Silogism

De la Debatepedia

Salt la: Navigare, căutare

[Edit]

Definitie
Silogismul este un tip de argument logic in care o propozitie este socotita ca fiind adevarata
prin concluzionarea ei din alte doua propozitii, denumite premise. Altfel spus, silogismul este
structura logica in care o propozitie denumite concluzie isi bazeaza valoarea de adevar pe alte
doua propozitii, denumite premise. Aceasta forma de argumentare sta la baza rationamentelor
de tip deductiv. Silogismele pot fi considerate rationamente complete, spre deosebire de
argumentele de tip inductiv, care presupun un anumit grad de generalizare.

[Edit]

Cuantificatori
Pentru a intelege mai bine cum functioneaza silogismele, este necesara o familiarizare cu
ideea de cuantificatori. In logica formala, acestia sunt denumiti A, E, I si O, si traseaza
raporturi intre subiectul si predicatul logic al unei propozitii dupa cum urmeaza:

A corespunde unei propozitii universale afirmative, si se traduce prin afirmatii de tipul Toti X
sunt Y.

E corespunde unei propozitii universale negative, si poate fi intalnit in forma Nici un X nu

este Y.

I corespunde unei propozitii particulare afirmative, de tipul Unii X sunt Y.

O corespunde unei propozitii particulare negative, de tipul Unii X nu sunt Y.

In exemplele de mai sus X si Y pot corespunde oricaror tipuri de categorii, indiferent cat de
generale sau specifice sunt acestea. Inlocuind, se pot obtine propozitii de tipul "Toti cetatenii
ar trebui sa aiba drept de vot" pentru A, "Nici un individ nu ar trebui sa aiba drept de viata
asupra altui individ" pentru E, "Anumite infractiuni sunt indeajuns de grave pentru a fi
pedepsite cu moartea" pentru I sau "Unele state din prezent nu urmeaza principiile
democratice" pentru O.

Ca o mentiune suplimentara, o propozitie de tip I lasa loc posibilitatii demonstrarii unei relatii
de tip A, iar una de tip O unei relatii de tip E.

[Edit]

Structura
Un silogism este compus din subiect (S), predicat (P) si termen mediu (M). Subiectul si
predicatul logic nu ar trebui confundate cu cele gramaticale, chiar daca uneori se confunda.
Intr-un silogism, intotdeauna una dintre premise va contine subiectul si termenul mediu, o
alta va contine predicatul si termentul mediu, iar concluzia subiectul si predicatul. Una dintre
posibilele structuri ale unui silogism este:

S-M
M-P
---
S-P

Legaturile dintre subiect sau predicat si termenul mediu si cele dintre subiect si predicat sunt
de tipul A, E, I sau O. In functie de aranjarea termenilor in propozitii si de tipul de
cuantificatori utilizati, se pot crea 256 de ordonari diferite ale unui silogism, dintre care insa
nu toate vor fi valide.

Un concept important este cel de distribuire, sau calitatea unui termen de a fi distribuit.
Aceasta se refera la faptul ca toti membrii acelei categorii (spre exemplu X) sunt clasificati.
Astfel, intr-o propozitie de tip A, subiectul este distribuit. In propozitiile de tip E, atat
subiectul cat si predicatul se considera a fi distribuite. In propozitii de tip I, nici subiectul si
nici predicatul nu sunt distribuite. In propozitii de tip O doar predicatul este distribuit.

[Edit]

Figuri
Figurile sunt determinate de aranjarea subiectului si a predicatului in premise. Se pot
identifica 4 tipuri de figuri:

Evident, cuantificatorii nu pot fi distribuiti la intamplare in propozitii, ci trebuie sa respecte

anumite reguli generale.

[Edit]

Validitate
Exista un set de 7 legi generale pentru a asigura constructia corecta a silogismelor:

1. Intr-un silogism valid exista trei si numal trei termeni.

2. In cel putin una din premise, termenul mediu apare ca termen distribuit.
3. Oricare din termenii S si P apare ca termen distribuit in concluzie numai daca el a
aparut ca termen distribuit si in premisa.
 4. Din doua premise afirmative rezulta cu necesitate o concluzie afirmativa.
5. Cel putin una din premise trebuie sa fie afirmativa.
6. Dintr-o premisa afirmativa si alta negativa rezulta cu necesltate o concluzie negativa.
7. Cel putin una din premise este universala.

Orice silogism care nu respecta cel putin una dintre aceste legi nu poate fi considerat ca fiind
valid.