297.Mişcările rapide cu intensitate redusă sunt detectate de:
A). Terminaţiile nervoase libere B). Organele tendinoase Golgi C). Corpusculii Meissner D). Discurile Merkel E). Corpusculii Pacini 298.Substanţa fotosensibilă a celulelor cu conuri este: A).Retinenul B).Iodopsina C).Rodopsina D).Purpurul retinian E).Scotopsina 299.Epidermul este un epiteliu: A).Pavimentos unistratificat simplu B).Pseudostratificat C).Pavimentos stratificat necheratinizat D).Pavimentos stratificat cheratinizat E) .Pluristratificat cilindric 300.Hipodermul conţine: A).Muşchii firului de păr B). Glandele sebacee C). Terminaţii nervoase libere D).Foliculii piloşi E). Glomerulii glandelor sudoripare 301.Protoneuronii căii optice sunt: A). Celulele pigmentare ale retinei B). Celulele bipolare ale retinei C). Celulele cu conuri şi bastonaşe D). Celulele orizontale ale retinei E). Neuronii multipolari ai retinei 302.Deutoneuronii căilor optice sunt: A). Celulele orizontale ale retinei B).Neuronii corpului geniculat lateral C). Celulele bipolare din retină D). Celulele ganglionare multipolare din retină E).Neuronii din coliculii cvadrigemeni 303.Celulele cu conuri din fovea centrală sinaptează: A). Cu mai multe celule multipolare B).Cu neuroni ganglionari multipolari C). Cu o singură celulă multipolară D). Convergent cu celulele bipolare E). Cu o singură celulă bipolară 304.Retina: A). Are un strat extern situat deasupra coroidei B).Are stratul intern format din celule pigmentare C).Are un strat extern ce conţine un pigment brun D).Acoperă cele 2/3 anterioare ale coroidei E).Se compune numai din celule receptoare 305.Muşchiul oblic superior al globului ocular este inervat de: A).Nervul oculomotor B).Nervul optic C). Nervul trohlear D). Nervul abducens E). Ramura oftalmică a trigemenului 306.Musculatura extrinsecă a ochiului se insera pe: A). Cornee B).Scterotică C). Polul anterior al ochiului D). Polul posterior al ochiului E).Polul superior al ochiului 307.Trompa lui Eustachio comunică între: A). Conductul auditiv extern şi urechea medie B). Urechea internă şi nasofaringe C). Urechea externă şi cea medie D). Urechea medie şi cea internă E). Urechea medie şi nasofaringe 308.Deutoneuronii căilor auditive se află în: A).Metatalamus B).Nucleii cohleari pontini C). Corptd geniculat medial D). Corpul geniculat lateral E). Coliculii cvadrigemeni inferiori 309.Nervul cohlear: A).Este format din axonii protoneuronilor auditivi B). Conduce impulsurile la aria auditivă primară C). Este format din axonii deutoneuronilor auditivi D). Conduce impulsurile la coliculii cvadrigemeni inferiori E). Conduce impulsurile la metatalamus 310.Melcul membranos este situat în: A).Rampa vestibidară B). Vestibulul osos C).Rampa timpanică D).Cohlee E). Cohimelă 31 l.Considerînd următoarele medii transparente: 1) Cristalinul 2) Corneea 3) Umoarea apoasă 4) Umoarea vitroasă Care este ordinea în care ele sunt străbătute de lumină în drumul ei spre retină: A).l -2-3-4 B).l -3-2-4 CJ.2 -l -3-4 D).2-4- 1 -3 EJ.2-3-1 -4 312.0rganul lui Corti se află pe: A).Lama spirală B).Membrana tectoria C).Membrana vestibulară D). Membrana Reissner E).Membrana bazilară 313.Aria corticală olfactivă se află în: A). Lobul frontal B).Lobul occipital C). Lobul parietal D). Girul prerolandic E). Girul hipocampic 314.Deutoneuronul sensibilităţii gustative se află localizat în: A).Limbă B).Metatalamus C). Bulbul rahidian D). Puntea lui Varolio E).Măduva spinării 315.Cel de al treilea neuron al sensibilităţii gustative se află localizat în: A).Hipotalamus B). Trunchiul cerebral C).Metatalamus D). Talamus E).Mezencefal 316.Gustul dulce se percepe pe: A). Vîrful limbii B).Părţile laterale ale limbii C).Marginile limbii D).Faţa dorsală a limbii E).Faţa anterioară a limbii 317.Sacula face parte din: A).Labirintul osos B). Canalul cohlear C). Labirintul membranos D). Canalele semicirculare E).Melcul membranos 318.TerminaţiiIe nervoase primare din fusul neuromuscular prezintă următoarele caracteristici: A). Conducere lentă B).Se termină prin plăci motorii C). Fibre groase, conducere lentă D).Fibre subţiri, conducere rapidă E). Conducere rapidă 319.Fibrele nervoase "în buchet" din fusul neuromuscular au următoarele caracterisitici: A).Fibre subţiri, conducere lentă B).Se termină în plăcile motorii C).Fibre subţiri, conducere rapidă D).Fibre groase, conducere lentă E).Fibre groase, conducere rapidă 320. Pupila reprezintă orificiul central al: A).Corneei B).Irisului C).Scleroticii D). Retinei E).Muşchiidui ciliar 321.Aparatul optic al globului ocular produce o imagine a obiectelor: A). Virtuală, dreaptă şi redusă B).Reală, inversată şi mărită C).Reală, dreaptă şi redusă D). Reală, inversată şi redusă E). Virtuală, inversată şi redusă 322.Cristalinul este o lentilă: A).Biconvexă situată înaintea irisului B).Biconvexă situată înapoia irisului C).Concav-convexă situată înaintea irisului D). Concav-convexă situată înapoia irisului E).Biconcavă situată înapoia irisului 323.Aria auditivă primară se află în neocortexul receptor din: A). Girusul temporal inferior B). Cortexul occipital C). Girusul temporal superior D). Cortexul parietal E). Cortexul frontal 324.Cel de-al 3-lea neuron al căii auditive se află localizat în: A).Hipotalamus B). Puntea lui Varolio C). Ganglionii bazali D).Metatalamus E).Bulbul rahidian 325.0toliţii - din receptorii vestibulari se află localizaţi în: A).Membrana tectoria B).Membrana bazilară C).Cupulă D).Maculă E).Membrana vestibulară 326.Protoneuronul sensibilităţii termice se află în: A). Coarnele anterioare ale măduvei spinării B).Bulb C). Coarnele posterioare ale măduvei spinalii D). Ganglionii vegetativi paravertebrali E). Ganglionul- spinal 327.Protoneuronul sensibilităţii tactile se găseşte în: A).Bulb B). Ganglionulvegetativ C).Punte D).Măduva spinării E). Ganglionul spinal 328.Lateral de individ se găseşte o substanţă odorantă, care determină întoarcerea reflexă a capului. Centru reflex se găseşte în: A). Punte B).Bulb C).Metatalamus D) Mezencefal E).Epitalamus 329.Deutoneuronul căii olfactive este în: A).Epitalamus B).Bulbul olfactiv C).Metatalamus D).Osul sfenoid E). Punte 330.Aferenţele olfactive se integrează în: A). Talamus B). Si sternul limb ic C).Hipotalamus D).Prima circumvoluţie temporală E). Lobul occipital 331.Receptorii analizatorului kinestezic nu sunt: A). Corpusculii Paccini B). Terminaţii nervoase libere C). Corpusculii Ruffini D). Organul Corti E).Fusurile neuromusculare 332.Pe faţa internă a timpanului se insera: A). Ciocanul B). Nici-un oscior C). Scăriţa D). Nicovala E). Scăriţa şi nicovala 333.Cortexul vizual este situat în: A). Circumvoluţiunea prerolandică B). Girul hipocampic C). Girusul temporal superior D). Cortexul parietal E).Pe marginea scizurii calcarine 334.Sistemul receptor al globului ocular este: A). Corneea B).Retina C).Sclerotica D). Coroida E).Irisul 335.Receptorii analizatorului kinestezic nu se găsesc în: A).Muşchi B).Ligamente C). Tendoane D).Suprafeţe articulare E). Vase 336. In celulele cu bastonaşe nu se găseşte: A).Rodopsina B). Vitamina A C).Iodopsina D).Scotopsina E).Retinenul 337.Depozitul de lipide al organismului este: A). Epiteliul de acoperire B).Hipodermul C). Epiteliul pavimentos D).Epidermul E).Dermul 338.Receptori ai tactului şi presiunii sunt: A). Terminaţiile nervoase libere B). Corpusculii Ruffini C). Celulele fotoreceptoare D). Celulele mugurilor gustativi E). Corpusculii Krause 339.Papilele fungiforme: A). Sunt în număr de 6-12 B).Sunt în apropierea vîrfului limbii C). Sunt aşezate în formă de V D).Se găsesc în peretele mugurilor gustativi E).Sunt aşezate la nivelul bazei limbii 340.In raport de situaţia topografică receptorii se clasifică în: A).Receptorii sensibilităţii termice B). Inter o, proprio şi exteroceptori C).Ai sensibilităţii vizuale D).Ai sensibilităţii tactile E).Ai sensibilităţii acustice 341.Nutriţia cristalinului este realizată de: A). Vasele scleroiicii B).Coroidă C). Umoarea apoasă D). Corpul vitros E). Lichidul cefalo-rahidian 342.Receptorii vederii nocturne: A).Sunt în număr de 5-7 milioane B).Sunt localizaţi cu exclusivitate în maculă C). Per cep culoarea obiectelor D). Conţin iodopsină E). Nu pot furniza detalii asupra culorilor 343.In retină se realizează sinapse între: A).Axonii neuronilor multipolari şi corpii geniculaţi laterali din metatalamus B).Numai între neuronii din macula lutea C).Axonii neuronilor multipolari şi coliculii cvadrigemeni superiori D). Neuronii bipolari şi multipolari E). Tractul optic şi chiasma optică 344.Axonii neuronilor multipolari retinieni: A). Converg spre macula lutea B). Formează nervul optic C).Se termină în corpul geniculat medial D).Fac sinapsă direct cu celulele fotoreceptoare E).Sunt somato-vegetativi 345.Care sensibilităţi au relaţii anatomice cu hipotalamusul: A).Dureroasă somatică B). Vizuală C). Tactilă D). Termică E). Proprioceptivă inconştientă 346.Corneea A). Este formată din procesele ciliare B). Ocupă polul posterior al globului ocidar C). Conţine numeroase vase sanguine nutritive D).Este bogat inervată E). Conţine muşchi dilatatori şi constrictori pupilari 347.1risul A).Reprezintă sediul segmentului receptor al globului ocular B). Conţine anterior corneea C).Face parte din tunica vasculară a globului ocular D).Nu este vascularizat E). Conţine fibre musculare somatice 348.Adaptarea vizuală la întuneric A).Este determinată de modificările biochimice ale pigmenţi lor vizuali B). Timpul necesar adaptării este determinat de refacerea rezervelor de iodopsină C).Este afectată de vitamina D D).Durază maximum 5 minute E). Suspendă generarea potenţialului de receptor 349.Perceperea vorbirii este condiţionată de funcţionarea următorilor analizatori: A). Cutanat B).Kinestezic C). Vizual D). Auditiv E). VestibuIar 350.Axonii neuronilor din corpul geniculat lateral: A). Se termină în metatalamus B).Seproiectează în sistemul limbic C).Se proiectează în lobid occipital D). Conducinformaţii spre retină E).Seterminăpe marginle scizurii centrale 351.Lentilele cilindrice corectează ochiul: A).Emetrop B).Cu diametrul anteroposterior crescut C).Hipermetrop D).Astigmatic E).Cu diametrul anteroposterior scăzut 352.La hipermetropi: A). Ochiul este prea lung B). Cur bura corneei nu este uniformă C). Creşte convexitatea cristalinului D).Scade convexitatea cristalinului E).Focalizarea razelor paralele se face înaintea retinei 353.Membrana Reissner: A). Are structură cârti laginoasă B).Separă columela de lama spirală C).Este nestructurată D).Este o lamă de ţesut conjunctiv E). Separă rampa timpanică de canalul cohlear 354.Membrana tectoria: A). Separă rampa timpanică de canalul cohlear B). Conţine celule receptoare C). Sprijină organul Corti D).Este străbătută de terminaţiile nervului cohlear E).Se află deasupra organului Corti 355.Neuroni bipolari găsim în: A). Coarne le anterioare medidare B). Formaţiunea reticulată medulară C).Coarnele posterioare medidare D). Coarnele laterale medulare E).Retină 356.EndoIimfa: A).Are structură asemănătoare limfei B).înconjură canalul cohlear C).Este secretată de celulele ciliare D). Umple camera anterioară a globului ocular E).Se află-în labirintulmembranos 357.Trompa Iui Eustachio: A). Comunică cu laringele B). Aparţine urechii externe C).Se află în continuarea conductului auditiv extern D). Continuă cu labirintul osos E). Comunică cu nasofaringele 358.Prin perforarea timpanului: A).Dispare auzul B). Inhibă contracţia muşchilor scăriţei C).Diminua acuitatea auditivă D).Nu influenţează auzul E).Blochează transmiterea undelor sonore 359.Care analizatori declanşează reflexe necondiţionate de secreţie digestivă: A). Cutanat B).Kinestezic C). Vizual D). Gustativ E). Auditiv 360.Care receptori sunt încapsulaţi: A). Gustativi B). Olfactivi C).Auditivi D). Vestihulari E). Fusurile neuromusculare 361.Perilimfa: A).Este localizată în maculă B).Se găseşte în cele două rampe: t imparii că şi vesti bulară C). Umple crestele ampulare D).înconjură membrana otolitică E).Formează cupida 362.A1 treilea neuron al căii vestibulare se află în: A).Metatalamus B). Corpii geniculaţi mediali C).Hipotalamus D). Talamus E).Epitalamus 363. Receptorii utriculei şi saculei: A). Se găsesc în creasta ampulară B).Percep variaţiile acceleraţiei lineare C). Descarcă impulsuri numai în prezenţa mişcărilor capului D).Răspund de mişcările în jurul axei orizontale E).Sunt sensibili la mişcări în jurul axei verticale 364.Receptorii olfactivi: A).La om, se întind pe o suprafaţă de 20-30 cm B).Sunt de natură conjuctivă C).Se găsesc în mucoasa olfactivă D).Sunt excitaţi de mecanoreceptori E). Ocupă zona cornetului nazal inferior şi lama ciuruită a osului sfenoid 365.Impulsurile sensibilităţii proprioceptive conştiente: A). Sunt conduse prin fracturile spinotalamice B). Sunt conduse prin fasciculele Goli şi Burdach C).Ajung la neuronii motori medulari D).Sunt determinate de excitarea receptorilor termici E).Sunt conduse la paleocerebel 366.Terminaţiile nervoase butonate sunt specifice: A). Corpusculilor senzitivi Pacini B). Crestelorampular C). Organelor tendinoase Golgi D). Fusuri lor neuromusculare E). Receptor Hor gustativi 367.Axonii deutoneuronilor olfactivi formează: A).Nervii olfactivi B). Nervii vesti bulocohleari C). Tracturile spinotalamice D). Tracturile olfactive E). Tracturile spinobulbare 368.Calea gustativă este formată din fibre senzitive ale nervilor: A). Trigemeni, trohleari şi abducenşi B). Oculomotori, faciali şi hipogloşi C). Faciali, glosofaringieni şi vagi D).Accesori, trigemeni şi vagi E).Hipogloşi, accesori şi vestibulari 369.A1 treilea neuron al căii optice se află în; A). Corpii geniculaţi mediali din hipotalamus B). Corpii geniculaţi laterali din hipotalamus C). Corpii geniculaţi mediali din metatalamus D). Corpii geniculaţi laterali din metatalamus E). Corpii geniculaţi mediali din epitalamus 370.Receptorii auditivi se află în: A). Utriculă B).Saculă C). Crestele ampidare D). Organul lui Corti E).Maculă 371.Receptorii vestibulari se află în: A). Organul lui Corti B). Utriculă şi saculă C).Bulbul olfactiv D). Ganglionul Scarpa E).Mezencefal 372.AI treilea neuron al căii auditive se află în: A). Corpii geniculaţi laterali din metatalamus B). Corpii geniculaţi mediali din hipotalamus C). Corpii geniculaţi mediali din metatalamus D). Corpii geniadaţi laterali din talamus E). Corpii geniculaţi mediali din epitalamus 373.A1 treilea neuron al căii vestibulare se află în: A).Metatalamus B) .Hipotalamus C). Talamus D).Mezencefal E). Scoarţa cerebrală ANALIZATORII 2 răspunsuri corecte
374.Receptorii analizatorilor sunt:
A).Butonii terminali sinoptici B). Terminaţii neuronale dendritice C). Terminaţii neuronale axonice D). Celule epiteliale specializate E).Plăcile neuromusculare 375.Epidermul este străbătut de: A).Reţeaua sudoripară B). Canalele glandelor sudoripare C). Foiiicnii i piloşi D).Glomerulii glandelor sudoripare E).Fire de păr 376.Gusturile fundamentale sunt percepute astfel: A). Gustul amar pe faţa dorsală a limbii B). Gustul amar pe marginile limbii C). Gustul dulce pe faţa dorsală a limbii D). (Justul acru pe marginile limbii E). Gustid sărat la vîrful limbii 377.Modificările biochimice survenite în diferite organe interne sunt recepţionate de: A). Interoceptori B).Proprioceptori C). Baroreceptori D). Exteroceptori E). Visceroceptori 378 Celulele cu bastonaşe: A). Conţin iodopsină BJ.Sunt în număr de 125-130 milioane CJ.Sunt în număr de 5-7 milioane D). Recepţionează culorile E). Sunt foarte sensibile la lumină 379.Retina este alcătuită din neuroni: A).Pseudounipolari B). Unipolari C). Piramidali D).Bipolari E).Multipolari 380.Celulele pigmentare din retină: A).Se află în iris B).Se află în stratul intern C).Se află în stratul extern D).Formează tunica vasculară E). Prezintă prelungiri 381.Receptorii kinestezici sunt localizaţi în: A). Stratul superficial al pielii B). Ţesutulfibros din tendoane C). Capsulele organelor interne D).Muşchii striaţi E). Ţesutid osos compact şi spongios 382.Receptorii termici sunt: A).Discurile Merkel B).Corpusculii Krause pentru cald C). Corpusculii Krause pentru rece D).Corpusculii Ruffini pentru cald E). Corpusculii Ruffini pentru rece 383.Corpul ciliar este format din: A). Iris B).Procesele ciliare C).Muşchii ciliari striaţi D).Muşchiul ciliar E). Umoarea apoasă 384.Muşchii irisului se contractă: A).Prin reflexe declanşate de la ariile vizuale B).Fibrele radiare sub acţiune parasimpatică C).Fibrele radiare sub acţiune simpatică D).Fibrele circulare sub acţiune simpatică E).Fibrele circulare sub acţiune parasimpatică 385.CeluleIe cu conuri: A).Conţin iodopsină B).Sunt deforma cilindrică C). Formează discuri suprapuse D). Conţin scotopsină E).Sunt răspunzătoare de vederea în lumină puternică 386.Umoarea apoasă are rol în: A).Nutriţia retinei B). Reacţii fotochimice C). Inversarea imaginii obiectelor pe retină D). Nutriţia cristalinului E),Nutriţia corneei 387.Corneea: A). Conţine fibre musculare netede B). Conţine ghemuri vasculare CJ.Este avascidară D). Conţine terminaţii nervoase libere E).Nu este sensibilă la presiune 388.Celulele receptoare auditive sunt aşezate în: A).Strat superior din celule reticulare B). Strat intern dintr-un şir de celule C).Strat intern din 3-4 şiruri de celule D).Strat extern dintr-un şir de celule E).Strat extern din 3-4 şiruri de celule 389.Muşchii urechii medii sunt: A).Muşchiul trompei lui Eustachio B),Muşchiul ciocanului C).Muşchiul circular al timpanului D).Muşchiul scăriţei E).Muşchiul ferestrei ovale
390.Retina deţine legături nervoase cu:
A).Nucleii bazali B).Coliculii cvadrigemeni superiori C). Corpii geniculaţi laterali D). Corpii geniculaţi mediali E),ColicuUi cvadrigemeni inferiori 391.Tracturile olfactive sunt reprezentate de: A).Dendritele ariei corticale olfactive B). Axonii proioneuronilor C). Axonii deutoneuronilor D). Axonii cehdelor mitrale E).Axonii celulelor bipolare 392.Nervii olfactivi sunt formaţi de: A). Axonii neuronilor bipolari Bj.Dendriţele celulelor mitrale C). Axonii cehdelor mitrale DJ.Axonii proioneuronilor E). Axonii deutoneuronilor 393.Deutoneuronul căilor olfactive este reprezentat de: A).Butonii olfactivi B). Neuronii bipolari C). Neuronii fusiformi D). Celulele mitrale E). Neuronii bulbului olfactiv 394.Urechea medie este o cavitate situată în: A). Osul temporal B), Viscerocraniu C).Neurocraniu D).Osul sfenoid E).OsuiUitmoid 395.Toate gusturile fundamentale sunt percepute de: A).Mucoasa esofagiană B). Vîrful limbii C). Partea anterioară a limbii D).Mucoasa epiglotei E). Mucoasa faringiană 396.Mugurii gustativi sunt formaţi din: A). Celule înconjurate de fibre vegetative B).Celule receptoare ovoida/e C). Celule receptoare alungite D). Celule înconjurate de fibre mielinice E). Celule înconjurate de fibre amielinice 397.Placa motorie a fibrelor eferente gama se află: A).Pe porţiunea periferică a fibrei fusului neuromuscular B).Pe fibra extrafusală C). Pe partea contractilă a fibrei intrafusale D).Pe partea neconlraclilă a fibrei intrafusale E).Pe extremitatea fibrei musculare striate 398.Ampula canalelor semicirculare conţine: A).Otoliţi B).Aparatul otolitic C).Macula D). Cupida E). Creasta ampulară
399.Canalele semicirculare membranoase
comunică: A).Prin ambele extremităţi B). Cu utricula C). Cu saci/la D).Cu canalul cohlear E).Printr-o singură extremitate 400.TerminaţiiIe nervoase senzitive primare ale fusului neuromuscular: A).Au originea în motoneuronii gama medulari B). Sunt fibrele în buchet C).Sunt terminaţiile spiralate D).Au viteză de conducere foarte mare E).Au viteză de conducere mică 401.Fusul neuromuscular se caracterizează prin: A).Nu are striaţii transversale B).Este dispus paralel printre fibrele musculare scheletice C).Are o capsulă conjunctivă D).Are o porţiune centrală contractilă E).Are extremităţi alungite necontractile 402.în cazul unui ochi emetrop, imaginea unui obiect situat la distanţa de 10 m de globul ocular: A).Se formează în focarul principal al globului ocular B) .Se formează pe retină prin intervenţia acomodării C). Se formează pe retină fără intervenţia acomodării D). Se formează în spatele retinei fără intervenţia acomodării E).Se formează în faţa retinei fără intervenţia acomodării 403.în cazul unui ochi cu astigmatism : A). Vederea devine clară prin intervenţia acomodării B). Corecţia se face cu lentile biconvexe C).Corecţia se face cu lentile biconcave D). Corecţia se face cu lentile cilindrice E).Raza de curbură a corneei sau cristalinului nu este uniformă 404.Fibrele musculare intrafusale, ce alcătuiesc receptorul kinestezic se caracterizează prin: A). Lipsa nucleilor B). Striaţii transversale în centrul fibrei C). Striaţii transversale la capetele fibrei D).Porţiune centrală contractilă E).Porţiune centrală necontractilă 405.Membrana Reissner din urechea internă desparte: A).Nu se găseşte în urechea internă B).Rampa vestibulară de rampa timpanică C). Rampa timpanică de canalul cohlear D). Rampa vestibulară de canalul cohlear E).Perilimfa de endolimfă 406.Membana bazilară: A).Separă canalul cohlear de rampa timpanică B).Este o membrană elastică C). Separă rampa vestibulară de canalul cohlear D).Este o membană fibroasă E).Se află deasupra celulelor receptoare 407.Tractul optic de pe o parte aduce informaţii din: A). Toată retina din partea opusă B). Jumătatea temporală a retinei de aceeaşi parte C). Jumătatea temporală a retinei din partea opusă D). Jumătatea nazală a retinei din partea opusă E) Jumătatea nazală a retinei de aceeaşi parte 408.Dendritele neuronilor bipolari olfactivi: A). Prezintă buton terminal fără cili B).Suntscurte şi subţiri C).Suntscurte şi groase D).Sunt lungi şi groase E). Prezintă buton olfactiv cu cili 409.Mucoasa olfactivă este alcătuită din: A).Celule de susţinere şi neuroni multipolari B).Celule de susţinere epiteliale C). Celule nervoase bipolare D). Celule nervoase multipolare E). Celule de susţinere şi celule mitrale 410.Dermul conţine: A).Corpusculii Vater-Pacini B).Glomerulii glandelor sudoripare C).Canalele glandelor sudoripare D). Glandele sebacee E). Nume roase celule adipoase 411.Receptorii durerii sunt terminaţiile nervoase libere din: A). Receptor ii încapsulaţi B).Derm C).Hipoderm D). Ţesutul subcutanat E).Epiderm 412.Variaţiile acceleraţiei liniare sunt percepute de către receptorii din: A). Vestibulul osos B). Melcul membranos C). Creasta ampidară D). Utriculă E).Saculă 413.Căile optice au conexiuni cu: A). Corpul geniculat lateral B).Nucleii vegetativi din bulb C).Nucleii bazali D).Coliculii cvadrigemeni inferiori E).Coliculii cvadrigemeni superiori 414.Canalul cohlear este delimitat de: A).Membrana tectoria B).Lama spirală C).Membrana bazilară D).Membrana vestibulară E).Melcul membranos 415.Corpusculii Pacini sunt situaţi: A).în epiderm B),în derm C).In hipoderm D).în muşchi şi articulaţii E).În mucoasa tubului digestiv 416.Celulele cu bastonaşe diferă de cele cu conuri prin: A). Adaptarea lor pentru echilibru B). Numărul lor mai mare C). Prezenţa lor numai la periferia retinei D). Pragul lor de excitabilitate mai redus E).Posibilitatea lor de percepţie a culorilor 417. Umoarea apoasă se caracterizează prin: A). Se află la polul posterior al globului ocular B).Are consistenţă gelatinoasă C).Este secretată de procesele ciliare D).Este absorbită în sistemul venos al globului ocular E).Este absorbită în lichidul cefalorahidian 418.Receptorii olfactivi se află în: A).Pe cornetul nazal superior şi lama ciuruită a etmoidului B).Papilele mucoasei olfactive C).Mucoasa olfactivă D). Numai pe cornetul nazal superior E).Pe cornetul nazal superior şi lama ciuruită a sfenoidului 419.Deutoneuronii căilor vestibulare au conexiuni cu: A).Bulbul rahidian B). Cerebelul C). Talamusul D).Epitalamusul E). Nucleul roşu 420.Macula sau aparatul otolitic este formată din: A).Fibre nervoase cohleare B), Celule receptoare ciliate C).Membrană Reissner D).Masă gelatinoasă, cupula E).Membrană otolitică 421.Crestele ampulare din canalele semicirculare se caracterizează: A). Conţin otoliţi B). Sunt formate din celule receptoare ciliate C). Sunt formate din celule receptoare neciliate D).Sunt acoperite de o masă gelatinoasă E).Sunt acoperite de membrana vestibulară 422.Receptorii gustativi se află în: A). Papi le le fi liforme B). Mucoasa limbii, în mugurii gustativi ai papilelor fungiforme C).Mucoasa limbii, în mugurii gustativi ai papilelor fi liforme D). Mucoasa faringiană şi palatină E).Mucoasa planşeului bucal 423.Ariile corticale olfactive se află: A).In cortexulgirusului hipocampic B). Pe faţa convexă a emisferelor cerebrale C). Pe faţa laterală a emisferelor cerebrale D).In paleocortex E).In neocortexul de asociaţie temporal 424.Receptorii analizatorului kinestezic sunt: A). Receptorii pentru rece B). Corpusculii Pacini C). Corpusculii Ruffini D). Aparatul Golgi E). Corpusculii Meissner 425.1n cazul unui ochi miop : A).Raza de curbură a cristalinului este mărită B). Diametrul antero-posterior este mai mic decît distanţa focală C). Vederea se poate face clar numai prin intervenţia acomodării D).Corecţia se face cu lentile biconcave E).Razele de lumină paralele sunt focalizate în faţa retinei 426.In cazul unui ochi hipermetrop : A).Raza de curbură a cristalinului este prea mică B).Diametrul antero-posterior al ochiului este crescut C).Diametrul antero-posterior al ochiului este prea scurt D). Raze le paralele sunt focalizate înaintea retinei E). îndepărtarea obiectului de ochi permite vederea clară 427.Care din următoarele fenomene însoţesc procesul de acomodare pentru vederea de aproape: A).Modificarea razei de curbură a corneei B).Relaxarea musculaturii ciliare circulare C).Contracţia ligamentelor cristalinului D). Contracţia musculaturii extrinseci a globului ocular E).Modificarea diametrului pupilor 428.Nervii sensibilităţii gustative sunt: A).Nervul accesor B). Nervul facial din cele 2/3 anterioare ale limbii C).Nervul facial din 1/3 anterioară a limbii D). Nervul glosofaringian E).Nervul hipoglos 429.Fusul neuromuscular are o inervaţie: A).Eferenţe cu terminaţiuni în buchet B).Senzitivă proprie C).Motorie proprie D).Aferente cu terminaţiuni spiralate vegetative E). Aferente cu terminaţiuni sub formă de plăci motorii 430.Fusul neuromuscular are: A). Striaţii transversale mai nete comparativ cu fibrele extrafusale B).2-J0 fibre intrafusale C). 2-10 fibre musculare încapsulate D). 2-10 fibre musculare striate obişnuite E).Nu are extremităţi 431.Celulele cu conuri: A).Au prag de excitabilitate scăzut BJ.Sunt în număr de 125-130 milioane C).Sunt în număr de 5-7 milioane D). Participă în vederea scotopică E).Participă în vederea fotopică 432.Pentru celulele receptoare olfactive este caracteristic: A).Sunt celule stelate B).Formează sinapse cu protoneuronul C).Se termină cu butoni olfactivi D).Sunt celule bipolare E).Sunt celule multipolare 433. Reflexul pupilar se închide în: A).Măduva spinării BJ.Bulb C). Punte D).Mezencefal E).Metatalamus 434.Terminaţiile nervoase libere sensibile la atingere se găsesc în: A).Numai în derm şi hipoderm B).Epiderm C).Derm D). Hipoderm E).Sub hipoderm 435.Mucoasa olfactivă: A). Are o suprafaţă de 2 - 3 mm2 B). Conţine celule receptoare şi de susţinere C). Conţine deutoneuronul căii olfactive D).Are o suprafaţă de 2-3 cm2 E). Este formată din neuroni multipolari 436.Mugurii gustativi: A).Au o formă prismatică B). Reprezintă segmentul de conducere al analizatorului gustativ C). Reprezintă segmentul periferic al analizatorului gustativ D).Sunt formaţi din celule receptoare şi de susţinere E).Nu sunt prezenţi în mucoasa linguală 437.Protoneuronii căii gustative se află în: A). Ganglionii nervilor cranieni IV, VI B). Ganglionii nervilor cranieni MI, IX C). Ganglionii nervilor cranieni III, IV D). Ganglionii nervilor cranieni IX, X E). Ganglionii nervilor cranieni IV, V 438.Segmentul periferic al analizatorului vizual se află în: A). Tunica externă a globului ocular B). Sclerotică C). Tunica internă a globului ocular D). Tunica mijlocie a globului ocular E). Retină 439.Substanţele fotosensibiie ale celulelor fotoreceptoare sunt: A).Prolactina pentru celulele cu conuri B).Iodopsina pentru celulele cu bastonaşe C).Rodopsina pentru celulele cu bastonaşe D).Rodopsina pentru celulele cu conuri E).Iodopsina pentru celulele cu conuri 440.Segmentul central al analizatorului vizual se află: A). In lobul temporal B). De o parte şi de alta a scizurii calcarine C). în lobul occipital D). în lobul frontal E). în lobul parietal 441.Lipsa Vitaminei A din alimentaţie determină: A),Hipermetropie B).Hemeralopie C).Miopie D). Orbul găinilor E).Astigmatism 442.Descompunerea pigmenţilor fotosensibili are loc în: A). Sclerotică B).Neuronii multipolari retinieni C). Celulele cu conuri D).Celulele cu bastonaşe E).Neuronii bipolari retinieni 443.Rodopsina este răspunzătoare de vederea: A).Diurnă B). Nocturnă C).Pe timp de noapte D).Pe timp de zi E). Colorată 444.Iodopsina este răspunzătoare de vederea: A).Pe timp de noapte B).Pe timp de zi C). Colorată D). Nocturnă E).Diurnă şi nocturnă 445.Segmentul de conducere al analizatorilor este format din: A), căi nervoase eferente B). căi nervoase aferente C).căi nervoase descendente D).diverse arii corticale E).căi nervoase ascendente 446.Pentru rotirea ochilor la dreapta se trimit impulsuri prin nervii: A).oculomoior drept BJ.abducens drept Q.abducens stâng D). trohlear drept E).oculomotor stâng 447.Pentru rotirea ochilor la dreapta se contracta muşchii: A).drept superior drept B).drept intern stâng C). drept intern drept D). drept extern drept E).drept extern stâng