an univ.

2010=2011
CURS NR. 2
Analiz¼
a matematic¼
aI

1:3: Şiruri de numere reale

Peste tot în aceast¼ a secţiune …e m 2 N un num¼

ar natural …xat şi Nm =
fm; m + 1; :::; n; :::g (N0 = N şi N1 = N ):

De…niţia 1:3:1. Se numeşte şir de numere reale o funcţie

f : Nm ! R; f (n) = xn :
Num¼arul xn se numeşte termenul de rang n al şirului. Not¼ am şirul prin (xn )n2Nm :
Descriem
(xn )n2Nm : xm ; xm+1 ; :::; xn ; :::
Se numeşte subşir al şirului (xn )n2Nm restricţia funcţiei f la o submulţime
num¼arabil¼
a a Nm .

De…niţia 1:3:2. Şirurile (xn )n2Nm şi (yn )n2Nm sunt egale dac¼
a
xn = yn ; 8n 2 Nm :

Observaţia 1:3:1. Facem distincţie între un şir şi mulţimea termenilor s¼

ai. De
exemplu, …e
n
xn = ( 1) ; 8n 2 N ;
n+1
yn = ( 1) ; 8n 2 N ;
Şirurile se pot descrie:
n
(xn )n2N : 1 ; |{z}1 ; 1 ; |{z}
1 ; :::; ( 1) ; :::
|{z} |{z} | {z }
x1 x2 x3 x4 xn
n+1
(yn )n2N : |{z}
1 ; 1 ; |{z}
1 ; 1 ; :::; ( 1) ; :::
|{z} |{z} | {z }
y1 y2 y3 y4 yn
Şirul (xn )n2N are mulţimea termenilor A = f 1; 1g ; iar şirul (yn )n2N are
mulţimea termenilor B = f 1; 1g : Se observ¼
a c¼
a A = B dar şirurile nu sunt
egale.

Şiruri monotone

De…niţia 1:3:3. Un şir de numere reale (xn )n2Nm se numeşte

a) şir monoton cresc¼ator (monoton strict cresc¼ator ) dac¼
a
xn xn+1 ; 8n 2 Nm (xn < xn+1 ; 8n 2 Nm ) ;
b) şir monoton descresc¼ator (monoton strict descresc¼ator ) dac¼a
xn xn+1 ; 8n 2 Nm (xn > xn+1 ; 8n 2 Nm ) :
c) şir monoton (monoton strict) dac¼ a este monoton cresc¼ ator sau monoton
descresc¼ator (monoton strict cresc¼
ator sau monoton strict descresc¼ ator):

1
Observaţia 1:3:2.
a) Dac¼
a (xn )n2N este şir strict cresc¼
ator atunci
x1 < x2 < ::: < xn < ::::
b) Dac¼
a (xn )n2N este şir strict descresc¼
ator atunci
x1 > x2 > ::: > xn > ::::

Observaţia 1:3:3. Orice subşir al unui şir monoton este un şir monoton.
Reciproc nu.

inf xn ; sup xn ; min xn ; max xn ; Şiruri m¼

arginite
n2Nm n2Nm n2Nm n2Nm

Observaţia 1:3:4. Fie (xn )n2Nm un şir de numere reale şi

A = fxn ; n 2 Nm g
mulţimea termenilor şirului. Noţiunile de minorant, majorant pentru şir sunt
cele de minorant, majorant pentru A: Atunci
not. not.
inf A = inf xn = x 2 R şi @ min A = min xn ,
n2Nm n2Nm
(i) 8n 2 Nm ; x xn
(ii) 8" > 0; 9n" 2 Nm : x xn" < x + ":
not. not.
inf A = inf xn = x 2 R şi 9 min A = min xn ,
n2Nm n2Nm
(i) 8n 2 Nm ; x xn
(ii) 8" > 0; 9n" 2 Nm : x xn" < x + ":
not.
inf A = inf xn = 1,
n2Nm
f(i)-(ii) 8 < 0; 9n 2 Nm ; xn < :
not. not.
sup A = sup xn = x 2 R şi @ max A = max xn
n2Nm n2Nm
(i) 8n 2 Nm ; xn x
,
(ii) 8" > 0; 9n" 2 Nm : x " < xn" x:
not. not.
sup A = sup xn = x 2 R şi 9 max A = max xn ,
n2Nm n2Nm
(i) 8n 2 Nm ; xn x
(ii) 8" > 0; 9n" 2 Nm : x " < xn" x:
not.
sup A = sup xn = +1 ,
n2Nm
f(i)-(ii) 8 > 0; 9n 2 Nm ; < xn :

De…niţia 1:3:4. Un şir de numere reale (xn )n2Nm se numeşte şir m¼arginit dac¼
a
mulţimea termenilor şirului este m¼
arginit¼
a, adic¼
a dac¼
a exist¼
a 2 R şi 2 R
astfel încât
< xn < ; 8n 2 Nm :

Observaţia 1:3:5. În De…niţia 1:3:4, dac¼

a inf xn 2 R, se poate alege =
n2Nm

2
 a sup xn 2 R, se poate alege
inf xn , iar dac¼ = sup xn . Inegalitatea din
n2Nm n2Nm n2Nm
de…niţia şirului m¼
arginit se poate rescrie în funcţie de urm¼
atoarele situaţii.
inf xn 2 R; @ min xn ; sup xn 2 R; @ max xn < xn < ;
n2Nm n2Nm n2Nm n2Nm
inf xn 2 R; 9 min xn ; sup xn 2 R; @ max xn xn < ;
n2Nm n2Nm n2Nm n2Nm
inf xn 2 R; @ min xn ; sup xn 2 R; 9 max xn < xn ;
n2Nm n2Nm n2Nm n2Nm
inf xn 2 R; 9 min xn ; sup xn 2 R; 9 max xn xn :
n2Nm n2Nm n2Nm n2Nm

Exemplul 1:3:1.
a) Fie şirul constant
xn = 2; 8n 2 N :
Şirul se poate descrie:
(xn )n2N : |{z}
2 ; |{z}
2 ; |{z}
2 ; |{z}
2 ; :::; |{z}
2 ; :::
x1 x2 x3 x4 xn
Are mulţimea termenilor A = f2g ; care este mulţime …nit¼
a şi m¼
arginit¼
a, deci
(xn )n2N este şir m¼arginit.
b) Fie şirul neconstant
n
xn = ( 1) ; 8n 2 N :
Şirul se poate descrie:
n
(xn )n2N : 1 ; |{z}1 ; 1 ; |{z}
1 ; :::; ( 1) ; :::
|{z} |{z} | {z }
x1 x2 x3 x4 xn
Are mulţimea termenilor A = f 1; 1g ; care este mulţime …nit¼
a şi m¼
arginit¼
a.
Şirul (xn )n2N este şir m¼
arginit.
c) Fie şirul neconstant
xn = n; 8n 2 N .
Şirul se poate descrie:
(xn )n2N : |{z}
1 ; |{z}
2 ; |{z}
3 ; |{z}
4 ; :::; |{z}
n ; :::
x1 x2 x3 x4 xn
Are mulţimea termenilor A = f1; 2; 3; :::; n; :::g ; care este mulţime in…nit¼ a şi
nem¼ arginit¼
a (este m¼
arginit¼
a inferior de 1, dar este nem¼ arginit¼
a superior). Şirul
(xn )n2N este şir nem¼arginit.

Exemplul 1:3:2.
a) Fie
1
xn = ; 8n 2 N :
n
Şirul se poate descrie:
1 1 1 1
(xn )n2N : |{z}
1 ; ; ; ; :::; ; :::
2 3 4
|{z} |{z} |{z} n
|{z}
x1
x2 x3 x4 xn
Vom studia minoranţii, majoranţii, inf A, sup A, min A, max A, m¼
arginirea pen-
1
tru A R dat¼ a prin A = ;n 2 N :
n
1
Ordon¼
am mulţimea termenilor şirului, A = ; n 2 N , apoi o reprezent¼
am
n

3
pe axa numerelor reale.
Studiem monotonia şirului (xn )n2N :
1 1 1
xn+1 xn = = < 0; 8n 2 N )
n+1 n n(n + 1)
(xn )n2N este şir monoton strict descresc¼
ator)
x1 = 1 > x2 = 21 > x3 = 13 > :::: > xn = n1 > ::: > 0:

A = ] 1; 0] este mulţimea tuturor minoranţilor mulţimii A:

A = [1; +1[ este mulţimea tuturor majoranţilor mulţimii A:
not¼
am
inf A = inf xn = 0 deoarece:
n2N

(i) 8n 2 N ; 0 xn (0 este un minorant pentru A);

(ii) 8" > 0; 9n" 2 N : 0 xn" < 0 + " (0 este cel mai mare minorant pentru
A). Ultima a…rmaţie are loc
sau "prin densitate": 8" > 0. C¼
aut¼
am un n" 2 N astfel încât
1
0< n" < 0 + " , n" > 1" :
Pentru 1" num¼
ar real dat, conform Propriet¼
aţii lui Arhimede, exist¼
a m¼
acar
un num¼ar natural n" 2 N a.î. 1" < n" . Putem alege chiar n" = 1" + 1:
sau "prin atingere": NU; din reprezentarea pe ax¼
a observ¼
am c¼
a 0 nu este
termen de şir.
not¼
am
Cum 0 2
= A (0 nu este termen al şirului) ) @ min A = min xn :
n2N
not¼
am
sup A = sup xn = 1 deoarece
n2N

(i) 8n 2 N ; xn 1 (1 este un majorant pentru A);

(ii) 8" > 0; 9n" 2 N : 1 " < xn" 1 (1 este cel mai mic majorant pentru
A). Ultima a…rmaţie are loc
sau "prin densitate": NU; din reprezentarea pe ax¼a observ¼
am c¼
a nu ne
putem apropia de 1 "prin densitate" cu termeni de şir
sau "prin atingere": Fie 8" > 0; 9n" = 1 2 N : 1 " < x1 = 1:
not¼
am
Cum 1 2 A (1 este termen al şirului, x1 = 1) ) max A = max xn = 1:
n2N
Şirul (xn )n2N este şir m¼ arginit, deoarece
0 xn 1; 8n 2 N :
Menţion¼ am c¼ a A este mulţime in…nit¼ a (num¼
arabil¼
a) şi m¼
arginit¼
a.
b) Fie
n
( 1)
xn = ; 8n 2 N :
n
Şirul se poate descrie:

4
 n
1 1 1 ( 1)
(xn )n2N : 1; ; ; ; :::; ; :::
|{z} 2 3 4 n }
x1 |{z} |{z} |{z} | {z
x2 x3 x4 xn
Vom studia minoranţii, majoranţii, inf A, sup A, min A, max A, m¼ arginirea pen-
n
( 1)
tru A R dat¼ a prin A = ;n 2 N :
n
Deoarece8N = f2k; k 2 N g [ f2k + 1; k 2 Ng, explicit¼ am
>
< 1
; dac¼ a n = 2k; k 2 N
xn = n
> 1
: ; dac¼a n = 2k + 1; k 2 N
n n
( 1)
Ordon¼ am mulţimea termenilor şirului, A = ; n 2 N , apoi o reprezen-
n
t¼
am pe axa numerelor reale.
Studiem monotonia şirului (xn )n2N :
1 1 2
(x2k )k2N : x2k+2 x2k = = < 0; 8k 2 N )
2k + 2 2k 2k(2k + 2)
(x2k )k2N este subşir monoton strict descresc¼ ator)
x2 = 12 > x4 = 14 > :::: > x2k = 2k
1
> ::: > 0:
1 1 2
(x2k+1 )k2N : x2k+3 x2k+1 = = > 0; 8k 2 N )
2k + 3 2k + 1 (2k + 1) (2k + 3)
(x2k+1 )k2N este subşir monoton strict cresc¼ ator)
x1 = 1 < x3 = 31 < :::: < x2k+1 = 2k+1 1
< ::: < 0:
Deci x1 = 1 < x3 = 31 < :::: < x2k+1 = 2k+1 1
< ::: < 0 < ::: < x2k =
1 1 1
2k < ::: < x4 = 4 < x2 = 2 : Şirul (xn )n2N nu este monoton pe ansamblu, este
monoton doar pe subşiruri.

A = ] 1; 1] este mulţimea tuturor minoranţilor mulţimii A:

A = 21 ; +1 este mulţimea tuturor majoranţilor mulţimii A:
inf A = inf xn = 1 deoarece:
n2N

(i) 8n 2 N ; 1 xn ( 1 este un minorant pentru A);

(ii) 8" > 0; 9n" 2 N : 1 xn" < 1 + " ( 1 este cel mai mare minorant
pentru A). Ultima a…rmaţie are loc
sau "prin densitate": NU; din reprezentarea pe ax¼
a observ¼
am c¼
a nu ne
putem apropia de 1 "prin densitate" cu termeni de şir
sau "prin atingere": Fie 8" > 0; 9n" = 1 2 N : 1 = x1 < 1 + ":

Cum 1 2 A ( 1 este termen al şirului, x1 = 1) ) min A = min xn = 1:

n2N
1
sup A = sup xn = 2 deoarece
n2N

1
(i) 8n 2 N ; xn 2 ( 12 este un majorant pentru A);

5
 1
(ii) 8" > 0; 9n" 2 N : " < xn" 2 ( 12 este cel mai mic majorant pentru A).
Ultima a…rmaţie are loc
sau "prin densitate": NU; din reprezentarea pe ax¼a observ¼
am c¼
a nu ne
putem apropia de 21 "prin densitate" cu termeni de şir
1
sau "prin atingere": Fie 8" > 0; 9n" = 2 2 N : 2 " < x2 = 12 :
1
Cum 2 2 A ( 12 este termen al şirului, x2 = 21 ) ) max A = max xn = 21 :
n2N
Şirul (xn )n2N este şir m¼
arginit, deoarece
1 xn 1; 8n 2 N :
Menţion¼ am c¼a A este mulţime in…nit¼a (num¼
arabil¼
a) şi m¼
arginit¼
a.

Observaţia 1:3:6. Un şir de numere reale (xn )n2Nm este şir m¼ arginit,
9M > 0 a.î. jxn j < M; 8n 2 Nm :
(toţi termenii şirului sunt într-o sfer¼
a deschis¼
a de centru 0 şi raz¼
a M ):

Observaţia 1:3:7. Un şir de numere reale (xn )n2Nm este şir nem¼
arginit,
8M > 0; 9nM 2 Nm a.î. jxnM j M:

Exemplul 1:3:3. S¼ a se studieze m¼arginirea şirului

1 n
xn = n sin ; 8n 2 N :
n 2
Rezolvare. Deoarece 9M = 2 > 0 astfel încât
jxn j = n1n sin n2 = n1n sin n2 1
nn 1 1 1 < 2; 8n 2 N )
şirul (xn )n2N este m¼ arginit.

Exemplul 1:3:4. Şirul

xn = 2n ; 8n 2 N
este nem¼ arginit.
Rezolvare. Fie 8M > 0. Caut¼ am nM 2 N astfel încât
jxnM j = j2nM j = 2nM > M:
C¼aut¼am nM 2 N a.î.
2nM > M , nM ln 2 > ln M , nM > lnlnM 2 :
Conform Propriet¼ aţii lui Arhimede, g¼asim nM = lnlnM 2 + 1:
Deci şirul (xn )n2N este nem¼ arginit.
Se putea ar¼ ata şi c¼a şirul este monoton strict cresc¼
ator, cu
inf xn = 1; min xn = 1
n2N n2N
sup xn = +1 deoarece
n2N
f(i)-(ii) 8 > 0; 9n 2 Nm ; < 2n ;
cu n = ln ln 2 + 1:
Adic¼
a şirul e m¼ arginit inferior şi nem¼
arginit superior
1 xn < +1; 8n 2 N :

Limita unui şir. Şiruri convergente. Puncte limit¼

a.

6
De…niţia 1:3:5. Fie (xn )n2Nm un şir de numere reale. Spunem c¼ a şirul
(xn )n2Nm are limita x 2 R, şi not¼
am lim xn = x sau xn ! x, dac¼
a
n!1
8V 2 V (x) ; 9nV 2 Nm a.î. 8n 2 Nm ; n nV ) xn 2 V:

Teorema 1:3:1. (de unicitate a limitei unui şir) Dac¼ a un şir de numere
reale (xn )n2Nm are limit¼
a în R; atunci aceasta este unic¼
a.

Teorema 1:3:2. (de caracterizare a limitei unui şir) Fie (xn )n2Nm un şir
de numere reale.
a) lim xn = x 2 R ,
n!1
8" > 0; 9n" 2 Nm a.î. 8n 2 Nm ; n n" ) jxn xj < "

b) lim xn = +1 ,
n!1
8 > 0; 9n 2 Nm a.î. 8n 2 Nm ; n n ) xn > :

c) lim xn = 1 ,
n!1
8 < 0; 9n 2 Nm a.î. 8n 2 Nm ; n n ) xn < :

De…niţia 1:3:6. Fie (xn )n2Nm un şir de numere reale. Spunem c¼ a şirul
(xn )n2Nm este convergent dac¼ a are limit¼
a în R. Spunem c¼ a şirul (xn )n2Nm
este divergent dac¼
a sau nu are limit¼
a sau are limit¼
a şi aceasta este 1 sau +1:

Exemplul 1:3:5. a) Fie şirul constant

xn = 2; 8n 2 N :
Ar¼
at¼am cu teorema de caracterizare c¼
a
lim xn = 2 2 R ,
n!1
8" > 0; 9n" 2 N a.î. 8n 2 N ; n n" s¼ a avem jxn 0j < ":
Fie 8" > 0; mic spre 0: C¼
aut¼
am n" 2 N a.î. 8n 2 N ; n n" s¼
a avem
jxn 2j = j2 2j = 0 < ":
Deci n" = 1; adic¼
a am ales n" 2 N cel mai mic a.î. 0 < ".
b) Fie
1
xn = ; 8n 2 N :
n
Ar¼
at¼am cu teorema de caracterizare c¼
a
lim xn = 0 2 R ,
n!1
8" > 0; 9n" 2 N a.î. 8n 2 N ; n n" s¼a avem jxn 0j < ":
Fie 8" > 0; mic spre 0: C¼
aut¼
am n" 2 N a.î. 8n 2 N ; n n" s¼
a avem
jxn 0j = n1 0 = n1 < " ,

7
 1
n> :
"
|{z}
real, m are spre +1
Conform propriet¼aţii lui Arhimede, alegem drept n" cel mai mic num¼
ar din
N cu proprietatea anterioar¼ a n" = 1" + 1:
a, adic¼

Exemplul 1:3:6. Fie

xn = 2n ; 8n 2 N :
Ar¼
at¼am cu teorema de caracterizare c¼
a
lim xn = 1 ,
n!1
8 < 0; 9n 2 N a.î. 8n 2 N ; n n ) xn < :
Fie 8 < 0; mic spre 1: C¼ aut¼
am n 2 N a.î. 8n 2 N ; n n s¼
a avem

xn = 2n < , 2n > ln )
|{z}
>0
n ln 2 > ln ( ) , n > ln(ln 2 )
Conform propriet¼aţii lui Arhimede, alegem
h drept i n cel mai mic num¼
ar din
N cu proprietatea anterioar¼ a n = ln(ln 2 ) + 1:
a, adic¼

Propoziţia 1:3:1. Dac¼ a un şir de numere reale (xn )n2Nm are limita x 2 R
atunci orice subşir al s¼
au are limita x:

Observaţia 1:3:8. Dac¼ a un şir de numere reale (xn )n2Nm are un subşir di-
vergent sau dou¼
a subşiruri convergente c¼
atre limite diferite atunci acel şir este
divergent.

De…niţia 1:3:7: Fie (xn )n2Nm un şir de numere reale. Spunem c¼ a punctul l 2 R
este un punct limit¼a al şirului (xn )n2Nm dac¼
a
8V 2 V (l) ) xn 2 V pentru o in…nitate de valori ale n (sau mulţimea
fn 2 Nm ; xn 2 V g este in…nit¼ a):
Not¼am cu L (xn )n2Nm mulţimea tuturor punctelor limit¼ a ale şirului (xn )n2Nm :

Teorema 1:3:3:. Fie (xn )n2Nm un şir de numere reale. Atunci L (xn )n2Nm 6=
;; adic¼
a şirul are cel punţin un punct limit¼
a în R:

De…niţia 1:3:8: Fie (xn )n2Nm un şir de numere reale. Marginea superioar¼ a
a mulţimii L (xn )n2Nm se numeşte limita superioar¼a a şirului (xn )n2Nm şi se
noteaz¼a lim xn sau lim supxn şi marginea inferioar¼
a a mulţimii L (xn )n2Nm se
n!1 n!1
numeşte limita inferioar¼a a şirului (xn )n2Nm şi se noteaz¼
a lim xn sau lim inf xn :
n!1 n!1

Propoziţia 1:3:2: Dac¼

a un şir de numere reale (xn )n2Nm are limita x 2 R
atunci x 2 L (xn )n2Nm :

Propoziţia 1:3:3: Fie (xn )n2Nm un şir de numere reale. Atunci

8
 l 2 L (xn )n2Nm , [exist¼
a un subşir al şirului (xn )n2Nm convergent la l]:

Teorema 1:3:4:. Fie (xn )n2Nm un şir de numere reale. Atunci

9x = lim xn , lim xn = lim xn = x:
n!1 n!1 n!1

Propoziţia 1:3:4: Fie (xn )n2Nm un şir de numere reale. Atunci

1 inf xn lim xn lim xn sup xn +1
n2Nm n!1 n!1 n2Nm

Propoziţia 1:3:5 Fie (xn )n2Nm şi (yn )n2Nm dou¼

a şiruri de numere reale.
a) Dac¼a
xn yn ; 8n 2 Nm
atunci
lim xn lim yn şi lim xn lim yn
n!1 n!1 n!1 n!1
b) lim ( xn ) = lim xn şi
n!1 n!1
lim ( xn ) = lim xn
n!1 n!1
c) lim xn + lim yn lim (xn + yn ) lim xn + lim yn
n!1 n!1 n!1 n!1 n!1
lim (xn + yn ) lim xn + lim yn
n!1 n!1 n!1
d) lim xn lim yn lim (xn yn )
n!1 n!1 n!1
lim (xn yn ) lim xn lim yn
n!1 n!1 n!1
e) dac¼
a xn 0; 8n 2 Nm atunci
xn+1 p p xn+1
0 lim lim n xn lim n xn lim +1:
n!1 xn n!1 n!1 n!1 xn
Exemplul 1:3:7:a) Fie
n
( 1)
xn = ; 8n 2 N :
n
Deoarece8N = f2k; k 2 N g [ f2k + 1; k 2 Ng, explicit¼
am
>
< 1
, dac¼ a n = 2k; k 2 N
xn = n
> 1
: , dac¼ a n = 2k + 1; k 2 N.
n
Se arat¼
a c¼
a
inf A = inf xn = 1; 9 min A = min xn = 1 = x1 ;
n2N n2N
sup A = sup xn = 21 ; 9 max A = max xn = 1
2 = x2 :
n2N n2N
Şirul (xn )n2N este şir m¼ arginit, deoarece
1
1 xn 2 ; 8n 2N :
Trecem
( la limit¼
a pe subşiruri
1
lim x2k = lim 2k = 0; N=f2k;k2N g[f2k+1;k2Ng
k!1 k!1 )
1
lim x2k+1 = lim =0
k!1 k!1 2k+1
mulţimea punctelor limit¼
a ale şirului (xn )n2N este
L (xn )n2N = f0g )

9
 8
< lim xn = lim inf xn = 0 (cel mai mic punct limit¼
a)
n!1 n!1
: lim xn = lim sup xn = 0 (cel mai mare punct limit¼
a)
n!1 n!1
Se veri…c¼
a
inf xn lim xn lim xn sup xn
n2N n!1 n!1 n2N
( 1 0 0 1):
Deoarece
lim xn = 0 = 0 = lim xn ) 9 lim xn = 0:
n!1 n!1 n!1
b) Fie
2n + 1
n
xn = ( 1) ; 8n 2 N :
3n
Deoarece8N = f2k; k 2 N g [ f2k + 1; k 2 Ng, explicit¼
am
< 2n + 1 ;
>
dac¼
a n = 2k; k 2 N
xn = 3n
> 2n + 1
: ; dac¼a n = 2k + 1; k 2 N
3n
Se arat¼
a c¼
a
inf xn = 1; 9 min xn = 1 = x1 ;
n2N n2N
sup xn = 56 ; 9 max xn = 5
6 = x2 :
n2N n2N
Şirul (xn )n2N este şir m¼ arginit, deoarece
5
1 xn 6 ; 8n 2N :
Trecem
8 la limit¼
a pe subşiruri
< lim x2k = lim 4k+1 6k = 3 ;
2
N=f2k;k2N g[f2k+1;k2Ng
k!1 k!1
)
: lim x2k+1 = lim 4k+3
6k+4 = 2
3
k!1 k!1
a ale şirului (xn )n2N este
mulţimea punctelor limit¼
2 2
L (x
8 n n2N) = 3 3 )
;
< lim xn = lim inf xn = 23 (cel mai mic punct limit¼ a)
n!1 n!1
2
: lim xn = lim sup xn = 3 (cel mai mare punct limit¼
a)
n!1 n!1
Se veri…c¼
a
inf xn lim xn lim xn sup xn
n2N n!1 n!1 n2N
2 2 5
( 1 3 3 6 ):
Deoarece
lim xn = 1 6= 1 = lim xn ) @ lim xn :
n!1 n!1 n!1
c) Fie
n 1
xn = (1 + ( 1) ) n + ; 8n 2 N :
n
Deoarece8N = f2k; k 2 N g [ f2k + 1; k 2 Ng, explicit¼
am
> 1
< 2n + ; dac¼ a n = 2k; k 2 N
xn = n
> 1
: 0+ ; dac¼
a n = 2k + 1; k 2 N
n
Se ar¼
at¼
a la c¼
a

10
 inf xn = 0; @ min xn ;
n2N n2N
sup xn = +1:
n2N
Trecem
8 la limit¼
a pe subşiruri
< lim x2k = lim 2 2k + 1 = +1;
>
N=f2k;k2N g[f2k+1;k2Ng
k!1 k!1 2k )
>
: lim x2k+1 = lim 1
k!1 k!1 2k+1 = 0
mulţimea punctelor limit¼ a ale şirului (xn )n2N este
L (x
8 n n2N) = f+1; 0g )
< lim xn = lim inf xn = 0 (cel mai mic punct limit¼ a)
n!1 n!1
: lim xn = lim sup xn = +1 (cel mai mare punct limit¼
a)
n!1 n!1
Se veri…c¼
a
inf xn lim xn lim xn sup xn
n2N n!1 n!1 n2N
(0 0 +1 +1):
Deoarece
lim xn = 0 6= +1 = lim xn ) @ lim xn :
n!1 n!1 n!1
d) Fie
xn = cos n3 ; 8n 2 N:
Observ¼am c¼ a
x0 = cos 03 = 1;
x1 = cos 13 = 21 ;
x2 = cos 23 = 12 ;
x3 = cos 33 = 1;
x4 = cos 43 = 12 ;
x5 = cos 53 = 21
x6 = cos 63 = 1
::::
Din periodicitatea cu care xn ia valori în funcţie de n )mulţimea punctelor
limit¼
a ale şirului (xn )n2N este
1 1
L
8 (xn )n2N = 1; 2 ; 2 ; 1 )
< lim xn = lim inf xn = 1 (cel mai mic punct limit¼ a)
n!1 n!1
: lim xn = lim sup xn = 1 (cel mai mare punct limit¼
a)
n!1 n!1
Deoarece
lim xn = 1 = 1 = lim xn ) @ lim xn :
n!1 n!1 n!1

11