xv.

Cn{E$TEREAPASTRAVULUTDE CONSUM
IN vTvTnRE VOLAI{TE IN LACUL DE BAR.AJ
VTDRARU-ARGES.
Ing. gT. TANKO, in colaborare cu biolog
A. MARINESCU

1. INTRODUCERTJ

DatoritA rcre$terii a:apide, r,ezisrbenleimari fa!5 de bo'li gi uguu'inler

de adaptare Ia condifiile di'n ,oapltiv'itate, pdstr6vul cureubeu a devenrit
specia principald de culfurd in pistrdvdriile de consurn.
In unele ldri .di,n Arnerica de Nord (S.U.A. Canada) qii din Eirnopa
(Norvegna, Finlarnd,a, R.D.G., R.F.G. gi altele), rpanalel rcu creqterea q.ois-
trd'vultr{i de co'nsurn in pistrdvd"rii, s-a ,extins gi cre'gterea ,aeestei specii
in viviere volante, dmpil.asate in fiornduri, (Norvegia) sau in laeuri na-
tun'ale (C.anada,Finlanda R,D.G,, U.R.S.S. rgialtele).
Srteffens,, W relevd e5, in R.D.G. eregterea pdstrdvuilui de consu'rrr
(Saikno truttrba irideuls Gib.), tn viviere de pl,asd, esrte 'apnreciatd 'oa ,o
mefiodd de prod,uclie rra'lion'did, d,e cea rnai mare imrportainlE ,econo,micd.
Autorul aratd criteniile dup5 cair€ se aleg apel,e apte penbr,u cregterea
p5srtrdvului prirn aoeastd neetodd.
Literatuna de specialitate mai nelateazd rezultate oblirlute in
U.R.S.S., Polonia, R.F.G., J,aponia gi in al,te !6ri in legdturd ,si cu acest
mod de prod,r.rroene a pdstrdvu,Itrri de oonsum.
Albrecht M. L. 9i Goilub H., stabilesc ciliva indici de creqtere a
p6strivului de consum, prod,us in mndilii de d,ensitate rndci,ti a
porpullafiei in Lasul Sshwerin din R.D.G.
La noi, datonittd nrurndrului red,us rde astfel de lacuri nahlral,e po-
trivite 'pentru ,pastrlevrul'de consu'm gi ;cresterii, in u,Itimii ani, 'a numd-
nulu,i lacunilor de baraj, apte ,pe.ntnu aseirnenea seopuri, s-a expen-
mentat cregteroa pdstrdvului 'de co'nsum in viviere volarute.

191
 Dupi un studiru preliminar asupra calitdlii apei lacuiui Vidraru-
,punote, s-au efeetuat oercetdri qi experi.mentiri timp
4"9:"S, in diferite
de 3 ani, in punctul valea cilugSrilei cu scopul de a stabili posibili-
tatea cregterii rentabile a pdstrdvului de oonsurn (crlreu,beu) in viviere
volante, precum qi :
- menlinenea 'gi d,ezvoltarea pui,elilor de pdstrdv indigen gi pds-
trdv eurcubeu in naport cu virsta lor ;
- menfinenea gi dezvoltarea al,evinilor de pdstrdv indigen qi eurcu-
beu gi a puielilor de ,pdstrdv cuncu,beu d,e un ,an, in raport eu densi-
tatea lor la ms de ape - vivierd ;
- m,en$ineneagi dezvoltarea pegtilor, in func[ie de rnodul de hri-
nine ;
- ritrnul de creptere a pdstrivului indigen qi curcubeu in funclie
de virsta, densitatea pe m3 api vivierd gi modul d,ehrdnire ;
- raliile de hrani zilinioe optirne ;
- insugirile fizico-chimice ale apei lacului Vidraru la locul expe-
rienfelor;
- caracteristicile constructive si dimensionale ale vivierelor ;
- locuri adecvate de amplasare a vivierelor in Lacul Vidraru.

2. MATERIAL ST METODA

S-au conceput gi executat doud tipuri de viviere :

- pentru ,cr,egtier,ea puie$ilor de pdstrdv cu virsta cuprinsi intre
6 siptdmini Ei un an (fig. 1) ;

Fig. 1 - Vivierd micd amplasatd pe lac (foto O. Antohie)

792
 FtA. 2 - Vivierb mare (foto O. A,ntohie)

- ,penrtrru cre$trer€a pdstrdvul,ui incer$nd de la atinger,ea dimen-

siunilorr m,inime de 15 ,cm lun'gim,e sau 25 grame gretrtate pe buoate
(fig.2).
Ambele tipuri au un eedru de rezistenlE 'din rigle de st'ej,ar
(8 X g em), cu peretii gi baza, din pl*f, din mdterial sintetic sau de
sirrn6; inoxidabild. D,innensiru,nileviviereti, pentru cr'epterneapuilo'r de @s-
brdv sirrt : 2 X 2 X 0,75 m (u'ltima d.i,rnensir.lne fiinrd adlncirrnea), iar
ale ,oehiurilor pl,asei, de 2,5 X 2,5 rnn-n.Vivier,a iflentnu cregterea pdstr6-
v'u.truid.e la 25 grame tn sus ane djrnensitrnile de 4 X 4 X 1,5 m, i,ar
plasa invelito'are arre ochirurile de 10 X 10 mm (fignr,ri,le3 si 4).
Ambele tiLpuri tde vivi'ere, inaint'e de a fi Lansate in lac, ,au fosb echi-
pate ,au plutitoane. Vivi'er:ele m.ici, ,eu bu-s,teni de mol{'d, i,ar vivienele
mari, eu pl,utirtori din dabl6 neagr5, voipsit5 cu minirrxurm de plufrnb, atflt
in,interiror cit gi in exterior.
La experirnenfuSri s-a,u folosit pegti din ur,rrritoarel,e categorii de
vtrwtd :
- alevin 'de lpSstriv indigen qi curcuLreu de 6 sdptirnini ;
- puieli rde p5stn5v rcurou,beude treii,luni ;
- pdstrdv indigen $i cuncubeu rd,eu,n'u gi de dqi ani, de calitatea
a II-a gi a III-a.
In ;ti'rnpul expenirnenrbdrii,s-er,ufolosit d,oui feluri'de hrani gi anurne :
- hrani pr,oas,pr5fi,de natur,S anim,al5 si vegetal5 (800/o anim,al6 :
deg,euri de rabator Fi 200/0vege,tali5: f6,ind de griu, dnojdie Si vitamine) ;
- hrand 'oonoentroatd(gr,anule d;upd r,eletele lud Vasiliu G. D.).

193
 Fig, 3 - Vedere generali asupra ainpialirii viv.ie::si ;;l:r'- i.r l
(foto O. Antohie)

I':"J. 4 -.v'cdere de ansamblu asupra moCului de dispuncre in lac a vivierelor

mari (foto O. Antohie)
 Dozele de hrand fo,losite atr fost :
-
?olo...750/ohr,an6p:oaspdtd ;
- 2,007, .'. B,5o7ohr'and ooncenrtr:atd.Ambere doze
grzutabea l,otului de peqti. s-,au rapor,tat ra
S-a folosit m,e,!ofa o,bservaliei qi me,toda
exper.imenrtafiei.
s-a supraveph'eat p'erman,ent miq,oar:ea
aerului gi a suprafefei apei
lacului' Vidrar'u in doyg pr""tu gi-*lu*e
: estuarur
rif,ei 9i lacul pa"in,cipalla terminarea acestuii ,estuar din valea cdiugd_
(fosta va,le a riului
ArgeE).
s-au int'eprins sbudii,
1sup1a eremen,ter.or fizi,oo-chirnic,e ale aper
Iacului Vi'draru in punotul VJ"a-Cafrgioilui.
Pe oale
.exp,erimentald, s-au eeroetat toate 6sp,sc,tele privitoare la
menline'r'ea gi'd,ezvo'rt,areaa1,evri,unlor
unu gi doi ,ani, in fun,clie de d,ensitati, ;i e.qtii.o d;;d;;;" ouroubeu d,e,
raporf 91 t"frf d; fi;;{ G;"_; i;
peri,oda de hrrdnire.'S_a,' ;"ililt"i#.,ci
.cu-rn,o,dul $i 'de
vrari,an,te, mai rr*urlte
in fun'cfie
gi dezvo,ltanea pdstrdvilor - principarii f,a'ctori 9.q* go"dltio"u^ ,rnenlinetroa
in-cr,egterea aniifi,ciald, ffifi-;*r" urmeazl :,
a) doua varian'te cu alevi,ni
lvarianteie r Aa qi f ebli el,"menrtrere
variabile au fost den,sitatea,($ e) qi modui d" h;;i;.? ""a"; b) ; b) doud
+i
'cur,errrbzu
rr,ariante cu- puie-li de pdstrdv de B h;;--i;
rrariehil a fost densjtatea (A) ; c) tr*ei vaniarr-te;' lare eremenrbul
pa*t a" de ,u,nu si
doi ani (II ; lti), av{nd ca ,elem,ente vrari,abile
a"Gti,t.r a ,"b ; ;i
felul hranei (a ; b).
")
Densitartea ip,estilor r,a m2 ruciu de apd din vivierer,e
fost -' a) -_alevini' ae O saptarni"i ." iOO buc. (va,ni,anta rnici (4 m2) au
(varianta B); A) 9i 1 500 buc.
- b) rpuieli rde 3 luni su 200
buc. (varianta c) si 300 buc. (va-
rianta D) ;
- c) 'pdstrdv de un,u gi doi ani
in viviene mari (16 m2, respectiv
1.6 -t)_, cu d,ensitatea de 50 buc./rne-
ri.ant,a B) gri 150
lva,rianta Af-
lt 100 buc.Tme (va-
buc./rn3 (v,arianta C) de apd vivierd.
DeSvqitarera periodicd
.a pe tilor a fost inregistr,at5 prin rndsr.rrarrea
greurdlii 10r. De f.iec,ar:e datd s-au --as,1iu:t +i aa;; fel pu in 2,00/s
din efeetivul tota1. La incepr:tul si sfirsitrr .r.p*;i;;G;";
intr'e Soleg,i 10070di,n a.fectiv. s-au m'sur:at
Datei'e ref'er:ifroarrera gr,eutatea pegtiror gi a coeficienlrurui
rnediu 'al lor rau fost prelucirate sltatis,tid sta,bii,indu-u" de talic,
standard.
. .Jlndni.rrea peqtil.r di,n vivi,ere s-a fdcut de doud;til "Lutu"ii,e
tJ" zi (la onele 11
qi 15) cu fur'aje prroas;pe,tegi ,con,eentrate g-terl
patd qi concentrratd) au fosi adrminristr,ate r.r""i rr"urra (proas_
din bar.,cd,."1 tt"*a de past6
Temlperat'ura apei ractilui i,a ]o,cur experimerntdr,ii
s-a rndsurat cu
termometrul obignuit, de doud ori pe zi (Ii o."r"
i-li io;, tu 20 cm gi
2,00 m adfncirne.
_ L,unar, s-au luat pnobe ie apa pentru stabilirea carrrtiidlii de oxigen
dizolva,t si a altor elemente eornponente qi calitdlii
apei lacului V,idra,ru
la punctul experimentirii.

195
 3. nEZULTATE SI DISCUTII

Din stud.iile qi c'ercetdrile ef,ectuate asupra posibilitSfilor de valo-

rificare a tracului de bar,aj Vidnaru prin salmronicutrt'urd rezultd ci, din
volumru,l total de ,aoa 460 rnil. ima ,apd, numai cca 160 rmil. m3 6pe (cu
o su,prafa!6 de 600-800 ha) sint ,proprii pentru vietuir:ea pegtilor din
f amilia salrnonidelor (tabelul 1).

Tabelul I
Varia{ia la diferite adinciml a citorva elemente limitative a salmonidelor
La adlncime de...
Data luerii
Elemente I Suprafata probelor
45m | 90m

16,50 | s,e I 6,e | 2l IX 1e66

H | 7 ,,rr55 | t6i , 77 | 6,tt | "

Oxigen dizolvat mg/l | 9,20 [ 7,8

In rnom,entul de fald populatia piscircold actuald, com,pusd din specii

autohtone - mneanS, ,clean, rboiqtean, ,pdstrdv indigen, lipan - 9i din
speciile colonizate - pdstrdv curcubeu, pdstrdv de lac $i coregon - se
valorifici prin pescuit sportiv. Din analiza 'exemplanelor de 'pastrdv
indigen, pastrev cuncubeu, pistriv de lac gi aoregon 'capturate, r'ezuIt6
ctr, dupd 5 ani, aeeste s,pecii au atins dimensiuni i'mpres'ionrante (pds-
trdvul l'nLdigen -5 kg/buc., pistr6rml curcubeu 1-2 kg/buc., pdstrd'v'ul
de l,ac Z-5 kgfUuc., iar corcgonul pin^i Ia 1,5 kg/buc.). Redim in rnod
suecint studiul asupra elern'entelor ,care aclioneAzd Ia frealizarea cre$-
terilor de ma.i sus.
ln general, regimul termic aI apei lacului Vidraru este deterrnina,t
de clima regiunii in oa,re este sirtuat qi d,e temtperabur,a apel'or de aduc-
fiiune. Amplitudiniie diurne qi lunare al,e temperaturi,i a,pei ],acul'ui
rdmh mult s,ub valoril'e similare ale apelor d'e ad'u,c$itrne,din cauza
marei mase d,eaPi din trac.
Md'suritoril,e ficirte de douS ori ,pe zi, La 20 cm adtnrcime de [a
suprafala lacului, in punctiul experirnentirii (Valea C5lugdrifei), au ardtat
'c5, in timpul cencetdrilor temperatura apei a fost cuprinsd intre 2"C
.pi 23'C. Temperaturile cele mai ,cobori,te s-au innegistrat la tncepu,tul
iunii rnartie 1971 (2oC), iar cele ,rnai ridioate (22-23"C) in lunile iulie
$ atrgust ,atrea,eeluia-si an. Temp,erarburile medii lun,are a'u fost ctrprinse
in'tre3,4oC (martie) 9i 20,6oC(august) - tabelul 2.
Vanialia maximd a nivelului lacului Vidraru, Ia bar'aj, este 'de 50 m.
NiveIuI maxim al lacului, se realizeazd d,e reguld in lunitre iunie'
iulie (o exeeplie 'a fost ,inr'egistnatl i'n ,anrul 1972, cind apa l,aou1tti_a
trecut',prin pnea,plin 1a I oebombrie), iar crel minim ln lunile februarie-
aprilie.- Variafiile- diurne ,ale nivelului lacului Vidraru la baraj nru de-
pdqescun metru.

196
6l

5
.E€-
€ Eo!1
q.au
t- E6

c{
tr

t\

.
Fr
I

F,-

r:0

)cl

o @

L E
F

J
o

L
o

?F-
L

x(! . ':r-

xg@

.6.U
 varia{iile de nivel atit d-e mari, in_timp rerativ
59 -l' igdlegt5lesc si.se.arirme-ca, scurt (in circa 90 zile
L,a,cu,lviaouo.r-.,r, rdrmine un lac
,,veqnie rtind'r(, in special in zonele iul per,Ueri*-i"'Iazut
se liure s€€ilrrla de aeest erement Ia amptasare" in care nru
perr,tf,'u culturi intenB-ive, s,u,rprizele pgri"iia"ilro"
-#l volante
li",i l",e"i;uriJ, din ,punct de
vedere 'biol'ogic, cit qi organiiato,ria i" ,."iGiil'pe
sib'il, a aoestor surprize, J" ou"o*a'aa amplasar€a eit este po_
""a.""u pdsrbrdvrdriir,orvolanrte
in loou,ri und,e adin,cirnea r,acurui'oepa,qerie-"*iut5J"il"urg
(50 m). d,e niver
calitat'ea apei
Ioeul experi'mentdrii, .Iacuiui vi4.r."*, rn diferite punete gi in speci,ar ra
s-a stalilit- iir L"u" anar.izelor chimirce.
Din r4n'31'i2a var,orilor parametrilor obfinugi,
toanele : eli ri^r"-"rcate urm6_
a' pH-ul (intre j'g qi 2,2) se ins,crie in rimitetre
tru cultu,ra pistrdrmlui ourcu;tieu n,onm,alead.mise p.n-
;
b. dmritabea toj,afg-Gnfrre 2,b1 si indica o api foarte ,rno,al,e,
lu,cru explicabil d,atoritd ro,cil,o,r'intiihite,2,8b)
de apele de ad,r.r,cliunedin care
s-a format l'aeui. A'oest fapt, oorerat ou eantitat*" .oea*a
7,20 mg/t 9i 16,80 mg^), indicd o ape p"ti" p""J""iiia ae c,arciu (intre
vedere pisciiool ; oio punct de
c. su'bstanla organici (marteriire organiae-.solvite),
consurmmlde ,pernangpart_d;e-potasiu, ile indicd deterrninartd p'n
vat6ri d[ fi*_
teine in solufii, coroidare si diferifii ,"*i"d;;-air,u[i,'""o*
-acv,a,tioe, "iAi"atu
pot fi varo_
-s"pecial
rif,.icate ,nurnei de unele
,ddffi; in ,acest
sens. (a;lrge,prorfiozoare, mnii.9r:ganis;e
Jpongieri), care intrd iir ranrukre trofiae din
aeest ecosist€rn ;
d. canrtir,atea de o)ngen dizotvar (10 rngA) aonstantd
in toatd @-
ri'oqdg s;tudiatd, de,monst'eazr o su,prasatur6re
zontul sup€r'ior. De attfel, in general, sor,ubititaiE;;igenu,Iu,i Lrcur,ui rin ori-
" "p"i in arrd
este intr-o strtinsd corelalie cu teripenarburraeroesteia.
rn c'onalruziese poate.spune ,od, vridranu este un rec eutrof, gu
bio-
Fpgri lo{tirce, alc&tuind biocenoze specifice .put""* -ort"". cu faund
litofild, biocenoze cu fauna fitofilr'qi biocenor" ui"--iiului
limicol5. Toate aceste ciocenoze indich condifii naturate- cu faund
Lune qi pentru
creqtenea salrnonidelor.
viabilitafrea alevin{Io,r. de pEstrdv sur,curbeu, d.rpd 64 zirre
de ro'es-
!er,e in viviere, a fos't de 4,4016in varianrta cu dlnsidate_
a" Ibo u"J]*,
I'uci'u de apd Ei de 1,980/6 in- variranta cu densi,tatea de
1 b00 buc./rn2.
Acesrt pnooent 5eizsf menginere a viabilitdui a*rr;"sffeaze
.de. cd, in
ry"$Yl.Valea Cnhg6nilei nru qot fi creseugi alevini tn virstd Ae O sae_
tdmini, in viviere amplasate p,e-lae.
Puielii de pdstrrbv ,cureubeu introrduryi in viviere la virsta de 3 lu,ni,
eu densitd,tea de 200 buc./mz. gi respectiv 300 bg,c.Umztur"i,, A. a,pa, Ia
vi'rsta dle 'un en au sruprravietgirt-inproporlie de b1,0o7ssi r,espeoti,v io,oo/,.
Pr'oporfia. de 500/o indicd o viabilitartg normald I,a ,aelast6 virstd.
indigsn si cur,ourberr(in pro,porlie egal,d) de un an, uupa
,,. l,i-rn"i-rl
r.to zrre de cneqter,ea su,pravi,elu.itln proporli,e de g},2oyoin v,arianta tu

198
densitate,a de 150 buc./m3 epd vivierS. Pierderea de 9,Bo7slnregistrati
in efeCtiv in acest 'interval po,ate fi 'consideratd ,ca normald, iar dacd
nu. se efectu.,ao so,r:tarreIa rnijlocul perioadei d,e .cregber,e,cu can: o'cazie
au murit 'un numdr de 90 buc. (adicd 39,30/0din totalul pierderilor in-
registrate), srar li ,ajuns Ia o viabilitarte gi mai 'ridicatd (940701.
Ritmul de cregtereeste influenlat de :
- 'ealitat,eam,aterialului piscieol cu ,care se lucr,eazd;
- ,ealitatea ;i,eantitatea hran,ei olerite ;
- pu.te,reade asrrnil,area p'qtilor, care ia ,rindul ei, este condilionatd
de cali,tatea aper.
La 'pdstr.Svul ,curcubeu si pdstrtdvul indigen de un an, Ia o den-
sitate 'miintd (150 buc./mil apd vivierS, hrdnili cu hrrand proespdtd (va-
rianta II Cb din tabelul 3), in per'io,ad,ade vard s-a realizat o ,ere;,tere
medi'e zilnjcd 'd,e 0,53 g/buc. In ,asemeneaoon'dilii s-a rre,alizato prro-
duclie medie de 16,5kg/m3, in'tirnp de 9,b turu.
La pastravul cuncub,eu,d,e doi ,ani, Ia ,o densitate de 50 buc./'rn3 apd
vir,'i'er5, hrinit 'cu hrand 'co,n,centratd(granul,e), tn perio,ad,ade to'arnnd-
primdvard (varianta III Aa din tabelul 3) s-a realizat un spor rnediu
zilnic de 0,29 g/buc., ob{inindu-se astfel o producfi'e rnedie d'e 7,I-
7,5 kg/m:r apd vivierS, intr-un interval de 516 zile.
La vari,an'ta cu pe-srticl'e ,aeeea,sivirstd gi densitate, hrdnili ,cu ali-
mente pr,o,aspete (III Ab), in ;perioada de vard, s-a oblinrut o 'creqtere
medie zllnicE d,e 0,43 g/burc. La acest ritm mediu de cneqtere zilni,cd,
producli,a n-.ediepe an ,afost d'e 7,2 - 7,5 kg/rn3 apd vivierd.
Cantitatea de hr,anf, necesard pentru a produce un kg de peg,te a
{ost cuprinsd inrtre 9,6 kg $i 16,6 kg. Cel mai mar,e gr,ad d,e val,orificare
a hranei a fost in vari,anta cu densi'late,rniritd (II Cb).
In con'difiile climatioe din far:a noastr5, ralegerea mo,rnentului po-
trivit pentru sortare ,consti'tui,efactq,rul principal pentru un smeoesde-
p1in. Sortarea intr-o perioadi nepotriviti (vara in tirnprrl cildu,rilor
mari sau ,cind. ,apele sint tulbu,ri) provoracd pierderi mari in efectiv. De
altiel, o s,ortare fdrd pierderi tn efectivul piscicol este practic ,imposibild.
Pe de altd par'te, intr-un lot de pegte nesortat Ia'timp intervin 'pier-
deri inevitabil,e, din diferite carrze, in special datoritd ,canibalismulu,i.
In oazul creEberii pdstrdvului de consum in vivi,ere, se recomandE
evitarea pe cit .este ,posibil a sortdrilor ln timpul ,cielului de ,pnoduclie,
drn mai multe rn,otive :
a. la o densitate mare (100-200 buc./m3) a populaliei din viviere,
eresterile sint 'destul de trniforme ;
b. la o pro'duclie norm,a'l5 (20-40 kg/,rne) ci,clml de produclie tne-
buie s[ fie seurt (6-7 tu,ni).
,ln cazul in care produ,ctia es'te ori,entatd spre oblinerea peg,tilor de
rnari diniensiuni (400--500 g/buc.), sor.tirile repetate, sint inrevitabile.

199
(ti

tcf*.Ea
gIrF;;
tr-
e
ro 6.1
F-

F ba
d

I I
6E IN g\ 6r
orh t-r l:N

.Et 5: CDO)

Il=
4)
bE
A€ X> >X
€(o rO
o nd 6.t c{
a
x s..L
o
9
. o-i q ^6.t
' -E= so.t:r c-'t
o NE

€ o k'-
?iE -t, +
ct
t
c\i
5gs
.-: N:6

E€FEE.g
_ sU* o.l
(.c
@
ro
ro
I

()
g$E€; @
rrj ol
co

q)
b c i9 ur
t- 6r
ts t)
€) c4 Eo-
c\ cn
o

-;l
;t '=
r
5$r;
@
o.l rj
rr) co
?l s*d'i
o
.Eli=.,.a
g i E*i's' tH 4
6.1 6t
N
ro

0
El r
o I9r oT tr n n
.6 AEs=t'
q)

G,
ti€E 6l
%

F3'F s
tr!
g
E"{ @ o

ac:
>.- ti
z
6t
 4. CONCLUZN

- Cereetdrile efectu,ate ti,rnp de 3 ani au ard'tat cd este posibili

cnegterreapdstrivului de consurn (pisrtrdv cu,ncu,beu) in viviene, in Lacul
Vidriaru, Ia punctul Va,Iea CdJugdrifei.
- Menflnerea qi dezvoltarea pdstrdnrrlui in lacul Vidrarru, in co,n-
dilii naturale gi in viviere', dovedeqbe c5 apa ,ac€stui l,ae satisf'ace toate
condiliile nreeesar€ valorifi,c5,rii optirne a hraniei, o peri,oadd destul de
indelrungatd din tirnp'uil anuluri. In perioade rnai pulin f,avorabile, pegtii
gdsesc condifii seitisfd,cdto,arne .de su,pnaviefuire, pind ,ce factori.i a,mbian{,i
devin din nou optirnali.
Timp de 3 ani^(cit,au dmr'at experi'enlele),,apa l,abului n,u a ajuns
la temperatu,ri ]iu'nitd (vara 25'C, iarn,a 0"C). Per,io,adelede valorifiroare
inferio,amd 4 hrranei au, 'tiotalizat num,ari, 90 zile din an (febr,uarie 20.
martie 31, iulie 13 qi raugustt,26 in ranul L970).
I,n af,ard de trerntperatura apei, care impreun,S cu oxigen'ul dizolvat
er fi p,utut ,acliona ,ca f'acto'ri linritativi, oeilalli indi'oator ai tnoficiitSlii
(pH, dmritiate', 'alcal{nitate g,i alte elernente so}u'bile, spre exemplu : ,calci'u,
magnezin,, fosfor ,qi fier) inrdicd bune condilii ,pentrr:u menfinerea qi dez-
vo,lrtarea ,pdstrdvului ln I-,,acul Vidrraru'. Peri,oadel'e crirtice din tinnpul verii
sint arbi,tde scurrte, inc{t ,nu pot infl'uenla ln mod hot5ritor produ,clia
piseicold din vivie're.
- Din experienlele reiectu,ate cu 'p,eg,tide uruu gi d,oi ,ani, adoptin-
du.se diferi,te densit6!,i, felnrri de hrand gi ,perioade de hrdnine, a r'ezuIta't
cd, eel rmai ridioat r,anrda,m'e'nrt de exploatarre (16,5 kg/rn3 de ap[) se
realizeazd la pdstrdv'ul cu'rcu,beu de un ,an, la densitatea de 150 buc./m3
apd vivierd, hrdnit cu hrand proaspdtd. Acest randament fiind ob-
-tinut la pegti de calita'tea a II'4, intr-'o perioadd cin'd temperat,ura arpei
nu \a penmis pe toaff, d,urata experirnentS'r'ii o valoliti,ca're m,axirnS a
hranei, se intervede ,posibilitatera eeelizdrii unui ,::andam'ent superior
(25-30 kg/m3, fn eazul uno,r rperio,ad,emai favor,abile de cregtere). Tem-
peratura apei gi celelaite elsmente (oxigenul dizolvat, pH-ul, alcali-
nrtatea s.a.) ne arati ,cd perioada eea mai f,avorabilS pentr,u valorificarea
hran,ei de cdtre pdstfdvul de .consum, crescujt in, vivi,ere pe Lacu'L Vi-
draru, es'te cuprinsd intre inceputul lui septembrie pind I,a sfirgitui
lui iunie anul urmdtor. In lunile d,e vard (iulie-august), in cea rnai mare
panbe ,a iirrnpulu'i, tempenatura apei laculu,i dep5geg,teoptimul d,e valo-
rificar,e a h'ranei (18"C).

tsIBLIOGRAFIE

1. A I b i n, M. (1963) : - Unele probleme de economre piscicold in lacurile de

acurnulare. Gospoddria Rybna 15 (3) (14) : 6-8.
2. Albrecht, M. L. 9i GolIub, H . (1971) : - Rezultatele unei experienle
de cregterea'pdstrSvului curcubeu in viviere de plasd, in conditii de den-
sitate mdrite a populatiei-
Die Zeitschrift, ftir die Binnenfischerei der DDR Radebeul. nr. 5-6 mai-iunie
19?1 p : L37-142,6 ref. bibl.

2AL
 3. An-dres, A. G., Curajskovskaia, p. N. (1961):_ problema mu_
tirii lui Coregonus lavaretus maraenoides, Pol. ln iegdiura cu aclirnatizarea
lui in lacul de baraj de la Rlbinsk. Bul. Inst. BiolSg. Vodohran. Wfo."o""
10 :4G-50.
4.A1tonescu, G._ s.- (1968): - Lacurile de acumulare sub aspect hidro-
_ _ biologic pi piscicol. BuL I.C.p.p. (ZZ) Z ;8. B-tZ.
5. Ba_st,il, Ivan (1960): - pdstrdvul de riu in lacul de baraj de la Hlinecka.
Ceskoal Ryb. 1;4.
6. Bezler, F. I. (1969): - schimbarile sezoniere are propriet6filor ehimice
g!9- apei lacului d9- baraj de Ia Ribinsk. Tr. Inst. bioi. voOotrianitisei, Aw
_ * SSSry, 1963,wip, 5 (8); 329-350. Ref. Jurn. Biol., 31964, ref. Z D 267.
T.Busnita, Th. (196?): - Clasificarea piscii:ol5 a lucrdrilor de baraj.
Bulet. I.C.P.P. (26), 1 ; 54-60.
8. csonra, A. 11964):-- ce avantaje, din punct de vedere piscicol, rezulti
din bazinul de acumulare Tisza, Haldszat l0 (b) : l3b.
-9. Decei, P. (1965): - Lacul Bicaz. Rev. vindto rul si pescarul 15 (r2):4.
10. Dec_ei, P. (1965) : - Lacul Bicaz, v6zut din punct de videre piscicol:, itev.
p6durilor 80 (B) : 425-43L.
11. Decei,. P. (1970):-- vidraru, curcubeii 6i altii. Rev. vin5torul si nescarul
sportiv nr. 4, pag. 16.
12. F i a l. a, L. (1962) : - Condifiile chimice in lacul de baraj de la Slapy in
anii 1957-1958.
Sbornik Visokdsloly Chemickotehnilogicke v praza 6 (t) :318-348.
13. Foris, Gy. (1964) : - Valorificarea multilaterald a bazinelor de acumulare.
I{al6szat, 10 (6) :121.
14. Iolescu, p. g M. (196b): - Condifiile hidrobiologice in lacut
Tqle.gut,
de acumulare Buhui-Anina Bul. I.C.P.P. 24 (L) :E-I4.
15.Javornicky, _ P . ,_ R o m a r e k , J. Ruzicka, J. ( 1 9 6 2 :) - F.ito-
planctonul lacului de baraj de la slapy ln anii 19bB-1960. sbornik. vis sk.
cherntechn. v. Proze 6 (1) :439-488.
19. I,_"i.tritz, Ec. (1969) : - Praxis der Forellenzucht. Edit. paul paray.
17.Matei, D., Dumitru, M.: - consideratii asupra faunei ihtiolbgice ln
lacul de acumulare dq la Bicaz in al 2-lea an dup6 inundare. BuL f.C.p.p.
22 (2, | 52-86.
18. M i r o n, I. (1960) : - ContribuJii la studiul nevertebratelor acvatice din
gi afluentul 'lacului
tsistrita sdu in zona de baraj Bicaz. An. gt. Univ.
A. I. Cuza, 6 (3) :719-728 supt.
19. Miron, I. (1961): - Clteva date asupra unor pegti din Bistrita Fi perspec-
tivele lor de dezvoltare in lacul de acumulare Bicaz. Natura. Ser. Biol.
13 (5) :61-45.
20. M i r o n, I. (1963) : - Date preliminare asupra instaldrii cladocerelor ln lacul
de acumulare Bicaz. An. gt. Univ. A. I. Cuza-Ia5i 9 (2) :219-24i,
21. Miron, I. (1963) : - Contributii la cunoaSterea comportSrii faunei bento-
nice intr-o perioadi de scSdere a nivelului BiCaz. An. gt. Univ. A. I. Cuza-
Iasi, 9 (1) :8745.
22. Nikolskii, G. V. (1948): - Contributii la cunoagterea fonnSrii gi dez-
voltlrii ihtiofaunei lacurilor de baraj ln diferite zone geografice ale Uniunii
Sovietice Zool. Jurn. 27 (2) | 149-158.
23. Pekh, G. (1964): - Situafia piscieulturii in bazinele de acumulare. Haldszat.
10 (4) : 108-109.
24. P op es c u, E., Ol t e an, M. (1963) : - Dinami,ca rezervelor trofice planc-
tonice din lacul de acurnulare Bicaz, in primii doi ani de la inundare. Bul.
I.C.P.P., 21 (1) :32-51.
25.Reiser, F., Krupaer, V. Vacek, V. (1963):-Informafiireferi-
toare la pescuitul in lacurile de baraj din Polonie. Cezkosl. rybaratvi 4 :56.
26.Sebetnov, B. M. ti Mihaev, P. V. (1954):-Introducerealacurilor
de baraj noi create in exploatare. Biol. hoz. 30 (3) :27*29.

202
2 7 .S l a . d e s k o v a , - _ A 1 e n . a , SIadecek, Vladimir. (1963):_ peri_
fitonul ca indicator-al,calitdfii apei in lacurile de baraj. perifitonul ade-
vdrat. Sbornik vys. Sk. ,chem-techn v. praze p. 50?-b61.
28.ste-ffens, w. (19?1): - cregterea pistrevului curcubeu in viviere din
plas6.
Die Zeitschrift fi.ir Binnenfischerei der DDR. Radebeul, nr. s-6 mai-iunie
tl97l, p. 131-136, 6 ref. bibl.
29.gtep_a.nelq _M., L., _pokor_ny, J., Zezvlkova, M.
(1961): - .Masi-nov-a,
oercetarea limnologicd a lacului de-'uaraj de l,a sadli.J'ri"ga
ZeLive. Sbirnil Vys. sk. chena-tehn., v praze b (1) : B1b_3ir,r.
30. $t_ep?rJe_k, M. _6i - Zelinka, M. (1962): _ Studierea limnologicd a
lacului de baraj de- Ja Sedlice lingi Zelive XIX. Influenta presiunii Jerulut
asupra dezvoltirii fitoplanctonului sbornik vys. sk. chem techn. v. praze 6
(1) :193-220.
31. $tep.?ne\ M. -gi Yolavova, M. (1962): - Studiul lirnnologic al
lacului de acumulare de la Sedlice. Caracteristica cantitativd a repaltitiei
orizontale a fitoplanctonului pe sectoare diferite ale lacului de experient6.
-laculrii.
ln determinarea -greutifii totale a biomasei in afluentii pi debitul
Sbornik Vys. sk chen. Techn. v. Ptaze 6 (2) :279-844.
32. V a s i l_i u, G. D. (1969) : - vidraru lac salmonicol tip. Vindtorul
9i pes-
carul sportiv nr. 10 :2-3.
33. vivier, P. (1961): - Les lacs de barrage artificial du masif central
frangaise. Vehr. Inst. Var. thevet, angew. Ladmnol, 14 :628-4J2.
34. Vasiliu, G. D. (1969): - Cercetdri in vederea valorificirii salmonicole
a lacurilor de baraj de la marile hidrocentrale. (Itef. gtiintific final la tema
nr. 14.6/1966,I.N.C.E.F., manuscris).

BREEDING OF THE TROUT FOR FOOD IN DETACHABLE

NURSERY BOXES IN VIDRARU (POWER) RESERVOIR

CON?EN?S

1. Introduction
2. Material and method
J. Results and discussions
4. Conclusions

SummarY

The researches carried out for 3 years in Vidraru reservoir proved that it is
possible to bnead r.ainbow trout in detachable nursery boxes ptraced in the estuary
at the mouths of the Cdlugdrita and Stan brooks when the following recomendation
are followed :
Fry age at their introdurction into the boxes must be 1 year, and the weight
40 to 50 g/fish. Only first class fish must be used. Utilization of low quality fish
results in unprofitable yields. Before being introduced in the boxes the fry must
selected and weighed in order to es,tablish the daily rations. The rations will be
increased frorn 10 to 10 days according to a daily growth rate of 0,70 g/fish and
at every 30 days their actual daily mean growt'h should be established.
The boxes used in our experiments, had the following overdl dimensions,
4 X 4 X 1,5. m (1,5 being the depth). The box frame constituting the resistence
element was made of oak wood of 8 X B cm. On this frame it was fixed a grille

203
of oak bars (2 X 3 cm) the distance between bars being 25 crn. On this grill
a plastic net with 10 X 10 mm meshes was fixed. The upper part of the box was
provided with 3 double doors; that could be opened from outside to inside of
the box.
. Being launched on the reservoir the boxes were equipped with metal
floats. For not being carried along by the wind the boxes were tied with a wire
cable with a big bent that allowed the boxes to be moved vertically. The nursery
boxes were placed perpendiculary to the line.
Seven variants were experirncnted : 4 with rainbow trout fry less than one
year old and 3 with rainbow trout 1 and 2 years old. The variables were: food
type and density.
Breeding of fry less than one year old is not profitable because of great losses
in population (95 to 9S/o).
,In best results were obtained for the variant using one year old trouts with
dlensity of 150 fishesTm: of water. There it was obtained a daily mean groqth
of 0,53 g/fish with a prodttcti.on of 16,5 kg,/m3 water in 9.5 months, with a 5.2 eoefi-
cient of food profitor and a loss of 9.80/o of the total populatton.

Figures

1. Small nursery box placed in the lake

2. Big nursery box.
3. General view on the place of the big nursery box in the lake.
4. General view <ln the big nursery boxes placing system in the lake.

PA3BENEHI,IETOBAPHOIZOOPEIIVIB IJIABAIOII{4X CAAKAX

B rrJro]'r4HoM O3EPE BI4IPAPy

C O , U .E P X A H 1 4E

l. BaeAenue
2. Marepua;r l,t MeroA
3. Pesy.nrrarfr. u Ar4cKyccrir4
4. 3axrrc'renHe

PesrcMe

HccJreAosaH_r.rsnpoBeAeHHr,reB retreurt 3 .lIgr g Osepe Bu,upapy noKa3aJrx,rrro pas-

BeAeHHepaAyxHoft Sopenu BosMo)rffios orAEmHHx rrJraBarouluxcaArax pac[onoxeHnHx B
.rrr.rMaHe,r,qe pyuru Keryrepnua u Cras Brra,qarrrB ogepo Bu,qpapy /noc.neAHee[ocpeAcrBoM
xanatal B yc.rroBnrx, B roroptilx co6arcAarorcs nt,tx<eynoMtnyrne yxa3aur.rt.
Ma.nrru rlpu BBeAeHur{ux B rlJraBaprqgecaArr{ AonxHH LtMerb oAHoJreTHnfiaospact,
a nec 40-50 r,/ur. Hcnonroyercq ronbxo pu6a nepBoro xaqecrBa. Pu6a usguero xaqecrBa
Aaer HepeHTa$e.nruyrcnpoAyr(qrno.
flepe,E neeAeur.reMB ruraBarorquecaArsr pH6y Heo6xoAuMonpocoprnpoBarb r.r BgBecr.rrb
Arq ycrauoBnesfis e)I(eAHeBHoropaqr{oxa rruulu. Paquon uuur{ yBerr[quBaercq xaxrne l0
,qneft, coorsercrBenno c exeAHeBHErMpr.rrMoMpocra B 0,70 r/ur, a floc.tIe KaxAoro Mectqa
[ocJre BBeAeHuslrx B nJraBalolquecaAxu, HaAo ycrauoBrrrb cpegHufi exe4xeauufi peaarnrrft
pecT.
- -nnasaroulue
caAKH Hc[oJrb3yeMbleAJrs aKcnepuMeHroe6EUrucneAyrcqux pa3MepoB:
4X4Xl,5 /nosreAnrs BerrHqHHa npeAcraBJrflerrny6uny/. Paua carra rBntloulatcq gJreMeH-
ToM nporrHocru 6buta usroroBJrenans Ay6oBofi ApeBecr.tHH pasMepoMs 8X8 clr. Ha erofi paue
rpoqfiocrr.r 6rura crrronurpoBaHaperuerxa us ,4y6osHx nnaHoK 12 cu X 3 cu/, c paccTotHxeM

204
MexAy nd'raHraMr{ - 25 crrl. Bnyrpu-srofi peluerK[ rrplrKpefineHa cerKa u3 cfiHreruqecKoro
uarepr.ralac rqeftraMri pa3MepoMs lOXl0 trrm.BepxHar qacrb nnaBaloqero caAKal4MeerrpI'I
lnoftnux ABepqa, orKpl{BalolllaecscHapyx}l Bo BHyrpb.
flepeA cnvcroM [JraBaroulHx caAKoB B ogepo oHu 6unu ocHalqeHblMeTaJIJurqecKLIMt'I
nonraaxaitrg. ,[,Jrc roro, qro6u caAxu ue 6u.ns yHeceHblBo3AyIIIHbIMH flororaMll' oHH dLInIr
qro6u osll Mofnu nepeMe-
flpgKpe11;reshlcraJrbubrMKaHaroM c 6orruoii_ crpe.nofi AJII roro,
glarccq 11oBepruKaJrr{.fLnasarcque caArlr 6u,rn pacnono>xeHblnepneHAlrryJlflpnono Ha[-
paBJreHHIo x 6ePerall.
6Ulu ercnepuMeHrltpoBaHbl ? aapuanron: 4 rapuanra c MaJIbKaMIT paAyxuofi Qope.ltu
,4o OAHororoAa H 3 napuafta c pa4yxIrbfi_QopenblooAuoro LI AByx ner. Bapr1apyplqgMgene'
UenraUU6U;In: n.notndcrl r.r nlr4 nnu{rl. B p$ylbraTe olbIToB 6u,ro ycranouleHo^-- pasBe'
leHr.teMaJTbKOB Ao gAHOTO roAa B caAxax He peHTa6enbuolr3-3a 6o,'lbluuxfloTepb/9b-Yd%/;
- HaI'IJIyqIuHep$yJrbrarbl 6unn nonyueHbl B BapllaHre c pbldofi oAHoro roAa c rIJIor--
HocTbros 150 ftr/Ma ablor e caAKax. B sroilr cr'rtea€ 6irn peameoran cpe,(Hlrft exe.quesHuft
oocr O.Sgr/nrs un'c ilpoAvKIll{efts 16,5 xn/M BoAbIB caAKax3a 9,5 MectqeB,c KoeQQl{uueHroM
qficra pH6bI'
Lcuoettng [r{ulr4 B 5,2 tt-c norepbp s 9'8% us o6qero

P14CYHKL{

1. Manenrrr.rfi caAoK pacfloJlotxeuuuftHa osepe

2. Eoruuoft ca4ox.
3. O6rqLIft BIrA pacnoJlox{esns 6olluroro caAKa Ha o3epe
4. O6qllft BLrAcrloco6a pac[oJlot(eHl{s 6o.tlguoro caAra B osepe