Istoria crimelor papalitatii Multi dintre papii secolelor XIII - XVI au continuat stilul de viata criminal, insetat de sange si lasciv al predecesorilor lor corupti, atingand noi culmi de depravare pe care Biserica moderna incearcai din rasputerl sa le treaca sub tacere. e aflm inca la sfarsitul secolului al XII-lea Nj inceputul secolului al XIII-lea si ne oprim acum asupra vietii Papei Inocentiu al III-lea (1198-1216) (v. poza), pe care multi catolici il pun deasupra celorlalti, privindu-1 ca pe una dintre principalele forte constructive ale evolutiei civilizafici europene. CAnd a fost ales in 1198, el a pretins ca prefectul, care reprezenta Sfantul Imperiu Roman si senatorii, care reprezentau poporul roman, sa ii jure lui credinfa, in calitate de Papa. in acelasi an, el a ficut si dispar toate consemnirile anterioare cu privire la istoria Bisericii, infiintand Arhiva Secreta Enciclopedia Catolica, xv, pag, 287. Biserica recunoaste: ,,Din pacate, doar putine documente [ale Bisericii] anterioare anului 1198 au fost facute publice" (Encyclopaedia Biblica, Adam & Charles Black, Londra, 1899). Aceasta afirmatie releva faptul cd aproximativ 1200 de ani de istorie crestiné zac ascunsi in seifurile de la Vatican, necunoscuti publicului. Pentru a-i supune pe nobili, Inocenfiu i-a dat 0 NEXUS New Times . decembrie 2007 - februarie 2008 partea 2 din 3 de Tony Bushby © noiembrie 2006 NEXUS Magazine, PO Box 30 Mapleton, Qld 4560, Australia fax; +61 (0)7 5493 1900 mare putere si o imensa avere fratelui Nepotismul acestuia si comportamentul s despotic au stérnit un val de manie, astfel ed in 1203 romanii s-au rasculat inci o dati si au alungat pe Inocenjiu si pe fratele lui in provincie. Dupa mult timp Inocentiu s-a intors la Roma gi si- a transformat vechiul Palat Papal intr-o fortireata greu de cucerit. El a actionat cu intreaga lipsa de scrupule gi cu intregul despotism specifice smarilor Papi“, fard si-i pese de varsarea de singe pe care a provocat-o. In timpul Celui de-Al Patrulea Conciliu Lateran din Aprilie 1215, Inocenfiu al [l-lea a condamnat Magna Carta sia cerut ca evreii si poarte imbracminte distinct. El a decretat de asemenea cd oricine va fi prins citind din Biblie s& fie omorat cu pietre de catre ,,soldati si militie™. (Enciclopedia lui Diderot, 1759). Dat seopul principal al Conciliului sau era elaborarea unui plan de expansiune militard, intentia sa finala fiind aceea de a domina intreaga Europa — un Weltherrschaft in care intentiona sa ti supund judecatii Sfantului Scaun pe tofi regii si printii. ~Armata catolica* a lui Dominic (Enciclopedia Catolicd, v, pag. 107) era ocupata cu anihilarea 105_Istorie catharilor din sudul Franfei, iar Inocentiu avea nevoie de inca o armatd pentru o interventie in Germania. in aceasta directie, el a cerut sfatul consilierului sau militar, Episcopul Grosseteste (d. 1227), unul dintre cei mai eminenti prelafi ai epocii, intrebéindu-I de unde ar mai putea recruta noi trupe, iar sfatul acestuia a fost: din rindul populatiei catolice, adepfii lui Hristos, trupuri in care sdlasluieste intotdeauna si Diavolul". Enciclopedia lui Diderot, op. cit.; detaliat in From St. Francis to Dante, G. G, Coulton, David Nutt, Londra, 1908 ed., pag. 56. Din multele secole de istorie crestina, aga cum a fost ea consemnati chiar de Biseric’, nu e greu si aduni astfel de considerafii clericale fascinante, acesta fiind doar un exemplu despre cea ce credea ierarhia papal despre credinciosi. Amestecul Papei in Germania si, mai tarziu, la Constantinopol a avut un deznodamant dezastruos, unica sa victorie fiind impotriva catharilor neinarmati. ,,Acesta este far indoialé motivul pentru care istoricii i-au refuzat titlul de «cel Mare» pe care altfel se pare ca I-ar fi meritat‘* The Popes: A Concise Biographical History, Bums & Oates, Editura Sfantului Scaun, Londra, 1964, pag. 226; Georgius L. Craven. La cincizeci si cinci de ani Inocentiu a fost ,,ucis de sabie in cruciada [impotriva maurilor] hotarata in timpul Coneiliului Lateran“ Enciclopedia Catolica, pag. 16. Cuvintele Papei Grigorie al IX-lea (1227-1241; Ugolini di Conti, 1143-1241) sunt o confirmare a 106 Locuitorii Romei au fost atat de ofensati de rautatea Papel Grigorie al IX-lea incat |-au alungat din oras de trei oriin sapte ani, iar la moartea sa, salutata cu o bucurie nestavilita, s-au raspandit in randul crestinatatii multime de porecle si povesti pline de dispret despre el. Papa Grigorie al X-1ea - detaliu dintr-o fresc3 din secolul al Xill-lea; biserica Sacro Speco, Subiaco, Italia atitudinii opresive a Bisericii fata de abaterile de la credinta, el ordonand clerului sau sa predice omului laic ca atunci cénd aude vreo vorba nepotrivita la adresa credinfei crestine si apere credinfa nu cu vorba ci cu sabia, pe care si o infiga in maruntaiele aceluia pana la plisele*. Cronicile Cruciadelor, G. de Villehardouin, pag. 148, Locuitorii Romei au fost atat de ofensati de rautatea Papei Grigorie incat I-au alungat din oras de trei ori in sapte ani, iar la moartea sa, salutata cu o bucurie nestavilita, s-au rispandit in randul crestinatatii o multime de porecle si povesti pline de dispret despre el. in 1243, Sinisbaldo Fieschi (c. 1207-1254), originar din Genova, a urmat in scaunul papal iar miacelul a continuat neabatut. El si-a luat numele Inocentiu al [V-lea (1243-1254) si ,si-a intrecut tofi predecesorii prin ofensivele sale feroce si lipsite de scrupule’ Cronicile lui Richard din San Germano, xii, pag. 507 Dupa anihilarea definitiva a catharilor, el a indreptat ofensiva militara a Bisericii asupra familiei imparatului Sfantului Imperiu Roman, Frederick al Il-lea (1194-1250). Frederick, numit cu dragoste ,minunea lumii", a fost ultimul mare monarh al dinastiei Hohenstaufen. Familia sa a rezistat armatei catolice, Frederick si mai apoi fiul su petrecandu-si viefile in valtoare luptelor cu trupele papale. Frederick s-a plans c& Papa, pe care |-a numit ,,un balaur de soi otravitor", aspira la pozitia de monarh feudal al intregii Europe sia luptat impotriva incercatrilor lui de a-i confisca NEXUS New 1es - decembrie 2007 - februarie 2008Frederick al Il-lea, imparatul Sfantului Imperiu Roman, a fost ultimul mare monarh al dinastiel Hohenstaufen. Familia sa a rezistat armatei catolice, Frederick si mai apol fiul sau petrecdndu-si vietile in valtoare luptelor cu trupele papal Friedrich al I-lea - detaliu de pe coperta cartii sale De arte venandi cum avibus (Despre arta de a vana cu paséir). vastele domenii. lati confirmarea Bisericii asupra acestui macel, citat& din Enciclopedia Catolica: »Papa Alexandru al IV-lea (1254-1261) ... se lisa cu usurinjd influentat de soaptele lingusitorilor gi inclina sa asculte sugestiile rauvoitoare ale oamenilor lacomi... el a continuat politica Papei Inocenfiu al IV-lea de razboi si exterminare a urmasilor lui Frederick al I-lea ... iar oamenii s-au ridicat impotriva Sfintului Scaun... unitatea crestinismului era de domeniul trecutului.* Enciclopedia Catolicé, i, pag. 287-288 »Unitatea este o nofiune relativa pentru crestinism, pentru c& nu a existat vreodata gi nu exist nici acum. Cetitenii Romei au sustinut cauza familiei lui Frederick si au pus mana pe arme, fécdnd ined o dat ca un papi si se retraga {n graba in provincii. Povestea urmatorilor patru papi este aproape in intregime povestea luptelor cu familia lui Frederick al II-lea —lupt care ajunsese atat de nedreapti, atat de vizibil manata de ura si licomie pura, incat a dezgustat crestinatatea si continud si-i dezguste pe tofi istoricii ne-catolici de astazi. Apoi, inregistrata in documentele Bisericii, a urmat una dintre cele mai ciudate pontificate din istoria papalitafii: ,,La zece zile dupa moartea lui Nicolae al IV-lea (1292), cei doisprezece cardinali s-au adunat la Roma. Aveau si treacd insi doi ani si tretTuni pang ce ¢i s8 dea Bisericii'un papa" The Popes: A Concise Biographical History, op. cit., pag. 19 Istoria acestor alegeri speciale (care in prezent se numese conclavuri) este imbibata de coruptie gi NEXUS New Times - decembrie 2007 - februarie 2008, Istorie este unul dintre cele mai uimitoare volume de literatura istorica religioasa care inca std si fie dezvaluit. in orice caz, in 1294, din nite motive obscure, cardinalii obositi de atatea discufii au hotirat sa il inscdtuneze pe Pietro di Morrone (1215-1296) ca Papa, sub numele de Celestin al V-lea. inainte si in timpul pontificatului sau, el a dus 0 viata de pustnic intr-o pesterd din munfii salbatici din Abruzzi, in sudul Romei. in legatura cu Celestin ni se dezvaluie o alt dovada de ignoranta si simplitate lipsité de simt critic a oficiului papal, trisZturi ce au durat m: mult de 1500 de ani de istorie crestina. Cardinalii s-au ingrijorat cand umilul cdlugar le-a ordonat si vind in pestera lui, dar i-au dat ascultare si acolo |-au consacrat ca papi. intr-una din referintele noastre principale, The Popes: A Concise Biographical History, Celestin descris ca un om ,,cu invatatura putina si o total’ lipsa de experienta lumeasca* (pag. 238), Cu toate acestea, in absenta papei, puternica masinarie a Ecclesia Militans a inflorit sub conducerea cardinalului razboinic din Ostia, Latino Malabranca, un om cu o vast experienté militara Enciclopedia lui Diderot. Regele Carol al II-lea al Neapolelui, care dorea sd intre in gratiile papei si-a trimis un reprezentant la pesterd pentru a-! escorta pe acesta la Neapole pentru o intrevedere. Celestin a sosit provocand un adevarat scandal public prin acordarea de privilegii extraordinare si nelimitate lui Carol. Cardinalii, realizdnd in sfargit 107