul! Nu conteaz\! se enerv\ el. Era o
Ion Mo[u se oprise `n fa]a lor. Era un b\r- statuie aici, `n fa]a prim\riei. Toat\ lumea [tia
bat pe care `l cuno[teau absolut to]i oamenii de ea, chiar [i regele!
din Grindeni, inclusiv cei doi copii, `ncreme- – {i? Acum unde e?
ni]i l`ng\ poart\. Ion Mo[u descurca toate Marcu `[i privi fiul [i povesti mai departe:
– Din c`teva ciocane a r\mas f\r\ fa]\! N-a
chestiile `nc`lcite [i putea s\ conving\ pe ori-
[tiut nimeni, n-am povestit la nimeni! Eu, sin-
cine de orice. C`nd ni[te oameni se urau de
gur, `ntr-o noapte de septembrie!
moarte [i ajungeau s\-[i scoat\ ochii, era che- T\cerea mai dur\ o clip\ apoi un murmur
mat Ion Mo[u care `i `mp\ca pe loc. Dac\ ci- `ncepu s\ creasc\ pe deasupra aperitivelor.
neva f\cea o v`nzare proast\ – nu era nici o Masa era acoperit\ cu platouri, de pe care,
scofal\! {tia Mo[u cum s\ fac\ s\ anuleze `n- m`ini gr\bite culeseser\ br`nzeturi, mezeluri [i
]elegerea. ~n Grindeni nu `ndr\znea nimeni s\ m\sline. Marcu st\tea `n capul mesei, a[tep-
fure pentru c\ Ion Mo[u `l descoperea imediat t`nd ca cineva s\-i pun\ o `ntrebare. ~n cele
pe ho]. Nici s\ min]i nu se mai putea, c\ci din urm\ un nepot spuse plictisit:
Mo[u `[i d\dea seama de la primele cuvinte, – O statuie? Aici, la Grindeni? N-am auzit
iar dac\ el hot\ra c\ cineva minte, nimeni nu de nici o statuie.
se `ndoia de puterea creierului s\u. {i, ca la un semnal, to]i `ncepur\ s\ vor-
Pentru toate acestea era foarte respectat, beasc\. ~n sf`r[it, dinspre buc\t\rie venea oala
iar c`nd trecea pe drum, imediat ie[eau peste cu ciorb\, iar `n aerul cald al verii se risipi
gard capete puse pe `ntrebat, ca [i acum. mirosul de ardei iute [i de leu[tean.
Apartamentul 26
Norina cobor` din tramvaiul 16 [i privi `n Nu-i r\spunse nimeni. Norina se `ntoarse meie `n v`rst\, piticoat\, ale c\rei urechi neo- – Nicidecum! F\cu pitica, duc`nd un de-
jur. Era o intersec]ie mare, p\zit\ de blocuri `n garsoniera ei, dar c`nd vru s\ trag\ lan]ul bi[nuit de ro[ii ie[eau de sub un fes verde. get la nas, ca [i cum i-ar fi ars de glume.
proasp\t renovate, vopsite `n galben [i porto- se r\zg`ndi iar\[i. De data aceasta `[i lu\ – Cu ce v\ pot ajuta domni[oar\? `ntreb\ ~ntr-un impuls de moment, Norina o `m-
caliu. Drept `n fa]\ se vedea gangul, a[a dup\ cheia [i trase yala. Cu pa[i fermi se `ndrept\ femeia, cu o dic]ie impecabil\. pinse [i p\[i `n\untru. Din doi pa[i fu `n cas\,
cum `i spusese la telefon: „Intra]i prin gan- spre apartamentul 26. B\tu la u[\ dar nu pri- – Am `nchiriat garsoniera aceasta dimi- unde totul era exact cum `l l\sase: telefonul
gul de l`ng\ farmacie, [i privi]i `n dreapta, la mi nici acum r\spuns. ~[i apropie urechea [i nea]\ [i vreau s\ [tiu ce c\uta]i aici? aruncat pe canapeaua de plu[, biroul l`ng\
prima scar\“. avu impresia c\ cineva ofteaz\ dincolo de N-ar fi vrut s\ se enerveze fa]\ de b\tr`- geam. Se `ntoarse, `ns\ b\tr`na nu mai era
Vocea era pl\cut\, de b\rbat t`n\r. u[\. Cu un singur deget, `mpinse `n cifra 26, nica asta, care `i transmitea o stare `mp\ciui- nic\ieri. Disp\ruse [i `nchisese [i u[a.
O clip\ `i trecur\ prin minte pove[tile decupat\ din plastic auriu. toare. Norina r\sufl\ u[urat\. Apoi se `ntoarse `n
despre violatorii care dau anun]uri la `nchiri- ~n\untru nu era nimeni. O camer\ goal\, – Oh, duduie, spuse femeia ridic`nd hol [i ag\]\ lan]ul de siguran]\. Tocmai c`nd
eri [i `[i str`nse mobilul `n palm\. proasp\t zugr\vit\ [i at`t, o garsonier\ gea- spr`ncenele. V-a `n[elat cineva! Garsoniera vroia s-o ia `napoi, soneria r\sun\ deasupra
Curtea interioar\ se deschidea larg\ [i lu- m\n\ cu a ei. P\[i `n\untru f\r\ emo]ii. Fe- aceasta n-a fost niciodat\ de `nchiriat! capului. Se uit\ prudent\ prin vizor.
minoas\. ~n st`nga – un parc – iar `n fa]\ un restrele d\deau spre curtea interioar\. Se ve- – Dar mai `nainte erau aici unii, o familie... ~n fa]a u[ii st\tea Adi cu fa]a lui z`mbi-
mic bar din sticl\ pe care scria Biblioteca. dea micul parc [i Biblioteca din care ie[eau – S`nte]i `n eroare, crede]i-m\! Eu locui- toare, cu pome]ii `nal]i. Norina se repezi [i
Z\pada `ncepuse s\ se topeasc\, iar Norina valuri de fum. Camera alb\ [i nemobilat\ p\- esc aici de c`nd a fost construit blocul acesta.
lu\ plicul `n care pusese banii de chirie, apoi
`[i privi ghetele care deja aveau v`rfurile rea mai mic\ dec`t a ei. Norina ie[i, `nchi- Norina z`mbi cu lehamite, hot\r`nd s-o
cr\p\ u[a f\r\ s\ ia lan]ul. B\rbatul o salut\ [i
umezite. C`nd `ntoarse capul `l v\zu z`mbind z`nd u[a cu grij\. Apoi b\g\ cheia `n broasca lase moart\.
privi cu ironie spre u[a abia deschis\.
sub pavilionul ro[u al primei sc\ri. Erau de la garsoniera ei. R\suci, `ns\ u[a p\rea – OK! S`nte]i aici de dinainte de Cristos!
Atunci poate [ti]i unde este administratorul? – Uite, ai aici chiria, spuse Norina, evit`n-
dou\ coloane din c\r\mid\ [i `ntre ele st\tea blocat\. Mai `ncerc\ o dat\ ap\s`nd clan]a.
– N-avem administrator. du-i ochii.
un b\rbat cu hain\ neagr\, iar p`n\ la el se Deodat\ fu izbit\ de un curent, iar cadrul u[ii
– {i unde pl\ti]i `ntre]inerea? El `ntinse m`na dup\ bani, `n timp ce con-
`ntindeau movili]e de zah\r risipit [i murdar. se umplu de c`teva fe]e nedumerite: o femeie
B\rbatul avea p\rul lung, r\sfirat peste gule- – Direct la Administra]ia Ora[ului. tinua s-o priveasc\ la fel de amuzat.
[i doi copii. – Cine locuie[te vizavi, la 26? `ntreb\ ea,
rul hainei. ~ntre ei doi – z\pada. ~ncepu s\ – Pe cine cau]i? `ntreb\ femeia care p\rea Norina vru s\ spun\ c\ nici nu mai exist\
fac\ pa[i prin zahariseala iernii. El `i f\cea a[a ceva, dar `n loc de asta `ntreb\: prin cr\p\tura u[ii.
sc\pat\ de la ospiciu. – Aici, la apartamentul 26, locuiesc eu,
semn s\ se apropie. Cum st\tea `ntre st`lpii – Cum pe cine caut? se str`mb\ Norina. – {i ca s\ ajunge]i la Administra]ia asta,
ro[ii, z`mbitor, cu tunica neagr\ str`ns\ pe cum ie[i]i din bloc? spuse el cu fa]a cuiva care se mir\ c\ `nc\ nu
Aici locuiesc eu! Dumneavoastr\ ce c\uta]i [tia at`ta lucru, apoi ad\ug\: Dac\ vrei s\-mi
corp [i cu o m`n\ `ntins\, p\rea un personaj – Cu liftul!
`n garsoniera mea? vezi garsoniera, te invit s\ bem ceva...
de film. Mergea prin z\pad\ [i, apropiindu- – |la care e stricat?
– Mitic\! Viorele! Veni]i, mam\, `ncoace! Norina `i spuse la revedere [i `nchise ime-
se, `ncepu s\-i vad\ mai bine tr\s\turile fe]ei: Norina se repezi spre lift [i ap\s\ isteric\
~n u[\ `[i f\cur\ apari]ia alte capete. Doi
pome]ii `nal]i [i feminini. butonul. C`nd `ntoarse capul nu mai v\zu fe- diat u[a. Apoi se uit\ prin vizor.
b\rba]i, dup\ aparen]e tat\-fiu, voiau s\ [tie
– A]i venit pentru garsonier\, nu-i a[a? sul cu urechi ro[ii. Femeia intrase `n cas\. Adi ap\s\ tacticos clan]a apartamentului
care era treaba.
Norina `ncuviin]\ pe mute[te observ`nd Nu-i r\m`nea dec`t apartamentul 26. Se 26, iar prin deschiz\tura `ngust\ se v\zur\
– A]i intrat `n garsoniera mea, spuse No- repezi `n\untru [i scoase un strig\t de ajutor
cu emo]ie c\ nu mai auzise de mult\ vreme pere]ii albi.
rina. Dac\ nu ie[i]i imediat chem Poli]ia! care umplu curtea.
o voce at`t de binevoitoare. Continua s-o pri- Pe coridor se instalase o lini[te de fier.
B\rbatul `ncepu o `njur\tur\, dar se opri – M\ aude cineva? Hei! S`nt sechestrat\
veasc\ a[tept`nd ca ea s\ ajung\ sub micul Norina se `ntoarse `n camer\, `nchiz`nd cu
brusc [i spuse b\]os: aici! Dac\ `mi dau jos bluza m\ vede]i?
plafon, sus]inut de cele dou\ coloane de grij\ [i cealalt\ u[\, apoi se apropie de fe-
– Po]i s-o chemi [i pe mama Poli]iei! A- Norina `[i scoase c\ma[a [i-[i ar\t\ bustul
c\r\mid\. C`nd `i atinse m`na se sim]i `ntr-o vem acte `n regul\! St\m aici de 20 de ani [i reastr\. ~n intersec]ie se `nserase. Oamenii
siguran]\ definitiv\. gol, url`nd `n continuare, `ns\ nu se auzi nici v\zu]i de sus erau doar ni[te pioni care plu-
ceva. De c`nd st\m, Viorele? un sunet, nu se v\zu nici un chip de om. Par-
~l chema Adi. teau printre ma[ini. Pe margini se z\reau
B\iatul scutur\ din cap, sup\rat: cul dormea, acoperit de fumul alburiu, ie[it
Luar\ liftul p`n\ la ultimul etaj, s\ vad\ mici mormane de z\pad\, apoi, felinarul din
– De unde s\ [tiu eu? P\i, ce eu eram printr-un horn din barul Biblioteca. Se `m-
garsoniera. Era o incint\ spa]ioas\, cu vedere mijlocul intersec]iei clipi [i, ca la comand\,
n\scut? br\c\ [i se repezi iar\[i spre u[a de la 24, care
spre intersec]ie. se aprinser\ [i celelalte becuri stradale. L`n-
Femeia cu p\rul ca un p\m\tuf uzat se re- se deschise ca la comand\ [i un domn `ntre
~n dou\ zile era deja mutat\. g\ st`lpul argintiu se mi[ca un fes verde.
pezi s\ clarifice: dou\ v`rste `ncepu s\ turuie:
Biroul a[ezat sub fereastr\ deveni imediat {terse geamul ca s\ vad\ mai bine. Nu exista
– ~]i spun eu: st\m exact din 95. Din mar- – Nu cump\r nimic, nu m\ intereseaz\
punctul de atrac]ie al camerei. Terminase de nici o `ndoial\, l`ng\ st`lpul central al inter-
tie, 95 st\m! Adu Mitic\ actele! pliantele, copiii str\zii, bolile incurabile sau
aranjat lucrurile [i se odihnea pe canapeaua sec]iei st\tea zgribulit\ femeia cu fes verde,
– De ce s\ le aduc? Ce, e Poli]ia? Las-o-n excursiile fanteziste. Iar dac\-mi mai ba]i `n
de plu[, ca la sf`r[itul unei munci pozitive. luminat\ de neonul felinarului. P`n\ [i ure-
pula mea, s\ ne reclame! u[\ te `mpu[c. Apoi u[a se `nchise la fel de
Telefonul d\du drumul la Bad Romance [i chile, ie[ite de sub marginile c\ciulii, erau
[tiu imediat cine e. Avea dou\ melodii: un Norina vru s\ protesteze `ns\ u[a se `n- repede dup\ cum se deschisese.
chise [i toate capetele disp\rur\ f\r\ urm\. Dup\ un timp Norina `[i d\du seama c\ vizibile. Norina privi cu aten]ie intersec]ia,
Queen pentru toat\ lumea [i Lady Gaga pen- `ncerc`nd s\-i descopere [i pe ceilal]i. Pe
tru Simo. Se c\ut\ prin buzunarele blugilor dar erau ori de c`te ori intra `n apartamentul 26 se
goale. ~n afar\ de cheie nu luase nimic. A- schimbau [i fe]ele din garsoniera ei. A[a zebra pietonal\, pe l`ng\ mormanele de
– Ei, ai terminat? z\pad\, ori l`ng\ sta]ia de taxiuri se vedeau
– De nici cinci minute. partamentul num\rul 25 p\rea locuit. Ap\s\ st\tu de vorb\ cu un pu[ti `narmat, `nghi]i `n-
pe sonerie [i a[tept\. ~n\untru se mi[ca cine- jur\turile unor gemene b\tr`ne, se `mbr`nci siluete care ridicau din c`nd `n c`nd capetele
– {i valabilul \la a ap\rut?
va. B\tu `n u[\ [i spuse: cu un b\rbat `n salopet\ [i `l ascult\ pe un spre fereastra ei. Chitaristul pletos `i f\cu un
{tia despre cine `ntreab\.
– Sun vecina de la 24. V\ rog s\ m\ l\sa]i chitarist pletos care c`nta fals. semn prietenos, r\sfir`ndu-[i degetele.
– ~nc\ nu, dar trebuie s\ vin\ dup\ chirie.
s\ dau un telefon! La un moment dat b\tu din nou `n u[\ [i Vocea lui Lady Gaga r\sun\ de pe cana-
– E garsoniera lui? `ntreb\ Simo.
– Habar n-am! Oricum, lui `i pl\tesc, `ns\ Nu primi nici un r\spuns. Ea continu\ s\ spre surprinderea ei ap\ru din nou b\tr`na pea. ~n `ntunericul din camer\, ecranul tele-
n-am apucat s\ aflu dac\ locuie[te [i el pe aici. sune, apoi strig\ pe ner\suflate: urecheat\, cu fes verde. fonului era singurul punct viu.
– Puteai s\ `ntrebi. Dac\ te invit\ pe unde- – Spune]i-mi unde st\ Adi! Adi B\l\! De – V\ mai aduce]i aminte de mine, `ntreb\ Norina se apropie de aparat [i citi numele
va, s\ nu refuzi! la el am `nchiriat aici, al\turi... Norina? lui Simo, apoi `l d\du pe mute.
– Glume[ti! Numai de m-ar invita! ~ntr-un t`rziu Norina `ncet\ s\ mai sune.
– {i dac\ te invit\ la el? Adic\ la el acas\? Pe palier erau 3 apartamente: 24, 25 [i 26.
– Accept, normal! Cobor` sc\rile `n grab\, `ns\ la etajul de
Pe fereastr\ se vedea integral intersec]ia dedesubt nu erau apartamente, ci doar o sal\
`mp\nat\ cu blocuri portocalii. C`t vorbi cu p\tr\]oas\ cu ferestrele spre curtea interioa-
Simo nu-[i lu\ ochii din fereastr\. Apoi l\s\ r\. Plus o u[\ – u[a de la gheen\. Nu se vedea
telefonul [i i se p\ru c\ aude o mi[care foioa- nici urm\ de scar\ spre etajele inferioare.
s\ `n fa]a u[ii. Poate c\ era el. Privi banii Norina urc\ din nou [i chem\ liftul. ~ns\ nu
pentru chirie, apoi se hot\r` s\-i pun\ `ntr-un p\rea s\ func]ioneze. Toate becule]ele erau
plic. Scrise pe el chirie [i se a[ez\ din nou pe stinse. Ap\s\ butonul de ebonit\, apoi b\tu
pat. Prin fereastra f\r\ perdele se vedea cerul. cu pumnul `n u[a cenu[ie:
Deschise telefonul [i intr\ `n agend\. Pri- – E cineva aici? M\ aude cineva?
mul nume era Adi B\l\. C\ut\ pe net o poz\ ca N-o auzea nimeni.
s-o pun\ `n dreptul numelui, dar nu g\si nimic. U[a apartamentului 26 era `nc\ deschis\.
D\du c\utare [i pe Facebook. {i pe MySpace. ~n\untru – aceea[i `nc\perea alb\ ca o cutie
Adi B\l\ nu era amator de socializ\ri. de tort. Se apropie de fereastr\ [i o deschise.
Apoi auzi din nou f`[`itul `n fa]a u[ii. L\s\ ~n curtea interioar\ – pustiu. Doar fumul care
telefonul pe canapea [i deschise, dar nu era ie[ea din Biblioteca se mai `ngro[ase. Norina
nimeni. U[a apartamentului de vizavi p\rea l\s\ fereastra deschis\ [i m`nat\ de o hot\r`re
cr\pat\. Norina f\cu c`]iva pa[i [i-[i lungi se repezi din nou spre garsoniera pe care o
g`tul spre u[a, `ntr-adev\r, deschis\. `nchiriase [i `ncepu s\ bat\ cu pumnul `n u[\.
– Alo, e cineva? Din\untru se auzi un da-da [i-[i imagin\ c\
Pe lemnul alb scria doar cifra apartamen- era femeia cu p\rul v`lvoi. U[a se deschise,
tului: 26. iar Norina se d\du un pas `n spate: era o fe-
BURSA C|R}ILOR
Imposibilit\]i afirm c\ asta o [tia foarte bine [i poetul `nsu[i. oferi cu totul altceva. Pentru acest temei, nu terea scriitorilor. S-ar cuveni, astfel, ca ade-
MacLeish a vrut s\ descrie ([i s\ prescrie), exist\ dec`t o singur\ interpretare corect\ a v\rul [i poezia s\ se exclud\. S-ar cuveni ca
`ntr-un poem de spe]\ didactic\ (voi numi poemului: poemul `nsu[i. Abia acum sesiz\m mu]enia fructului, a `nser\rii sau a stolului de
doar Epistula ad Pisones a lui Horatiu), un alt adev\rul lui. Nu e cu putin]\ s\-l interpretezi p\s\ri s\ se `nst\p`neasc\ asupra versurilor.
poem (poemul „imagist“ `nsu[i), care nu-[i f\r\ a-l distruge. Dac\ interpretarea e o para- S-ar cuveni, `n sf`r[it, ca a[ez`nd cuvinte l`ng\
propune s\ semnifice ori s\ descrie, ci s\ nu fraz\, ea modific\ tocmai ordinea cuvintelor. cuvinte [i propozi]ii l`ng\ propozi]ii, s\ po]i
descrie [i s\ nu semnifice. Altfel spus, a vrut ~nsu[irea principal\ a noii arte devine – c`t realiza un obiect imposibil, de felul cercului
s\ exprime inexprimabilul. Mai limpede nu se de nea[teptat! – simpla v\dire de sine. Poemul p\trat ori al fierului de lemn ori al semnului
VALERIU poate. Inconsisten]a inten]iei sare `n ochi. Nu nu mai ascunde, p`n\ la urm\, nici o semnifi- care nu mai semnific\. {i nu e deloc a[a. Nu
GHERGHEL exist\ imagini [i cuvinte in-signifiante. Nu ca]ie: este una. Sau, cum scrie un comentator po]i `n[ira vocabule cu `n]eles `n scopul de a
exist\ non-semnificare. Nu po]i construi din luminat: „semnifica]ia nu e o proprietate a ob]ine ceva f\r\ nici un `n]eles. E imposibil.
materiale semnificative o entitate lingvistic\ poemului, ea este poemul“***. P`n\ [i din p\l\ria lui Tristan Tzara iese, c`nd
„~n interpretare, `n]elegerea nu devine non-semnificativ\. De la primul p`n\ la ulti- Bine`n]eles, am putea `n]elege afirma]iile [i c`nd, o semnifica]ie.
ceva diferit. Devine ea `ns\[i“. mul vers ([i s`nt 24 la num\r), Ars poetica se lui Günter Blöcker [i altfel. Textul modern Repet, enun]urile lui Archibald MacLeish
Martin Heidegger sprijin\ pe acest paradox. Dar poetul nu a este at`t de `nchis `n el `nsu[i `nc`t, pur [i sim- nu au coeren]\: afirm\ o art\ non-afirmativ\,
oferit doar instruc]iuni incoerente. A propus, plu, nu mai depinde de o minte str\in\ pentru propun ceva ce se retrage, v\desc, `n sf`r[it,
totodat\, compara]ii [i imagini. A legiferat a fi ceva. Este asemenea proverbialului lucru cum trebuie s\ arate ceea ce nu trebuie s\
1. A exprima inexprimabilul prin analogie. ~n acest chip, Ars poetica cap\- `n sine kantian: incognoscibil, inefabil, amorf, arate `n nici un chip. Fire[te, rostirea poe]ilor
t\ aspectul unei compara]ii ramificate. mort. Nu mai are nici un comer] cu intelectul (ca [i a profe]ilor) se cuvine a fi m\surat\ cu
~n concluzie: „A poem should not mean /
cititorului. alte criterii dec`t de instrumentul logicii. Ars
but be“. Probabil c\ prescrip]ia care conchide
Friedrich crede c\ poemul devine un pseu-
poemul lui Archibald MacLeish, Ars poetica 2. Ars poetica do-obiect verbal, care nu transmite nimic [i se
poetica anun]\, pesemne, regresul unui fapt
(1926), este fragmentul liric cel mai des invo- liric, fatalmente semiotic, la stadiul ontolo-
S\-i examin\m rapid structura. A[adar: refuz\ complet `n]elegerii. Blöcker, la r`ndu-i, giei. ~n opinia autorului, ontologia s-ar situa
cat de c\tre exegeza modern\, chiar `n varian-
poemul „imagist“ trebuie s\ fie (`ndemnul re- observ\ faptul c\ astfel de scrieri (el se refer\ `n afara sensului, ceea ce e fals. Ars poetica ar
ta ei prudent\, ascetic\ [i silogistic\.
vine `n patru r`nduri) t\cut, f\r\ cuvinte, inex- la prozele lui Kafka) primesc toate interpret\- consacra transformarea semnului `ntr-un
Unii savan]i v\d `n aceste versuri o subli-
presiv. A[a cum t\cut, inexpresiv [i f\r\ cu- rile [i, `n acela[i timp, nici una: „Ceea ce e lucru oarecare, `ntr-o entitate nominal\ opac\
m\ obscuritate, de felul acelora care se auzeau
vinte ar fi (urmeaz\ seria de compara]ii): un uimitor [i ar trebui s\ ne pun\ pe g`nduri nu e
odinioar\ numai la templul din Delphi, din (o configura]ie de semne in-signifiante!).
fruct rotund (poate, chiar fructul arhetipal din faptul c\ interpret\rile nu ar fi suficient de
gura preotesei ame]ite de vaporii profetici. ~n rezumat, Ars poetica veste[te un ideal
Eden); un vechi medalion sau o moned\ tocit\ conving\toare, ci c\, oric`t de diferite ar fi, ele
Ars poetica ar fi, astfel, culmina]ia unei lungi poetic `n\l]\tor, dar nu [i imposibilitatea de a
de o prea `ndelung\ folosire, pe care nu se mai s`nt aproape toate conving\toare“. Interpret\-
serii de discursuri oraculare. Cu toate acestea, interpreta acest ideal `n\l]\tor, care se prezint\
poate vedea chipul regilor; un pervaz de piatr\, rile par a nu se referi la unul [i acela[i text.
poemul lui MacLeish nu pre]uie[te nici pe sub forma unui obiect imposibil. Putem
acoperit de mu[chi, `n care s-a `nscris urma Aceast\ neputin]\ de a discrimina `ntre inter-
departe c`t ar[i]a admiratorilor contemporani. construi `ns\ un atare obiect?
privitorului; zborul p\s\rilor `n v\zduh; luna pret\ri ([i de a opri proliferarea lor haotic\)
Citit cu maxim\ bun\voin]\, distihul amintit Dac\ nu a izbutit asta Archibald MacLeish,
care urc\ nemi[cat, de o eternitate, pe bolta s-ar datora tocmai naturii aparte a scrierilor
deasupra spune exact ceea ce spune, nici mai care a scris Ars poetica, nu v\d de ce ar reu[i
cerului (acest distih se repet\!); luna care str\- moderne.
mult, dar nici mai pu]in: cum c\ un poem altcineva.
„imagist“ nu trebuie s\ semnifice nimic, ci s\ bate ram cu ram copacii ap\sa]i de bezne; luna
fie pur [i simplu. „A poem should not mean / care las\-n urm\ iarna amintire dup\ amintire 4. P\l\ria lui Tristan Tzara * Hugo Friedrich [1956], `n Structura liricii moderne,
but be“ constituie, `n fond, oftatul expiatoriu al `ntr-o minte goal\; o intrare pustie; o frunz\ de Bucure[ti, Editura pentru Literatura Universal\, 1969,
unui poem dominat de enun]uri mai degrab\ ar]ar (tot ce s-a p\strat dintr-o durere de odini- Dar Archibald MacLeish nu spune nimic pp.50, 193.
`n Ars poetica despre interpretare. Nu-i men- ** Günter Blöcker, Die neuen Wirklichkeiten. Linien
vide [i de compara]ii mai degrab\ inconsistente. oar\); iarba care se apleac\ umil\; dou\ lumini und Profile der modernen Literatur, Berlin: Argon
{i mai ciudat este faptul c\ Ars poetica, `n deasupra unui abis marin `ntunecat. ~n plus, ]ioneaz\ pe exege]i, fiindc\ nu e interesat de
Verlag, 1957, pp.298, 300. {i pentru David Lodge, ver-
`ntregul ei, dar [i exclama]ia din final au putut poemul este echivalat cu incertul: is not true. arta lor. Repet\, `n schimb, termeni ca surile din finalul Artei poetice a lui MacLeish reprezint\
trece, adesea, drept program poetic [i art\ her- Nu trebuie s\ semnifice, ci s\ fie. „dumb“, „mute“, „silent“ „wordless“, ca [i un adev\r indiscutabil [i inscrutabil: „poezia este auto-
meneutic\. Poemul lui Archibald MacLeish ar cum t\cerea [i indicibilul s-ar crea prin simpla telic\, neparafrazabil\ [i intraductibil\, adic\ un obiect
repetare mecanic\ a cuvintelor „dumb“, verbal… sau, altfel spus, ceea ce nu trebuie s\ semnifice,
sanc]iona nici mai mult, dar nici mai pu]in 3. Sensul povestirii ci s\ fie“.
dec`t sf`r[itul interpret\rii, apocalipsa price- „mute“, „silent“ „wordless“.
*** „[M]eaning is not a quality of a poem but is the
perii, bezna. Ar profe]i ne`n]elesul fiin]ei. Ar este `ns\[i povestirea {i totu[i: dac\ ]inem ca Ars poetica s\ aib\ poem“: cf. Victor P. Staudt, „Ars Poetica and the Tea-
ridica `n sl\vi incomprehensibilul ontologic. un `n]eles rezonabil, s-ar cuveni ca m\car una cher“, College English, 19: 1 (1957): 28-29. Nu-i nevoie
Prec`t [tiu, ideea de a lega idealul poetic, dintre prescrip]iile lui MacLeish s\ stea `n pu- s\ precizez c\ propozi]ia anterioar\ e greu inteligibil\.
Ar venera incoeren]a verbului a fi.
`nchipuit de Archibald MacLeish `n Ars poe-
Desigur, Ars poetica nu e singurul text `n-
tica (acest ideal era, oricum, mai vechi dec`t
c`lcit din istoria milenar\ a versific\rii. Putem
Ars poetica), de [tiin]a interpret\rii s-a ivit `n
consulta altele [i mai `nc`lcite. Dar este, cu
siguran]\, singura art\ poetic\ lipsit\ de con- anii ‘50 ai secolului trecut. O expune, de
secin]e palpabile. C\ci nimeni, dar nimeni, exemplu, p`n\ [i un exeget priceput ca Hugo
n-a izbutit, deocamdat\, s\ creeze un poem Friedrich `n Structura liricii moderne (1956),
„imagist“ ininteligibil [i necuv`nt\tor, urm`nd f\c`nd aluzie, totu[i, la un paragraf ilustru din
prescrip]iile lui MacLeish. Poetul, ce-i drept, Principiul poetic al lui Edgar Allan Poe:
a cerut, dar nici un autor nu a putut! ~n pofida „Poemul ca atare e o forma]ie `nchis\ `n sine.
importan]ei sale minore [i a vacuit\]ii idea- El nu transmite nici adev\r, nici ‘be]ia inimii’,
tice, Ars poetica a devenit, `ntre timp, biblia nu transmite chiar nimic, ci este: the poem per
interpret\rii, revela]iunea suprem\ a semnifi- se“*. Sintagma de la sf`r[itul citatului apar-
catului transcendental, cheia exegetic\ a oric\- ]ine, desigur, lui Poe. ~n alte cuvinte, poemul
rui mesaj abscons, nomocanonul `n]elegerii. propriu-zis, poemul `n sine, `[i este propria
Exege]ii de ambe sexe, cititorii vechi [i finalitate: ars gratia artis. Nu se adreseaz\
noi, speologii [i teologii literari, pneumaticii cuiva anume. Nu serve[te un scop docimo-
[i hylicii au sesizat dintr-o dat\ c\ arta logic. Nu exemplific\ o filosofie. Nu prezint\
modern\ ar ilustra `ntocmai, `n toat\ grozava un adev\r, o tr\ire, o intui]ie. Nu oglinde[te o
lui noutate, idealul profe]it de Archibald realitate exterioar\. Prin el `nsu[i, poemul `n
MacLeish `n Ars poetica. Nimic nu mai `n- sine sfideaz\ `n]elegerea. Este `ntunecat ca
seamn\ ceva; nimic nu mai `nseamn\ nimic; uitarea [i gol ca orbirea.
exist\ doar nimic. Punct. Nici m\car lucrul a {i tot Hugo Friedrich, `ntr-o pagin\ de la
c\rui menire e, `nainte de orice, tocmai aceea sf`r[itul eseului, conchide: „liricii moderni su-
de a semnifica: literatura. A[adar, un poem bliniaz\ mereu: poemul nu `nseamn\, ci este“.
„imagist“ (interpretat, se `n]elege, dup\ prin- S\-i credem oare pe cuv`nt? Nu m-a[ gr\bi.
cipiul simplit\]ii) este un poem [i este imagist. Dar ideea incompatibilit\]ii dintre art\ [i
Mai mult nu se poate glosa. Dar cum arat\ un interpretare va fi formulat\ `ntr-un mod [i mai
atare poem n-a `ndr\znit nimeni `nc\ s\ spun\ ap\sat de Günter Blöcker, un an mai t`rziu: „o
deslu[it? oper\ de art\ [autorul trimite la Kafka, n. m.]
~ntr-o defini]ie cunoscut\, Ezra Pound a nu semnific\ nimic, ea este pur [i simplu“. {i
declarat enigmatic: poemul imagist trebuie s\ `nc\, mai limpede: „[S]ensul povestirii este
fie scurt, trebuie s\ fie direct [i trebuie s\ fie `ns\[i povestirea... Adev\rul ei este imposibi-
`n vers liber. Misterul r\m`ne intact. Cele trei litatea de a fi interpretat\“**. A[ reformula
note definitorii se potrivesc, la urma urmelor, aser]iunile lui Blöcker `n felul urm\tor: sensul
oric\rei crea]ii poetice de la Arthur Rimbaud poemului este `nsu[i poemul (sau povestirea).
[i Isidor Ducasse comte de Lautréamont `n- Dac\ exist\ o semnifica]ie a poemului, ea e,
coace. S\ fie Ars poetica o prezentare mai poate, corporalitatea lui sonor\. Altfel spus,
explicit\? Vom vedea de `ndat\… semnifica]ia consist\ `n ordinea imobil\ [i
Inten]ia poetului a fost, de la bun `nceput, sempitern\ a cuvintelor. Semnifica]ia verita-
o imposibilitate. Nu cred c\ gre[esc dac\ bil\ (unica!) este dezv\luit\ numai [i numai de
aceast\ ordine a frazelor. O ordine diferit\ ar
www.timpul.ro martie 2011
18 Chestiunea universitar\
TIMPUL
BURSA C|R}ILOR
nanimitate de voturi. {i `n Senat1, `n [edin]a din gate s\ respecte acelea[i legi ca [i cele de la uni- cat situa]ia. La Art. 1163(3), se prevedea c\, „`n
30 iunie 2009, s-a ob]inut o majoritate favo- versit\]ile de stat `n ceea ce prive[te condi]iile caz de desfiin]are, dizolvare sau lichidare, pa-
rabil\, dar nu s-a `ntrunit num\rul de 69 de de promovare, ocupare a func]iilor adminis- trimoniul universit\]ii particulare, `nfiin]at\
voturi necesar trecerii unei legi organice, motiv trative, v`rst\ de pensionare etc.. Poate ap\rea prin lege, revine fondatorilor“. Deci, pentru ca
pentru care, din fericire, propunerea a c\zut. `ntrebarea: `n ce mai const\ diferen]a dintre fondatorul s\ poat\ dispune de patrimoniul uni-
~n afar\ de cele dou\ decizii prezentate, tot universit\]ile de stat [i cele private acreditate? versit\]ii pe care a fondat-o, trebuia s\ a[tepte
pe 7 mai 2009, Curtea Constitu]ional\ a mai e- R\spunsul este: `n regimul de proprietate. ca ea s\ se desfiin]eze sau s\ declan[eze des-
mis Decizia 730 (tot `n cazul unui proces de la fiin]area, fiindc\ Art. 1161 (4) din aceea[i lege
Universitatea „Petre Andrei“ din Ia[i. Pe rol s-a 2. Regimul de proprietate stabile[te c\ „Dizolvarea sau desfiin]area uni-
aflat solu]ionarea excep]iei de neconstitu]iona- versit\]ilor particulare se poate face [i la propu-
litate a art. 74 alin. (1) din Legea [i art. 93 alin. Prezen]a cuv`ntului „privat“ `n definirea nerea fondatorilor, adresat\ Ministerului Edu-
(2) din Legea `nv\]\m`ntului nr. 84/1995. Pri- statutului unor universit\]i acreditate a creat ca]iei [i Cercet\rii, `n condi]iile legii“. Dar, p`n\ Joi, 10 martie a.c., ora 18,30, Editura
mul articol prevedea c\ „Func]iile de condu- confuzie, publicul larg crez`nd c\ acestea s`nt la un astfel de gest, patrimoniul r\m`nea `n pro- „Casa Radio“ [i Funda]ia „Gellu Naum“
cere din institu]ia de `nv\]\m`nt superior, cu societ\]i comerciale. Am `nt`lnit aceast\ per- prietatea universit\]ii. au lansat la libr\ria C\rture[ti albumul
excep]ia rectorului, se confirm\ de senatul uni- cep]ie [i `n mediul universitar, colegi de la uni- A existat `n Rom=nia o disput\ aprins\ pe (carte+2CD) V`rsta semnului, de Gellu
versitar. Rectorul, ales de senatul universitar, se versit\]ile de stat `ntreb`ndu-m\ dac\ univer- tema statutului [i a condi]iilor de func]ionare a Naum.
confirm\ prin ordin al ministrului `nv\]\m`n- sitatea la care lucrez este societate pe ac]iuni universit\]ilor private, celebru fiind cazul Uni- Ap\rut `n seria „Colec]ionarul de
tului“; al doilea articol contestat prevedea c\ sau cu r\spundere limitat\. versit\]ii Interna]ionale Deschise „Tehnoeco- voci“ a „Bibliotecii de poezie rom=neas-
nomia European\“ Academia de Tehnoeco- c\“, volumul este o premier\ editorial\
„Organele alese, cu excep]ia rectorului, se Conform Legii 88/1993, „institu]iile de `n-
nomie [i Cooperare Rom=no-American\2 (de- absolut\: 52 de poeme, alese [i rostite de
confirm\ de c\tre senatul universitar. Rectorul v\]\m`nt superior func]ioneaz\ pe principiul
numirea aminte[te de ca]avenciana „Societate „ultimul mare suprarealist european“
se alege de c\tre senat [i se confirm\ prin ordin nonprofit, `n conformitate cu criteriile [i stan- s`nt, `n fine, „gravate“ pe disc! Rarisi-
al ministrului educa]iei na]ionale. O persoan\ dardele de evaluare academic\ [i acreditare Enciclopedic\ Cooperativ\ Aurora Economic\
mele sale performance-uri radiofonice
nu poate ocupa func]ia de decan sau de rector (…)“. {i universit\]ile private au acela[i statut, Rom=n\“), ce func]ioneaz\ ca o societate co-
antologate acum dateaz\ din 1967/1991/
mai mult de dou\ mandate succesive“. Legea 84/1995 stabilind, la Art. 104 (a), c\ „`n- mercial\, `nregistrat\ la Registrul Comer]ului
1999 [i provin – chiar dac\ par inedite...
~n acest caz, excep]ia a fost invocat\ de c\tre v\]\m`ntul particular func]ioneaz\ potrivit legii de pe l`ng\ Tribunalul Bucure[ti, [colariz`nd – din bogatele arhive create de Radio
persoana ce s-a erijat `n rector al Universit\]ii dac\ este organizat [i func]ioneaz\ pe princi- f\r\ a avea m\car autoriza]ie de func]ionare Rom=nia. Operele poetico-radiofonice
„Petre Andrei“ din Ia[i (f\r\ ca aceast\ calitate piul nonprofit“. Nimeni nu a fost [i nu este provizorie [i emi]`nd diplome f\r\ a avea apro- disponibile pe primul compact disc s`nt
s\-i fi fost vreodat\ recunoscut\ de c\tre institu- ac]ionar la aceste institu]ii, fondurile ob]inute barea Ministrului. Potrivit reprezentan]ilor percutant documentate de un al doilea
]iile statului). Excep]ia ridicat\ era `ntr-un do- din taxele [colare [i din alte surse fiind utilizate acestei firme ce utilizeaz\ ilegal numele de uni- CD, ce reproduce fragmente dintr-o se-
sar `n care Sindicatul Salaria]ilor din Universi- exclusiv pentru desf\[urarea activit\]ilor de `n- versitate (art. 31 al Legii 88/1993 precizeaz\ c\ rie de dialoguri cu Gellu Naum, `nregis-
tatea „Petre Andrei“ solicitase `ncetarea exerci- v\]\m`nt superior [i de cercetare, conform legii. „denumirea de universitate poate fi folosit\ nu- trate de Anca Mateescu `n 1999-2000.
t\rii de c\tre persoana respectiv\ a atributelor Aceste universit\]i s`nt private pentru c\ baza mai de institu]ia de `nv\]\m`nt superior auto-
de rector `n UPA din Ia[i. Invocarea excep]iei material\ pe care o de]in [i datorit\ c\reia au rizat\ sau acreditat\“), aceasta ar fi singura
de neconstitu]ionalitate a avut la baz\ contro- fost acreditate nu apar]ine statului, ci a fost universitate privat\ din Rom=nia, `ntruc`t cele
versatele Art. 1162 alin. (1) [i 1161 alin. (1) [i primit\ de la persoanele juridice care le-au acreditate ar fi „universit\]i private ale statu-
(2) din Legea nr. 84/1995 (introduse de Legea fondat [i `n cadrul c\rora au func]ionat conform lui“. Dup\ cum apare pe site-ul acestei unit\]i,
480/2006). ~n interpretarea persoanei ce se autoriza]iei provizorii de func]ionare. sentin]a civil\ prin care se `nfiin]eaz\ persoana
erija `n „fondator“ [i rector pe via]\ al UPA din A[a cum am v\zut, statutul de „institu]ie de juridic\ cu denumirea amintit\ este considerat\
Ia[i, reprodus\ `n Decizia 730, recunoa[terea a fi autorizare definitiv\. {i pentru a se demon-
drept privat“ a fost interpretat excesiv de c\tre
stra c\ imagina]ia nu cunoa[te limite, aceast\
dreptului Ministerului Educa]iei de a confirma cea mai mare parte a celor ce conduc asemenea
a[a-zis\ universitate a `nfiin]at Comisia pentru
organele de conducere ale universit\]ilor parti- institu]ii, ace[tia `n]eleg`nd c\ universit\]ile s`nt
Evaluarea [i Asigurarea Calit\]ii (a[a cum este
culare ar fi reprezentat o imixtiune `n activita- ale lor [i ale familiilor lor. Nu este a[a. ~n fie-
prev\zut `n Legea 87/2006) care a procedat la
tea universit\]ilor particulare [i o nesocotire care lege de `nfiin]are a universit\]ilor private
acreditarea institu]iei cu toate specializ\rile.
flagrant\ a autonomiei universitare. De aseme- exist\ un articol care stabile[te c\ „patrimoniul
Astfel, aceast\ „universitate“ este acreditat\ de
nea, aceea[i persoan\ considera c\, prin artico- prev\zut `n anex\ este proprietatea universit\]ii
propria comisie, motiv pentru care nu mai este
lele contestate, s-ar fi `nc\lcat [i dreptul de pro- prin efectul legii“. Apoi, Legea 408/2006 sta-
nevoie de institu]iile statului. Poate fiecare s\
prietate al fondatorilor universit\]ilor particu- bilea foarte clar regimul patrimoniului acestor judece enormitatea unor astfel de acte [i poate, Realizatoarea „Expresului de sear\“
lare. Toate instan]ele prin care a trecut dosarul institu]ii, la Art.1163(2): „Patrimoniul universi- totodat\, constata neputin]a autorit\]ilor `n fa]a ([i a altor apreciate emisiuni ale postului
respectiv (Judec\toria Ia[i [i Tribunalul Har- t\]ilor particulare este proprietatea lor privat\, unei `nc\lc\ri evidente a legii. Radio Rom=nia Cultural) a fost de altfel
ghita), Guvernul [i Avocatul Poporului au re]i- de care dispun `n mod liber. ~n cazul `nstr\in\rii Realiz`nd o scurt\ privire retrospectiv\ asu-
nut faptul c\ articolele contestate nu `ncalc\ unor bunuri din patrimoniul universit\]ii, [i gazda serii speciale de joi, 10 martie,
pra evolu]iei `nv\]\m`ntului academic privat ce i-a avut ca invita]i pe poeta Simona
autonomia universitar\. Examin`nd excep]ia contravaloarea lor revine universit\]ii“. Deci, din Rom=nia, putem spune c\ acesta a avut un Popescu, `ngrijitoarea [i prefa]atoarea
de neconstitu]ionalitate, Curtea Constitu]io- `n momentul `n care fondatorul doneaz\ patri- traseu ce nu a ie[it din cadrele normalit\]ii tran- edi]iei, criticul literar Cosmin Ciotlo[,
nal\ a re]inut c\ o confirmare a numirii rec- moniul pe baza c\ruia se `nfiin]eaz\ universi- zi]iei rom=ne[ti: realiz\rile sale s`nt surprinz\- tinerele cercet\toare Marieva Ionescu,
torului prin ordinul Ministrului Educa]iei este tatea privat\, el pierde dreptul de proprietate Br`ndu[a Dragomir. Iubitorii de poezie
toare, a[a cum ne surprind [i cele din alte do-
necesar\ „nu doar pentru verificarea respec- asupra acelui patrimoniu care se va afla `n pro- au putut s\ se bucure de ambientul in-
menii, iar e[ecurile [i ilegalit\]ile ap\rute nu
t\rii procedurilor democratice de alegere, prietatea institu]iei `nfiin]ate prin lege at`ta confundabil creat de spectacolul vocii
s`nt mai mari dec`t `n alte segmente ale socie-
instituite prin art. 93 alin. (1) din Legea nr. timp c`t aceasta va exista. ~n mod eronat s-a poetului, de desenele sale [i ale Lyggiei
t\]ii rom=ne[ti. Odat\ cu noua lege a educa]iei,
84/1995, dar [i pentru verificarea `ndeplinirii spus c\ patrimoniul unei universit\]i private Naum (expuse `n Ceain\rie `ntre 9-14
exist\ premisele ca unele probleme ce au
condi]iilor pentru alegere“. acreditate ar apar]ine mai departe fondatorului. martie a.c.).
persistat s\ fie eliminate. Vom vedea care s`nt
C`t prive[te sus]inerea c\ prin Legea Totu[i, fondatorul nu pierdea `n mod irever- Alte informa]ii despre acest eveni-
aceste premise `n episodul urm\tor.
480/2006 se d\ un nou con]inut autonomiei sibil leg\tura cu patrimoniul universit\]ii. P`n\ ment [i detalii despre concursurile cu
universitare pentru universit\]ile particulare la apari]ia Legii 480/2006, s-ar fi putut `nt`mpla 1
http://senatonline.ro/article-30-06-2009-125051. html,
premii din tirajul nou lansat, `n emisiu-
acreditate, pun`ndu-se accent pe proprietatea acest lucru, fiindc\ legea stabilise c\, `n cazul 11 03. 2011. nile difuzate pe Radio Rom=nia Actuali-
privat\ ca fundament al acestora, Curtea nu a `n care o universitate acreditat\ se desfiin]a, pa- 2
http://www.ffdc.ro, 11.03. 2011. t\]i [i Radio Rom=nia Cultural – „Es-
acceptat-o, ar\t`nd c\ „legiuitorul a `n]eles c\, presso“, „Diminea]a cross over“, „Texte
`n ciuda complet\rilor aduse Legii `nv\]\m`n- [i pretexte“, „Timpul prezent“, „Expre-
Natalie Schor (27 de ani) este licen]iat\ `n sul de sear\“.
tului cu privire la con]inutul conceptului de au- Istoria Artelor [i Teatru la Universitatea din
tonomie universitar\ pentru institu]iile de `nv\- Tel Aviv [i, de c`]iva ani, s-a dedicat artei Gellu Naum
]\m`nt superior particulare, s\ p\streze condi- fotografice. A publicat fotografii `n Israel V`rsta semnului
]iile referitoare la confirmarea numirii rectoru- (Expres Magazin, Revista Familiei, Iediot „...c`teva din frumoasele mele
lui de c\tre ministrul `nv\]\m`ntului, indiferent Ahronot, Bun\ diminea]a Israel, Isro-press, poheme...“
dac\ este vorba de `nv\]\m`nt de stat sau Animanews, Mega Pixel), Rom=nia (Contact rostite `n 1967/1991/1999
particular“. Din aceste motive, Curtea a decis International, Intercultural, Cetatea lui
respingerea excep]iei de neconstitu]ionalitate a Bucur, Timpul), Canada (Destine Literare, Cu o prezentare de Simona Popescu
dispozi]iilor invocate. Decizia este definitiv\ [i Observator), Spania ( Niram Art Magazine), [i un documentar radiofonic de Anca
general obligatorie. Statele Unite (Phoenixmission, G`ndacul de Mateescu
Cele trei decizii ale Cur]ii Constitu]ionale Colorado, Star Magazin), Marea Britanie Edi]ie ilustrat\ de Constantin
pe care le-am prezentat au `nsemnat o puternic\ (Acum, Cititor de proza/ Republica artelor), Popovici
Belgia (Confluen]e rom=ne[ti), Australia 116 p.+2CD-uri `ncorporate
lovitur\ dat\ persoanelor care considerau c\
(Romanian VIP). A primit Trofeul Niram Art „Biblioteca de poezie rom=neasc\“,
universit\]ile private s`nt institu]ii la dispozi]ia
(2010, Spania) pentru fotografie artistic\ [i seria „Colec]ionarul de voci“
lor [i a familiilor lor, plasate deasupra sau `n Premiul Ianculovici pentru Cultur\ [i Art\
afara prevederilor legale. Elimin`nd din legisla- www.edituracasaradio.ro
(2010, Israel) la categoria art\ fotografic\.
]ie prevederile neconstitu]ionale cu privire la Revista noastr\ a mai ilustrat o edi]ie, acum
autonomia universit\]ilor private acreditate, ele doi ani, cu lucr\rile Nataliei Schor.
au spulberat [i „mitul fondatorilor“. Trebuie s\
www.timpul.ro martie 2011
20 Labirint
TIMPUL
RAME
LZR
DETECTOR
2011 fix 151 de ani [i, prin numerele revistei am`ndoi `n aceea[i pagin\. E[ti fan C\rt\rescu?
pe care elevii lui de azi – nemul]umi]i doar cu Uite, ai la p. 12 o cronic\ despre „treptele suc-
laten]ele spa]iului internautic – o tip\resc (cu cesului“ [i popasul celui mai mare [i t`n\r poet
ISSN!), ne `nt\re[te speran]a c\ viitorul nu este, rom=n contemporan (spun doar at`t) printre
nici m\car la noi, o vag\ [i timorant\ presu-
l\z\ri[ti, `n decembrie abia trecut. Iar a[a mai
pozi]ie utopic\.
A]i mai ghicit [i c\ acele consoane care au departe: film (portret Kusturica), origami, arte
Ascunz\toarea lui Pusha cusiuni dec`t c\ a l\sat o coleg\ `ns\rcinat\. nau numele doar pentru a eviden]ia m\iestria ment sau `n administra]ie? Ce, Pusha n-ar
Nu se [tie exact ce a `nv`rtit Marion [i pruncul lui Pusha. T`n\rul avocat Pompiliu S. a soli- avea loc? Ei, cum nu? Cam `n vremea aceea
a fost `nfiat de o familie necunoscut\. A fost citat cu argumente juridice de mare fine]e eu am plecat din localitate [i la scurt timp am
ca [i cum ar fi pocnit din degete [i situa]ia s-a punerea `n libertate a inculpatului, iar in- auzit c\ Pushache a fost uns [ef la finan]e sau
rezolvat. stan]a i-a admis cererea. Pe banca ap\r\rii, la nu [tiu ce deconcentrat\ `n care se `nv`rt
Dar ascensiunea faimosului Pusha abia de al\turi de t`n\rul maestru, s-a aflat [i Vasile mul]i bani. Avea birou [i subalterni, era pe cai
aici `ncepe. Marion l-a `nscris la o facultate de Pup\z\, decanul baroului din X, profesor de mari. L-am `nt`lnit o dat\ sau de dou\ ori [i mi
drept particular\ [i, dac\ legea ar fi permis, drept penal. Ei, bine, `n relatarea ziaristului, s-a p\rut c\ a r\mas acela[i t`n\r de bun sim]
CONSTANTIN fiul s\u [i-ar fi luat toate examenele `nc\ din b\tr`nul profesor nu scotea o vorb\, p\r`nd pe care `l [tiam de ani [i ani. Umbla la costum
ARCU primul semestru. Profesorii o cuno[teau pe hipnotizat de m\iestria t`n\rului confrate. [i cravata ro[ie [i `ncepuse s\ se `ngra[e, m\
Marion din vremea studen]iei [i, iat\, ea avea „Cum ... m\-si?“ se `ntrebau cititorii. Ceilal]i rog, trecuse de treizeci de ani.
M\ `ntreb unde poate fi acum Pushache. un fiu inteligent. De[i nu prea d\dea pe la avoca]i `[i aruncau z`mbete pe sub musta]\, ~ntr-o s`mb\t\, treceam `nt`mpl\tor pe l`ng\
Un tip fain, Pusha, `l cunosc de ani [i ani. cursuri, Pusha ob]inea numai note maxime. [tiind c\ ziaristul compunea texte ]in`nd-o tot motelul lor [i am oprit cu g`ndul s\-i salut.
Maic\-sa, Marion, mi-a fost coleg\ pe c`nd Colegii [u[oteau, dar ce te faci dac\ to]i profii `ntr-un chef la motel. Marion m-a servit cu o afinat\. Al\turi fusese
practicam avocatura `ntr-un or\[el de provin- `l considerau str\lucit? Te po]i pune cu tot Numai c\ roba de avocat p\rea s\ nu-l mai ridicat\ alt\ construc]ie modern\, cu bani eu-
cie. ~n urma unei c\s\torii e[uate, Marion a `ncap\, iar Marion l-a `nscris la tinerii unui ropeni, iar motelul de vizavi c\zuse `n para-
corpul profesoral? Imediat dup\ terminarea
r\mas cu un fiu, dar s-a ales [i cu un motel partid `n mare vog\. Po]i practica avocatura [i gin\. D\duse faliment, cum s\ te pui cu Ma-
facult\]ii, a fost luat sub aripa mamei (de[i nu
`ntr-o zon\ feeric\ din obcini. Motelul atenua rion? St\team pe teras\ [i m-am interesat de
ie[ise niciodat\ de acolo). La scurt timp a printre pic\turi, b\rba]ii adev\ra]i se ocup\ de
considerabil stresul [i suferin]ele provocate de Pusha. Maic\-sa `mi spuse pe un ton exaltat c\
`nceput s\ ob]in\ procese cu rezonan]\ `n treburile statului. Pusha `ncepu s\ se simt\ `n
un divor] `n care, din c`te se spunea, [antajul e `n Australia. Nu era `n excursie, f\cea ni[te
zon\, iar presa nu obosea s\ consemneze cu largul s\u [i participa cu entuziasm la `nt`l-
jucase un rol de prim\ m`n\. studii la Melburne. ~[i d\duse un doctorat `n
punct [i virgul\ mersul dezbaterilor judiciare nirile odraslelor analfabete ale potenta]ilor
Iar Pusha se dovedi a fi un copil minune, ]ar\, preciz\, moment `n care m-am `necat cu
[i m\iestria de care d\dea dovad\ t`n\rul avo- zilei, zbenguindu-se la sindrofiile lor `n fa]a b\utura. V\ da]i seama? Eu reu[isem s\-mi
frumos [i inteligent ca-n basme. Marion `l cat Pompiliu S. Uneori al\turi de Pusha se camerelor de luat vederi. M\mica socotea c\ sus]in teza dup\ [apte ani de examene, refera-
aducea la cabinet sau `l purta pe s\lile jude- aflau adev\ra]i a[i ai barourilor, `ns\ condeie- un rol de politician i-ar veni ca turnat. ~n fond, te [i munc\ pe br`nci, pe c`nd Pushache rezol-
c\toriei, pentru ca toate cucoanele alea s\ se rii locali nu-i b\gau `n seam\. Li se consem- c`]i golani sadea nu s-au `nghesuit `n parla- vase totul c`t ai zice pe[te. Cic\ abandonase
minuneze, vai, ce b\ie]el frumos are m\mica!
pe nea[teptate func]ia de la finan]e deoarece `i
Oriunde se `nv`rtea, Pusha st`rnea numai cerea s\ aplice amenzi patronilor care nu con-
semne de admira]ie. La gr\dini]\ a fost el lide- tribuiau la pu[culi]a partidului. O t\iase spre
ro maximus incontestabil, iar `n primele clase Australia cu o femeie ur`]ic\ [i mai `n v`rst\ ca
a tot luat premiul I cu multe coroni]e puse una el… Marion se `ntreba ce g\sise la tipa aia,
peste alta, exact ca Papa de la Roma! ~n cla- cum se mai las\ prosti]i tinerii \[tia de[tep]i [i
sele gimnaziale, prin]ul Pushache `ncepu s\ frumo[i! La antipozi aprofunda studiile de drept,
fie ceva mai zv\p\iat [i s\ ignore unele mate- am `n]eles din relatarea fostei mele colege.
rii, `ns\ Marion [tia cum s\ procedeze cu ni[te Sora lui Pusha, o adolescent\ brune]ic\
profesori pr\p\di]i. Pe vremea aceea d\deai dintr-o c\s\torie ulterioar\, naviga pe internet
cu pu[ca dup\ o pung\ de cafea ori dup\ c`te- la o mas\ al\turat\. }intuind ecranul laptopu-
va pachete de Kent. {i de fiecare dat\ Pusha lui, m-a anun]at c\ am salut\ri de la fratele ei.
se vedea `n cele din urm\ salvat de nepl\ceri. Am rugat-o s\-i transmit\ cele bune [i din
Abia `n liceu lucrurile au `nceput s\ se com- partea mea, dar cum s\ [tii unde se afl\ acela
plice [i profesorii vorbeau de un adolescent cu cu adev\rat? Pushache ar putea fi `n America
probleme. Dar gol\na[ii care mai trag c`te o sau `n Asia, vorba c`ntecului, de unde s\ [tiu?
be]ie ori chiulesc de la ore b\t`nd berbunca Ori chiar `n motelul de al\turi. {acalii \[tia
s`nt privi]i cu admira]ie. Teribilismul lor este s`nt r\i [i `]i iau capul c`nd e vorba de multe
semn sigur de inteligen]\, iar `n mentalul co- parale, deduc `n continuare din discu]ia cu
lectiv exist\ prejudecata c\ pu[lamalele ajung Marion. Dac\ sim]i pericolul `nfierb`nt`ndu-]i
mai t`rziu oameni de isprav\. Pusha a reu[it s\ fundul, te ascunzi [i-n gaur\ de [arpe, nu-i alt\
r\zbat\ cei patru ani de liceu f\r\ alte reper- sc\pare.
CINEMA TIUK
Via]a ca un existem dac\ mai are `n grij\ [i un om semiparalizat [i ai inim\ s\ scrii poezie, zice el. Altfel spus, s\ poezie – s\ se r\zg`ndeasc\, pentru c\
cam fi]os. Dar via]a i-a rezervat o surpriz\ scrii poezie nu e greu, e greu s\ tr\ie[ti „Poetry“ e `n primul r`nd un film existen-
dur\ [i violent\ c`nd Mija afl\ c\ nepo]elul ei poezia. ]ialist, nu unul literar sau de art\. Cine s-a dus
drag, pe care-l cre[te cu at`ta grij\ [i cu at`tea „Poetry“ de Chang-dong Lee este un film la „Poetry“ [i pentru denumire nu cred c\ a
jertfe, viola `mpreun\ cu al]i cinci colegi de simplu, dar foarte bun. F\r\ tehnici extraordi- fost dezam\git(\), dimpotriv\.
clas\ o fat\ care s-a aruncat `n r`u [i s-a sinu- nare, dar cu un scenariu foarte bine scris, cu
cis. De altfel, a[a `ncepe filmul, cu ni[te copii un subiect tare, cu v`n\, `n care fondul e mult „Poetry“ (2010, dram\), Coreea de Sud
care observ\ cum plute[te pe r`u o fat\ `neca- mai important dec`t forma. Cei care nu s-au Regia: Chang-dong Lee
t\. Mija `ncepe s\ uite cuvinte, mai `nt`i sub- dus s\ vad\ acest film pentru c-ar fi despre Cu: Yoon Hee-Jeong, Da-wit Lee
stantive, apoi verbe, b\tr`nul pe care-l `ngri-
je[te nu vrea s\ moar\ f\r\ s\ mai fac\ o dat\
MIHAIL VAKULOVSKI sex [i atenteaz\ la corporalitatea ei, dup\ ce ia
o viagra; Mija se duce s\ vorbeasc\ cu mama
Recunosc, am c\utat filmul „Poetry“ `n fetei, `mpins\ din spate de cei cinci ta]i ai ele-
primul r`nd pentru denumirea lui (nu [tiam c\ vilor violatori… Ve]i descoperi multe ele-
a c`[tigat premiul pentru cel mai bun scenariu mente originale, ce se leag\ unele de altele ca
la Festivalul de la Cannes), dar nu mi-a p\rut ni[te cercuri form`nd un lan], ve]i auzi c`teva
r\u nici o secund\ c\ am ales s\-l v\d, pentru sfaturi despre poezie [i c`teva defini]ii memo-
c\ m-a prins din primele cadre. ~ntr-un mic rabile, jocul actorilor este excelent, regia –
or\[el de pe r`ul Han, Mija, o b\tr`nic\ foarte foarte bun\, iar povestea – cutremur\toare.
elegant\ de 66 de ani, se duce aproape `nt`m- Filmul se termin\ `nainte s\ `nceap\, cu feti]a
pl\tor la ni[te cursuri de poezie. {tia doar c\-i care se duce spre podul de pe care [tim c\ se
plac foarte tare florile [i c\ vorbe[te mereu va arunca, `n fundal auzindu-se o lectur\ din
ciud\]enii, cum i-a spus fiica ei, care i-a l\sat jurnalul ei `n care scrie cum cei [ase o
un nepot `n grij\ [i a plecat `n alt ora[. Mija violeaz\ cu regularitate, jurnal care sun\ ca
descoper\ `ncetul cu `ncetul poezia, `ncepe s\ o… poezie… Concluzia filmului e c\ poezie
`n]eleag\ [i s\ admire lucruri simple, pe care e ceea ce tr\im [i mai ales ceea ce ne doare,
p`n\ atunci doar le-a v\zut, via]a ei pare tot ce suferim… S\ scrii poezie nu e greu, spune
mai plin\ de sens [i tot mai frumoas\, chiar profesorul de scriere creatoare, dar e greu s\
Facebook buie s\ recre\m Omul Vechi? Nu, \la fusese – Nu-i prea `n v\zul lumii acolo? goste, el a ejaculat `nainte s\ `ncerce s\ intre `n
FLORIN IRIMIA Dinu, dintr-a XII-B care d\duse la Filosofie. – La turn atunci? ea, a doua oar\ n-a avut cu ce intra. A treia oar\
Simplul intrat `n vorb\ n-ar fi fost suficient – La turn. La ce or\? s-a petrecut ceva asem\n\tor unei deflor\ri. A
~nt`i s-au `mprietenit pe Facebook. Re`m- dac\ Silviu n-ar fi avut o sl\biciune (de care a – La 12? patra oar\ s-au explorat `n detaliu inventariin-
prietenit, ar fi un cuv`nt mai potrivit, pentru c\ devenit con[tient abia atunci) pentru blonde – Bine. du-[i aluni]ele (am`ndoi), semnele din na[tere
de `mprietenit prima oar\ se `mprieteniser\ `n sp\l\cite cu ochi alba[tri, mari, a[eza]i de o – Bine. Ne vedem m`ine, atunci. Pa. (ea), cicatricile de la s\rit garduri (el). A cincea
’90, imediat dup\ Revolu]ie. A[a se spunea pe parte [i de alta a unui nas c`rn dedesubtul c\- – Pa. oar\ ea a m\rturisit c\ prima oar\ a durut-o.
atunci. ~mprietenit. Sau, vrei s\ fim prieteni? ruia ap\rea o gur\ mare cu buze c\rnoase. Ime- A[a au f\cut. S-au `nt`lnit la turn, el a ajuns Silviu n-a `n]eles dac\ se referea la prima oar\
Aveau [aptesprezece ani, fuseser\ deja f\cu]i diat cum a v\zut-o, a sim]it c\ ceva se desface primul, ea a `nt`rziat `nc`t el a crezut c\ n-o s\ cu el sau prima oar\ c`nd a f\cut dragoste cu
uteci[ti, erau preg\ti]i s\ serveasc\ patria. N-a `n el, [i de-acolo `ncepe s\ se preling\ un mai vin\ deloc. ~[i aminte[te multe ]ig\ri. Pe cineva. A vrut s-o-ntrebe dar pe urm\ a renun-
mai fost cazul. ~n ora[ul lor nu existaser\ de- mercur fierbinte care i se `mpr\[tie `n stomac, vremea aceea fuma. S-au plimbat, au trecut de ]at. A cincizecea oar\ probabil a r\mas `ns\rci-
monstra]ii, oamenii nu ie[iser\ `n strad\. Unde `i invadeaz\ m\runtaiele, i se duce `n inim\. O cimitir [i au urcat pe munte ca s\ nu-i vad\ nat\. Sau a o suta oar\. Prea devreme oricum
s\ fi ie[it pe frigul \la? Asta ]in minte am`ndoi, iradiere, ceva ce nu mai sim]ise la intensitatea nimeni. S-au s\rutat. Buzele ei moi, limba un ca s\ aib\ un copil. N-au spus la nimeni. S-au
c`t de frig era. Frig [i `n aer un miros ca de asta. Se uitase la fete mai frumoase dec`t ea [i `l narcotic. Vor trece ani p`n\ ce mirosul ei s\ i se interesat, nu mai era ca pe vremea lui Ceau-
cear[afuri proasp\t apretate. Asta fusese doar l\saser\ indiferent. Ce-avea ea at`t de deosebit? evapore complet din amintiri, iar timiditatea ei [escu. Femeia avea dreptul s\ hot\rasc\ ce
percep]ia lui, ea nu sim]ise nici un miros, nici Nimic, `n afar\ c\ cineva, el, se `ndr\gostise de studiat\ (de[i nu era) s\ nu-i mai provoace vrea s\ fac\ cu via]a ei. A[a c\ [i-au v\zut de
m\car pe cel de la tomberoane, pentru c\ \la se ea. Simona Medeleanu, dintr-a XII-A. Acum m\car un scurt moment de reverie. Nici acum via]\. Au dep\[it momentul. Au `nceput s\ aib\
sim]ea doar vara, sau c`nd afar\ era cald. ~n student\. La Bucure[ti. Ceea ce nu era bine nu-i vine s\ cread\ c\ pe vremea aceea nu sim- mai mult\ grij\. Nu de asta s-au desp\r]it.
decembrie `nc\ nu se cuno[teau chiar dac\ `ntruc`t el d\duse la Ia[i. Unde d\duse [i ]ea nici cea mai vag\ dorin]\ s\ se culce cu ea. Chiar, de fapt de ce s-au desp\r]it? A fost mo-
mergeau la acela[i liceu de aproape patru ani Cristina, normal, ca s\ fie `mpreun\. De unde Tot ce vroia era s-o aib\ `n preajm\, s\-i simt\ mentul acela c`nd, dup\ ce l-a condus la gar\ [i
de zile. Probabil c\ se v\zuser\, la un moment s\ fi [tiut c\ peste doar c`teva s\pt\m`ni o va mirosul, s\ se desfete cu mirarea de copil pe [i-au luat r\mas bun ( weekend-ul viitor era
dat tot li se intersectaser\ privirile, sau m\car `nt`lni pe Simona [i vechea or`nduire a sufle- care o afi[au ochii ei alba[tri c`nd `i spunea r`ndul ei s\ vin\ la Ia[i) el [i-a dat seama c\-[i
drumurile, dar nu-[i mai aminteau, nu d\du- tului va fi detronat\? Acum, c`nd se g`nde[te la ceva ce nu [tia. I-a dat s-asculte The Doors [i uitase cheile la ea – nu mai st\tea `n gazd\
ser\ importan]\, a[a cum cei care au cu cine s\ anul acela, totul i se pare `nv\luit `ntr-o aur\ lumea ei a c\p\tat o nou\ dimensiune. atunci, se mutase la c\min, singur\ `n camer\
ias\ `n ora[ tind s\ procedeze, f\r\ ca m\car s\- favorabil\ care eman\ din chiar corpul lui. La Dou\ s\pt\m`ni mai t`rziu s-a desp\r]it de (ce lux!) – [i c`nd a b\tut la u[\ nu i-a r\spuns
[i dea seama. Pe vremea aceea el ie[ea cu Cris- vremea aceea nu era con[tient de asta, dar Cristina. Care a pl`ns, a pl`ns mult `n timp ce nimeni. S-a g`ndit c\ poate ajunsese `naintea ei
tina, ea cu Mihai. Nici Cristina [i Mihai nu se orice [i-ar fi propus s\ fac\, ar fi reu[it. lui nu-i p\sa. De-abia acum, c`nd nu mai con- (cam greu de crezut av`nd `n vedere c\ st\tuse
cuno[teau `ntre ei, de[i probabil `ntr-o zi unul El [i Cristina ajunseser\ cu c`teva zile mai teaz\, a ajuns s\-[i fac\ repro[uri. I-ar pl\cea ca prostul jum\tate de or\ `n vagon, `nainte s\-
intrase pe poarta liceului imediat dup\ cel\lalt. t`rziu la mare a[a c\ primii care au plecat au s\-i spun\ Cristinei c\-i pare r\u, c\ nu trebuia [i dea seama) dar o vecin\ de palier l-a `n[tiin-
Silviu se g`nde[te uneori la Cristina, la ce fost Simona cu Mihai. Se duceau mai `nt`i prin s\ procedeze a[a, c\ a fost o vreme c`nd a ]at c\ Simona e la discotec\. La discotec\? Cu
s-a `nt`mplat cu ea `ntre timp (a c\utat-o pe Bucure[ti, Simona vroia s\ vad\ unde urma s\ iubit-o. Nu i-a pl\cut niciodat\ s\ vad\ pe cine- cine? Nu [tiu. Explica]ia ei a fost c\ s-a trezit
Facebook dar n-a g\sit-o, nu exist\ nici o stea, vorbise cu gazda la telefon, dar nu se cu- va suferind. Cu at`t mai mult cu c`t el era cu ei la u[\ c`nd s-a `ntors. Cu fo[tii ei colegi
Cristina Sadovan acolo, asta dac\ nu cumva noscuser\ p`n\ atunci. Mihai, `n schimb, cauza. Dar Cristina nu mai e de g\sit. Oricum (dragi) din liceu, studen]i `n Bra[ov. {i-atunci
s-a `nregistrat cu numele de c\s\torie, pe care aproape c\-[i v\zuse [i camera, de[i reparti]iile probabil c\ p`n\ acum s-a c\s\torit, a f\cut [i de ce dansa cu Rob (Robert) ca [i cum ar fi dat
nu-l cunoa[te) [i se `ntreab\ dac\ [i ea, oriunde nu fuseser\ f\cute, dar cuno[tea c\minul a- vreo doi copii (cam toat\ lumea din genera]ia probe pentru Dirty Dancing? A `nchis ochii.
ar fi, se g`nde[te la el. Probabil c\ nu, la o adi- proape ca-n palm\, de c`te ori `l vizitase pe lor a f\cut unul sau doi copii) [i-[i vede mai La propriu. S-a uitat `n alt\ parte. Apoi s-a
c\ de ce-ar face-o? P`n\ la urm\ din cauza lui frate-s\u. De fapt ultima vizit\ fusese `n iarn\ departe de via]\. Adic\ nu-i mai pas\ de el. Sau uitat din nou la ea [i aceea[i senza]ie de metal
s-au desp\r]it. Sau poate tocmai de aia se [i [i Revolu]ia `i prinsese `n Bucure[ti, ie[iser\ ca poate s-ar bucura s\-i aud\ scuzele, indiferent topit `i invad\ m\runtaiele creierului. L-a du-
g`nde[te la el, poate `nc\-i mai poart\ pic\ fraierii pe strad\ crez`nd c\ n-o s\ trag\ nimeni cu cine sau ce ar fi ea `n clipa de fa]\. Poate rut. A durut-o [i pe ea c`nd mai t`rziu a lovit-o.
pentru asta. De[i pe fa]\ n-ar recunoa[te `n ei de parc\ fuseser\ martorii unei `n]elegeri l-ar invita la o cafea. Sau invers. Poate ar r`de Da’ ce? El nu fusese lovit? Lovit `n moalele
niciodat\ a[a ceva. la nivel `nalt, ultrasecrete. De fapt cam asta fu- de tinere]ea lor `mpreun\. De ceva mai trebuie inimii. Noaptea aia a dormit `n gar\. Cic\ ca
Silviu [i Simona s-au cunoscut `n vara lui sese abordarea tuturor la momentul respectiv s\ [i r`zi. s-o pedepseasc\. S-o fac\ s\ sufere. S\-i par\
nou\zeci, la mare. Ca doi elevi con[tiincio[i ce p`n\ c`nd de undeva au `nceput s\ le care la Simona are o feti]\. A v\zut poze cu ea, tot r\u. Dar nu f\ceam nimic, omu’ lui Dumnezeu.
fuseser\, d\duser\ [i luaser\ treapta I, d\duser\ gloan]e, de nu mai [tiau pe unde s\ se ascund\ pe Facebook. E dr\g\la[\. Georgiana parc\ o ~ncepuse s\-l s`c`ie vorba asta la ea. Atunci i-a
[i luaser\ treapta a II-a, pe urm\ Bac-ul, dup\ mai repede. Despre asta povesteau [i-n seara cheam\. So]ul nu ap\rea `n pozele \lea, pro- ars dou\ palme. Dup\ care a plecat, tr`ntind
care venise la r`nd Facultatea. Pe vremea a- aceea, `n ultima sear\ la Costine[ti, trenul era babil el era fotograful, pentru c\ la Relation- dup\ el u[a. Weekend-ul urm\tor s-au v\zut
ceea, Facultatea nu era tratat\ cu nep\sarea de noaptea, la doisprezece [i, `nainte s\ plece, au ship scria Married. Totu[i numele de familie totu[i. S-au plimbat prin parcul Copou, au fost
azi (intri sau nu intri tot aia e, [i de fapt cine nu stat to]i pe malul m\rii, ascult`nd valurile [i era tot Medeleanu. Probabil ca s\ fie mai u[or `n Gr\dina Botanic\. ~n Bucure[ti st\teau mai
intr\?) [i nici nu treceai ca prin br`nz\ prin ea pove[tile fra]ilor Cernea, cufunda]i `n g`nduri de g\sit. {i el e Married. Married cu o coleg\ mult `n cas\. ~n Ia[i mai mult se plimbau. Era
ca `n ziua de azi c`nd aproape c\ te roag\ s\ nu confuze despre ce-a fost [i ce urma s\ fie. Tot de serviciu (lucreaz\ la Vodafone), o brunet\ cu frig. P\rul ei era blond, ochii ei alba[tri (nu
te la[i, c\ poate `n felul \sta le mai dai ni[te atunci, Silviu, care intrase `n panic\ la g`ndul ochi verzi, pe care o cheam\ Silvana. Nu i-a ro[ii [i umfla]i de pl`ns) nasul ei c`rn, buzele ei,
bani. A[a c\ `nv\]aser\ pe br`nci [i imediat c\ s-ar putea s\ n-o mai vad\ niciodat\, i-a pl\cut niciodat\ numele \sta, are ceva masculin c\rnoase. Toate erau la locul lor. Urmele de pe
dup\ Bac d\duser\ [i luaser\ la facultate (el la strecurat un bilet Simonei `n palm\ iar `n mo- `n el. A `ncercat un timp s-o strige pe cel\lalt fa]\ disp\ruser\. {i-atunci de ce nu se putea
Filologie, ea la Industrie u[oar\), ne[tiind c\ mentul `n care ro]ile vagonului au `nceput s\ nume, Maria, dar n-a ]inut. Silviu wants to be apropia de ea, de ce n-o mai ]inea nici m\car de
vremurile aveau s\ se schimbe [i nici unul nu se mi[te, ea [i-a scos capul pe geam [i, ]in`nd your friend. Confirm/Not now. Confirm. m`n\? Degetele ei lungi, impecabil manichiu-
va profesa `n domeniul pe care [i-l alesese. La bile]elul `n m`n\, s-a uitat la Silviu [i a dat din Vreme de doi ani au f\cut naveta fiecare `n rate, acum p\reau scurte, cu unghiile str`mbe.
mare plecaser\ cu cortul, el cu Cristina [i cu cap a `ncuviin]are. A fost o mi[care discret\ ora[ul celuilalt, pentru ca `n vacan]e s\ se vad\ Nu vroia s\ fie `n[elat. Sau s-o `n[ele. Poate
`nc\ dou\ cupluri, ea cu Mihai [i cu fratele lui dar `n acela[i timp vizibil\, vizibil\ pentru el acas\. Prima dat\ c`nd au `ncercat s\ fac\ dra- deocamdat\ nu se `nt`mplase nimic, dar la un
Mihai, R\zvan, deja student, care `n toamn\ care a[teptase `nfrigurat s\ primeasc\ un r\s-
urma s\ se c\s\toreasc\ cu Tina. S-au cunoscut puns la `ntrebarea, Vrei s\ ne mai vedem?, de[i
la mare pentru c\ `nt`mplarea a f\cut s\-[i ulterior a `nceput s\ aib\ `ndoieli c\ Simona
monteze corturile unul l`ng\ cel\lalt. A[a au `n]elesese la ce se refer\. Totu[i `n noaptea
intrat `n vorb\. Pe vremea aia oamenii intrau `n aceea s-a sim]it euforic, prima dat\ dup\ mult
vorb\ mai u[or; to]i erau la fel de s\raci. Apoi timp. Vinovat [i euforic. ~n timp ce se g`nde[te
s-au amuzat de faptul c\ erau din acela[i ora[, la asta, `[i d\ seama c\ azi n-ar mai fi `n stare
merseser\ la acela[i liceu [i cu toate acestea, s\ fac\ asemenea gesturi necugetate. ~[i d\ sea-
trebuise s\ ajung\ la Costine[ti ca s\ realizeze ma c\ nume[te asemenea gesturi, necugetate.
c`t de multe aveau `n comun. Toate experien- A sunat-o dup\ ce crezuse c\ n-avea s-o g\-
]ele tr\ite [i interpretate individual acum pu- seasc\ `n cartea de telefon [i c\ degeaba `n-
teau fi comparate. Profei de mate chiar `i mu- cuviin]ase ea atunci dac\ acum nu putea da de
rise copilul [i din cauza asta ajunsese la spita- ea. Pentru o clip\ i-a trecut prin minte c\
lul de nebuni? Da, era adev\rat. Dar asta fuse- tocmai de aceea [i `ncuviin]ase. Dar apoi tele-
se `n urm\ cu zece ani. Poate, dar ]icneala p\- fonul a `nceput s\ sune [i i-a r\spuns taic\-s\u.
rea foarte… proasp\t\. Geografia o f\cuser\ Alo, familia Medeleanu? Silviu m\ numesc, Si-
tot cu Gheorghiu? Alt descreierat. El ce scuz\ mona este acas\? Simona, te caut\ un b\iat,
mai avea? {i vou\ v\ punea note mari la lu- Silviu. Da. O c\uta Silviu. Nu-i pl\cuse nicio-
cr\ri? Cic\ pentru c\ le-ar fi corectat nevast\-sa dat\ numele cu care trebuia s\ se recomande.
care era tot prof\ de geografie dar, spre deo- Lui i-ar fi pl\cut s\-l cheme Eduard. Sau Andrei.
sebire de b\rbat-s\u, sistemul ei de notare nu – Bun\, ce faci?
pornea de la unu ci de la [apte `n sus. Era ade- – Bine.
v\rat c\ profu’ de englez\ era la a patra nevas- – Mai vrei s\ ne vedem? Asta dac\ n-am
t\? Da, [i toate erau din ce `n ce mai tinere, `n]eles eu gre[it r\spunsul t\u din tren.
dac\ o ]inea `n ritmul \sta la cincizeci de ani o – Mai vreau. C`nd?
sa aib\ o so]ie de doisprezece. Ca la 1600. Dar – C`nd zici tu.
p`n\ [i atunci so]ii erau mai tineri. Fizica tot cu – Nu [tiu.
directoarea o f\cuser\? Nu. El `l avusese pe – Azi?
Macarie. To]i [i-au amintit de balul de absol- – Azi nu. M`ine?
vire, ce senza]ie minunat\ a fost libertatea, nu – Bine. M`ine.
cumva tu erai tipul \la care a ]inut discursul – Unde?
despre intrarea `ntr-o nou\ er\ `n care va tre- – ~n fa]\ la muzeul de istorie e bine?
Sarcofagul de h`rtie ce anume din biografia personal\ `i `ndrept\- componen]a comisiilor pentru diverse finan- Domniei Sale. Ar fi bine dac\ ar `ncerca s\
]e[te s\ pun\ f\r\ ezitare la col] pu[timea. Pe ]\ri, s-ar plia dup\ ideosincraziile unor somi- citeasc\, `n recluziune, cu voce tare, c`teva
de alt\ parte, `ncerc s\ aflu ce au f\cut concret t\]i ale vremii. Ar c\p\ta [tiin]a piruetelor pagini din vasta-i oper\ critic\. ~n fa]a unei
Domniile lor pentru a schimba ceva. gra]ioase, evit`nd subiectele delicate, dificile, oglinzi mai m\ri[oare. Asta pentru a-[i putea
{i-au dat demisia `n bloc, s-au legat cu lan- pentru care e nevoie, pe l`ng\ [tiin]\ de carte, imagina ce aude [i ce vede publicul care are
]uri de por]ile universit\]ilor, pentru a protesta de o coloan\ vertebral\ mai pu]in flexibil\. Ar [ansa nesperat\ de a-l avea `n fa]a sa. {i, dac\
`mpotriva sc\derii nivelului de educa]ie? Au `ncepe [i ei s\ vorbeasc\ f\r\ a zice nimic tot a purces la un astfel de istovitor travaliu,
ini]iat mi[c\ri civice, `ncerc`nd s\-i atrag\ pe incomod, `ntr-un mod „capro-varzo-lupesc“. s\-[i `nchipuie cum i-ar putea fermeca pe
GABRIELA tineri `n ele? Au constituit grupuri de exper- {i? Cui prodest? speciali[tii de top din domeniu – din Rom=nia [i
GAVRIL tiz\ [i de analiz\ care s\ fac\ presiuni asupra din str\in\tate – cu desf\[ur\rile sale exegetice.
autorit\]ilor, s\ propun\ proiecte legislative? ***
Tinerii & maturii… P`n\ la urm\, c`]i dintre maturi au reu[it s\ ***
construiasc\, `n domeniul lor de activitate, Recent, un critic literar destul de t`n\r el
ceva durabil? C`]i se pot l\uda c\ au f\cut alt- `nsu[i, potrivit datelor din Cartea de Identi- Pentru a sc\pa de gustul s\lciu l\sat de
E la mod\ s\ te pl`ngi ast\zi de tineri. Nu povestea pomenit\ mai `nainte, m\ g`ndesc la
citesc, nu [tiu nimic, s`nt superficiali, necin- ceva `n existen]a lor `n afar\ de a-[i urm\ri tate, afirmat prin tenacitate [i prin abilitatea
„mini-prelegerile“ despre „lucruri mari“ ale
sti]i, s`nt atra[i de kitsch, s`nt sclavii metodei m\runtele interese? Frica, nu-i asa, p\ze[te de a rezuma opere cunoscute [i debuturi, a-
lui Leszek Kolakowski, cu stilul lor `nv\lui-
copy-paste etc. Produc\torii unor astfel de cariera. Capul plecat este premiat. Promova- juns s\ ]in\ o prelec]iune la Ia[i, se strop[ea la
tor, la modestia elegant\ a prezen]ei sale. ~mi
discursuri acuzatoare uit\ cu senin\tate faptul rea, se [tie, scuz\ mijloacele. Plagiatul la ne- publicul adunat, d`ndu-i de `n]eles c\ „nu-l vin `n minte [i c\ldura din vocea ([i din toat\
c\, dac\ nu constituie o valoare `n sine, tinere- voie se cunoa[te [.a.m.d. merit\“. Domnia sa – pare-se u[or obosit de atitudinea) lui Moshe Idel, capacitatea sa
]ea nu este nici un stigmat. {i, ceea ce nu `nce- S\ presupunem `ns\ c\ junii le-ar sorbi ospitalitatea locului – era, iat\!, obligat s\ uluitoare de a c`[tiga audien]a, modul `n care
teaz\ s\ m\ uimeasc\, au sentimentul c\ sim- spusele [i ar c\uta s\ le urmeze exemplul. Ar scoboare la nivelul unor ignoran]i, s\ depun\ caut\ s\ r\spund\ [i celor mai neinspirate
plul fapt de a avea ni[te ani `n plus le confer\ dob`ndi poate astfel abilitatea de a compune un efort titanic pentru a-i lumina c`t de c`t pe `ntreb\ri, voind s\-i atrag\ pe cei din preajma
`n mod automat dreptul de a se erija `n severi ni[te texte lizibile, `n func]ie de oportunit\]i, ipochimenii din sal\. Dar, dac\ `nt`lnirile cu sa `n aventura de a g`ndi `mpreun\ cu el. {i `l
judec\tori, dac\ nu ai neamului `n `ntregime, de comenzi politice [i, `n subsidiar, culturale. profanii `i zdruncin\ conferen]iarului nostru invidiez tot mai mult pe scriitorul Andrzej
m\car al tinerilor pe care-i `nt`lnesc. M\ `n- S-ar molipsi de dispre]ul maturilor intelec- `ntr-at`t echilibrul interior [i-l fac s\-[i piard\ Bobkowski. Nu numai pentru prozele scurte
treb, pe de o parte, care vor fi fiind deosebi- tuali fa]\ de tot ce-ar putea fi util social. Ar st\p`nirea de sine, nu putem dec`t s\-l sf\tuim sau pentru excep]ionalul s\u Jurnal, ci [i
tele merite culturale [i etice ale Domniilor lor, `nv\]a s\ menajeze sensibilit\]ile celor din s\ r\m`n\ c`t mai mult `n odaia de lucru a pentru atelierul de modelaj din Guatemala.