· Introducere . .

.................................. 9

de progralnare . 12

2. de baza

2.1. Etape de creare a nr,'HH'<lIT1 2.2. Notatii si vocabular in

2.3. simple

c 16

C 16

C 8

C 20

2. Date si

de date

C 24

3.1. Notiunile de date si 24

3.2. Tipuri de date specifice limbajului C 26

3.3. date scalare 26

3.3.1. Declararea variabilelor 27

3.3.2. Dimensiunea (in numar de a a

datelor 27

3.3.3. Tipul int (valori numerice intregi) 28

3.3.4. pentru valori numerice reale 29

3.3.5. Tipul char (reprezentarea caracterelor) 30

3.3.6. pointer 31

4.

C 32

4.1. Operatori ~i expresii 32

4.2. Instructiunile limbajului C 33

4.2.1. Instructiunea de atribuire .

4.2.2. Instructiunea compusa (secventa) 34

4.2.3. Instructiunea if (decizie logica) 34

4.2.3.1. Operatori relationali (de comparatie) 35

4.2.3.2. Operatori logici 36

4.2.3.3. Operatori aritmetici 37

4.2.3.4. Operatori de atribuire aritmetica 38

4.2.3.5. Exemple de utilizare a instructiunii if 38

7

· 4

.............................. 42

43

.................... 44

incrementare si

......................................... 45 .......................................... 47 .................................... 50 .................................. 50

continue si 52

C 53

................................................ 53

.................................................. 57

.......................... 58

................. 59

. " .

5.

definite de catre

......................................... 78

6.

6.1. Lienrure 6.2. 6.3.

transrnisi prin referinta

........................................................... 85 ......................

89

. ~ .

6.5.

93

.............................................................................

8

Algoritmul poate f definit simplu ~i

probleme. La fel ca 'in viata de 0 poate fi

moduri diferite, deci folosirea unor algoritrni diferiti,

aleasa, a f pusa in practica sa H"'I:OI-"Hj'l:Oa,,~a

de conditii: sa descrisa clar, ambiguitati ~i sa

trebuie realizate pentru rezolvarea problemei, '-'''JUUJLua .... executantulle cunoaste si le poate indeplini,

unei

natural nu 0 descriere a sa

corespunda cerintelor mentionate, acest scop sunt

instrumente specializate, domeniul programarii calculatoarelor, doua cele mai populare instrumente de scriere a algoritmilor sunt schema (organigrama) si limbajul pseudocod care evidentiaza cu controlului algoritmilor (succesiunile posibile

Schema logica (organigrama) utilizeaza reprezentari grafice:

II forme geometrice pentru specificarea actiunilor;

II sageti de legatura pentru precizarea ordinii in care se vor Formele geometrice nu sunt standardizate (impuse), de aceea prezentate in continuare constituie doar variante de

ce vor fi

9

acestea sunt "date de iesire".

Bloc de

se

in V

de decizie ("salt conditionat")

sau pentru a f executat UH'll<lCVl conectat la una sau alta dintre cele doua

pentru inceput/sfarsit organigrama

<II inceputul/sfarsitul schemei

logice (organigramei)

10

cu

~~"",n

surna f- 0 Pentru i f- 1. .. n, cu Pas=l -'=-"~""'-"

suma f- suma + i !:ill~~ su rna

ar fi l2!1MsmJ~ presupune parcurgerea

- se stabilesc

rezultatele cerute ("date de si

le realizeze produsul final. Se in considerare

se va functionarea si toate cerintele

forma de organizare si reprezentare a

exemplul acestea sunt:

- date de

n

11

~1 in mod

necesare, se realizeaza produsul final

multor de programare,

ill testare testare.

cu

a until produs nu se incheie in

moment de

spre deosebire de celelalte etape, este se realizeaza modificari ale produsului, fie

corectarii unor de in cursul utilizarii

a-I adapta unor noi 0 importanta deosebita 0 are 'in

care activitatea

alte persoane dedit cele care l-au creat.

prin apasarea instructiunile nu ii sunt celei cu care lucreaza

necesare pentru rezolvarea unei sa fie plasate in memorie, alaturi de date. algoritmul de rezolvare a

12

"""~""'7a.n'o 0 activitate consumatoare de si '-V"U,", ... ""'1

""'Cla,;H program pe sisteme de nu era satisfacuta de

programele in

si nu puteau fi executate pe

procesor

Pentru usurarea muncii programatorului, s-a trecut la un nivel de mm

instructiunilor cu unor

si alte cateva caractere cu

De a valorilor 3 :;;i eu memorarea

Pentru ca instructiunile sa poata programe programul in forma binara.

sa "tradudi"

principale

sunt:

naturale

matematic;

in

:;;i structuri

- se etc.

3

exprimate

catre un program de sistem pot fi ""'1Hue"aLC forma unor mesaje

de astfel de mesaje.

cazul anumitor sisteme de

compilarea unui mare in raport cu sa se foloseasca un

la acelasi moment de atat analiza sintactica a

HH .. 'HJ<"\.H dezavantaj al acestei metode este o executie mai lenta a programelor Un mare avantaj este insa faptul ca interpretoarele sunt

de programare ce nu ar fi depistate

a programelor compilate.

program sursa ar ocupa un

cel De aceea se ~~,>+:c.'rn

de programare ce se conformeaza Clasificarea ~i prezentarea

fiecaruia acestea depaseste cu mult scopul acestei lucrari,

De aceea, in cele ce urmeaza vor fi abordate problemele de baza referitoare la

de pentru programarea sistemelor

Cunoasterea acestui oricarui programator, asigurand si

~i usoara si rapids a

programare, a celor orientate-object

un de rnediu deoarece combina inalt cu functionalitatea limbajelor de asamblare

si rnemorie, elemente de baza

structurat, avand drept componenta principal a

dedicat unei probleme specifice,

egrementata de sintaxa limbajului, Creat si catre Dennis Ritchie de la AT&T constanta si spectaculoasa

14

si un set de documente fi

(sisteme de operare,

un limbaj tot mai des

celor de

15