an univ.

2010=2011
¼
SEMINAR NR. 4, REZOLVARI
Analiz¼
a matematic¼
aI

1:4: Serii de numere reale

Peste tot în aceast¼ a secţiune …e m 2 N un num¼ ar natural …xat şi Nm =

fm; m + 1; :::; n; :::g (N0 = N şi N1 = N ):
De…niţia 1. Fie
(xn )n2Nm : xm ; xm+1 ; :::; xn ; :::
un şir de numere reale. Acestui şir i se ataşeaz¼
a şirul sumelor parţiale
(sn )n2Nm : xm ; xm + xm+1 ; :::; xm + xm+1 + :::xn ; :::
cu termenul general
X n
sn = xn ; 8n 2 Nm :
k=m
a) Se numeşte serie de numere reale, cu termenul general xn , perechea de şiruri
(xn )n2Nm ; (sn )n2Nm :
b) Seria de numere reale cu termenul general xn se numeşte convergent¼a dac¼ a
şirul sumelor parţiale (sn )n2Nm este convergent şi divergent¼a dac¼
a şirul sumelor
parţiale (sn )n2Nm este divergent.
c) Seria de numere reale cu termenul general xn are suma s dac¼ a 9 lim sn =
n!1
s 2 R. În acest caz scriem
xm + xm+1 + ::: + xn + ::: = s sau
1
X
xn = s:
n=m
1
X
Convenim s¼
a not¼
am seria de numere reale cu termenul general xn cu xn :
n=m

Exerciţiul 1. S¼ a se studieze, utilizând de…niţia, natura şi suma urm¼

atoarelor
serii de numere reale:
X1 X1 X1
n+1 1 1 1
a) ( 1) n
; b) ; c) p p ;
n=1
3 n=0
(4n + 1) (4n + 5) n=1
n+1+ n
X1 X1
n+1 1 P1
n
d) ln ; e) ln 1 2
; f ) ( 1) ;
n=1
n n=2
n n=1
X1 X1
1 1
g) 2
; h) ;
n=1
16n 8n 3 n=1
(2n 1) (2n + 1) (2n + 3)
X1 X1
1 1
i) 2
;j) ; > 0;
n=1
4n 1 n=1
( + n) ( + n + 1)
X1 p p
2n + 1 2n 1
k) p ;
4n 2 1
n=1

1
 1
X p p p
l) ( n+a+1 2 n+a+ n+a 1); unde a 2 R; a > 0;
n=1
X1 X1
n2 + n 3 2n + 3n+1 6n 1
m) ; n) .
n=1
n! n=1
12n
P
1
n+1 1
Rezolvare. a) ( 1) 3n ;
n=1
Termenul general al seriei este
n+1 1
xn = ( 1) 3n ; 8n 2 N , adic¼
a
n+1 1
(xn )n2N : 31 ; 1 1
9 ; 27 ; :::; ( 1) n
; :::.
| {z 3 }
xn
Şirul sumelor parţiale este
P
n
k+1 1
sn = ( 1) 3k
; 8n 2 N , adic¼
a
k=1
1 1 1 n+1 1
(sn )n2N : 13 ; 13 + 1 1
9 ; 3 + 9
1
+ 1
27 ; :::; + + + ::: + ( 1) ; :::.
|3 9 27 {z 3n}
sn
Determin¼
am limita şirului (sn )n2N
P
n
k+1 1 Pn
1 k 1 ( 3
1 n
) 1 1 1 n
sn = ( 1) 3k
= 3 = 3 1
1
= 4 1 3 )
k=1 k=1 3
1
lim sn = 4 2R)
n!1
a şi are suma s = 41 , şi scriem
seria este convergent¼
P1
n+1 1 1
( 1) 3n = 4 , adic¼a
n=1
1 1 1 n+1 1
3 + 9 + 27 + ::: + ( 1) 3n + ::: = 41 :
P1
1
b) (4n+1)(4n+5) ;
n=0
Termenul general al seriei este
1
xn = (4n+1)(4n+5) ; 8n 2 N, adic¼
a
1 1 1 1
(xn )n2N : 1 5 ; 5 9 ; 9 13 ; :::; ; :::.
(4n + 1) (4n + 5)
| {z }
xn
Şirul sumelor parţiale este
P
n
1
sn = (4k+1)(4k+5) ; 8n 2 N, adic¼
a
k=0
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
(sn )n2N : 1 5 ; 1 5 + 5 9 ; 1 5 + 5 9 + 9 13 ; :::; + + + ::: + ; :::.
1 5 5 9 9 13 (4n + 1) (4n + 5)
| {z }
sn
Determin¼
am limita şirului (sn )n2N , dac¼
a exist¼
a:
P
n
1
Pn
1 1 1
sn = (4k+1)(4k+5) = 4 4k+1 4k+5
k=0 k=0
op eraţii algebrice 1 P
n
1 1
P
n
1
= =
cu sum e …nite 4 k=0
4k+1 4
k=0
4k+5

2
 1 1 1 1 1 1 1 1
= 4 1 + 5 + ::: + 4n+1 4 5 + ::: + 4n+1 + 4n+5
1 1 1
= 4 4 4n+5 )
1
lim sn = 4 2R)
n!1
a şi are suma s = 41 , şi scriem
seria este convergent¼
P1
1 1
(4n+1)(4n+5) = 4 , adic¼a
n=0
1 1 1 1
1 5 + 5 9 + 9 13 + ::: + (4n+1)(4n+5) + ::: = 41 :
P1
1 p
c) p
n+1+ n
;
n=1
Termenul general al seriei este
1 p
xn = pn+1+ n
; 8n 2 N .
Şirul sumelor parţiale este
P
n
1 p
sn = p
k+1+ k
; 8n 2 N .
k=1
Determin¼
am limita şirului (sn )n2N , dac¼
a exist¼
a:
P
n
1 p
Pn p p
sn = p
k+1+ k
= k+1 k
k=1 k=1
op eraţii algebrice P
n p Pn p
= k+1 k=
cu sum e …nite k=1 k=1 p
p p p p p
= 2 + ::: + n + n + 1 1 + 2 + ::: + n
p p
= n+1 1)
lim sn = +1 )
n!1
seria este divergent¼ a şi are suma s = +1.
P1
n+1
d) ln n vezi Cursul 4; Ex. 1:4:1
n=1
P
1
1
e) ln 1 n2 ;
n=2
Termenul general al seriei este
xn = ln 1 n12 ; 8n 2 N2 .
Şirul sumelor parţiale este
P
n
sn = ln 1 k12 ; 8n 2 N2 .
k=2
Determin¼
am limita şirului (sn )n2N2
P
n P
n
sn = ln (k 1)(k+1)
k2 = (ln (k 1) + ln (k + 1) 2 ln (k))
k=2 k=2
op eraţii algebrice P
n P
n P
n
= ln (k 1) + ln (k + 1) 2 ln (k) =
cu sum e …nite k=2 k=2 k=2
= (ln 1 + ln 2::: + ln (n 1)) + (ln 3::: + ln n + ln (n + 1))
(ln 2 + ::: + ln (n 1) + ln n) (ln 2 + ln 3 + ::: + ln n)
= ln 1 + ln (n + 1) ln n ln 2 = ln n+1 n ln 2 )
lim sn = ln 2 )
n!1
seria este convergent¼ a şi are suma s = ln 2, şi scriem

3
 P
1
1
ln 1 n2 = ln 2.
n=2
P
1
n
f) ( 1) ;
n=1
Termenul general al seriei este
n
xn = ( 1) ; 8n 2 N .
Şirul sumelor parţiale este
P
n
k
sn = ( 1) ; 8n 2 N .
k=1
Determin¼ am limita şirului
( (sn )n2N , dac¼
a exist¼
a:
Pn
k 0; dac¼ e e
a n = 2k; k 2 N
sn = ( 1) = )
k=1 1; dac¼
a n = 2ek + 1; e
k2N
@ lim sn )
n!1
seria este divergent¼
a şi nu are sum¼ a.

X1
Seria geometric¼ a. Fie q 2 R. Seria geometric¼ a q n este
8 n=m
< convergent¼ a, cu suma s = q m 1 1 q , dac¼
a q 2 ] 1; 1[
divergent¼
a, cu suma s = +1, dac¼
a q 2 [1; +1[
:
divergent¼
a şi nu are sum¼a, dac¼
a q 2 ] 1; 1] :
X1
Pentru m = 0, convenim s¼ a o not¼am 1 + qn :
n=1
1
X 1
X
Teorema 1. (operaţii algebrice cu serii convergente) Fie xn şi yn
n=m n=m
1
X X1
dou¼
a serii de numere reale şi 2 R. Dac¼
a seriile xn şi yn sunt con-
n=m n=m
1
X 1
X
vergente atunci seriile (xn + yn ) şi (xn ) sunt convergente. În acest
n=m n=m
caz
1
X 1
X 1
X
(xn + yn ) = xn + yn ;
n=m n=m n=m
X1 1
X
(xn ) = xn :
n=m n=m

Propoziţia 1. Dac¼ a se schimb¼a ordinea unui num¼ ar …nit de termeni ai unei serii
de numere reale, atunci se obţine o nou¼ a serie de numere reale, care are aceeaşi
natur¼
a (convergent¼ a sau divergent¼ a) cu seria iniţial¼
a. În caz de convergenţ¼ a,
suma noii serii este egal¼a cu suma seriei iniţiale.
Dac¼a se schimb¼ a ordinea unui num¼ ar in…nit de termeni, rezultatul anterior
nu mai p¼astreaz¼a.

Propoziţia 2. Dac¼
a ad¼
aug¼
am = suprim¼
am un num¼
ar …nit de termeni ai unei

4
serii de numere reale, atunci se obţine o nou¼ a serie de numere reale, care are
aceeaşi natur¼
a (convergent¼a sau divergent¼
a) cu seria iniţial¼
a. În caz de conver-
genţ¼
a, suma noii serii este egal¼a cu suma seriei iniţiale la care se adun¼a = se
scade suma termenilor ad¼ augaţi = suprimaţi.

Observaţia 1. Exist¼
a serii pentru care şirul sumelor parţiale nu poate … ex-
P
primat far¼
a simbolul ; sau pentru care lim sn nu poate … determinat¼ a prin
n!1
metode elementare. Vom studia natura acestor serii utilizând criterii.

Teorema 2: (Criteriul general CNS al lui Cauchy pentru serii). Seria

1
X
de numere reale xn este convergent¼
a dac¼
a şi numai dac¼
a
n=m
8" > 0; 9n" 2 Nm astfel încât 8p 2 N ; 8n 2 Nm ; n n" s¼
a avem
jxn+1 + ::: + xn+p j < ":
Teorema 3.
1
X
a. Dac¼
a) CN de convergenţ¼ a seria de numere reale xn este convergent¼
a,
n=m
atunci lim xn = 0: Reciproc nu.
n!1
1
X
a. Dac¼
b) CS de divergenţ¼ a lim xn 6= 0, atunci seria de numere reale xn
n!1
n=m
este divergent¼a. Reciproc nu.
Obervaţia 2. La Exerciţiul 1; punctele c), d) se observ¼
a c¼
a lim xn = 0, dar
n!1
seriile sunt divegente. Condiţia lim xn = 0 este numai condiţie necesar¼
a de
n!1
convergenţ¼a, nu şi su…cient¼
a.

Exerciţiul 3. S¼a se studieze natura urm¼ atoarelor serii:

X1 X1 n X1
p 1 + ( 1) n 1
a) n
0; 07; b) ; c) n+1
;
n=2 n=0
2 n=1 p
e
X1 X1 X1
1 1 n2 + n + 1
d) n n ; e) p ; f ) .
n=0
(2 + ( 1) ) n=1
n
n n=1
n + 2010
P1 p
Rezolvare. a) n
0; 07;
n=2
Termenulpgeneral al seriei este
xn = n 0; 07; 8n 2 N2 .
Şirul sumelor parţiale este
P
n p
sn = k
0; 07; 8n 2 N2 .
k=2 P
Nu putem exprima sn f¼ ar¼
a simbolul )nu vom aplica de…niţia în studiul
convergenţei seriei.
p 1 CS de divergenţ¼
a
Cum lim xn = lim n 0; 07 = lim (0; 07) n = 1 6= 0 )
n!1 n!1 n!1
P
1 p
seria n
0; 07 este divergent¼
a.
n=2

5
b), c)-Vezi Cursul 4; Ex. 1:4:2:
1
X
De…niţia 2. Seria de numere reale xn se numeşte serie cu termeni pozitivi
n=m
(cu termeni strict pozitivi ) dac¼
a
xn 0; 8n 2 Nm (xn 0; 8n 2 Nm ):
1
X 1
X
De…niţia 3. Seria xn se numeşte absolut convergent¼a dac¼
a seria jxn j
n=m n=m
este convergent¼
a.
1
X
Teorema 2. Dac¼
a seria xn este absolut convergent¼
a atunci ea este conver-
n=m
gent¼
a.
1
X
De…niţia 3. Seria xn se numeşte semiconvergent¼a (simplu convergent¼a )
n=m
dac¼
a este convergent¼
a şi nu este absolut convergent¼
a.
Obervaţia 3. Vom enunţa criterii pentru serii cu termeni pozitivi (chiar strict
X1
pozitivi): Dac¼
a o serie xn este cu termeni oarecare, atunci ataş¼am seria
n=m
1
X
modulelor jxn j ; care este o serie cu termeni pozitivi. Aplic¼
am criteriile se-
n=m
1
X
riei jxn j ; şi în caz c¼
a se obţine convergenţ¼
a, deducem c¼
a seria cu termeni
n=m
1
X
oarecare xn este absolut convergent¼
a.
n=m
1
X
Teorema 4. (Criteriul monotoniei, CNS). Fie seria xn cu termeni
n=m
pozitivi, cu xn 0; 8n 2 Nm . Seria este convergent¼ a dac¼
a şi numai dac¼a şirul
sumelor parţiale (sn )n2Nm este m¼ arginit superior
(menţion¼am c¼ a dac¼
a seria este cu termeni pozitivi, atunci şirul sumelor parţiale
este un şir cu termeni pozitivi şi monoton cresc¼ ator):
1
X
Teorema 5: (Criteriul comparaţiei cu inegalit¼ aţi, CS). Fie seriile xn şi
n=m
1
X
yn cu termeni pozitivi.
n=m
a) Dac¼a
0 xn yn ; 8n 2 Nm1 cu m1 m;
|{z}
în plus
1
X 1
X
şi dac¼
a yn este convergent¼
a atunci seria xn este convergent¼
a.
n=m n=m
b) Dac¼
a

6
 yn xn 0; 8n 2 Nm1 cu m1 m:
1
X 1
X
şi dac¼
a seria yn este divergent¼
a atunci seria xn este divergent¼
a.
n=m n=m
1
X1
Seria armonic¼ a. Fie
a generalizat¼ 2 R: Seria este divergent¼
a dac¼
a
n=1
n
1 şi convergent¼
a (chiar absolut convergent¼
a) dac¼
a > 1.

Exerciţiul 5. S¼ a se studieze natura urm¼ atoarelor serii de numere reale

X1 X1 X 1
1 1 1
a) 7 + 3n2 + 1
; b) n
p ; c) n ;
n=1
n n=1
3
3 n+1 n=2
1 + ( 1) + ln n
X1 X1
1 an
d) n
sin 3n; e) pn
, unde a > 0 e …xat;
n=1
2 n=1 n!
X1
1
Rezolvare. a) 7 + 3n2 + 1
;
n=1
n
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
1
xn = n7 +3n 2 +1 ; 8n 2 N

) lim xn = 0 )seria poate … convergent¼ a.

n!1
Etapa 2. Studiem natura seriei cu cu de…niţia. Şirul sumelor parţiale este
P
n
1
sn = k7 +3k2 +1 ; 8n 2 N .
k=1
Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼ am criterii.
Aplic¼ aţi. Deoarece şirul (xn )n2N conţine
am Criteriul comparaţiei cu inegalit¼
termeni pozitivi şi 9
1 1
0 n7 +3n 2 +1 n7 ; 8n 2 N : >
>
1
X >
= 1
1 C. com paraţiei X 1
n 7 este serie convergent¼ a ) n7 +3n2 +1 este se-
>
>
n=1 >
; n=1
ca şi serie armonic¼ a cu = 7 > 1
rie convergent¼ a.
X1
b) p1 ;
3n 3 n+1
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
1
xn = 3n p
3
n+1
; 8n 2 N
) lim xn = 0 )seria poate … convergent¼
a.
n!1
Etapa 2. Studiem natura seriei cu cu de…niţia. Şirul sumelor parţiale este
P
n
1
sn = p
3k 3 k+1
; 8n 2 N .
k=1
Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼
am criterii.

7
 Aplic¼am Criteriul comparaţiei cu inegalit¼ aţi.
Şirul (xn )n2N conţine termeni pozitivi
Încerc¼ am: 9
1 1 1
0 3n p 3
n+1
p3
n+1
< p3 n ; 8n 2 N : >
>
P
1 =
1 C. com paraţiei
p3 n este serie divergent¼ a ) nu putem a…rma dac¼ a
n=1 >
>
1 ;
ca şi serie armonic¼ a cu = 3 :
seria este convergent¼ a sau divergent¼ a.
Încerc¼ am: 9
1 1
0 3n p 3
n+1 3n ; 8n 2 N : >
>
= 1
P
1
1 n C. com paraţiei X
este serie convergent¼ a ) p1 este
3 > 3n 3 n+1
n=1 >
; n=1
ca şi serie geometric¼ a cu q = 13 2 ] 1; 1[
serie convergent¼ a.
P
+1
1
c) 1+( 1)n +ln n ;
n=2
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
xn = 1+( 1)1n +ln n ; 8n 2 N2 .
n o n o
Deoarece N2 = 2e k; e
k 2 N [ 2e k + 1; e
k 2 N , explicit¼
am
(
1
2+ln n , dac¼ a n = 2ek; e
k2N
xn = 1
ln n , dac¼a n = 2k + 1; e
e k2N
Determin¼
8 am
< lim x2ek = lim 2+ln1 2ek = 0
e
k!1 e
k!1 ( )
) L (xn )n2N2 = f0g )
: lim x2ek+1 = lim ln 21ek+1 = 0
e
8 k!1 e
k!1 ( )
< lim xn = 0
n!1 ) 9 lim xn = 0 )seria poate … convergent¼ a.
: lim xn = 0 n!1
n!1
Etapa 2. Studiem natura seriei cu cu de…niţia. Şirul sumelor parţiale este
P
n
1
sn = 1+( 1)k +ln k
; 8n 2 N2 .
k=2
Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼
am criterii.
Aplic¼am criteriul comparaţiei cu inegalit¼
aţi.
Cum ln n < n; 8n 2 N2 ) 9
1
xn > n+2 ; 8n 2 N2 : =
C. com paraţiei P
1
P1
a P 1
1 are ac. natur¼
1
) xn este
n+2 n este serie divergent¼a ; n=2
n=2 n=4
serie divergent¼a.
X1
1
d) 2n sin 3n;
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este

8
 1
xn = sin 3n ; 8n 2 N
2n | {z }
|{z} m a¼rginit
!0
) lim xn = 0 )seria poate … convergent¼
a.
n!1
Etapa 2. Studiem natura seriei cu cu de…niţia. Şirul sumelor parţiale este
P
n
1
sn = 2k
sin 3k; 8n 2 N .
k=1
Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼ am criterii.
modul 1. Aplic¼ am Criteriul lui Cauchy pentru serii. Veri…c¼ am dac¼a
8" > 0; 9n" 2 N astfel încât 8p 2 N ; 8n 2 N ; n n" s¼ a avem
jxn+1 + ::: + xn+p j < ":
Fie 8" > 0: C¼ aut¼ am n" 2 N astfel încât 8p 2 N ; 8n 2 N ; n n" s¼ a avem
1 1
jxn+1 + ::: + xn+p j = 2n+1 sin 3 (n + 1) + ::: + 2n+p sin 3 (n + p)
1 1
2n+1 sin 3 (n + 1) + ::: + 2n+p sin 3 (n + p)
1 1
= 2n+1 jsin 3 (n + 1)j + ::: + 2n+p jsin 3 (n + p)j
p
1 1 1 ( 12 ) 1 1 p
2 n+1 + ::: + 2 n+p = 2 n+1 1
1
= 21n 1 2
2
sc¼
a p¼
a m de p, r¼
a m âne n
1
< 2n 1 < ";
1 ln 1"
adic¼
a 2n < "h, ni> ln 2 :
ln 1"
G¼
asim n" = + 1:
ln 2
)este veri…cat Criteriul lui Cauchy
1
X
1
)seria 2n sin 3n este converegent¼
a.
n=1
modul 2. Aplic¼ am Criteriul comparaţiei cu inegalit¼ aţi. Deoarece şirul (xn )n2N
conţine şi termeni pozitivi şi termeni negativi) nu putem aplica direct Criteriul
comparaţiei. Vom studia absoluta convergenţ¼ a a seriei cu termeni oarecare
X1 X1
1 1
2n sin 3n, adic¼ a vom studia dac¼ a seria 2n sin 3n este convergent¼ a.
n=1
1 1
n=1 9
0 2n sin 3n 2n ; 8n 2 N : >
>
= 1
P 1 n C. com paraţiei X 1
1
2 este serie convergent¼ a ) 2n sin 3n
n=1 >
>
1 ; n=1
ca şi serie geometric¼ a cu q = 2 2 ] 1; 1[
X1
1
este serie convergent¼ a) 2n sin 3n este serie absolut convergent¼ a.
n=1
X1
an
e) p
n
, unde a > 0 e …xat;
n=1 n!
Direct:
etapa 3:
Aplic¼
am criterii.
Aplic¼ am Criteriul comparaţiei cu inegalit¼
aţi. Şirul (xn )n2N conţine termeni
pozitivi.

9
 Dac¼
a0< a<1) 9
an >
0 p an ; 8n 2 N : >
>
n
n! >
= 1
X
X1 C. com paraţiei an
an este serie convergent¼
a ) p
n este serie
>
> n!
>
> n=1
n=1 ;
ca şi serie geometric¼
a cu a 2 ]0; 1[
convergent¼
a.
Dac¼aa 1) 9
n
an 1 n! n ;8n2N 1 1 >
xn = p p p = ; 8n 2 N : >
=
n
n! n
n! n
n n n C. com paraţiei P
1
an
P 1
1 ) p
n
>
> n=1
n!
n este serie divergent¼ a ;
n=1
este serie divergent¼
a.

Teorema 6: (Criteriul comparaţiei cu limit¼ a, forma tare, CS). Fie seriile

X1 1
X
xn şi yn cu termeni strict pozitivi astfel încât
n=m n=m
xn
9 lim y = l 2 [0; +1]
n!1 n
a) Dac¼
a 0 < l < +1 atunci cele dou¼ a serii au aceeaşi natur¼
a;
1
X X1
b) Dac¼
a l = 0 şi seria yn este convergent¼a atunci seria xn este conver-
n=m n=m
gent¼
a;
1
X 1
X
c) Dac¼
a l = +1 şi seria yn este divergent¼
a atunci seria xn este diver-
n=m n=m
gent¼
a.
Teorema 1:4:60 : (Criteriul comparaţiei cu limit¼ a, forma slab¼
a, CS).
1
X 1
X
Fie seriile xn şi yn cu termeni strict pozitivi astfel încât
n=m n=m
xn
9 lim y = l 2 [0; +1]
n!1 n
xn
a) Dac¼
a 9 lim = l 2 [0; +1[ atunci
n!1 yn
X1 1
X
dac¼
a yn (C) atunci xn (C) ;
n=m n=m
X1 1
X
dac¼
a xn (D) atunci yn (D) ;
n=m n=m
xn
b) Dac¼
a 9 lim yn = l 2 ]0; +1] atunci
n!1
X1 1
X
dac¼
a xn (C) atunci yn (C) ;
n=m n=m
X1 X1
dac¼
a yn (D) atunci xn (D) ;
n=m n=m

10
 1
X 1
X
xn xn au aceeaşi natur¼
a
c) Dac¼
a 0 < lim yn lim < +1 atunci xn yn :
n!1 n!1 yn
n=m n=m
X1
Teorema 7 : (Criteriul în , CS). Fie seria xn cu termeni pozitivi.
n=m
1
X
a) Dac¼
a 9 > 1 a.î. 0 lim (n xn ) < +1 atunci xn este convergent¼
a;
n!1
n=m
1
X
b) Dac¼
a9 1 a.î. 0 < lim (n xn ) +1 atunci xn este divergent¼
a.
n!1
n=m
1
X
Teorema 8 : (Criteriul de condensare Cauchy). Fie seria xn , cu ter-
n=m
meni pozitivi xn > 0; 8n 2 Nm . Dac¼ a şirul (xn )n2Nm este monoton descresc¼
ator,
atunci
X1 1
X
are aceeaşi natur¼
a
xn 2n x2n :
n=m n=m

Exerciţiul 6. S¼ a se studieze natura urm¼ atoarelor serii de numere reale

X1 X 1 X1
1 1 1
a) sin 2 ; b) 3 2
; c) p ;
n=1
n n=1
n n + 11 n=1
n+1
1 1 p 1 p
X 1 X 3
n X 5n
d) 3 2 + 13
; e) ; f) 2+n+1
;
n=1
n n n=1
n + 1 n=1
n
X1
2n
g) sin 2 ;
n=1
4n 1
Rezolvare. a), b), c)-vezi Cursul 4; Ex. 1:4:3:
X1
1
d) n3 n2 +13 ;
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
xn = n3 n12 +13 ; 8n 2 N
) lim xn = 0 )seria poate … convergent¼ a.
n!1
Etapa 2. Cu de…niţia-NU
Etapa 3. Aplic¼ am criterii.
Aplic¼am Criteriul comparaţiei cu inegalit¼aţi.
Şirul (xn )n2N conţine termeni pozitivi
Încerc¼ am: 9
0 n3 n12 +13 ?; 8n 2 N : =
C. com paraţiei
P
1
) nu putem a…rma dac¼
a seria este
? ;
n=1
convergent¼a sau divergent¼
a.
Aplic¼am Criteriul comparaţiei cu limit¼
a. Şirul (xn )n2N este cu termeni strict
pozitivi.
Încerc¼am

11
 1 9
3 2
9 lim n n1 +13 = 1 >
>
>
>
n!1
1
n3 = 1
X
X C. com paraţiei 1
1 ) este serie
n3 este serie convergent¼
a > cu lim it¼
a n3 n2 +13
>
> n=1
n=1 >
;
ca şi serie armonic¼
a cu =3
convergent¼ a.
1 p
X 3 n
e) n+1 ;
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul p general al seriei este
3 n
xn = n+1 ; 8n 2 N
) lim xn = 0 )seria poate … convergent¼ a.
n!1
Etapa 2. Cu de…niţia-NU
Etapa 3. Aplic¼ am criterii.
Aplic¼ am Criteriul comparaţiei cu inegalit¼ aţi.
Şirul (xn )n2N conţine termeni pozitivi
Încerc¼ apm:
3 n
p
3 n 9
1
0 n+1 n = n1 31 ; 8n 2 N : >
>
=
P
1 C. com paraţiei
1
2 este serie divergent¼ a ) nu putem a…rma dac¼ a se-
n=1 n 3
>
>
;
ca şi serie armonic¼ a cu = 32
ria este convergent¼ a sau divergent¼ a.
Aplic¼ am Criteriul comparaţiei cu limit¼ a.
Şirul (xn )n2N este cu termeni strict pozitivi.
Încerc¼ amp3 9
n p 2
n+1 n 3 n =3 >
>
9 lim 1 = lim n+1 = 1 >
= 1 p
C. com paraţiei X 3 n
n!1 n n!1
P 1
1
)
2 este serie divergent¼ a > cu lim it¼
a n+1 este serie con-
n=1 n 3 >
> n=1
;
ca şi serie armonic¼ a cu = 32
vergent¼ a.

Teorema 9: (Criteriul raportului-D’Alembert, forma slab¼a, CS). Fie

1
X
seria xn , cu termeni strict pozitivi xn 0; 8n 2 Nm .
n=m
1
X
xn+1
a) Dac¼
a lim < 1; atunci seria xn este convergent¼
a.
n!1 xn
n=m
1
X
xn+1
b) Dac¼
a lim xn > 1; atunci seria xn este divergent¼
a.
n!1 n=m
xn+1 xn+1
c) Dac¼
a lim 1; sau lim 1 atunci nu se poate preciza natura
n!1 xn n!1
xn
seriei.
xn+1
Dac¼a 9 lim ; atunci criteriul anterior se numeşte forma tare.
n!1 xn

12
Teorema 10 (Criteriul r¼ ad¼acinii-Cauchy-Hadamard, forma slab¼
a, CS).
1
X
Fie seria xn , cu termeni strict pozitivi xn 0; 8n 2 Nm .
n=m
1
X
p
a lim
a) Dac¼ n xn < 1 atunci seria xn este convergent¼
a.
n!1
n=m
1
X
p
a lim
b) Dac¼ n xn > 1 atunci seria xn este divergent¼
a.
n!1
n=m
p
a lim
c) Dac¼ xn = 1 atunci nu se poate preciza natura seriei.
n
n!1 p
Dac¼
a 9 lim n xn atunci criteriul anterior se numeşte forma tare.
n!1
1
X 1
X
Observaţia 2. Dac¼
a xn este o serie cu termeni oarecare şi jxn j este
n=m n=m
1
X
divergent¼
a pe baza criteriului raportului sau criteriului r¼
ad¼
acinii atunci xn
n=m
este divergent¼a.
Teorema 11 (Criteriul Raabe-Duhamel, forma slab¼ a, CS). Fie seria
X1
xn , cu termeni strict pozitivi xn 0; 8n 2 Nm .
n=m
1
X
xn
a lim n
a) Dac¼ 1 > 1; atunci seria xn este convergent¼
a.
n!1 xn+1 n=m
1
X
xn
a lim n
b) Dac¼ 1 < 1; atunci seria xn este divergent¼ a.
n!1 xn+1 n=m
xn xn
c) Dac¼a lim n 1 1; sau lim n 1 1 atunci nu se poate
n!1 xn+1 n!1 xn+1
preciza natura seriei.
xn
Dac¼ a 9 lim n 1 atunci criteriul anterior se numeşte forma tare.
n!1 xn+1
X1
Teorema 12 (Criteriul Bertrand, forma slab¼ a, CS). Fie seria xn ,
n=m
cu termeni strict pozitivi xn 0; 8n 2 Nm .
1
X
xn
a) Dac¼a lim n 1 1 ln n > 1 atunci xn este convergent¼
a;
n!1 xn+1 n=m
X1
xn
b) Dac¼
a lim n 1 1 ln n < 1 atunci seria xn este divergent¼a;
n!1 xn+1 n=m
xn xn
c) Dac¼
a lim n 1 1 ln n 1 sau lim n 1 1 ln n
n!1 xn+1 n!1 xn+1
1 atunci nu se poate preciza natura seriei.
xn
Dac¼a 9 lim n 1 1 ln n atunci criteriul anterior se numeşte
n!1 xn+1
forma tare.

13
 1
X
Teorema 13 (Criteriul logaritmic, CS). Fie seria xn , cu termeni
n=m
strict pozitivi xn 0; 8n 2 Nm a.î.
ln x1n
9 lim = l:
n!1 ln n
1
X
a) Dac¼ a l > 1 atunci xn este convergent¼
a;
n=m
1
X
b) Dac¼
a l < 1 atunci seria xn este divergent¼
a;
n=m
c) Dac¼
a l = 1 atunci nu se poate preciza natura seriei.

Exerciţiul 7. S¼a se studieze natura urm¼atoarelor serii de numere reale

X1 X1 X1
5n + 7n n
a) ; b) n! n2 ; c) n
n;
n! (2010+ n1 )
n=1 n=1 n=1
X1
p3
p n
d) n3 + n2 + 1 3 n3 n2 + 1 ;
n=1
1
X X1 n n
1 5 + ( 1)
e) n n; f) ;
n=0
(3 + ( 1) ) n=0
2
X1 1
X X1
( 1)n 1
g) 2 n 2n ; h) aln n ; a > 0; i) n n+1 ;
n=1 n=1 n=0 ( 1) + ( 2)
X1 X1
1 3 5 ::: (2n 1) 1 3 ::: (2n 1) 1
j) ;k) :
n=1
2 5 8 ::: (3n 1) n=1
2 4 6 ::: 2n 2n +1
Rezolvare.
X1
5n +7n
a) n! ;
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
n n
xn = 5 n! +7
; 8n 2 N
) lim xn = 0 )seria poate … convergent¼ a.
n!1
Etapa 2. Cu de…niţia-NU
Etapa 3. Aplic¼ am criterii.
Aplic¼am Criteriul raportului, forma tare. Deoarece şirul (xn )n2N este cu
termeni strict pozitivi şi
5 n
5n+1 +7n+1 1 5( 7 ) +7 C. rap ortului
9 lim xxn+1 = lim n
n!
n = lim 5 n =0<1 )
n!1 n n!1 (n+1)! 5 +7 n!1 n+1 ( 7 ) +1 form a tare
X1
5n +7n
n! este serie convergent¼ a.
n=1
b) Vezi Cursul 4; Ex. 1:4:4:
1
X
n
c) n;
(2010+ n1 )
n=1

14
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
n
xn = 2010+ 1 n ; 8n 2 N
( n)
) lim xn = 0 )seria poate … convergent¼ a.
n!1
Etapa 2. Cu de…niţia-NU
Etapa 3. Aplic¼am criterii.
Aplic¼am Criteriul r¼ ad¼
acinii, forma tare. Deoarece şirul (xn )n2N este cu
termeni strict pozitivi şi
1
X
p q n
p
n n
1 C. r¼
a d¼
a cinii n
9 lim n xn = lim n 2010+ 1 n = lim 1 = 2010 < 1 ) n
n!1 n!1 ( n) n!1 2010+ n form a tare (2010+ n1 )
n=1
este serie convergent¼a.
1
X p3
p
3 n
d) n3 + n2 + 1 n3 n2 + 1 ;
n=1
Direct:
Etapa 3. Aplic¼ am criterii.
Aplic¼ am Criteriul r¼ ad¼ acinii, forma tare. Deoarece şirul (xn )n2N este cu
termeni strict pozitivi şiq 9
p p p p p
n2 + 1 >
n
9 lim n xn = lim n 3 n3 + n2 + 1 3 n3 n2 + 1 = lim 3 n3 + n2 + 1 3
n3 =
n!1 n!1 n!1
(n3 +n2 +1) (n3 n2 +1) 2 >
= p 2 p p p 2 = 3 < 1 ;
( 3 n3 +n2 +1) + 3 n3 +n2 +1 3 n3 n2 +1+( 3 n3 n2 +1)
1
X
C. r¼
a d¼
a cinii p3
p n
) n3 + n2 + 1 3 n3 n2 + 1 este serie convergent¼ a.
form a tare
n=1
e) Vezi Cursul 4; Ex. 1:4:5: este un ex. în care nu se poate aplica criteriul
raportului, forma slab¼
a, ci doar cel al r¼
ad¼
acinii, forma slab¼
a.
P
1 ( 1)n
2n
g) 2 n ;
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
( 1)n
xn = 2 n n2n ; 8n 2 N o. n o
Deoarece N = 2e k; e
k 2 N [ 2e k + 1; e
k 2 N , explicit¼
am
( 1
2n 2n
, dac¼ a n = 2e k; e
k2N
xn =
a n = 2k + 1; e
e
1
2n
2 n , dac¼ k2N
Determin¼
8 am
>
1
2(2ek)
< lim x2ek = lim 2 2ke = 0;
e
k!1 e
k!1
1
2(2e
k+1)
) L (xn )n2N = f0g )
>
: lim x2ek+1 = lim 2 2k+1 e
= 0:
8 ek!1 e
k!1
< lim xn = 0
n!1 ) 9 lim xn = 0 )seria poate … convergent¼ a.
: lim xn = 0 n!1
n!1
Etapa 2. Studiem natura seriei cu cu de…niţia. Şirul sumelor parţiale este

15
 P
n ( 1)k
2k
sn = 2 k ; 8n 2 N .
k=2
Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼
am criterii.
modul 1. Aplic¼am Criteriul raportului:
xn 0; 8n 2 N :
( 1)n+1
( 1 1
xn+1 2 n+1 2(n+1) ( 1)n+1 ( 1)n
2 2 n+1 + n 2 , dac¼a n = 2e
k; e
k2N
= ( 1)n
= 2 n+1 n = 1 1
xn 2 2n 2 n+1 + n 2
, dac¼
a n = 2e
k + 1; e
k 2 N:
| {z } n

un
Determin¼
8 am
2
< lim u2ek = 2 ;
xn+1
e
k!1 )L = 14 )
: lim u2ek+1 = 2 2 : xn n2N
e
8 k!1 xn+1
< lim = 14 xn+1
n!1 xn ) 9 lim = 14 :
: lim xn+1 = 1 n!1 xn
n!1 xn 4
P1 ( 1)n
Cum lim xxn+1
n
= 41 < 1 )seria 2 n 2n este convergent¼
a, chiar absolut
n!1 n=1
convergent¼ a.
modul 2. Aplic¼ am Criteriul r¼
ad¼acinii.
xn 0; 8n 2 N : ( 1
p p
n ( 1)n ( 1)n 2 n2 2
a n = 2e
, dac¼ k; e
k2N
n
jxn j = 2 n 2n = 2 n2 2 = 1
| {z } 2 n2 2
a n = 2k + 1; e
, dac¼ e k 2 N:
vn
Determin¼
8 am
2
< lim v2ek = 2 ;
e p
k!1
) L n xn n2N = 41 )
: lim v2ek+1 = 2 2 :
8 ek!1 p
< lim n jxn j = 14
p
n!1 p ) 9 lim n xn = 14 :
: lim n jxn j = 14 n!1
n!1
p P
1 ( 1)n
Cum lim n xn = 41 < 1 )seria 2 n 2n este convergent¼
a, chiar absolut
n!1 n=1
convergent¼a.
P1
ln n
h) a ; a > 0;
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
xn = aln n ;8
8n 2 N .
< 0; dac¼a0<a<1
dac¼
a a 1, atunci seria este divergent¼ a
) lim xn = 1; dac¼aa=1 )
n!1 : dac¼
a a 2 ]0; 1[ , atunci seria poate … convergent¼
a
+1; dac¼ a a > 1:
Etapa 2. Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼am criterii atunci când a 2 ]0; 1[ :
modul 1. Aplic¼ am Criteriul raportului.

16
 xn 0; 8n 2 N :
xn+1 n+1
= aln(n+1) ln n = aln n ; 8n 2 N :
xn
xn+1
9 lim = 1 )Nu se poate preciza natura seriei.
n!1 xn
modul 2. Aplic¼ am Criteriul r¼ad¼acinii.
xn 0; 8n 2 N :
pn x
ln n
n = a n ; 8n 2 N :
p
9 lim n xn = 1 )Nu se poate preciza natura seriei.
n!1
modul 3. Aplic¼ am Criteriul lui Raabe-Duhamel.
xn 0; 8n 2 N :
xn n
n 1 = n a ln(n+1)+ln n 1 = n aln n+1 1 ; 8n 2 N )
xn+1
xn n
9 lim n 1 = lim n aln n+1 1
n!1 xn+1 n!1

a ln(1+ n ) 1
1
ln 1 + n1
= lim 1 = (ln a) ( 1) = ln a:
n!1 ln 1 + n1 n
1
Dac¼a ln a > 1 , ln a < 1 , 0 < a < ) seria este convergent¼ a
e
1
Dac¼a ln a < 1 , ln a > 1 , 1 > a > )seria este divergent¼ a.
e
1 ln n P 1
1
Pentru a = ) xn = 1e = n1 ; 8n 2 N şi seria n este divergent¼
a.
e n=1
Concluzii:
1 P1
-dac¼ a 0 < a < atunci seria aln n este convergent¼a;
e n=1
1 P ln n
1
-dac¼ aa atunci seria a este divergent¼
a.
e n=1
P
1
1
i) ( 1)n +( 2)n+1
;
n=0
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
xn = ( 1)n +(1 2)n+1 ; 8n 2 N.
n o n o
Deoarece N = 2e k; e
k 2 N [ 2e k + 1; e
k 2 N , explicit¼
am
(
1
1 2n+1 , a n = 2e
dac¼ k; e
k2N
xn = e
1
1+2n+1 , dac¼
a n = 2k + 1; e
k2N
Determin¼
8 am
< lim x2ek = lim 1 212k+1 e = 0;
e
k!1 e
k!1
) L (xn )n2N = f0g )
: lim x2ek+1 = lim 1+212k+2 e = 0:
e e
8 k!1 k!1
< lim xn = 0
n!1 ) lim xn = 0 )seria poate … convergent¼ a.
: lim xn = 0 n!1
n!1
Etapa 2. Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼
am criterii.

17
modul 1. Aplic¼ am Criteriul raportului. Deoarece şirul (xn )n2N conţine şi ter-
meni pozitivi şi termeni negativi) nu putem aplica direct Criteriul raportului.
P
1
1
Vom studia absoluta convergenţ¼ a a seriei cu termeni oarecare ( 1)n +( 2)n+1
,
n=0
P
1
1
adic¼
a vom studia dac¼
a seria ( 1)n +( 2)n+1
este convergent¼
a.
n=0
jxn j 0; 8n 2 N :
1 (
1+2n+1
jxn+1 j ( 1)n+1 +( 2)n+2 ( 1)n +( 2)n+1 1+2n+2 , a n = 2e
dac¼ k; e
k2N
= = = 1+2n+1
jxn j 1 ( 1)n+1 +( 2)n+2
1+2n+2 , a n = 2k + 1; e
dac¼ e k 2 N:
| {z } ( 1)n +( 2)n+1
un
Determin¼
8 am
< lim u2ek = 12 ; jxn+1 j
e
k!1 1
)L = )
: lim u2ek+1 = 12 : jxn j n2N
2
8 ek!1
< lim jxjxn+1j j = 12 jxn+1 j
n
n!1 ) lim = 12 :
: lim jxn+1 j = 1 n!1 jxn j
n!1 jxn j 2
jxn+1 j 1
P
1
1
Cum lim = < 1 ) seria ( 1)n +( 2)n+1
este convergent¼
a )seria
n!1 jxn j 2
n=0
P
1
1
( 1)n +( 2)n+1
este absolut convergent¼
a.
n=0
modul 2. Aplic¼am Criteriul r¼
ad¼
acinii.
Deoarece şirul (xn )n2N conţine şi termeni pozitivi şi termeni negativi)
nu putem aplica direct Criteriul r¼ ad¼
acinii. Vom studia absoluta convergenţ¼ a
P
1
1
a seriei cu termeni oarecare ( 1)n +( 2)n+1
, adic¼
a vom studia dac¼a seria
n=0
P
1
1
( 1)n +( 2)n+1
este convergent¼
a.
n=0
jxn j 0; 8n 2 N : (
r
p p
n
1
1+2n+1
, a n = 2e
dac¼ k; e
k2N
n
jxn j = n ( 1)n +(1 = q 1
=
a n = 2k + 1; e
e
n+1 1
| {z } 2) n
j( 1)n +( 2)n+1 j p
n , dac¼ k2N
1+2n+1
vn
Determin¼
8 am
< lim v2ek = 21 ; p
e
k!1
1 )L = 12 )
n
jxn j
: lim v2ek+1 = 2: n2N
8 ek!1 p
< lim n jxn j = 12 p
n!1 p ) lim n jxn j = 21 :
: lim n jxn j = 12 n!1
n!1
p P
1
Cum lim n jxn j = 12 < 1 ) seria 1
( 1)n +( 2)n+1
este convergent¼
a )seria
n!1 n=0
P
1
1
( 1)n +( 2)n+1
este absolut convergent¼
a.
n=0
modul 3. Aplic¼ am Criteriul lui Leibniz de mai jos....
Şirul (xn )n2N este şir alternant (x0 < 0, x1 > 0, x2 < 0:::), adic¼
a

18
 n+1 1
xn = ( 1) ; 8n 2 N.
1 + 2n+1
| {z }
an >0;8n2N
n+1
Cum xn = ( 1) an ; 8n 2
N, unde
8
< an > 0; 8n 2 N P
1
C. Leibniz
(an )n2N este şir monoton descresc¼
ator ) seria 1
: lim a = 0 ( 1)n +( 2)n+1
n n=0
n!1
este convergent¼ a.
X1
1 3 5 ::: (2n 1)
j) 2 5 8 ::: (3n 1) ;
n=1
Direct:
Etapa 3. Aplic¼ am criterii.
Aplic¼am Criteriul raportului, forma tare. Deoarece şirul (xn )n2N este cu
termeni strict pozitivi şi )
9 lim xxn+1
n
= lim 12 35 58 :::
:::
(2n 1)(2n+1) 2 5 8 ::: (3n 1)
(3n 1)(3n+2) 1 3 5 ::: (2n 1) C. rap ortului
n!1 n!1 )
= lim 2n+1 3n+2 = 2
3 < 1 form a tare
n!1
1
X 1 3 5 ::: (2n 1)
2 5 8 ::: (3n 1) este serie convergent¼
a.
n=1
1
X 1 3 ::: (2n 1) 1
k) 2 4 6 ::: 2n 2n+1
n=1
Direct:
Etapa 3. Aplic¼ am criterii.
Aplic¼
am Criteriul raportului, forma tare. Deoarece şirul (xn )n2N este cu
termeni strict pozitivi şi )
9 lim xxn+1
n
= lim 1 23 45 6::::::(2n 1)(2n+1)
(2n)(2n+2)
1
2n+3 1
2 4 6 ::: (2n)
3 5 ::: (2n 1) (2n + 1) C. rap ortului
n!1 n!1 )
= lim 2n+1 2n+1
= 1 form a tare
n!1 2n+2 2n+3
nu putem decide natura seriei pe baza criteriului raportului.
Aplic¼
am Criteriul Raabe-Duhamel, forma tare. Deoarece şirul (xn )n2N
este cu termeni strict pozitivi şi 9
9 lim n xxn+1
n
1 = lim n (2n+2)(2n+3) (2n+1) 2 1 = C. Raab e-Duham el
n!1 n!1
4n2 +10n 3 (4n2 +4n+1) )
= lim n = 32 > 1 ; form a tare
n!1 (2n+1)2
1
X 1 3 ::: (2n 1) 1
2 4 6 ::: 2n 2n+1 este convergent¼
a.
n=1
1
X
Teorema 14 (Criteriul lui Abel, CS): Fie seria n un : Dac¼
a
n=m
(i) şirul (
n )n2Nm este monoton descresc¼
ator şi m¼
arginit;
1
X
(ii) seria un este convergent¼
a,
n=m

19
 1
X
atunci seria n un este convergent¼
a.
n=m
1
X
Teorema 15 (Criteriul lui Dirichlet, CS): Fie seria n un : Dac¼
a
n=m
(i) şirul ( n )n2Nm este monoton descresc¼
ator cu lim n = 0;
n!1
1
X n
X
(ii) seria un are şirul sumelor parţiale sun = uk ; 8n 2 Nm şir m¼
arginit,
n=m k=m
X1
atunci seria n un este convergent¼
a.
n=m

Exerciţiul 8. S¼ a se studieze natura urm¼ atoarelor serii de numere reale

X1 X1 X1
1 1 cos n
a) 2 n sin 3n; b) ln 1 + n 2 sin n;c) ;
n=1 n=1 n=1
3n
X 1
1
Rezolvare. a) 2n sin 3n;
n=1
Etapa 1; 2. Aceleaşi cu cele de la Exerciţiul.5; d) scrise anterior.
Etapa 3. Aplic¼am criterii.
modul 3. Aplic¼am Criteriul Dirichlet. Alegem
(i) n = 21n ; 8n 2 N . Observ¼ am c¼a şirul ( n )n2N este monoton descresc¼
ator
cu lim n = 0:
n!1
(ii) un = sin 3n; 8n 2 N . Studiem dac¼
a şirul sumelor parţiale
n
X
sun = sin 3k; 8n 2 N
k=1
este şir m¼ am sun .
arginit. Determin¼
Xn n
X
Fie n 2 N : Not¼ am An = cos 3k şi Bn = sin 3k. Atunci
k=1 k=1
n
X n
X n
X
An + iBn = cos 3k + i sin 3k = (cos 3k + i sin 3k)
k=1 k=1 k=1
n
X n
k
= (cos 3 + i sin 3) = (cos 3 + i sin 3) (cos 3+i sin 3)
(cos 3+i sin 3) 1
1

k=1
i)
2 sin2 3n i2 sin 3n2 cos 2
3n
= (cos 3 + i sin 3) (cos 3n+i sin 3n) 1
(cos 3+i sin 3) 1 = (cos 3 + i sin 3)
2
2 sin2 23 i2 sin 32 cos 32
sin 3n (cos 3n +i sin 3n )
= (cos 3 + i sin 3) sin2 3 cos 23 +i sin 3 2
2( 2 2)
sin 3n 3n 3 3n 3
= sin 3 cos 3 + 2
2
2 + i sin 3 + 2 2 :
2
sin 3n 3n+3 sin 3n 3n+3
Deci An = 2
sin 23
cos 2 şi Bn = 2
sin 32
sin 2 :
1
Atunci 9M = > 0 astfel încât
jsin 32 j
sin 3n 3n+3 1
jsun j = 2
sin 32
sin 2 ; 8n 2 N
jsin 32 j
) (sun )n2N este şir m¼
arginit.

20
 1
X
1
Conform Criteriului lui Dirichlet, seria 2n sin 3n este convergent¼
a.
n=1
1
X
1
b) ln 1 + n2 sin n;
n=1
Indicaţie.
1
n = ln 1 + n2 ; 8n 2 N
un = sin n; 8n 2 N :
X1
cos n
c) ;
n=1
3n
Indicaţie.
1
n = 3n ; 8n 2 N
un = cos n; 8n 2 N :
X1
cos n
În acest caz este mai simplu de aplicat criteriul comparaţiei pentru :
n=1
3n

Teorema 16 (Criteriul lui Leibniz, CS): Fie şirul de numere reale (an )n2Nm
cu
an 0; 8n 2 Nm .
a şirul (an )n2Nm este monoton descresc¼
Dac¼ ator cu lim an = 0 atunci seria
n!1
1
X n
alternant¼
a ( 1) an este convergent¼
a. Rezultatul este valabil şi pentru
n=m
1
X n+1
seria alternant¼
a ( 1) an :
n=m
X1 n
( 1)
Seria armonic¼
a alternant¼ a. Fie
a generalizat¼ 2 R: Seria
este
n=1
n
divergent¼a dac¼
a 0 şi convergent¼a dac¼
a > 0. Mai mult, pentru 2 ]0; 1]
seria este semiconvergent¼a, iar pentru > 1 seria este absolut convergent¼
a.

Exerciţiul 9. S¼ a se studieze natura urm¼ atoarelor serii de numere reale

X1 X 1 X1 1
n n n+1 1 n arctg n
a) ( 1) n ; b) ( 1) ; c) ( 1) ;
n=1
2 n=1
n2 + 4n + 5 n=1
cos n1
X1 X1
P
1
1 n 1 n+1 1
d) n n+1 ; e) ( 1) ; f ) ( 1) ;
( 1) +( 2) n! (2n + 1) 2
n + 5n + 6
n=0 n=2 n=1
Rezolvare. a), b), c)-Vezi Ex. 1:4:8: din Cursul 4:
P
1
1
d) ( 1)n +( 2)n+1
;
n=0
Etapa 1. Aceleaşi cu cele de la Ex. 7; i):
Etapa 3. Aplic¼ am criterii.
modul 3. Aplic¼ am Criteriul lui Leibniz.
Şirul (xn )n2N este şir alternant (x0 < 0, x1 > 0, x2 < 0:::), adic¼
a

21
 n+1 1
xn = ( 1) ; 8n 2 N.
1 + 2n+1
| {z }
an >0;8n2N
n+1
Cum xn = ( 1) an ; 8n 2N, unde
8
< an > 0; 8n 2 N P
1
C. Leibniz
(an )n2N este şir monoton descresc¼
ator ) seria 1
: lim a = 0 ( 1)n +( 2)n+1
n n=0
n!1
este convergent¼ a.
X1
n 1
e) ( 1) ;
n=2
n! (2n + 1)
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
n 1
xn = ( 1) ; 8n 2 N2
| {z } n! (2n + 1)
m a¼rginit | {z }
!0
) lim xn = 0 )seria poate … convergent¼ a.
n!1
Etapa 2. Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3.
Aplic¼am Criteriul lui Leibniz.
Şirul (xn )n2N este şir alternant, adic¼ a
n 1
xn = ( 1) ; 8n 2 N2 .
n! (2n + 1)
| {z }
an >0;8n2N2
n
şi, mai mult, xn = ( 1) an ; 8n 2 N2 , unde
8
< an > 0; 8n 2 N2 P1
ator C. Leibniz
(an )n2N este şir monoton descresc¼ ) seria
n 1
( 1) n!(2n+1)
: lim a = 0 n=2
n
n!1
este convergent¼ a.
P1
n 1
P
1
1
Mai mult, seria ( 1) n!(2n+1) este absolut convergent¼
a, deoarece n!(2n+1)
n=2 n=2
este convergent¼ a. Într-adev¼ar:
Aplic¼
am Criteriul raportului, forma tare. Deoarece şirul (jxn j)n2N este cu
termeni strict pozitivi şi )
9 lim jxjxn+1
n j
j
= lim 1
(n+1)!(2n+3) n! (2n + 1) C. rap ortului
n!1 n!1 )
2n+1
= lim (n+1)(2n+3) =0<1 form a tare
n!1
P1
n 1
( 1) n!(2n+1) este convergent¼a.
n=2
1
X n+1 1
f) ( 1) n2 +5n+6 ;
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este

22
 n+1 1
xn = ( 1) ; 8n 2 N
| {z } n + 5n + 6
2
m a¼rginit
| {z }
!0
) lim xn = 0 )seria poate … convergent¼ a.
n!1
Etapa 2. Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼ am Criteriul lui Leibniz.
Şirul (xn )n2N este şir alternant, adic¼
a
n+1 1
xn = ( 1) ; 8n 2 N .
n2 + 5n + 6
| {z }
an >0;8n2N
n+1
şi, mai mult, xn = ( 1) an ; 8n 2 N , unde
8
< an > 0; 8n 2 N P1
(an )n2N este şir monoton descresc¼ator C. Leibniz
) seria ( 1)
n+1 1
: lim a = 0 n2 +5n+6
n n=1
n!1
este convergent¼ a.
Este chiar absolut convergent¼a (seria modulelor se studiaz¼a cu criteriul comparaţiei):

Exerciţiul 10. S¼ a se studieze natura urm¼ atoarelor serii de numere reale

X1 X1 X1
5n+( 1)n+1 n
a) 2 6 ; b) n
; a > 0; c) ln (1 + an ) ; a 0;
n=0 n=0
a n=1
X1 X1 X1
an n (n + 1) 1
d) 2n
; a 2 R; e) n ; a > 0; f ) n n;
n=0
1 + a n=0
( a) n=0
(3 + ( 1) )
X1 1
X n X1
n+1 2 + ( 1) 1
g) a( 1) +n+1 ; 0 < a < 1;h) n+( 1) n ; i)
( 1) n ;
n=1 n=1
2 n=1
n +n
1 1 1
X n+ X p
j) a n ; a 0; k) a n ; a > 0;
n=1
1
n=1
1
" #
X n+1 (n + 1)
n+1 X n 1
n+1
1
n
l) ( 1) ; m) ( 1) 1+ 1+ :
n=1
nn+2 n=1
n n
X1 n n X1
( 1) ( 1) 1
n) 2
+ arctg ; o) ln 1 + 2 sin n;
n=1
n n n=1
n
X1 2 X1
sin n cos n sin n
p) ; q) ;
n=1
n n=1
n
P1 5n+( 1)n+1
Rezolvare. a) 2 6 ;
n=0
Indicaţie. Se veri…c¼
a dac¼
a termenul general converge la zero. Criteriul de
1
X n
1
comparaţie cu 2 6 15 . Criteriul raportului. Criteriul r¼
ad¼
acinii. Criteriul
26
n=1
Raabe-Duhamel.
P
1
n
b) an ; a > 0;
n=0
Indicaţie. Discuţie dupa a. Criteriul raportului.

23
 P
1
c) ln (1 + an ) ; a 0.
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
xn = ln (1 8 + an ) ; 8n 2 N .
< 0; dac¼
a0 a<1
dac¼a a 1, atunci seria este divergent¼ a
) lim xn = ln 2; dac¼ aa=1 )
n!1 : dac¼a a 2 [0; 1[ , atunci seria poate … convergent¼
a
+1; dac¼ a a > 1:
Etapa 2. Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼ am criterii atunci când a 2 [0; 1[ :
modul 1. Aplic¼ am Criteriul raportului.
xn 0; 8n 2 N:
xn+1 ln 1 + an+1 ln 1 + an+1 an an+1
= = ; 8n 2 N :
xn ln (1 + an ) an+1 ln (1 + an ) an
xn+1
Determin¼ am lim = a < 1:
n!1 xn
P
1
Chiar şi lim xxn+1
n
= a < 1 )seria ln (1 + an ) este absolut convergent¼ a.
n!1 n=1
Concluzii:
P
1
-dac¼
a 0 a < 1 atunci seria ln (1 + an ) este absolut convergent¼
a;
n=1
P
1
-dac¼
aa 1 atunci seria ln (1 + an ) este divergent¼
a.
n=1
P
1
an
d) 1+a2n ; a 2 R;
n=0
Indicaţie. Se veri…c¼a dac¼
a termenul general converge la zero. Criteriul rapor-
tului.
P
1
n(n+1)
e) ( a)n ; a > 0;
n=0
Indicaţie. Se veri…c¼
a dac¼
a termenul general converge la zero. Criteriul rapor-
tului.
P1
1
f) (3+( 1)n )n ;
n=0
Indicaţie. Se veri…c¼a dac¼a termenul general converge la zero. Criteriul rapor-
tului, Criteriul r¼
ad¼
acinii.
P
1 n+1
g) a( 1) +n+1 ; 0 < a < 1;
n=1
Indicaţie. Se veri…c¼
a dac¼
a termenul general converge la zero. Criteriul r¼
ad¼
acinii.
P
1
2+( 1)n
h) 2n+( 1)n
;
n=1
Indicaţie. Se veri…c¼
a dac¼
a termenul general converge la zero. Criteriul rapor-
tului.
P
1
1
i) n( 1)n +n
;
n=1
Indicaţie. Se veri…c¼a dac¼a termenul general converge la zero. Criteriul rapor-
tului, Criteriul r¼
ad¼
acinii.
P
1 1
j) an+ n ; a 0;
n=1

24
Indicaţie. Discuţie dupa a. Criteriul R¼
ad¼
acinii.
P
1 p
n
k) a ; a > 0;
n=1
Indicaţie. Se veri…c¼ a dac¼a termenul general converge la zero. Criteriul rapor-
tului, Criteriul r¼
ad¼
acinii, Criteriul Raabe-Duhamel.
1
X n+1 (n+1)n+1
l) ( 1) nn+2 ;
n=1
Indicaţie. Se veri…c¼
a dac¼
a termenul general converge la zero. Criteriul Leibniz.
P
1 h i
n 1 n+1 n
m) ( 1) 1+ n 1 + n1 :
n=1
Indicaţie. Se veri…c¼
a dac¼a termenul general converge la zero. Criteriul Leibniz.
Criteriul Abel. Criteriul raportului.
1 h
P i
( 1)n ( 1)n
n) n2 + arctg n ;
n=1
P
1
( 1)n P
1
( 1)n
Studiem separat natura seriilor n2 şi arctg n :
n=1 n=1
P
1
( 1)n
Seria n2 este convergent¼
a ca şi serie armonic¼
a alternant¼
a cu =2>0
n=1
sau ca şi serie c¼
areia i se aplic¼
a Criteriul lui Leibniz, şi are suma s1 :
P1
( 1)n
Seria arctg n
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
n
xn = arctg ( n1) ; 8n 2 N .
) lim xn = 0 ) seria poate … convergent¼ a.
n!1
Etapa 2. Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼
am Criteriul lui Leibniz. Cum
arctg ( x) = arctg x; 8x 2 R
n
n
) arctg ( n1) = ( 1) arctg n1 ; 8n 2 N :
Cum
1 1 f (x)=arctg x 1
n+1 < n ; 8n 2 N ) arctg n+1 < arctg n1 ; 8n 2 N :
este strict cresc¼
a toare
Deci şirul (xn )n2N este şir alternant, adic¼
a
n 1
xn = ( 1) arctg ; 8n 2 N .
| {z n}
an >0;8n2N
n
şi, mai mult, xn = ( 1) an ; 8n 2 N , unde
8
< an > 0; 8n 2 N P
1
C. Leibniz n
(an )n2N este şir monoton descresc¼
ator ) seria ( 1) arctg 1
: lim a = 0 n
n n=0
n!1
este convergent¼ a şi are suma s2 .
1 h
P i
( 1)n ( 1)n
Atunci, ca sum¼
a a dou¼
a serii convergente, seria n2 + arctg n este
n=1
convergent¼
a şi are suma s1 + s2 :
P
1
o) ln 1 + n12 sin n;
n=1

25
Etapa 1. Studiem dac¼a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
1
xn = ln 1 + 2 sin |{z} n ; 8n 2 N .
n
| {z }m a¼rginit
!0
) lim xn = 0 ) seria poate … convergent¼ a.
n!1
Etapa 2. Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼am Criteriul Dirichlet. Alegem
(i) n = ln 1 + n12 ; 8n 2 N . Observ¼ am c¼
a şirul ( n )n2N este monoton
descresc¼
ator. Într-adev¼
ar 2
n2
n+1
1
n = ln 1 + (n+1)2 ln 1 + n12 = ln (n+1)
(n+1)2
+1
n2 +1 < 0; 8n 2
(n+1)2 +1 n2 n4 +2n3 +2n2
N , deoarece (n+1)2 n2 +1 =
n4 +2n3 +3n2 +2n+1 < 1; 8n 2 N :
Mai mult lim n = lim ln 1 + n12 = 0.
n!1 n!1
n
X
a şirul sumelor parţiale sun =
(ii) un = sin n; 8n 2 N . Studiem dac¼ sin k; 8n 2
k=1
sin n2 n+1
N este şir m¼ am sun =
arginit. Ca şi la Exerciţiul 2, b), determin¼ sin .
sin 21 2
1
Atunci 9M = > 0 astfel încât
jsin 12 j
n
sin
jsun j = sin 12 sin n+1 2
1
; 8n 2 N
2 jsin 12 j
) (sun )n2N este şir m¼ arginit.
P
1
1
Conform Criteriului lui Dirichlet, seria ln 1 + n2 sin n este convergent¼
a.
n=1
p), q) Criteriul Dirichlet.

26