Cum se face transferul de proprietate

intelectuala

Transferurile de acest tip se folosesc in special la fuziuni si achizitii, transferuri de

intreprinderi, reorganizari, infiintari de noi firme, inceperea de noi activitati sau semnarea
de noi contracte. Se pot transfera opere artistice, proiecte de arhitectura, inventii, desene si
modele industriale, marci, patente etc.

“Transferul de tehnologie se face atunci cand

consideri ca este mai bine sa apelezi la experienta
altuia, sa aplici tehnici si metode ale caror rezultate
se cunosc deja”, spune pentru startups.ro Marioara
Faighenov, Directorulul Agentiei de Proprietate
Intelectuala si Transfer de Tehnologie.

Solutia este folosita pentru ca daca ai face singur

cercetarile respective ai avea nevoie de timp si de
investitii, iar rezultatul s-ar putea sa nu fie cel dorit.

“Negocierea incepe in general de la suma cheltuielilor

alocate si poate sa mearga in sus, cand investitiile
sunt foarte mici si previzionarile favorabile sau poate
sa mearga in jos sau egale, cand investitiile sunt foarte mari. Uneori, cineva care a investit in
cercetare si nu are posibilitatea sa aplice rezultatele prefera sa vanda numai pentru a-si
recupera total sau partial cheltuielile, si uneori chiar din orgoliu, pentru ca <din punct de
vedere moral> el va fi mereu autorul”, adauga Marioara Faighenov.

Ce se transfera
De obicei, transferul de proprietate intelectuala se foloseste pentru licentele de exploatare a
programelor de calculator, drepturile de publicare si distributie a lucrarilor literare (contract de
editare), drepturile de folosinta asupra marcilor, know-how-ului si a modelelor industriale
(contracte de franciza sau outsourcing).
 

“Probabil cel mai cunoscut drept de proprietate intelectuala si cel care si-a pus cel mai mult
amprenta asupra mediului de afaceri este cel care apara drepturile asupra marcilor folosite in
comert. Din perspectiva activitatilor comerciale, ceea ce se transmite de cele mai multe ori nu
este dreptul in sine, ci un drept de folosinta, reprezentat de o licenta (in cazul marcilor,
brevetelor de inventie sau modelelor industriale) sau de un contract de inchiriere (in cazul
drepturilor de autor)”, spune pentru startups.ro Alexandru Mocanescu, Junior Associate la casa
de avocatura Bulboaca & Asociatii.
In cazul contractelor de distributie, de regula se transfera drepturi de folosinta temporara a unei
marci, know-how sau modele industriale. Pentru unele contracte de antrepriza, de exemplu,
pentru proiectarea unei constructii, se transfera drepturile de autor ale antreprenorului asupra
designului si proiectului.

“In acest mod, beneficiarii au certitudinea unicitatii constructiei sau oricarui alt obiect dobandit
in urma contractului de antrepriza”, mai spune Alexandru Mocanescu.

De mentionat ca marcile, brevetele de inventie si brandul pot fi aduse ca aport la capitalul social
al unei firme.

“In sens foarte larg, drepturile de proprietate intelectuala, rezultand dintr-o activitate creativa
in domeniul industrial, stiintific, literar ori artistic, sunt recunoscute de lege creatorilor
originali sau, dupa caz, subdobanditorilor lor (adesea companii sau antreprenori), pentru a le
permite acestora sa le exploateze comercial si sa obtina astfel un avantaj competitiv, fie prin
valoarea adaugata in activitatea specifica (salturi sau optimizari in procesele tehnologice,
detinerea drepturilor patrimoniale de autor asupra unor opere noi, pe care publicul vrea sa le
cunoasca), fie prin asigurarea vizibilitatii publice si promovarea mai clara a produselor,
serviciilor sau imaginii unui titular de astfel de drepturi”, spune pentru startups.ro Anamaria
Corbescu, Associate la biroul de avocatura Salans.  

Cum se procedeaza
Transferul de proprietate intelectuala se face printr-un contract, care poate fi sub forma de licenta
(inchiriere), cesionare (contract de vanzare-cumparare), concesionare (imprumut sau o dobandire
temporara a unor drepturi de utilizare) sau franchinsing.

In functie de obiectul protectiei intelectuale (marca, brevet de inventie sau know-how), acest
contract poate fi supus unor formalitati de publicitate prin intermediul Oficiului de Stat pentru
Inventii si Marci (OSIM) sau Oficiul Roman pentru Drepturi de  Autor (ORDA).

Pe langa aceste tipuri de contracte, in practica se intalnesc si operatiuni mai complexe,

structurate la baza pe o cesiune sau o licenta.

“Vorbim de aportarea de drepturi de proprietate intelectuala la formarea unei societati

comerciale, de achizitii de know-how, ca atare, de acorduri complexe de achizitie de tehnologie
care inmagazineaza drepturi de proprietate intelectuala ori de acorduri de cercetare-dezvoltare,
de franciza, de distributie, de consultanta sau de antrepriza <la cheie>. La aceste operatiuni de
transfer mai complexe este posibil sa devina incidente si prevederi din legislatia comerciala sau
civila generala (privind societatile comerciale, concurenta neloiala, elementele contracuale
etc.), uneori chiar penala”, completeaza Anamaria Corbescu. 

Contractele de cesiune sau de licenta pot fi limitate in timp, teritorial si din punct de vedere al
obiectului (cesiuni sau licente totale sau partiale, exclusive sau neexclusive). Acestea pot privi
toate componentele patrimoniale ale drepturilor vizate sau doar pe unele dintre acestea.

Citeste continuarea articolului - pagina 2

DE RETINUT:
Se pot transfera opere artistice, proiecte de arhitectura, inventii, desene si modele industriale,
marci, patente etc.
Cel mai cunoscut drept de proprietate intelectuala si cel care si-a pus cel mai mult amprenta
asupra mediului de afaceri este cel care apara drepturile asupra marcilor folosite in comert.
Transferul de proprietate intelectuala se face printr-un contract, care poate fi sub forma de
licenta (inchiriere), cesionare (contract de vanzare-cumparare), concesionare (imprumut sau o
dobandire temporara a unor drepturi de utilizare) sau franchinsing.
Contractul prin care se face transferul de proprietate intelectuala poate fi supus unor formalitati
de publicitate prin intermediul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) sau Oficiul
Roman pentru Drepturi de  Autor (ORDA).
Transferul de proprietate intelectuala intre partile contractante are loc in momentul semnarii
contractului, daca transferul nu este supus unor termene, sau se asteapta sa fie publicat sau sa
treaca termenele de atac.
Costurile finale alte transferului de proprietate depind de valoarea drepturilor achizitionate
pentru cele doua parti si rezulta in urma unei evaluari comerciale.

“Actele de cesiune sau de licenta ar trebui sa prevada, pentru claritate si, adesea, pentru a evita
orice dispute ulterioare, modalitatile de utilizare, durata si intinderea agreate, precum si
remuneratia cuvenita titularului”, mai spune Anamaria Corbescu.

Exemple de realizare a transferului

Procedura de realizare a transferului de proprietate intelectuala este similara in cazul marcilor,
brevetelor, desenelor si modelelor industriale.
Dreptul de proprietate se transmite printr-un contract de cesiune sau printr-o licenta (in cazul
marcilor poate fi doar o licenta de exploatare). Alexandru Mocanescu recomanda ca respectivul
contract, indiferent de tip, sa se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii.

Pentru opozabilitate fata de terti, cesiunea se inscrie in Registrul National al Marcilor administrat
de OSIM. Aceasta inregistrare se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala in cazul
maricilor, in Buletinul Procedurilor de Insolventa in cazul brevetelor si in Buletinul Oficial de
Proprietate Industriala a respectivei inregistrari in cazul desenelor.

Efectele inregistrarilor de acest tip se produc in momentul publicarii.

“Desi nu exista o mentiune expresa, este recomandabil ca si contractul de licenta de marca sa se

incheie in forma scrisa, intrucat si acesta este supus publicitatii prin Registrul National al
Marcilor, respectiv Buletinul Oficial de Proprietate Industriala”, adauga Alexandru Mocanescu.

Pe langa cesiune, drepturile de autor se pot transmite si printr-un contract de editare sau
inchiriere.

“Deosebit fata de marci sau brevete, transmiterea drepturilor de autor nu este supusa unei
proceduri de publicitate”, detaliaza Alexandru Mocanescu.

In cazul elementelor originale (know-how, secrete de fabrica, secrete de comert etc.) care nu sunt
protejabile sau pe care proprietarul nu vrea sa le protejeze, transmiterea se realizeaza conform
bunei-intelegeri a partilor, in termenii si conditiile agreate de parti. In aceste cazuri se recomanda
ca drepturile transmise sa fie definite foarte precis si contractul sa fie incheiat in forma scrisa.
Care sunt etapele
Marioara Faighenov precizeaza ca in realizarea transferului de proprietate este nevoie in primul
rand de obtinerea informatiilor credibile despre subiectul transferului. Urmeaza obtinerea
informatiilor corecte despre partile care trebuie sa faca transferul si, in ultima faza, contractul.

Urmatoarele etape in realizarea transferului de proprietate intelectuala sunt incheierea

contractului intre parti si, daca este cazul, inregistrarea contractului la OSIM sau ORDA si
publicarea inregistrarii in registrele speciale, tinute si administrate de acestea.

“Legislatia prevede posibilitatea persoanelor interesate de a contesta deciziile privind

inscrierea transferului in anumite termene prevazute special in legislatia aplicabila in acest sens
(de exemplu, trei luni in cazul inscrierii cesiunii unei marci). Asadar, in aceste cazuri, exista o
faza <privata> a transferului, in care partile negociaza, agreeaza conditiile transferului si apoi
incheie actul de transfer, urmata apoi de o faza <publica> in care operatiunea este adusa la
cunostina publicului”, mai spune Anamaria Corbescu.

Finalizarea transferului
Transferul de proprietate intelectuala intre partile contractante are loc in momentul semnarii
contractului, daca transferul nu este supus unor termene, sau se asteapta sa fie publicat sau sa
treaca termenele de atac.

“Drepturile neinregistrate sau neinregistrabile se transmit la momentul stabilit de parti in actul

de transfer, la momentul semnarii sau la o data ulterioara, nefiind necesara o inregistrare in
acest sens care sa <publicizeze> operatiunea, cu atat mai mult cu cat, de multe ori, in lipsa unei
protectii institutionalizate, protectia lor se realizeaza prin mijloace de fapt, prin eforturile
detinatorilor de a le tine departe de domeniul public”, explica Anamaria Corbescu.

Costurile
Taxele pentru a inregistra transferul (cesiunea sau licenta) unei marci sunt de 90 de lei. Pentru
desene si modele industriale taxa este de 30 de euro si pentru brevetele de inventie, 360 de lei.
La aceste taxe se adauga onorariile consultantilor sau agentilor specializati.

“In materie de pret, legislatia nu impune in mod expres praguri minime sau maxime, acesta
depinzand de valoarea drepturilor achizitionate pentru cele doua parti si rezultand adesea in urma
unei evaluari comerciale, care ia in calcul sinergiile ce vor rezulta in urma transferului la nivelul
afacerii dobanditorului”, subliniaza Anamaria Corbescu.

In mod exceptional, in cazul drepturilor de autor, legea prevede ca daca exista o disproportie
evidenta intre remuneratia autorului operei si beneficiile celui care a obtinut cesiunea drepturilor
patrimoniale, autorul poate solicita organelor jurisdictionale competente revizuirea contractului
sau marirea convenabila a remuneratiei.