MODELUL ECONOMETRIC PENTRU RATA INFLAłIEI

LECT. UNIV. DRD. MEŞTER IOANA TEODORA

Universitatea din Oradea
E-mail: imester@uoradea.ro

The ojectives of this econometric model is to verify the economic theory, as well as to
make forecasts. It is a multiple linear econometric model, which tries to describe the
relationship between the level of romanian exporst, imports and the exchange rate between
dollar- leu.The model turns out to be valid, all the hyporthesis being verified. It is able to give
rational forecasts, at least for short term.

1. Prezentarea modelului
Obiectivele modelului econometric este atât verificarea teoriei economice cât şi în
vederea elaborării de previziuni. Prima etapă în elaborarea unui model econometric o constituie
alegerea datelor utilizate. Am folosit datele referitoare la valoarea exportului, a importurilor şi a
cursului mediu de schimb leu/dolar, în perioada ianuarie 1992 - decembrie 2004.

y t = a ⋅ x 1t + b ⋅ x 2t + c ⋅ x 3t + ε t ε t = 1.154 (1)

unde: yt = valoarea exportului din luna t

x1t = valoarea exportului din luna t-1
x2t = valoarea importului din luna t
x3t = cursul mediu se schimb leu/dolar din luna t
εt = variabila reziduală

Seriile celor trei variabile nu sunt staŃionare, de aceea se va trece la determinarea

diferenŃelor de ordinul unu, după relaŃia:

∆xt = xt – xt-1 (2)

EcuaŃia (1) se poate scrie sub formă matricială, folosind de data aceasta diferenŃele de
ordinul unu al variabilelor:

Y = a ⋅ X + εt (3)

 y1   x 11 x 21 1
   
 y2   x 12 x 22 1
cu Y= M  , X= M M M (4)
   
 y153   x 1 .153 x 2 .154 1
y  x x 2 .154 1
 154   1 .154

818
 2. Determinarea estimatorilor de regresie liniară prin metoda pătratelor
minime obişnuite PMO
Aplicăm metoda pătratelor minime obişnuite PMO pentru determinarea matricii a a
coeficienŃilor. Din ecuaŃia Y=Xa+ε rezultă Ŷ=Xâ deci â = (X’X)-1(X’Y). Facem calculele:

 − 0.286 
 
â =  0.3597  (5)
 0.0149 
 

adică ŷ = -0,286x1 + 0,3597x2 + 0,0149. Aceasta este forma ecuaŃiei de regresie dintre
diferenŃele de ordinul unu al variabilelor.

3. Teste şi regiuni de încredere

3.1. Testarea validităŃii estimaŃiei coeficienŃilor ai
Pentru testarea validităŃii estimaŃiei coeficienŃilor ai se utilizează testul Student. În
general :
H0 : ai = 0, cu alternativa
H1 : a i ≠ 0
âi
Dacă ≥ t α atunci H0 se respinge, iar coeficientul ai este semnificativ diferit de 0.
σ̂ â i 2

Avem nevoie de valorile σ̂ â i care le găsim în matricea de variaŃie şi covariaŃie. Aflându-ne în

2
ipotezele de mai sus, aceasta este Ω̂ â = σ̂ ε (X' X) −1 , unde:

n 154

∑ ε̂ t
2
∑ ε̂ t
2

σ̂ ε =
2 t =1
= t =1 (6)
n−p 154 − 3

2
Din calcule rezultă σ̂ ε = 5046.75 . Matricea de variaŃie şi covariaŃie este
Ω̂ â = σ̂ ε (X' X) −1 adică:
2

 0,0035 0,0004 − 0,00003

  (7)
Ω̂ â =  0.0004 0,0013 0,00004 
 − 0,00003 0,00004 0,00001 
 

Deci : σ̂ â = 0,059 , σ̂ b̂ = 0,036 , σ̂ ĉ = 0,01

Pentru a emitem ipotezele:
H0 : a= 0, cu alternativa
H1 : a ≠ 0

â − 0.286
t calc = = = −4.847 〉 2,04 (8)
σ̂ â 0.059

deci H0 se respinge, ceea ce înseamnă că a este semnificativ diferit de 0.

819
 Pentru b emitem ipotezele:
H0 : b = 0, cu alternativa
H1 : b ≠ 0

bˆ 0.3597
t calc = = = 9.99 〉 2,04 (9)
σˆ bˆ 0.036

deci H0 se respinge, ceea ce înseamnă că b este semnificativ diferit de 0.

Pentru c emitem ipotezele:
H0 : c = 0, cu alternativa
H1 : c ≠ 0

ĉ 0.0149
t calc = = = 1.49 〉 2,04 (9)
σ̂ ĉ 0.01

deci H0 se acceptă, ceea ce înseamnă că c nu este semnificativ diferit de 0.

3.2. Regiuni de încredere pentru coeficienŃii ai
Intervalele de încredere se stabilesc cu un prag de semnificaŃie α = 0,05.

âi − ai
≥ t tab deci â i − σ̂ â i t tab ≤ a i ≤ â i + σ̂ â i t tab (10)
σ̂ â i

După efectuarea calculelor obŃinem următoarele intervale de încredere, date cu o

probabilitate de 95%:

-0,404 ≤ a ≤ -0,166 (11)

0,2857≤ b ≤ 0,4331 (12)

-0,0055≤ c ≤ 0,0353 (13)

4. Calcularea coeficientului de corelaŃie R2 şi testarea reprezentativităŃii lui

Coeficientul de corelaŃie R2 exprimă rolul jucat de ansamblul variabilelor exogene
asupra variabilei endogene. Cu cât valoarea acestuia este mai apropiată de 1, cu atât legătura
dintre variabile este mai intensă.
•
â' (X − X)' (Y − Y) (14)
R̂ 2 =
(Y − Y)' (Y − Y)

Efectuăm calculele şi obŃinem:

729767
R̂ 2 = = 0.4922 (15)
1482718

La nivel de eşantion, între variabile există o legătură de intensitate medie. Testarea

reprezentativităŃii lui R2 se face emiŃând ipotezele:

820
 H 0: R 2= 0
H 1: R 2 ≠ 0

R̂ 2 t − p −1 0.4922 2 150
Fcalc = ⋅ = ⋅ = 15.985 〉 F3.150.0.05 = 2.6 (17)
1 − R̂ 2 p 1 − 0.4922 2 3

Întrucât Fcalc>Ftab rezultă că se respinge ipoteza nulă, deci influenŃa variabilelor

endogene asupra variabilei exogene este semnificativă.

5. Testarea ipotezelor fundamentale referitoare la variabila aleatoare ε

5.1. Testarea normalităŃii distribuŃiei variabilei aleatoare ε
Datorită importanŃei repartiŃiei normale în modelarea diferitelor statistici, au fost
construite diferite teste speciale de concordanŃă pentru a verifica normalitatea diferitelor
distribuŃii. Am ales dintre testele speciale construite în acest sens testul Kolmogorov.
Fie (x1, x2, x3, ... xn) selecŃia realizată, cu care se determină mărimile:

1 n 1 n xi − x
X= ∑ xi
n i =1
s2 = ∑ (x i − x ) 2
n − 1 i =1
zi =
s
(18)

Fie valorile z(1)≤ z(2)≤ z(3)≤ ... ≤ z(n) valorile zi ordonate crescător. Se efectuează
F0 (z (i) ) − Fn (z (i) ) , i = 1,n şi se alege D n = max F0 (z (i) ) − Fn (z (i) ) unde F0 (z i ) = Φ(z (i) ) i = 1,n
este funcŃia de repartiŃie normală normată, iar

 0 , i≤0
 i
Fn (z i ) =  , 1 ≤ i ≤ n −1 (19)
 n
 1, i = n

care este funcŃia de repartiŃie de selecŃie.

Se emit ipotezele :
H0: ε ∈ N(m,σ)
H1: ε ∉ N(m,σ)
Regiunea de acceptare a ipotezei H0 este Dn ≤ Dn;1-α . După efectuarea calculelor se
obŃine Dn = 0,09. Din tabelele Kolmogorov pentru n = 154 şi α = 0,05 se găseşte Dn;1-α = 0,109,
deci ipoteza H0 se admite adică ε are o repartiŃie normală.
5.2. Testarea ipotezei homoscedasticităŃii perturbaŃiilor
Prin homoscedasticitatea erorilor se înŃelege : E(εi)=0 , (V) i =1,36 şi V(εi)=σ2ε finită,
(V) t =1,154,
Pentru testarea homoscedasticităŃii erorilor s-a folosit testul Bartlett: Din mulŃimea
valorilor εi se formează patru eşantioane. Ipotezele care se emit cu un nivel de semnificaŃie α =
0,05 sunt :
H 0 : σ 21 = σ 22 = σ 23= σ 24
H 1 : σ 21 ≠ σ 22 ≠ σ 23 ≠ σ 24
Se calculează valoarea :

1k k
2
χ 2B =  ∑
C  i =1
(n i − 1)lns 2
− ∑
i =i
(n i − 1)lns i 

(20)

821
unde:
   
1  k
1 1  1 k 1 1 
C = 1+ ∑ − k  = C = 1+ ∑ − k  = 1.05 (21)
3(k−1)  i =1 ni −1  3(4 1)  i =1 38 − 1
∑ (38 −1) 
−
 i =1
(ni −1)
  ∑i =1


ni

1 4
∑x 2
ij − n i ⋅ x 2 i*
1 ni
s2 = ∑ (n i − 1) ⋅ s 2 i
n − k i =1
s 2i =
j=1

ni −1
x i* =
ni
∑x
j=1
ij
(22)

1 (23)
χ 2B = [ 4 ⋅ 8 ⋅ ( −1.2288) + 8(0.774518 + 0.82032 + 1.16592 + 1.23041) ]
1.05

χ 2 B = 7.04 iar χ 2 0.05.154 = 51 deci ipoteza H0 se acceptă, adică modelul este homoscedastic.
5.3. Testarea ipotezei independenŃei erorilor. Testul Durbin Watson
FuncŃia de autocorelaŃie descrie intensitatea analogiei dintre doi termeni yt şi yt-k .În ceea
ce priveste autocorelarea valorilor variabilei reziduale, a fost elaborat în 1950, de către Durbin J.
şi Watson G. S. un test intens utilizat şi în prezent. Se obŃine:

154

∑ (u t − u t −1 ) 2
1754992.8
d calc = t =2
154
= = 2.31 (24)
756553.4
∑u
2
t
t =2

Din tabelele distribuŃiei Durbin Watson se citesc cele două valori d1 =1,45 şi d2 = 1,68.
Deoarece d2 < dcalc< 4-d2, se poate afirma cu o probabilitate de 95% că autocorelarea erorilor
este absentă.
5.4. Previziunea variabilei y
Ştim că în luna mai 2005 importurile 2700 miliarde USD, la un curs de schimb de 28
000 lei/USD, exporturile se previzionează a fi yφp ≈ 1800 miliarde USD.

În anul 2004, exportul1 de bunuri (18935 milioane euro) a marcat o creştere substanŃială
(+21,3 la sută) faŃă de anul precedent; media lunară a exporturilor (1578 milioane euro) a fost
mai ridicată cu 277 milioane euro faŃă de cea din anul 2003. Surplusul valoric al exporturilor (+
3 321 milioane euro) în 2004 faŃă de 2003 a fost determinat în proporŃie de 57,4 la sută de
creşterea volumului mărfurilor exportate şi de 42,6 la sută de influenŃele favorabile ale preŃurilor
externe. Importul de bunuri s-a ridicat la 24 258 milioane euro în anul 2004, în creştere cu 24 la
sută faŃă de anul precedent. Aceasta este evoluŃia cumulată a exporturilor şi importurilor pe anul
2004. Rămâne de verificat dacă modelul propus este capabil să facă previziuni realiste.

1
Sursa: BNR, Buletin lunar 12/2004, p. 24

822
Bibliografie:
1. Anghelache, C., „România, 2003, Starea Economică, Perspective”, Editura Economică,
Bucureşti, 2003
2. Dobrescu E., „TranziŃia în România, Abordări econometrice.” Editura Economică,
Bucureşti, 2002.
3. Pecican, E., St., „ Macroeconometrie”, Editura Economică, Bucureşti, 1996.
4. *** BNR, Buletin lunar 12/2004.

823