m 6
 au fost un popor care a construit o civiliza9ie antică pre-columbiană între anii 1400 i 400 î.Hr.

i
care trăiau în regiunile joase, mlă tinoase ale Golfului Mexicului i în câmpiile tropicale din sud-centrul
Mexicului, aproximativ unde se găsesc astăzi statele mexicane: Veracruz i Tabasco. Se presupune ca ei au
fost prima civiliza9ie americană i că au pus bazele multor civiliza9ii care au urmat.[1]

m x 
m i venerau zeul Jaguar, devenind astfel cunoscu9i sub numele de ÄOamenii Jaguarului´. Multe societă9i
americane timpurii credeau că, atunci când a fost creată lumea, s-a născut o rasă de fiin9e jumătate
oameni, jumătate jaguari. În civiliza9ia olmecă, aceste fiin9e erau identificate cu preo9ii-conducători. Se
credea că spiritul zeului Jaguar sălă luia în preo9i, ceea ce le conferea putere i agilitate i îi făcea stăpâni
peste oameni, a a cum jaguarul era stăpân peste animale. Mai existau i al9i zei, printre care se găsea i un
arpe cu clopo9ei.
m 


m În cele mai mari ora e ale lor au construit centre ceremoniale cu clădiri publice, temple i sculpturi masive
din piatră ale conducătorilor lor. Datorită acestor realizări, cultura olmecă este considerată a fi printre
primele mari civiliza9ii ale Americii. Primii arti ti olmeci au creat mici statui din argilă. Olmecii erau bine
cunoscu9i pentru figurinele umane, adesea cu fe9e de nou-născu9i. Mai târziu, au învă9at să stăpânească
cioplirea pietrei i au produs o gamă variată de obiecte, de la capete masive din piatră[3] la basoreliefuri la
mici sculpturi i bijuterii, folosind materiale precum jadul, serpentinul (o piatră verde sau maronie) i
bazaltul.
m  
m Olmecii se între9ineau în general din agricultură, nu din vânat, i au început să ducă o via9ă sedentară.
Astfel au putut construi ora e i crea o nouă civiliza9ie. Hrana de bază a olmecilor era porumbul, pe care îl
foloseau pentru a face o fiertură sau din care făceau turte pe care apoi le coceau. Agricultorii olmeci
cultivau, de asemenea, i legume, precum fasolea, dovlecii i ro iile. Pentru a varia această dietă
vegetariană, olmecii mâncau carne de căprioară i iepure.
m 
 este un termen general destul de cuprinzător utilizat pentru a defini mai multe popula9ii precolumbiene mezoamericane din
partea centrală a Mexicului de azi. De cele mai multe ori termenul de azteci este coroborat cu popula9ia dominantă din Imperiul
Aztec a cărui extindere temporală a început în 1248, odată cu fondarea sa, fiind practic terminată în 1521, datorită cuceririi
Mezoamericii de către conchistadorii spanioli. Câteodată termenul de azteci se referă exclusiv la popula9ia Mexica, fondatorii
ora ului fanion al Imperiului aztec, Tenochtitlan. Câteodată, termenul de azteci este privit într-un sens mult mai larg, incluzând,
alături de popula9ia Mexica, popula9iile Tezcoco i Tlacopan, alia9ii acestora în construirea acelui imperiu de mari dimensiuni,
cunoscut ca Imperiul aztec, a cărui expansiune maximă a acoperit secolele al 14-lea, al 15-lea i o parte din secolul al 16-lea. În
sfâr it, cuvântul azteci se poate referi la întreg grupul de popula9ii Nahua sau Nahuatl.
m Acest articol se referă la popula9ia sau popula9iile pre-columbiene care au fondat Imperiul Aztec, de fapt o federa9ie de trei ora e-
state, care controla o suprafa9ă apreciabilă, a cărei maximă întindere era cuprinsă între Oceanul Pacific i Golful Mexic. Pentru
vorbitorii limbii Nahuatl, atât cei pre-columbieni, post-columbieni i cei contemporani, vede9i articolul despre popula9ia Nahuatl.
m 

 
 

m În Nahuatl, limba nativă, originară, a popula9iilor Mexica, Aztecatl semnifică "cineva care (pro)vine din Aztlan". În 1810, geograful,
naturalistul i enciclopedistul german Alexander von Humboldt a propus utilizarea modernă a termenului de "Aztec", ca un termen
colectiv aplicat tuturor popula9iilor conectate prin comer9, obiceiuri, religie i limbă cu statul i popula9ia Mexica, respectiv, mai
târziu, prin extensie la Imperiul Aztec tărziu (1428 - 1521), tuturor popula9iilor legate de 
la Al
an9ă Aztecă. În 1843, odată cu
publicarea lucrării istoricului american William H. Prescott, ÿ ce
ea Mex
c l
(conform originalului, The Conquest of Mexico),
termenul de 
 a fost adoptat de întreaga lume tiin9ifică, inclusiv de istoricii mexicani, care vedeau în particular în adoptarea
denumirii o modalitate limpede de a distinge locuitorii Mexicului pre-columbieni de cei ai secolului al 19-lea. Utilizarea termenului
este un subiect de discu9ii aprinse astăzi, termenul "’
" devenind din ce
m Îemeile aztece puteau să mo tenească i să de9ină o proprietate. Unoeri se ocupau cu un anumit me te ug care asigura familiei un
venit. Atât fetele cât i băie9ii erau educa9i în clădiri speciale ata ate templului (eng. song-ho ses). Îemeile puteau deveni preotese
dar nu aveau accesul la func9ii religioase superioare. Îaptul că aztecii erau centra9i pe război a contribuit la subordonarea femeilor
i excluderea lor din func9ii importante. Dacă scopul unui bărbat era acela de a servi intereselor militare ale statului, femeia trebuia
să aibă copii. Na terea de copii era comparată cu o luptă i la fel ca în luptă, moartea survenită în timpul na terii era considerată
eroică i garanta răsplată în via9a de apoi.

m LIMBA NAHUATL
m -
(în nahuatl,  

 ), sau 
 -
(cunoscută i ca 
, sau mai simplu doar -
) este un
termen descriind diferitele variante ale limbii Nahuatl. Majoritatea vorbitorilor limbii Nahuatl locuiesc în zona centrală a Mexicului în
statele México, l Distrito Îederal, Puebla, Tlaxcala, Morelos, Guerrero, Veracruz, Michoacán i Hidalgo. Alte variante ale limbii
"Nahuatl" au fost vorbite în multe din ora e-state din Mezoamerica precolumbiană care se găseau sub domina9ia Imperilui aztec.
Nahuatl a folosit ini9ial o scriere pictografică, care nu era exact un sistem complet de scriere ci era mai degrabă un grup de semne
grafice care aveau o func9ie mnemonică pentru a le aminti celor ce le citeau informa9iile pe care le învă9aseră oral.
m ’ este o etnie indigenă din America Centrală, care a avut o civiliza9ie veche i
un imperiu în perioada precolumbiană. În perioada de înflorire a imperiului s-a
dezvoltat o cultură impresionantă. Cultura Maya i limba maya fiind atestată prin o
serie de descoperiri arheologice. Legănul acestei culturi a fost situat între podi ul
statului federal Chiapas din sudul Mexicului i Guatemala precum i depresiunea din
peninsula Yucatan, departamentul l Petén i Belize.
m Centrul cultural al regiunii se mută cu timpul din zonele înalte, spre depresiunile
situate în nordul Yucatanului. Cultura maya este renumită mai ales pentru
cuno tin9ele lor avansate în domeniul matematicii, i calendarului lor precis precum
i prin scrisul maya, care între timp a fost descifrat ca fiind un scris bazat pe figuri
simbolice. Maya ii cuno teau arta ceramică, tehnica prelucrării textilelor, metalelor
ca aur, argint sau cupru.
m La începutul secolului XXI popula9ia maya ă este estimată la aproximativ 6 milioane
de persoane. Câ9iva dintre ei erau deja integra9i in cultura moderna a na9iunilor
unde locuiau, în timp ce al9ii incă mai păstrează stilul de via9ă legat la propriile
tradi9ii.
m Maia ii se găsesc în statul federal Chiapas din sudul Mexicului i în Guatemala,
precum i în peninsula Yucatan, departamentul l Petén i Belize.
m La sfâr itul secolulului al XV -lea la sosirea spaniolilor, centrul culturii maya era în
nordul Yucatanului, iar regiunea depresionară avea o popula9ie cu o densitate mare.
În compara9ie cu alte popoare precolumbiene din America, maya ii trăiesc i azi in
Belize, Guatemala i Honduras.
m ë
  
9  
 
 




 


   
9     


 
  
 

   
m Similar cu alte civiliza9ii mesoamericane, maia ii au
folosit sistemul de numerotare în baza 20
(vigesimal) i în baza 5. De asemenea, maia ii
preclasici i vecinii lor au dezvoltat în mod
independent conceptul de n
ă ze o undeva în
jurul anului 36 î.Hr..
m Inscrip9iile arată că maia ii lucrau cu numere de
până la sute de milioane si date atât de mari încât
era nevoie de mai multe linii doar pentru a le
reprezenta. i au făcut observa9ii astronomice
extrem de precise; calculele lor privind mi carile
Lunii i planetelor sunt egale sau superioare
oricărei altei civiliza9ii care a folosit metoda de
observare cu ochiul liber.
m "
  " a fost cel mai mare imperiu din America precolumbiană. S-a ridicat pe înal9imile din Peru în jurul anului 1200; între
1438 i 1533 Inca a reu it prin cuceriri i asimilări să încorporeze o mare parte din vestul Americii de Sud, având centrul în jurul
Anzilor i a inclus mare parte din teritoriul ocupat azi de cuador, Peru, Bolivia, Argentina i Chile. În 1533, Atahualpa, ultimul
împărat inca (numit Sapa Inca) a fost omorât la ordinul conchistadorului Îrancisco Pizarro, marcându-se astfel înceNumele, în
limba Quechua, era  
 care poate fi tradus ca ÿele at eg
n
sau n
nea celo at eg
n
. Înainte de reforma
Quechua era scris în Spaniolă ca 
. awant
n este un grup de patru elemente (tawa "patru" cu sufixul -nt
n care
denume te un grup); s  înseamnă "regiune" sau "provincie". Imperiu era împăr9it în patru s  , ale căror col9uri se întâlneau în
capitala Cuzco (osqo), în actualul Peru.
m Centrul administrativ, politic i militar al Imperiului inca era în Cazco. Tahuantinsuyo i-a atins apogeul la începutul secolului XVI
când domina un vast teritoriu ce includea de la nord la sud, actualul teritoriu al cuadorului i o parte din Columbia până în centrul
Chile i nord-vestul Argentinei, iar de la vest la est din Bolivia pâna la pădurile tropicale ale Amazonului. 
 era
organizat în ³señoríos´ (dominioane) cu o societate stratificată în care conducătorul era Inca, iar economic se baza pe proprietatea
comună a pământului. De fapt Imperiul Inca a fost creat cu scopul de a răspândii civiliza9ia, o civiliza9ie bazată pe credin9e mitice în
care armonia rela9iilor dintre oameni, natură i zei era esen9ială.
m Limba oficială a imperiului era Quechua, de i erau vorbite peste apte sute de limbi locale.
m Se întâlneau mai multe forme locale de venerare însă liderii Inca încurajau venerarea propriilor zei, cel mai important dintra
ace tia fiind Inti, Zeul Soare.
m
’
 "  
m Cele mai importante limbi ale imperiului, Quechua i Aymara, au fost folosite de Biserica Catolică pentru convertirea zonei Anzilor.
În unele cazuri, aceste limbi au fost folosite i pentru evanghelizarea zonelor care foloseau alte limbi ducând astfel la o răspândire
i mai largă. Astăzi Quechua i Aymara rămân cele mai răspândite limbi amerindiene.
m Legenda inca ilor a servit de-a lungul timpului ca inspira9ie pentru mi cările de rezisten9ă din regiune; rebeliunea din 1780
împotriva spaniolilor condusă de Tupac Amaru II, precum i mi cările de guerrilla contemporane precum Mi carea Revolu9ionară
Túpac Amaru (MRTA) i Sendero Luminoso (Calea Luminoasă) în Peru i Tupamaros în Uruguay.
m În prezent steagul curcubeu este asociat cu Tawantinsuyu i prezentat în Peru ca un simbol al trecutului inca .
m x

m Religia Inca era una politeistă (zeul soarelui, zei9a pamantului, zeul porumbului .a.). Supu ii imperiului aveau drepul să- i
venereze zeii ancestrali atâta timp cât recuno teau suprema9ia lui Inti, zeul soare, care era cel mai important zeu venerat de
conducerea Inca. A adar ayllu (familiile lărgite) i ora ele-stat ce făceau parte din imperiu i-au putut venera în continuaree proprii
zei. În cadrul ceremoniilor religioase inca ii sacrificau lame, însă mai târziu au trecut i la sacrificii umane. Mare parte din contactul
dintre clasele superioare i cele inferioare era de natură religioasă i consta în complicate ceremonii ce durau uneori de la răsăritul
până la apusul soarelui.
m -
, singular 
, este un termen folosit pentru a desemna un popor ale cărui
origini aristocratice se regăsesc în urma ii vikingilor stabili9i în Normandia (regiune care se găse te
partea nord-vestică a Îran9ei de azi), care s-au cre tinizat, s-au amestecat cu popula9ia locală, au
adoptat limba normandă i, mai apoi, au exercitat un rol important politic i militar, care a
culminat cu cucerirea Angliei în 1066, după Bătălia de la Hastings în care i-au învins pe anglo-
saxoni.
m Termenul de no
anz
, a a cum este folosit astăzi, se referă mai ales la aristocra9ia militară a
popula9iei normande, iar numele de no
anz
este o adaptare a cuvântului indicând originea
nordică a acesteia, "Northmen" ori "Norsemen".
m Normanzii au jucat un rol important politic, militar i cultural în nordul uropei medievale, în
insulele britanice, în Marea Mediterană i în Orientul Mijlociu. Numele lor se leagă de colonizarea i
denumirea Normandiei, "cucerirea normandă" a Angliei, crearea unor state normande în Sicilia i
sudul Italiei, respectiv de unele cruciade din Orientul Mijlociu.
m În realitate, la vremea invaziei Angliei, cea mai mare parte a "normanzilor" timpului erau proveni9i
din popula9iile indigene ale estului Bretaniei i vestului Îlandrei, ale căror conducători militari
men9ionau mereu cu mândrie originea lor vikingă. De fapt, "normanzii originari", care erau vikingi,
începuseră să ocupe partea nord-vestică i nordică a Îran9ei în cea de-a doua jumătate a secolului
al IX-lea, care a devenit ulterior cunoscută ca Normandia. În 911, regele Îran9ei, Charles cel
Simplu, le-a oferit invadatorilor un loc de a ezare, care se găsea în zona cursului inferior al Senei
i care s-a extins mereu în timp, devenind ulterior Ducatul Normandiei. Târgul ini9ial consta în
pământ contra loialitate; ca atare, conducătorul vikingilor originari, Rollo, a jurat credin9ă lui
Charles cel Simplu.
m Normanzii au aderat la cre tinism, prin convertire totală, respectiv la familia limbilor galo-
romanice, adoptând limba locului, care în timp va fi cunoscută ca limba normandă. Normanzii au
creat de asemenea o nouă identitate culturală separată atât de cea a înainta ilor lor scandinavi cât
i de cea a vecinilor lor, francii. Cultura normandă, ca a tuturor comunită9ilor migratoare era
extrem de întreprinzătoare i adaptabilă, fapt care le-a permis pentru o bună perioadă de timp să
ocupe teritorii aflate la mare distan9ă unele de altele.
m ÿ 
 ÿ 
 (italiană ÿ
stofo o ÿolo
o, portugheză ÿ
stóvão ÿolo
o, spaniolă ÿ
stóal ÿolón, n. între
august i octombrie 1451 ± d. 20 mai 1506) a fost un navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest peste Oceanul
Atlantic în căutarea unei rute spre Asia, dar i-a câ tigat reputa9ia descoperind un nou continent, America, în perioada
precolumbiană era cunoscută numai LNumele acestui navigator se poate traduce ca i Cristóbal: cel care îl are pe
Hristos, Colón: Sfântul Duh sau porumbelul, de aici si semnătura lui Columb anterioară anului 1492 care se poate citi
Xo fe ens (purtătorul lui Hristos) i care ar putea face referin9ă la Orden lui Hristos, la care ar fi putut apar9ine.
m Teoria cea mai citată de către istorici sus9ine că, Columb ar fi traducerea din castiliană în italiană ÿ
stofo o ÿolo
o,
care era fiul lui Domenico Colombo, 9esător i apoi comerciant, i al Susanei Îontanarossa. Potrivit acestei teorii, nu
era un copil educat i de aceea se ini9ia în lumea navigării la o vârstă foarte fragedă.
m Se pare că între anii 1474 i 1475, Cristofor Columb ar fi călătorit până la insula Chios, posesiune genoveză în Marea
gee, ca marinar i, foarte posibil, comerciant
m umea Veche. Columb s-a născut la Genova, în Italia, în anul 1451. Tatăl său a fost 9esător i se presupune că fiul său
Cristofor a intrat în acest comer9 de mic copil. Informa9ii despre începutul carierei sale de navigator sunt nesigure.
m La mijlocul anului 1470 a efectuat prima sa călătorie spre insula Chios, situată în Marea gee. În 1476, Columb a
navigat cu un convoi spre Anglia. În timp ce se afla în dreptul coastei Portugaliei convoiul a fost atacat de pira9i i
nava pe care se afla Columb s-a scufundat, însă acesta a înotat până la 9ărm i a găsit adăpost la Lisabona.
Stabilindu-se acolo, unde fratele său Bartolomeu era cartograf, Cristofor s-a căsătorit în 1479 cu fiica guvernatorului
insulei Porto Santo. Unicul copil al lui Cristofor Columb din această căsătorie, 
ego, s-a născut în 1480.
Bazându-se pe informa9iile acumulate de-a lungul călătoriilor sale i studiind căr9ile i hăr9ile din vremea sa, Cristofor
a ajuns la concluzia că pământul este cu 25% mai mic decât se credea până atunci. Pornind de la această premiză,
Columb credea că se poate ajunge în Asia mai repede, navigând spre vest. În anul 1484, i-a prezentat ideile lui João
al II-lea, regele Portugaliei, cerând finan9are pentru o călătorie spre vestul Oceanului Atlantic. Propunerea sa a fost
respinsă de către o comisie regală maritimă.
Pu9in timp după aceasta, Columb s-a mutat în Spania unde planurile sale au câ tigat suportul unor persoane foarte
influente, aranjându-se astfel o audien9ă în 1486 la Isabella I, regina Castiliei.
m Harta fraţilor Columb, cca 1490
m Tot în acest timp, a cunoscut-o pe Beatriz nriquez, care a devenit apoi amanta sa i mama celui de-al doilea fiu,
Îe 
nan ÿol
.
În Spania, ca i în Portugalia, comisia regală i-a respins planul. Cristofor Columb a continuat însă să caute ajutor i, în
sfâr it, în aprilie 1492 insisten9a sa a fost recompensată: Îerdinand al V-lea, regele Castiliei, i regina Isabella au fost
de acord să sponsorizeze expedi9ia.
Contractul semnat men9iona că navigatorul devenea vicerege asupra tuturor teritoriilor descoperite i în plus i se
acorda o zecime din toate metalele pre9ioase descoperite sub jurisdic9ia sa.
m 0 
 
 
m G
  
 G
m Prima expedi9ie pleacă din portul 0   
  cu navele 3anta Ma
a - de
aproximativ 30 metri lungime care era sub comanda sa, P
nta i -
na - două
caravele mici de aproximativ 15 m lungime. Cele două nave mai mici erau
comandate de către Ma tín Alonso P
nzón i fratele său 
cente Yañez P
nzón i cu 90
de oameni. ste ales pentru traversarea oceanului drumul alizeelor.
m Prima întâlnire a lui ÿ
stofo ÿol
 cu locuitorii Lumii Noi, 12 octombrie 1492.
m La 12 octombrie 1492, la ora 2 noaptea, xo
go e 
ana - un marinar de pe P
nta
zăre te pământul, descoperind astfel Lumea Nouă (America). Sunt descoperite
insulele: 3anta Ma
a ÿoncet
on, Îe nan
na, Isaella, Juna, Boh
o[1]-spañola[2].
Pe 15 martie 1493 Columb revine triumfător în Spania. Columb a explorat la fel i
coasta de nord-est a Cubei (a acostat pe 28 octombrie), i coasta nordică a
Hispaniolei, din 5 decembrie. Aici a e uat Santa Maria, în diminea9a de Crăciun
1492, echipajul fiind nevoit s-o abandoneze. l a fost primit de localnicul cacique
Guacanagari, care i-a permis lui Columb să î i lase câ9iva din oamenii săi în acel sat
când va pleca. Columb a lăsat 39 de oameni i a întemeiat a ezarea La Navidad,
care astăzi este o localitate din Haiti. Înainte de a se întoarce în Spania, Columb a
răpit între zece i douăzeci i cinci de
n
en
[3], pe care i-a luat cu el. Doar apte sau
opt din ei au ajuns vii în Spania, ei făcând o impresie deosebită la Sevilia
o  
 
m Columb imediat a plănuit o a doua expedi9ie cu 17 vase i aproximativ 1500 de
oameni, care au plecat din Spania în septembrie 1493. Debarcările au fost făcute pe
insulele: Dominica, Guadalupe i Antigua.
m Pe data de 27 noiembrie vasele au ancorat la Navidad unde to9i oamenii au fost
uci i, iar fortul a fost distrus. Columb a abandonat ruinele, i aproape de Capul
Isabella (Republica Dominicană), a stabilit o colonie care a devenit prima a ezare
europeană în å
-.
Părăsind colonia pentru o călătorie de explorare în primăvara anului 1494, Columb a
cercetat coastele Cubei pe care el a considerat-o că nu este o insulă ci o parte a
continentului asiatic.
Când Columb s-a întors în colonia Isabela (29 septembrie 1494) a constatat că între
coloni ti se iscaseră serioase disensiuni, iar o parte dintre ei erau deja în drum spre
Spania pentru a- i expune revendicările. Una dintre problemele majore cu care se
confrunta Columb era ostilitatea bă tina ilor a căror ini9ială prietenie a dispărut
datorită brutalită9ii europenilor.
Columb a reu it să-i învingă pe bă tina i în bătălia din martie 1495 i a deportat un
număr mare dintre ei în Spania pentru a fi vându9i ca sclavi. Regina Isabella s-a
opus i supravie9uitorii au fost returna9i. O comisie regală de investiga9ii a ajuns la
Isabella în octombrie 1495. Pentru că acest grup critica insistent politica sa, Columb
a stabilit o nouă capitală în Santo Domingo i a plecat spre Spania lăsându-l pe
Bartolomeu la comandă. A raportat direct regelui Îerdinand i reginei Isabella care
au înlăturat orice critică la adresa lui Columb. Suveranii au promis că vor trimite o
nouă flotă, dar pentru că le-a scăzut entuziasmul din cauza neproductivită9ii
coloniilor, a durat aproape doi ani până când opt vase au fost trimise.
m 
    
 


m Columb a ridicat ancora în a treia sa călătorie pe data de 30 mai 1498. Prima debarcare a avut loc pe insula Trinidad
(3fânta  e

e). Atunci a descoperit insula care se nume te acum Venezuela. După ce a navigat de-a lungul coastei a
intrat în Golful Paria. La gurile râului Orinoco a coborât pu9in pe uscat. În jurnalul său de bord a scris că a găsit o
Äå
e -o ă´ necunoscută încă europenilor. Columb a ridicat ancora din nou, întâlnind i alte insule noi printre care i
insula Margarita după care i-a îndreptat cursul spre insula Hispaniola.
Ajungând în Santo Domingo (31 august), Columb a găsit o parte din colonie revoltându-se împotriva fratelui său. A
anihilat rebelii i i-a intensificat eforturile, însă inutil după cum s-a dovedit a fi, să convertească bă tina ii americani
la cre tinism. De asemenea a extins opera9iunile de extragere a aurului. În acest timp adversarii săi din Spania au
convins regalitatea că insula spañola ar trebui să aibă un nou guvernator. În mai 1499, coroana l-a îndepărtat pe
Columb i l-a numit pe Îrancisco de Bobadilla, care a ajuns pe data de 23 august 1500 pe insulă, i i-a arestat pe
Columb i pe fratele său Bartolomeu. I-a încătu at i i-a trimis în Spania. Columb a insistat să rămână cu cătu ele
până când regina avea să i le scoată. Monarhii i-au iertat pe cei doi fra9i i i-au răsplătit, dar au refuzat să le dea
comanda coloniilor. Bobadilla a fost înlocuit ca guvernator după pu9in timp de către Nicolas de Ovando.
m Debarcarea lui Columb în Lumea Nouă
m De i Columb a primit sprijinul regal pentru o a patra călătorie în căutarea unei rute vestice către India, la dispozi9ia sa
au fost puse doar patru caravele în stare proastă de func9ionare i i-a fost interzis să se oprească în insula spañola.
xpedi9ia a pornit din Cadiz în mai 1502. La sfâr itul celor 21 de zile de cursă rapidă peste ocean, navele sale aveau
neapărată nevoie de repara9ii. Columb a coborât ancora aproape de Santo Domingo, dar i-a fost interzis să intre în
port, de i se apropia un uragan foarte puternic. După ce a terminat repara9iile la nava sa, Columb s-a îndreptat spre
apele din Honduras, apoi a navigat spre sud de-a lungul coastelor Americii Centrale timp de ase luni căutând o
trecere spre vest. În ianuarie 1503 a debarcat în Panama i a stabilit o a ezare, dar revoltele din cadrul echipajului i
problemele cu bă tina ii l-au făcut pe Columb să renun9e la această idee.
xpedi9ia s-a redus la două caravele ce navigau spre Hispaniola, dar vasele putrezite au e uat aproape de Jamaica
(23 iunie 1503). Columb a trimis mesageri în Hispaniola cerând ajutor, în timp ce for9a bă tina ii să le dea de
mâncare oamenilor. Ajutorul a ajuns aproape după un an, fiind întârziat deliberat de către Ovando. Pu9inul echipaj
care a mai rămas s-a îmbarcat pe data de 28 iunie 1504 spre Santo Domingo, apoi a pornit spre Spania, atingând
Saluncar de Barrameda pe 9 noiembrie. De atunci Columb nu a mai navigat niciodată.
m Ultimele luni ale vie9ii sale au fost marcate de boală i de încercări nereu ite de a- i recupera privilegiile de la regele
Îerdinand, de i pe atunci Columb era destul de bogat. A murit pe data de 20 mai 1506 în localitatea Valladolid.
m 
  (n. 9 martie 1454, Îloren9a, Italia, d. 22 februarie 1512, Spania) a fost unul
dintre cei mai mari navigatori ai tuturor timpurilor.
m A fost al treilea copil al lui Nastagio Vespucci, notar, i al Lisei de Giovanni. Îamilia Vespucci era
una dintre cele mai culte i mai respectate familii de aristocra9i din Îloren9a. Pentru a demonstra
statutul familiei sale, în 1472, tatăl lui Amerigo a dat ordin să se picteze pe unul dintre zidurile
unei biserici construite de un alt membru al familiei Vespucci în 1383, portretul familiei sale.
m Amerigo a fost foarte mult influen9at de unchiul său Giorgio Vespucci. Giorgio colecta manuscrise
i de9inea o bibliotecă pe care mai târziu a dăruit-o familiei Medici, conducătoarea Îloren9ei. Cu un
an înainte ca Amerigo să se nască Giorgio construie te o coală la mănăstirea sa din San Marco.
Atunci când Amerigo împline te vârsta de 8 ani Giorgio moare. Giorgio a văzut în Amerigo
salvarea familiei Vespucci ce se destrăma.
m Învă9ând cu unchiul său Amerigo a făcut o pasiune pentru Dante Alighieri i pentru Virgiliu.
Unchiul său l-a ini9iat în psihologie dar mai ales în învă9ăturile lui Aristotel, ce includeau
astronomia, cosmografia i geografia.
m Tatăl lui Amerigo, Sir Nastagio, î i făcuse planuri ca fiul său să intre în via9a comercială. Nastagio
s-a împotrivit trimiterii lui Amerigo la Universitatea din Pisa laolaltă cu al9i oameni educa9i, ca
Leonardo da Vinci i William Shakespeare. În schimb Amerigo a urmat cea mai renumită coală de
geografie din Îloren9a, Paolo Toscanelli (1397-1482). Toscanelli era cel mai marte cosmograf al
timpului i de asemenea un mare colec9ionar i realizator de hăr9i.
m Toscanelli avea aspira9ii să navigheze în vestul Indiilor, a a că este indiscutabil faptul că el,
Toscanelli, este omul ce i-a implantat lui Amerigo ideea de a naviga spre vest.
m Tatăl lui Amerigo a murit în aprilie 1478 i astfel Amerigo a devenit mo tenitorul averii familiei
sale.
m A devenit managerul familiei Medici, i timp de 16 ani a încheiat contracte în numele acestora
strângând i el foarte mul9i bani. Se decide să părăsească Italia în favoarea Spaniei. În 1491
Spania devenise tărâmul aventurierilor i al oportuni tilor. În 1493 în Spania ajunge vestea că
Cristofor Columb ajunsese în Indiile de vest.
m Amerigo a continuat să fie comerciant în slujba familiei Medici i a stabilit foarte multe contacte în Spania.
m În anul 1489 Vespucci transferă afacerea familiei Medici lui Gonzalo Berardi iar ace tia doi devin prieteni apropia9i.
m Vespucci devine din ce în ce mai interesat de călătoriile lui Columb. După mai multe încercări de a descoperi un pasaj către Asia,
Vespucci î i dă seama că trebuie să devină i el explorator, avea toate calită9ile pentru a fi marinar.
m În mai 1499, Vespucci pleacă la drum alături de Alonso de Hojeda. Lui Amerigo i s-au dat 2 nave i putea să facă ce ar fi vrut cu
ele atâta timp cât avea permisiunea lui Hojeda.
m Navele au ajuns în Brazilia pe 27 iunie 1499 i au fost primele ambarca9iuni europene ce au ajuns acolo. Navele au navigat pe
Amazon studiind totul. Vespucci se ocupa de cosmografie.
m Drumul l-a transformat pe Vespucci dintr-un om de afaceri într-un învă9at. Vespucci se gândea că era foarte aproape de a găsi o
nouă rută spre Asia, totu i în iunie 1500 navele s-au întors în Spania.
m Imediat cum Vespucci a ajuns în Spania i-a scris lui Lorenzo de Medici o scrisoare în care îi povestea cum a traversat Atlanticul,
despre animalele pe care le-a văzut, date despre tot cea întâlnit.
m Amerigo Vespucci
m Cum a ajuns în uropa Vespucci era foarte dezamăgit deoarece Vasco da Gama reu ise să navigheze în jurul Africii ajungând până
în partea estică.
m Amerigo Vespucci s-a decis să mai facă o expedi9ie iar guvernul spaniol i-a dat 3 nave plus provizii dar el a refuzat considerând că
va avea succes numai dacă va naviga sub pavilion portughez. Astfel portughezii îi oferă i ei 3 nave i control total asupra lor.
m xpedi9ia avea să-l facă pe Vespucci faimos, deoarece descoperise un nou continent, Vespucci era sigur că nu ajunsese în Asia.
m În timpul acestei expedi9ii Vespucci îi scrie lui Lorenzo de Medici detalii legate de acea călătorie.
m După a doua expedi9ie Vespucci era sigur că descoperise un nou continent i astfel vestea a fost repede anun9ată.
m Ultima expedi9ie a fost făcută sub comanda lui Gonzalo Coelbo i a fost un dezastru.
m În iunie 1504 Vespucci ajunge la Lisabona i până la sfâr itul anului se mută la Sevilla unde va rămâne până la sfâr itul vie9ii sale.
m A avut din nou viziunea călătoriilor însă această viziune a fost spulberată atunci când a fost numit pe 27 martie 1508 "Pilot Major
al Spaniei", el avea să-i înve9te pe to9i tinerii navigatori cosmografia i arta de a naviga. A devenit i inspector al flotei spaniole. În
esen9ă Vespucci avea controlul asupra călătoriilor sub steagul spaniol.
m Recapitulând, Vespucci a fost primul european ajuns în Brazilia. A fost primul ce a călcat pe coastele Uruguayului i Argentinei. A
descoperit unele dintre cele mai importante fluvii ale lumii: Amazon, Pavia, Rio de la Plata. Pe lângă acestea a explorat aproximativ
6000 de mile de coastă, mai mult decât oricine altcineva. A fost primul ce a observat existen9a curentului ecuatorial. Cea mai
importantă piesă a sa a fost însă redescoperirea Americii .
m În cinstea sa, ca unul dintre cei mai mari navigatori ai Noii Lumi continentul descoperit îi poartă numele, începând din anul 1507.
m {ÿ
 (c. 1450 ± c. 1498) cunoscut ca ¦ÿ
, a fost un navigator i explorator vene9ian, fiind
considerat al doilea european care a atins 9ărmul Americii de Nord (în 1497), după Leif ricson (circa 1003).
Guvernele Canadei i Marii Britanii sus9in că ar fi acostat în insula Terranova, însă nu se poate ti precis. De altfel,
despre Cabot i expedi9iile sale nu se cunosc foarte multe i
9 
m 0 
 
 
m Cabot i-a început pregătirile de drum în Bristol. Acesta era al doilea port ca mărime din Anglia i din 1480 de aici
plecaseră câteva expedi9ii în căutarea unei ipotetice insule numită B az
l
a, despre care se credea că ar fi undeva în
Atlantic, conform legendelor din vechime ale cel9ilor. În 1496 Cabot pleacă din Bristol doar cu o singură corabie, însă
din Islanda face calea întoarsă , datorită disensiunilor apărute pe vas.
m  
  å
-
m În cea de-a doua călătorie Cabot a pornit cu un echipaj de 18 persoane, la bordul corabiei numit㠒

. Plecarea
a avut loc între 2 i 20 mai 1497, navingând către capul Dursey, din sud-vestul Irlandei. chipajul era înspăimântat
de ghe9uri, însă de această dată au atins 9ămul Newfoundlandului, posibil pe coasta insulei Cape Breton, în 24 iunie
1497. Deoarece există atât de pu9ine date despre expedi9ie i, implicit, despre locul acostării, acesta este disputat
între administra9iile din Bonavista, St. John din Newfoundland, Insula Cape Breton, Nova Scotia, Labrador, Maine,
toate fiind posibile loca9ii. Cape Bonavista este totu i loca9ia cu recunoa tere oficială din partea guvernelor canadian i
britanic. Oricum, Cabot i membrii expedi9iei au fost primii europeni care au pă it în America de Nord după călătoriile
desfă urate cu jumătate de mileniu în urmă de către vikingi, călătorii rămase necunoscute în epocă. La întoarcere,
crezând că merg pe o rută prea nordică, au călătorit către sud-vest, ajungând pe coastele bretone. Pe data de 6
august Mathew intra în portul Bristol.[6]
m Replica lui Matthew în Bristol
m ·

 
 
m Reîntors în Anglia, Cabot a fost făcut amiral, recompensat cu 10 lire i o nouă Cartă a fost scrisă pentru o nouă
expedi9ie. Mai târziu, i s-a acordat o primă anuală de 20 lire. În anul următor, pleacă din nou, cu 5 corăbii. Una dintre
corăbii se va întoarce într-un port irlandez, din pricina sticăciunilor provocate de furtună. După repara9ii i-a reluat
calea către vest. Cabot i expedi9ia sa aveau să dispară fără urmă în vastul ocean, fiind considera9i pierdu9i pe ape.
m William Weston, unul dintre sus9inătorii lui Cabot a navigat folosind patentul lui Cabot (carta de călătorie emisă de
regele Angliei) un an mai târziu (1499).[7][8]
m nforma9ii.
m  ÿ

   6
 (n. 1485 - d. 2 decembrie
1547) a fost conquistadorul care a cucerit Mexicul pentru regii Spaniei. A fost
cunoscut i sub numele de   sau  ÿ
 în timpul vie9ii i i-a
semnat toate scrisorile drept  ÿ
.
m Cortés s-a născut în Medellin, în provincia xtremadura, în Regatul Castiliei din
Spania în 1485.
m Cortés a ajuns în Lumea Nouă în 1506. A participat la cucerirea Hispaniolei i Cubei
sub conducerea lui Diego Velasquez de Cuellar. Pentru aceste fapte de arme si
pentru ca au devenit cumnati i s-a acordat o mo ie întinsă i sclavi amerindieni.
m Pe data de 19 februarie 1519 Cortés, cu o for9ă de 600 de oameni, mai pu9in de 20
de cai i 10 tunuri de câmp, a ridicat ancora din Cuba, în ciuda faptului că Velasquez
îi ordonase să nu plece. Cortés a navigat de-a lungul coastei Yucatánului i în martie
1519 a debarcat în Mexic i, cu ajutorul navelor, tunurilor i mai ales cailor care îi
îngrozeau pe bă tina i, a cucerit ora ul Tabasco.
m În cadrul campaniei sale pe continentul american,(1519-1521) Cortés s-a întâlnit cu
Montezuma, unul dintre ultimii împăra9i azteci, care a murit in timpul revoltei
aztecilor impotriva spaniolilor in capitala Tenochtitlan.
m Cortés a distrus capitala aztecă i a construit Ciudad de México deasupra ruinelor.
Coloni ti au fost adu i din Spania, iar ora ul a devenit cel mai important ora
european din Lumea Nouă.
m    

  


      
  
  






  

 



!   





" 



     
 
"



 # 
  



 $
m  ’  (n. primăvara lui 1480, d. 27 aprilie 1521, Mactan, Îilipine; portugheză
Îe não e Magalhães, spaniolă Îe nano/He nano e Magallanes) a fost un explorator portughez
care a navigat în serviciul regelui Spaniei. A fost primul care a navigat spre vest pornind din
uropa pentru a ajunge în Asia, primul european care a navigat în Oceanul Pacific i primul care a
condus o expedi9ie în jurul lumii.
m ÿ 
 
m Πsete

e 1519±1 a
l
e 15Œ La 10 august 1519 cele cinci corăbii care au compus flota
expedi9iei: 
n
a (110 tone, 55 marinari), 3an Anton
o (120 tone, 60 marinari) , ÿoncec
ón
(90 tone, 45 marinari), 
cto
a (85 tone, 42 marinari), Santiago (75 tone, 32 marinari) au părăsit
ora ul Sevilla navigând pe fluviul Guadalquivir până în San Lucar de Barrameda unde au sta9ionat
mai mult de 5 săptămâni, timp în care s-a făcut ultima revizie i aprovizionarea completă. La 20
septembrie 1519 flota s-a desprins de 9ărm i a început călătoria.
m În timpul trecerii peste ocean, Magellan a elaborat un sistem de semnalizare atât de bun încât nici
o corabie din flota sa nu s-a rătăcit, de i erau total diferite. Neîn9elegerile cu căpitanii spanioli au
apărut la scurt timp. Preten9iilor lui Cartagena cu privire la schimbarea itinerarului, Magellan a
răspuns: ÄDatoria domniei voastre este să urma9i ziua steagul meu, iar noaptea felinarul din pupa
corăbiei mele´.
m 
m Pe 27 aprilie 1521, Magellan este ucis în Îilipine în timpul unei lupte cu bă tina ii. xpedi9ia se
întoarce în uropa cu o singură navă, 
cto
a, având la bord 18 oameni i fiind comandată de
Juan Sebastian l Cano în 1521. Regele Spaniei l-a înnobilat pe l Cano i i-a dat ca blazon globul
pământesc pe care scria ÄP

s ÿ
c
e
st

e´ (ÄTu m-ai înconjurat primul´). Relatarea
expedi9iei a fost făcută de geograful Antonio Pigafetta care a participat la toate expedi9iile
organizate de Magellan.