Riscul cardiovascular global

Din punct de vedere istoric, nivelele de intervenţie terapeutică pentru tratamentul

factorilor de risc cardiovasculari ca hipertensiunea, colesterolul şi glicemia se bazează pe valori
variabile arbitrare ale factorilor de risc individuali. Deoarece factori de risc se cumulează la
fiecare pacient există o asociere gradată între fiecare factor de risc şi riscul cardiovascular
global, modalitatea actuală de abordare a tratamentului este determinarea nivelelor prag, cel
puţin pentru scăderea TA şi a colesterolului, în funcţie de calcularea şi evaluarea riscului
coronarian sau cardiovascular (coronarian plus AVC), pe o perioada definită şi relativ scurtă (de
exemplu 5-10 ani) [11, 29].
Au apărut astfel metode complexe, computerizate, pentru estimarea riscului pe termen
scurt. Majoritatea sistemelor de estimare a riscului se bazează pe datele din studiul
Framingham. Identificarea pacientilor cu risc inalt cardiovascular este recomandat sa se facă pe
baza evaluarii riscului cardiovascular global prin utilizarea diagramelor de risc SCORE
(Systematic Coronary Risk Evaluation). Factorii de risc luaţi in calcul sunt: sexul, vârsta,
fumatul, tensiunea arterială sistolică, colesterolul total şi regiunea geografică. Deci se reperează
tabelul corespunzător sexului, statusului de fumător şi vârstei. În cadrul tabelului se găseşte
căsuţa cea mai apropiată de valoare a tensiunii arteriale sistolice şi a colesterolului total.
Pragul pentru risc înalt de evenimente cardiovasculare fatale e de 5%. Această metodă poate
fi folosită şi pentru a determina riscul absolut, riscul relativ, precum şi evoluţia ulterioară.
De asemenea pot fi identificate separat riscurile pentru boala coronariană şi pentru accidentul
vascular cerebral. Scala SCORE poate fi adaptată fiecărei ţări, in funcţie de morbiditatea
specifică (Anexa 1, anexa 2) [15, 23].
Din 2004 a fost lansat oficial SCORECARD, varianta electronică a scalei SCORE.
Este un program computerizat nou , adaptabil fiecărei ţări in parte, care operează cu aceeaşi
factori de risc şi scheme de evaluare. Sunt insă prezentate vizual si sugestiv riscul total, factorii
de risc modificabili, precum şi rezultatul intervenţiei asupra acestor factori. Pe lângă timpul scurt
de evaluare (în timpul unei consultaţii obişnuite), pacientul poate beneficia de estimarea riscului
personal şi de o evaluare grafică a stării sale de sănătate [26].
Aceste instrumente de evaluare a riscului cardiovascular nu numai ca ajută în stabilirea
strategiei terapeutice ulterioare, dar pot deveni un important mijloc de prevenţie secundară dar şi
o metodă reuşită de educaţie pentru sănătate. Promovarea sănătăţii fiind aplicată în cadrul
prevenirii secundare ridică eficacitatea măsurilor de intervenţie asupra scăderii riscului
cardiovascular.
Strategiile de prevenire secundară a maladiei cardiovasculare
Sunt strategii globale şi strategii regionale, având în vedere epidemiologia diferită, ca şi
stadiul de tranziţie diferit al ţărilor din lume. Obiectivul principal este prevenirea şi reducerea
morbidităţii şi mortalităţii prin BCV. Sunt identificate trei strategii complementare ce se pot
aplica simultan, pentru o abordare globală şi cu rezultate superioare.
1) Strategia prevenirii şi controlul factorilor de risc la întreaga populaţie, prin măsuri
privind
sănătatea publică (detectare, supraveghere, educaţie, măsuri preventive la un cost
redus,
evaluare).
2) Strategia unui grup din populaţie cu risc crescut, care ar beneficia cel mai mult de un
program
de prevenire la un cost mai redus şi eficienţă mare.
3) Strategie de prevenire secundară la persoane cu afecţiuni cardiovasculare, în
principal
cardiopatia ischemică şi hipertensiune arterială, in scopul vindecării, prevenirii de noi
accidente,
a păstrării stării de activitate şi sănătate a vieţii.
Considerând aceste strategii complementare, acestea se vor aplica simultan cu condiţia alocării
de
resurse necesare.
Este necesar ca fiecare ţară să-şi definească o strategie proprie bazată pe prevalenţa
BCV, a factorilor de risc şi pe datele privind morbiditatea şi mortalitatea prin BCV.
Un factor important îl reprezintă resursele existente pe un program pe termen lung şi aplicat cu
consecvenţă.
În programe sunt obiective importante ca: detectarea şi tratamentul HTA, combaterea fumatului,
detectarea dislepidemiilor şi tratamentul lor, diabetul zaharat, tratamentul cardiopatiei
ischemice
(infarct, angină, aritmii) şi prevenirea evoluţiei acesteia. Se pot aborda şi alte obiective:
obezitatea
în SUA, insuficienţa cardiacă sau bolile congenitale cardiace [1].
Pentru ţările în tranziţie spre economia de piaţă cu rate crescute, de morbiditate şi
mortalitate prin BCV, dar care dispun de resurse reduse, se va aborda o strategie triplă, dar cu un
accent de prevenire în primul rând a acelor factori de care depinde această situaţie: fumatul,
hipertensiunea,
alimentaţia, viaţa sedentară şi măsurile terapeutice cele mai eficiente şi cu un cost mai redus
(aspirină, diuretice, betablocante).
Un sistem medical organizatoric eficient şi o asistenţă medicală de calitate constituie un
cadru necesar al strategiei. În acest fel, jumătate din totalul deceselor prin boli cardiovasculare
din ţara noastră ar putea fi evitate prin aplicarea unor programe de profilaxie. Recunoscând
aceste realităţi, la nivelul multor ţări (Marea Britanie, Finlanda, Japonia, SUA), au existat
strategii eficiente de intervenţie asupra factorilor de risc cardiovascular, adresându-se în primul
rând reducerii colesterolului şi a hipertensiunii. Aceste programe s-au desfăşurat la scară
Naţională, au avut susţinere guvernamentală, ceea ce explică în mare parte succesul
implementării lor. La nivel european, Consiliul Uniunii Europene şi Societatea Europeană de
Cardiologie au iniţiat în 2002 programul ”Heart Plan for Europe”, care are ca obiectiv
reducerea cu 40% deceselor de cauză cardiovasculară la populaţia sub 65 de ani, până în
2020. Această strategie presupune reducerea colesterolului sangvin la 190 mg/100 ml (5
mmol/l) până în 2012, scăderea tensiunii arteriale sub 140/90 la populaţia sub 65 de ani şi
reducerea cu 1 % pe an a consumului de ţigări [5, 1, 23].
Carta Europeană a Sănatăţii Cardiovasculare (European Heart Health Charter-EHHC)
elaborată cu suportul Comisiei Europene si a OMS, EHN- European Heart Network si Societatea
Europeana de Cardiologie şi semnată de către toate aceste organizaţii în iunie 2007 la Bruxelles a
constituit un moment important pentru recunoaşterea faptului că programele de prevenţie
cardiovasculară reprezintă cel mai important mijloc de combatere a decesului prematur şi a
suferinţei prin bolile cardiovasculare.
România a aderat la Carta Europeană a Sănatăţii Cardiovasculare la 15 septembrie 2007
odată cu semnarea acesteia de către Ministrul Sănătaţii Publice, reprezentantul Ministrului
Educaţiei, Cercetarii si Tineretului, preşedintele Colegiului Medicilor din România şi
preşedintele Societăţii Române de Cardiologie. Aceşti reprezentanţi împreună cu ministerele şi
organizaţiile pe care le reprezintă s-au angajat să respecte declaraţiile Cărţii şi să promoveze la
nivel naţional programe de prevenţie cardiovasculară în concordanţă cu reglementările europene
[23].
Ziua Mondială a Inimii - 28 septembrie este promovată de organizaţiile – membru ale
Federaţiei Mondiale a Inimii din 100 ţări şi se desfăşoară anual începînd cu anul 2000. Este
creată pentru a ajuta populaţia de pe glob de a atinge o viaţă mai lungă şi mai bună prin
intermediul măsurilor de prevenire şi control a maladiilor cardiovasculare. Activităţile de Ziua
Mondială a Inimii includ examene medicale, marşuri organizate, alergări şi şedinţe fitness,
discuţii publice, spectacole, forumuri ştiinţifice, expoziţii, concerte, competiţii sportive, etc.
  Conform declaraţiei OMS, anual la 31 mai se desfăşoară Ziua Mondială fără tutun , iar
din anul 2007 anual se sărbătoreşte la 14 noiembrie - Ziua Mondială a Diabetului Zaharat
[20,36]. Iar în anul 2010 pe 10 mai, statele Uniunii Europene vor marca pentru prima oara
Ziua Europeana Împotriva Obezitatii (ZEIO).

Conceptul, clasificarea şi combaterea factorilor de risc cardiovascular

Actualmente s-au identificat mai mult de 40 de factori de risc cardiovascular, care sunt
apreciaţi in trei grupe de factori de risc, care participă in apariţia şi menţinerea BCV.

CLASIFICAREA FACTORILOR DE RISC AI BCV

I.Biologici
1. Factori genetici
2. Factori de sex- mai des la bărbaţi
3. Factori de vîrstă- tendinţa spre întinerire
4. Factori constituţional- predispunere către BCV
5. Factori de rasă- unele etnii prezintă o incidenţă mai mare
6. Grupa de sînge- unii autori confirmă, iar alţii neagă corelaţia dintre grupele de sînge
şi morbiditatea de ateroscleroză

II. Patologici
1. Reumatism poliarticular acut
2. Bolile transmisibile
3. Focare de infecţii
4. Diabetul
5. Boli cronice ale organelor respiratorii
6. Hipertensiunea arterială
7. Hipercolesterolemia
8. Obezitatea

III. Mediul ambiant

1. Supraalimentaţia
2. Inactivitatea fizică (sedentarismul)
3. Tabagismul
4. Alcoolul
5. Consumul exagerat de cafea
6. Stresul neuro-emoţional
7. Oligoelementele (hiper- sau hipoconcentraţia diverselor elementelor chimice din organism).