Sunteți pe pagina 1din 12

SIMPOZION INTERJUDEŢEAN

« PRIMĂVARA VALORILOR EUROPENE ÎN EDUCAŢIE »

REFERAT

TRADIŢIONALISM ŞI MODERNISM ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

Inst. Dumitru Mădălina Laura, Grădiniţa cu


Program Prelungit « Lumea copiilor », Tg-Jiu, Jud. Gorj ;
Înv. Mihoci Ioana, Grădiniţa cu Program
Prelungit « Lumea copiilor », Tg-Jiu, Jud. Gorj ;

1
TRADIŢIONALISM ŞI MODERNISM ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

Inst. Dumitru Mădălina Laura, Grădiniţa cu


Program Prelungit « Lumea copiilor », Tg-Jiu, Jud. Gorj ;
Înv. Mihoci Ioana, Grădiniţa cu Program
Prelungit « Lumea copiilor », Tg-Jiu, Jud. Gorj ;

Educatia tradiţională versus educaţia modernă ar trebui să constituie o temă de


reflectare pentru toate persoanele care au un rol în instruirea şi educarea copiilor.
Bineînţeles că primele vizate sunt cadrele didactice începând cu educatoarele şi
ajungând la profesorii din universităţi care trebuie să cunoască tendinţele şi
orientările noii educaţii şi în acelaşi timp să depăşească cadrul tradiţional al
conceperii activităţilor , să-l activizeze pe copil , elev sau student în propria formare
şi educare. Educaţia modernă prin diferitele sale posibilităţi materiale oferă
intensificarea învăţării pe toate planurile astfel că şcoala trebuie să fie prima instituţie
care trebuie şă-şi schimbe abordarea faţă de desfăşurarea învăţării şi să utilizeze
metode noi, interactive care să conducă la o învăţare superioară şi într-un ritm
accelerat potrivit tendinţelor societăţii actuale.
În conceperea lucrãrii “Metoda proiectelor în pregãtirea copilului pentru şcoalã”
am pornit de la lecturarea cãrţii lui Roger Cousinet “Educaţia nouã” care conferã
ipoteze noi de abordare a muncii educatorului în raport cu copilul mic, cu necesitãţile
acestuia şi cu nevoile sale de dezvoltare. El acordã o importanţã deosebitã noilor
metode în educaţie abordate de John Dewey şi Stanley Hall care recunosc valoarea
vârstei copilãriei în formarea şi dezvoltarea viitorului adult , prin acordarea
primordialitãţii interesului copilului în educaţie(teoria interesului). În secolul al XIX-
lea, John Dewey a elaborat o programã fundamentatã pe necesitãţile şi posibilitãţile
copilului. În deceniul al doilea al secolului XX, W. Killpatrick a popularizat ideile lui
Dewey aplicând în şcolile americane aceastã metodã al cãrei principal scop era
armonizarea şcolii cu societatea. Metoda era în concordanţã cu cerinţele pragmatice
ale educaţiei americane care promova acţiunea , eficienţa şi independenţa în gândire.
Aceastã metodã a fost adaptatã pentru vârstele timpurii de Kats & Chard în anul
1989, pentru Europa, dar la noi în ţarã a putut fi aplicatã doar în anul 2000, odatã cu
2
apariţia primei programe preşcolare care oferea libertate în educaţie cadrelor
didactice. Experimental aceasta şi-a dovedit eficienţa în judeţele pilot în care a fost
iniţiatã şi apoi a fost extinsã în toatã ţara printr-un modul de formare în cascadã al
educatoarelor, în vederea generalizãrii acestei metode de lucru cu preşcolarii.
Argumentele care pot sta la alegerea folosirii acestei metode pentru pregãtirea
pentru şcoalã a copilului sunt:
- Proiectul poate fi incorporat în curriculumul preşcolar din orice parte a
lumii;
- Proiectul tematic are o structurã temporalã care ajutã educatoarea sã-şi
organizeze progresiv activitatea cu copiii, în funcţie de dezvoltarea acestora,
de interesul manifestat şi de gradul de cunoaştere al subiectului luat în
discuţie;
- Proiectul le oferã copiilor contexte, în care ei pot aplica o foarte mare
varietate de cunoştinţe şi deprinderi sociale şi intelectuale , pe lângã cele de
bazã date de curriculum;
- Îi pune pe copii în postura de a cerceta singuri despre subiectul preferat
pregãtindu-i pentru munca de şcolari, conferindu-le independenţã.
Legea Învãţãmântului ( nr.84/1995) stipulezã ca ideal educaţional al şcolii
româneşti “dezvoltarea liberã, integralã şi armonioasã a individualitãţii umane, în
formarea personalitãţii autonome, creative.” Acest ideal se bazeazã pe tradiţiile
umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societãţii româneşti având o
contribuţie importantã la pãstrarea identitãţii naţionale. Tocmai de aceea calitatea
procesului educaţional la vârsta preşcolarã, reflectatã nu numai în modul de
concepere al curriculumului, dar şi în procesul de predare-învãţare-evaluare şi chiar
în organizarea spaţiului educaţional trebuie privitã ca o condiţie de bazã pentru
realizarea societãţii educaţionale de mâine. Aceastã societate poate exista doar dacã
se acordã o atenţie sporitã educaţiei timpurii şi mijloacelor potrivite de realizare a
acesteia.
“Unul dintre obiectivele concrete ale reformei învãţãmântului românesc este
reevaluarea conţinuturilor de predare-învãţare-evaluare, deci a programelor şcolare şi

3
compatibilizarea acestora cu programele şcolare moderne ale altor ţãri. Acest lucru
implicã şi convertirea învãţãmântului dintr-un învãţãmânt predominant reproductiv,
într-unul, în esenţã creativ. “ (“Programa activitãţilor instructive-educative în
grãdiniţa de copii- ediţia a II-a revizuitã şi adãugitã”)
Urmând cele citate mai sus noua abordare educaţionalã( metoda proiectelor la
vârstele timpurii) se distinge ca o metodã nouã, creativã, are un caracter
interdisciplinar şi este susceptibilã sã stimuleze şi sã dezvolte pe multiple planuri
personalitatea în curs de formare a copilului. Efectele pozitive ale acestei metode au
impact şi asupra celorlalte pãrţi implicate, adicã educatoarea îşi lãrgeşte sfera
preocupãrilor, îşi aprofundeazã cunoştinţele, şi aplicã metode noi, iar pãrinţii se
deprind sã stimuleze şi sã sprijine interesul copiilor pentru cunoaştere şi totodatã sã
fie alãturi de şcoalã în demersul educaţional pe care aceasta îl face, iar unitatea
şcolarã (grãdiniţa) reuşeşte sã realizeze unul dintre obiectivele majore ale reformei de
azi, reinserţia şcolii în comunitate.
Astfel valoarea pedagogicã se poate concretiza în cele de mai jos:
- Curiculumul nu este în opoziţie cu cultura, cu interesele şi nevoile copilului;
- Oferã copiilor oportunitatea de a se exprima pe ei înşişi;
- Învãţarea este activã şi se extinde pânã la limita pe care copilul o stabileşte;
- Este un instrument de apreciere prognosticã, întrucât indicã în ce mãsurã copiii
prezintã sau nu reale aptitudini;
- Are valoare diagnosticã, fiind un bun prilej de testare şi verificare a capacitãţilor
intelectuale şi a aptitudinilor creatoare ale copiilor.
În sprijinul celor afirmate mai sus şi pentru a argumenta prezentarea
proiectelor desfãşurate cu grupa de copii, în vederea pregãtirii pentru şcoalã, urmând
aceastã metodã, vom cita din nou “Programa activitãţilor instructive-educative din
grãdiniţã – ediţia a II-a revizuitã şi adãugitã” care precizeazã :“Noua programã pentru
învãţãmântul preşcolar scoate în evidenţã relaţia biunivocã conţinut –metodã şi pune
un accent deosebit pe rolul educatoarei în procesul de activizare a funcţiilor mintale şi
constructive şi creative ale copiilor, pe realizarea unei dialectici pedagogice – dupã
W. Hallon- în care copiii şi educatoarea se aflã într-o acomodare reciprocã, subtilã şi

4
continua.” De asemenea programa actualã insistã pe atingerea finalitãţilor la ieşirea
din sistem, lãsând la latitudinea educatoarei conţinuturile, metodele şi formele de
organizare. Cert este cã asistãm la abordarea unei noi abordãri educaţionale care
determinã organizarea şi trãirea unor experienţe de învãţare ţinând seama de cerinţele
viitorului şi de necesitãţile producerii unor schimbãri dorite în comportamentul
copilului de astãzi
Putem caracteriza aceastã metodã ca fiind o metodã globalã, cu un puternic
caracter interdisciplinar, ca o metodã ce stimuleazã şi dezvoltã multilateral
personalitatea în curs de formare a copilului, în plan practic ea se defineşte ca un
efort deliberat de cercetare al copiilor, concentrat pe depistarea detaliilor şi
înţelegerea subiectului în întreaga sa amploare şi nu pe gãsirea de rãspunsuri corecte
la întrebãrile adultului.
În concluzie, un proiect este o extindere, o investigaţie a unui subiect din sfera
idealului sau practicului cãtre care un copil îşi îndreaptã atenţia şi energia. Proiectul îi
implicã pe copii în conducerea investigaţiei în mediul imediat, asupra fenomenelor şi
evenimentelor despre care îşi doresc sã înveţe mai mult.
Ca metodã pregãtitoare pentru şcoalã proiectul tematic poate face trecerea
progresivã spre activitatea din ciclul primar, atât din punct de vedere intelectual cât şi
din punct de vedere social, conducând la rezolvarea individualã sau în grupuri a
diferitelor tematici, precum şi studierea şi cercetarea acestora în biblioteci, muzee,
internet, etc., muncã realizatã la nivel mai mic în grãdiniţã, odatã cu participarea la un
proiect tematic.
Proiectul tematic are trei faze sau etape succesive de desfãşurare.
Faza întâi sau debutul proiectului, este aceea a alegerii subiectului de
investigat şi planificãrii întregului demers didactic necesar realizãrii proiectului. Este
etapa de iniţiere atât a copilului cât şi a educatoarei deoarece se stabilesc obiectivele,
se analizeazã resursele materiale, umane şi de timp disponibile, se aleg conţinuturile,
strategiile didactice necesare coerenţei în vederea derulãrii cu succes a proiectului.
Odatã ce subiectul a fost ales se vor stabili obiectivele de referinţã şi
comportamentale pe care dorim sã le urmãm pe parcursul întregului proces.

5
Obiectivele trebuie sã fie corelate cu vârsta copiilor, cu anumite caracteristici ale
mediului cultural, al bagajului de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi de care aceştia
dispun.
Tot în faza întâi a proiectului se vor analiza resursele materiale, umane şi
de timp necesare derulãrii proiectului.
Mediul înconjurãtor oferã ocazii numeroase de exploatare pentru preşcolar,
satisfãcându-i curiozitatea şi nevoia de acţiune. Aşadar orice lucru, fiinţã sau
eveniment cu care copilul intrã în contact în clasã sau acasã poate deveni un posibil
subiect pentru un proiect tematic. Subiectele alese de copii, care pornesc de la
interesele lor imediate sunt cele care asigurã motivaţia şi oferã mai multe satisfacţii
valorificând mai bine cunoştinţele acumulate. Educatoarea trebuie sã fie atentã la
discuţiile libere ale copiilor pentru a le cunoaşte interesele în vederea alegerii
diferitelor teme.
Dupã stabilirea subiectului pentru proiect educatoarea trebuie sã realizeze harta
proiectului, un fel de schiţã-ghid pentru a nu omite nici un punct de interes. Aceasta
trebuie sã fie estetic realizatã cu imagini sugestive şi afişatã la vedere pe parcursul
derulãrii proiectului.
A doua fazã a proiectului , practic, conţinutul acestuia este intervalul în care are
loc activitatea practicã a copiilor, respectiv documentarea şi investigarea. Aceasta
este inima proiectului, momentul când acesta începe sã devinã realitate, când copiii
fac cercetãri, deseneazã în urma observaţiei directe, construiesc modele, înregistreazã
date şi fapte, exploreazã, fac predicţii, discutã şi chiar dramatizeazã aspecte legate de
noile achiziţii.
Educaţia are printre obiectivele sale majore şi îmbunãtãţirea puterii de
înţelegere a copilului şi cultivarea dorinţei acestuia de a învãţa. Activitãţile practice şi
experimentele care înlesnesc contactul cu lumea înconjurãtoare sunt necesare pentru
evoluţia şi dezvoltarea ulterioarã a copilului.
Experimentele care se desfãşoarã în grãdiniţã produc copiilor reacţii şi acţiuni
imediat observabile. Atunci când copilul experimenteazã pe cont propriu, nu avem
garanţia cã va reuşi sã treacã la un nivel superior de înţelegere a unui concept, dar cel

6
mai important este ce se petrece în mintea copilului decât ceea ce rezultã din propriile
mâini. În acest sens li se recomandã educatoarelor sã recurgã la un program flexibil
care sã le permitã copiilor sã-şi urmeze interesul şi sã creeze în sala de grupã un
spaţiu educaţional stimulativ, care sã favorizeze experimental, interacţiunea şi
creativitatea. Roger Cousinet susţine cã “Educaţia nouã considerã trebuinţele
copilului ca existente şi organizeazã mediul în aşa fel încât sã le poatã satisface ,
adaptând mediul la copil.”(Cousinet, 1978)
Faza atreia a proiectului se referã la atribuirea unor detalii şi stabilirea unor
funcţionalitãţi, adicã proiectul poate fi supus eşecului dacã micile detalii, dar clar
foarte importante nu sunt luate în seamã, fiind vorba despre cunoaşterea psihologicã a
copiilor, pentru a-i putea sprijini în demersurile pe care le întreprind. O obsevare
atentã şi permanentã a manifestãrilor copilului şi o cunoaştere a particularitãţilor
psihofizice ale acestuia vor fi instrumentele de lucru ale educatoarei, atât în timpul
derulãrii proiectului cât şi în ultima fazã, aceea a adãugãrii de detalii şi a atribuirii
unor funcţionalitãţi rezultatelor proiectului.
Munca desfãşuratã de copii poate fi fructificatã prin realizarea , în funcţie de
natura temei proiectului, a unor albume de fotografii, “cãrţi” care sã cuprindã
lucrãrile proprii, spectacole, dramatizãri, casete video cu activitãţile desfãşurate sau
interviuri cu impresiile copiilor. Tot ceea ce creazã ei este binevenit, originalitatea în
lucrãri dar şi în alegerea temelor şi a abordãrii acestora poate constitui mijlocul ideal
de evaluare a muncii depuse.
Este evident cã asistãm la o abordare educaţionalã a cãrei valoare pedagogicã se
poate explica prin faptul cã interesele şi nevoile copilului nu sunt în opoziţie cu
curriculumul, copiii se pot exprima pe ei înşişi, învãţarea este activã, şi în acelaşi
timp, pentru educatoare este un bun instrument de prognosticare, întrucât indicã
modul real de a dispune de anumite aptitudini de cãtre copil, dar şi un instrument de
diagnosticare, fiind un bun prilej de testare şi de verificare a capacitãţilor intelectuale
şi a aptitudinilor creatoare ale copiilor. Astfel, pe parcursul desfãşurãrii acestor
proiecte educatoarea poate sã stabileascã dacã copilul beneficiazã de ceea ce
înseamnã “aptitudinea de şcolaritate”, sau o poate forma dupã caz.

7
PROIECT TEMATIC : “APA”

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: Dezvoltarea capacitãţilor de cunoaştere a unui element esenţial


al mediului înconjurãtor, APA şi stimularea spiritului de investigaţie . Educarea unui comportament
ecologic de protejare a apei şi a tot ceea ce înseamnã aceasta: lacuri, râuri, mãri, oceane şi
înţelegerea importanţei pe care o are acest lucru.
Importanţa acestui element oferit de naturã atât de vital pentru noi oamenii trebuie sã se reflecte
şi în comportamentul celor mici prin diferite forme de protejare care trebuie deprinse de la vârste
fragede.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- Sã descopere apa şi proprietãţile ei prin joc;
- Sã cunoascã rolul apei în viaţa omului;
- Sã înţeleagã necesitatea economisirii apei şi determinarea unui comportament
responsabil, ecologic;
- Sã cunoascã apa din naturã în toatã diversitatea ei;
- Sã sesizeze cã şi apa se reînnoieşte pe sine, cu toate cã este ameninţatã de poluare;
- Sã transpunã impulsurile date de contactul cu apa în muzicã, vorbire, mişcare, culoare;
- Sã se bucure de apa;
- Sã vadã semnul sfânt din apã, apa care dã viaţã, revigoreazã, care purificã şi vindecã;
- Sã desprindã ambivalenţa apei-apa necesarã vieţii, apa pericol pentru viaţã;
- Sã recunoascã apa- râuri, lacuri, mãri, oceane, - pe hãrţi şi în desene, pe globul
pãmântesc;
- Sã diferenţieze stãrile apei (lichidã, solidã, gazoasã), prin mici experimente.

8
SCRISOARE CĂTRE PĂRINŢI ŞI AUTORITĂŢI

Tema noastrã de la început de toamnã va fi “APA.” Poate se va încadra


în recentele dumneavoastrã trãiri din weekend.
Ca de obicei prin aceastã scrisoare ne adresãm dumneavoastrã pentru
a vã impulsiona şi a vã atrage în derularea comunã a proiectului.
Apa, atât de necesarã şi cunoscutã nouã, ne oferã multe surprize,
multe noutãţi ce se vor a fi descoperite.
Deoarece apa reprezintã în fiecare zi sursa noastrã de existenţã şi pe
copii i-a frapat modul în care apa ne ajutã în fiecare zi sã ne spãlãm pe mâini
dupã ce am pictat sau modelat iar întrebãrile lor “De unde vine apa?”, “De ce
apa ne curãţã?” , simple în aparenţã, meritã a avea un rãspuns , am hotãrât
împreunã cu ei alegerea acestei teme de proiect pentru urmãtoarea
sãptãmânã. Prin aceasta avem din nou ocazia ca împreunã cu copiii sã
devenim din nou curioşi şi sã facem noi descoperiri.
În copii se va trezi admiraţia şi respectul faţã de naturã. Ei vor creşte
astfel obişnuiţi sã-şi construiascã un stil de viaţã responsabil.
Apa ne poate oferi multe descoperiri. Pentru aceasta vã propunem sã
citiţi lista de probleme şi cea de materiale pe care am afişat-o . Mijloacele de
realizare a temei vor fi jocuri, cãrţi cu imagini, poveşti, basme, cântece,
imagini, ilustrate, postere, casete video tematice, observaţii, experimente.
Alãturi de acestea ne vor fi utile experienţe, deducţii, pãreri spontane ale
copiilor.
Mulţumirea pentru apa din belşug va fi exprimatã prin comportamentul
responsabil şi prin înţelegerea faţa de cei mulţi care nu dispun de apã
suficientã, sau de bunã calitate.

Cu prietenie, Educatoarea.

Cãtre,
Administraţia firmei de tratare a apei, Dej,
Vã aducem la cunoştinţã cã grupã pregãtitoare de la Grãdiniţa cu Program
Prelungit nr. 10 din oraş realizeazã un proiect tematic “APA”. Printre subiectele
abordate unul este “Cum ajunge apa din râul Someş în casele noastre?”, de
aceea am dori ca sã ne ajutaţi sã le arãtãm concret copiilor cum este tratatã
apa din râuri pentru a deveni potabilã.
Vã rugãm sã ne transmiteţi disponibilitatea dumneavoastrã la numãrul de
telefon al grãdiniţei pentru a organiza aceastã activitate.

Vã mulţumim anticipat.

Afişarea şi stabilirea listei de probleme .


Ce ştiu copiii?

• Folosesc zilnic apa;


• Le place sã se joace cu apa în vanã, bazine, râuri, sã se joace cu noroi, cu apa din bãlţi;
• Povestesc întâmplãri din vacanţe, de la mare-valuri, apa sãratã, peşti, scoici, pãsãri,
ştrandul murdar, alge moarte, valuri periculoase, oameni înecaţi;
• Existenţa cascadelor, a lacurilor, râurilor, izvoarelor, mãri lacuri sãrate, furtunã ,
grindinã, inundaţii;
9
• Ploaia îţi udã îmbrãcãmintea, pielea, face sã curgã şiroaie pe strãzi, bãlteşte, face noroaie;
• Apa este utilã la gãtit, spãlat, bãut, udarea plantelor, apa este bãutã de animale şi se
scaldã în ea;
• Apa din oceane este mai adâncã decât cea din mãri, care este mai adâncã decât cea din
lacuri, etc.
• Cu apa pictãm şi apoi ne curãţãm;
• Dizolvãm în apã sare, zahãr şi primeşte gustul specific.

Ce pot afla copiii?

 Cã apa are rol divers în cele patru anotimpuri;


 Apa trebuie economisitã mai ales vara;
 În unele ţãri apa este în cantitãţi insuficiente;
 Apa de bãut trebuie sã fie curatã pentru cã în cea murdarã trãiesc bacterii periculoase
şi ne putem îmbolnãvi;
 Apa rezidualã se scurge prin canale;
 Apa menajerã vine în casã din bazine unde este tratatã şi apoi prin conducte îşi face
drum spre noi;
 Apa costã, ea picurã prin robinete care uneori nu sunt bine închise şi atunci e irositã
 Câtã apã bea un om zilnic?
 Câtã apã bea un animal?
 Câtã apã consumãm la un spãlat pe mâini?
 Cu apa se face curent electric, ea pune în funcţie roata morii
 Cu apa sfinţitã suntem botezaţi
 Apa sãratã ţine oul la suprafaţã dar şi pe oameni
 Unele obiecte mai uşoare plutesc pe apã
 Are putere mare, dacã plouã mult sau se revarsã în cantitãţi mari, doboarã clãdiri,
poduri, şosele, întrã în casele oamenilor şi le distruge,
 Apa împreunã cu lumina soarelui, oxigenul, substanţele nutritive fac posibilã viaţa pe
pãmânt
 Recunoaştem apa pe hãrţi dupã culoarea albastrã
 Cum se formeazã norii?
 Existã ape curgãtoare, ape stãtãtoare
 Existã izvoare cu apã dulce, sãratã, mineralã, termalã
 În apã existã viaţã, fãrã de ea nu putem exista.

RESURSE MATERIALE
1. DIN FAMILIILE COPIILOR: atlase geografice, termometru pentru apã, umbrele, imagini din
reviste, cãrţi cu poveşti, hãrţi, poze din albumul de familie, sticle, borcane, capace, flacoane,
coloranţi chimici, acvariu, lupe, microscop, casetofon-casete, imagini de pe Net, aparat foto,
aparat video- casete video.
2. COLECTATE DE COPII: pietre, scoici, nisip, bureţi, etc.
3. SOLICITATE DE LA COMUNITATE: vizitã la Tratarea apei, vizitã la barajul Someş-Dej,
excursii la ţarã, excursii la lacul sãrat.

RESURSE UMANE
- grupa de copii, specialişti, profesor de geografie, hidrolog, pãrinţi, educatoare.

RESURSE DE TIMP
10
- trei sãptãmâni.

Dupã stabilirea tematicilor, a obiectivelor şi resurselor din prima fazã a proiectului am demarat
împreunã cu copiii proiectul propriuzis ţinând cont de orarul zilnic al grupei şi integrând activitãţile
propuse în cadrul curriculumului. În cadrul activitãţilor liber-alese ţinând cont de preferinţele
copiilor, adicã urmând metoda centrelor de interes, am oferit fiecãruia libertatea de a realiza ceea
ce-i place dar şi de a fi curios şi interesat de activitãţile mai puţin cunoscute stimulându-l spre
necunoscut.

ACTIVITĂŢI REALIZATE

ŞTIINŢĂ; “Gustãm, privim, mirosim apa”, “Apã caldã- apã rece”(experiment), “Marea cãlãtorie a
unei picãturi de apã.”, etc.

BIBLIOTECA : studierea unor atlase, cãrţi, reviste, imagini de pe Net, imagini ale unor poveşti
“Mica sirenã”, “Pescarul şi peştişorul din aur”

ARTĂ : picturi şi desene ale locurilor vizitate “Barajul de pe Someş”, “Lacul Toroc”, etc

CUNOAŞTEREA MEDIULUI: “Cãlãtorie pe ape”- lecturã dupã imagini, “Vieţuitoare din apã”
(reportaj Discovery), etc.

EDUCAREA LIMBAJULUI : memorizãri “Ploaia” de O. Cazimir, “Vine ploaia” de G. Coşbuc,


lectura educatoarei fragmentul “La scãldat “ dupã I. Creangã

În cadrul JOCURILOR DE ROL copiii şi-au asumat roluri şi responsabilitãţi în microgrupul


din care fac parte participând la prepararea unor compoturi, ceaiuri, siropuri, etc. Nevoia de mişcare
a fost satisfãcutã de vizitele şi excursiile realizate la rãul şi lacurile din zonã.
Evaluarea proiectului s-a realizat printr-o expoziţie cu lucrãrile copiilor şi realizarea unei
discuţii de grup în care fiecare copil a prezentat ce a învãţat şi ce l-a impresionat în urma acestei
experienţe. Finalul s-a materializat printr-un concurs distractiv: “Mergi cu paharul de apã pe cap
fãrã sã-l verşi”, “Mergi în echilibru cu douã pahare de apã în mânã fãrã sã cadã o picãturã.”
Ca educatoare şi ca iniţiatoare a acestui proiect dorim sã precizãm cã învãţarea din cadrul
activitãţilor a avut un caracter ludic, bazându-se pe o interrelaţionare într-o manierã integratoare.
Copiii au fost sprijiniţi în demersurile lor favorizânud-se implicarea în munca care conduce la o
încredere crescândã în forţele proprii, la conştientizarea propriei utilitãţi, ei dându-şi silinţa sã arate
cã sunt responsabili şi competenţi.

BIBLIOGRAFIE
*** Programa activitãţilor instructiv-educative din grãdiniţa de copii- ediţia a II-a revizuitã şi
adãugitã, Bucureşti, 2005
*** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti,2002
*** Revista Învãţãmântului preşcolar maramureşan, Grãdiniţa mileniulul trei, nr.2/2002
11
Ana, Aurelia, Cioflica, Smaranda Maria, Proiecte tematice orientative, Editura Tehno-Art,
Petroşani, 2003
Cousinet, Roger, Educaţia Nouã, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1978

12

S-ar putea să vă placă și