MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI

INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN BACAU

GRUPUL SCOLAR AGRICOL HEMEIUS
NR............DIN............................

PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR

PROFESIONALE

NIVEL III

CALIFICAREA PROFESIONALA: Tehnician ecolog si

protectia calitatii mediului

Indrumator proiect: Candidat:

ing. Udrea Elena Tabarcea Radu
 Iunie 2011

TEMA PROIECTULUI:

2
 Cuprins

Argument.............................................................................................................................4
1. Colectarea rezidurilor......................................................................................................7
2. Recipiente pentru colectarea rezidurilor.........................................................................8
2,.1 Cosuri de gunoi si tomberoane de gunoi..................................................................9
2.2 Pubele mari si containere pentru deseuri ..................................................................9
3. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din hartie.......................................10
4. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din sticla........................................13
5. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din mase plastice..........................14
6. Colecatarea si recuperarea materialelor refolosibile din materiale textile....................16
7. Colecatarea si recuperarea materialelor refolosibile din cauciuc.................................17
BIBLIOGRAFIE:...............................................................................................................18

3
 Argument

Deşeurile, de orice fel, rezultate din multiple activităţi umane, constituie o

problemă de o deosebită actualitate, atât datorită creşterii continue a cantităţii şi varietăţii
acestora, cât şi datorită importanţei cantităţii de materii prime nefolosite ce pot fi
recuperate şi reintroduse în circuitul economic.
Dezvoltarea urbanistică şi teritorială a oraşelor şi creşterea nivelului de trai
antrenează producerea unei cantităţi tot mai mari de deşeuri menajere, stradale şi
industriale.
O caracterizare a materialelor care pot produce poluare si care pot fi recuperate se
regaseste in Tabelul 1
Tabel 1. Clasificarea deseurilor
Nr. Denumirea deşeului Provenienţa
crt.
1. Deşeuri menajere Locuinţe individuale sau colective
Instituţii publice (grădiniţe, şcoli, internate, cămine,
creşe, hoteluri, restaurante, cantine, instituţii
administrative, unităţi militare etc.)
Întreprinderi comerciale
Unităţi alimentare
Întreprinderi industriale (exclusiv cele tehnologice)
2. Deşeuri stradale Deşeuri aruncate sau depuse pe căile publice (şosele, străzi,
alei, incinte, scări, căi ferate etc.)
3. Deşeuri industriale Deşeuri provenite din activitatea industrială (resturi din
materia primă, materiale de bază şi cele auxiliare)
4. Deşeuri din construcţii Provenite din demontarea sau construirea de obiective
industriale sau civile
5. Deşeuri comerciale Deşeuri provenite din activitatea de comerţ (ambalare,
perisabilitate etc.)
6. Deşeuri agricole Deşeuri provenite din unităţile agricole şi zootehnice
(inclusiv dejecţiile animaliere)
7. Deşeuri sanitare Deşeuri provenite din instituţii de sănătate (spitale,
(patologice) dispensare, sanatorii etc.)
8. Deşeuri speciale Deşeuri explozive, radioactive etc., care necesită măsuri
(periculoase) speciale de tratament

Din punct de vedere al originii şi al administrării pot exista:

- materiale care pot proveni din zona urbana;

4
 - materiale care pot proveni din zona industriala;
Cantitatea de deşeuri generată de o ţară este influenţată de o serie de factori,
cum ar fi:
- sfera industriilor şi nivelul de industrializare;
- numărul de locuitori şi gradul lor de civilizaţie;
- poziţia geografică, clima etc.
Efectele dăunătoare ale deşeurilor constau în:
- răspândirea de infecţii prin agenţi patogeni;
- înmulţirea unor insecte şi rozătoare (răspândirea unor maladii);
- poluarea solului, apelor de suprafaţă şi subterane, atmosferei;
- aspectul inestetic al mediului
Pentru realizarea eficienta si organizarea optima a colectarii si a transportului
deseurilor si materialelor reciclabile se vor avea în vedere anumite caracteristici de
referinta:
- marimea zonei de colectare;
- structura economica a zonei;
- nivelul de trai al populatiei;
- conditiile urbanistice;
- cerintele clientului;
- alegerea sistemului adecvat de colectare.
Dupa modul în care sunt transportate reziduurile exista urmatoarele sisteme de
colectare:
- colectarea deschisa este aceea în care descarcarea reziduurilor se face în
autovehiculele de transport deschise, prin golirea recipientilor, în general si acestia
deschisi sau fara capac (fig1.a)
- colectarea închisa sau ermetica se face cu ajutorul recipientilor (pubele,
containere) închisi prevazuti cu capac (fig.1.b), prin descarcare direct în autogunoiere
care, la rândul lor sunt dotate cu sisteme mecanice de ridicare si golire a acestora în bene
închise;
- colectarea prin schimb de recipienti care consta în schimbarea recipientilor plini,
din punctele (platformele) de precolectare, cu altii goi (fig. c). Este de fapt sistemul cu

5
containere cu capacitatea de 3 si 4 m3 care se aplica la noi în tara, descris pe larg în
cadrul precolectarii.
- colectarea în saci (fig. d) consta de fapt tot în schimb de recipienti cu deosebirea
ca sacii pot fi închisi si nu mai sunt recuperati, existând posibilitatea ca precolectarea sa
se faca în mod diferentiat direct la locul de producere.

Figura 1. Moduri de transportare a rezidurilor

6
 1. Colectarea rezidurilor
Prin colectarea reziduurilor se înţelege efectuarea operaţiilor de strângere,
prelucrare şi transport a acestor reziduuri în vederea neutralizării sau a valorificării lor.
Una din coordonatele fundamentale ale politicii economice o constituie dezvoltarea bazei
de materii prime în cadrul cărora un rol deosebit îl are intensificarea colectării,
recuperării şi valorificării materialelor refolosibile, astfel încât să se asigure în mai mare
măsură din producţia internă, necesarul de resurse materiale, combustibil şi energie.
In prezent, majoritatea produselor sunt obţinute prin prelucrarea unor materiale
brute şi au ca rezultat, în afară de produsul finit, numeroase deşeuri, mai mult sau mai
putin toxice, care afectează la diferite niveluri învelişul terestru. Efectele poluării sunt
resimţite până şi pe întinderile, până ieri imaculate, ale Antarcticii. S-a calculat că în timp
de un deceniu, devierile civilizaţiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat
într-un mileniu.
Milioane de hectare de teren, ce până ieri erau socotite inerte pe vecie, în paralel
alte milioane de hectare dintre cele aflate în producţie devin improprii cultivării, datorită
tot acţiunii omului. De când omul a început să lupte împotriva naturii, suprafaţa
deşerturilor a crescut cu un miliard de ha şi procesul avansează într-un ritm accelerat. Din
cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual în atmosferă prin arderea
combustibililor, plus cele provenite din respiraţia oamenilor şi animalelor, două treimi
sunt absorbite de păduri, acei "plămâni verzi" ai Terrei, cărora le datorăm atât de mult.
In legatura cu procesul de colectare a deseurilor, in Romania sondajele arată că
oamenii ştiu ce-nseamnă colectare deseurilor, dar numai în 42 de oraşe au infrastructura
necesară. Aproape 60% din românii care locuiesc în zone care dispun de containere
pentru separarea deşeurilor colectează selectiv gunoiul.
Tipul de container, volumul acestuia, combinaţia containerelor şi frecvenţa de ridicare a
deşeurilor este influenţată atât compoziţia deşeurilor, cât şi de cantitatea şi calitatea
materialelor reciclabile colectate separat. Operatia de colectare a deseurilor este una
aparent complexa. Astfel ca premergatoare operatiei de colectare a reziduurilor, care se
realizeaza de catre servicii organizate mai exista o faza care poate fi considerata
precolectare si care se realizeaza de catre populatie, inca din locuintele acestora.
La rândul ei, precolectarea are doua faze:

7
 -precolectarea primara care consta din strângerea reziduurilor si depozitarea lor în
recipienti mici construiti special sau improvizati (cutii, galeti) la locul de producere;
- precolectarea secundara care se refera la adunarea
reziduurilor rezultate în precolectarea primara si depozitarea lor în containere, pubele,
asezate în camere, platforme, ghene sau alte locuri;
- colectarea propriu-zisa este operatia de ridicare a reziduurilor de la punctele de
precolectare secundara si transportul lor la platforme de depozitare si neutralizare
sau la instalatiile de valorificare.

2. Recipiente pentru colectarea rezidurilor

Pot fi enumerate mai multe principii de alegere a tipului de container, acestea
tinand cont atat de materialul folosit pentru conceperea acestora, dar si de culoarea si
rezistenta la socuri a acestora. Astfel pot fi enumerate mai multe modalitati de alegere a
unui container: in functie de locul unde vrem sa il amlasam, in functie de tipul de deseu,
in functie de dimensiunea deseurilor.
Dar mai pot fi prezentate si alte caracteristici ale acestora:
- Containere confectionate din materiale reciclate sau usor accesibile (figura 2);
- Containere usor de identificat: fie dupa forma, fie dupa culoare sau dupa
inscriptionari speciale (figura 3);
- containerele au culori vii, care contrasteaza cu mediul înconjurator
(figura 2,3,5);
- containerele nu trebuie sa fie prea atragatoare, deoarece ar putea fi
sustrase pentru alte utilitati gospodaresti;
- Containere robuste si/sau usor de reparat si de înlocuit: esentiale pentru
viabilitatea pe termen lung a unui sistem de colectare (figura 4);
- Containere potrivite pentru obiectivele colectarii: usor de deschis si de golit;
suficient de mari pentru stocarea materialelor între zilele de colectare; suficient de mici
pentru încarcarea manuala la nevoie;
- Containere adaptate terenului: pe roti (trasee lungi), impermeabile (acolo unde
ploua mult), grele (acolo unde sunt vânturi puternice ), (figura 4, 5) ;

8
 Figura 2.

Figura 3.

Figura 5
Figura 4.

2,.1 Cosuri de gunoi si tomberoane de gunoi

Pentru colectarea deseurilor, drept cea mai mica unitate se utilizeaza astazi din ce
în ce mai rar, cosurile de gunoi cu un volum de 35 si 50 1 din tabla de otel zincat sau din
plastic.

Figura 6. Figura 7.
2.2 Pubele mari si containere pentru deseuri

9
 Sunt utilizate în special în colectarea deseurilor menajere si a materialelor
reciclabile dindomeniul casnic. Pentru colectarea de cantitati mici de deseuri periculoase,
pubelele seproduc din tabla de otel. Pubelele, respectiv containerele, au o sectiune
dreptunghiulara si sunt prevazute cu 2, respectiv 4 roti. Ele pot fi mutate de catre
utilizator si se pot manipula usor de catre personalul firmelor de salubritate (figura 4).
Containerele de dimensiuni mari cu volum de 660, 770 si 1100 l sunt prevazute cu
roti dirijabile. Containerele suple proiectate în special pentru utilizarea lor în locuri
înguste (precum în subsol) cu volum de 660 si 770 l se produc si din material plastic. Ele
necesita un loc special de amplasare de unde personalul de descarcare sa le ia si sa le
duca la autovehiculul de colectare si înapoi.

3. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din hartie

Hirtia este cel mai frecvent deseu intilnit in mai toate sferele de activitate si
constituie o importanta sursa de fibre de celuloza. Sub forme diferite, hirtia ocupa
aproximativ 41% din totalul gunoiului menajer pe care il producem astazi. La nivel
occidental, gradul de recuperare depaseste 50% din valoarea consumului, dar cea mai
mare parte din fibrele recuperate sunt incorporate in ambalajele de carton. Se gaseste sub
forme diverse, existind numai trei tipuri ce pot fi reciclate direct: hirtia de calitate, hirtia
de ziar si cartonul. In functie de calitatea hirtiei colectate, pretul difera si el. Hartia de
calitate ce poate fi reciclata include caietele de scoala, hirtia de copiator, plicuri, hirtia de
dactilografiere, hirtia de computer.
Pentru obtinerea valorii maxime pentru hirtia colectata tineti cont de indicatiile
oferite de compania de reciclare. De regula aceasta categorie de hirtie pentru care se
plateste un pret maxim, nu contine hirtie colorata pentru a schimba culoarea noii hirtii
obtinute prin reciclare. Este materialul care se gaseste peste tot si la indemina tuturor.
Hirtia este materialul reciclabil care ajuns la lada de gunoi, are ca perioada de
biodegradare 3-12 luni. Beneficiile aduse naturii prin reciclarea deseurilor de hirtie sunt
foarte importante, reducindu-se anumite consumuri ca: apa industriala aproximativ 60%,
poluarea aerului cu 75%, energia electrica cu aproximativ 45% precum si poluarea apei
cu aproape 45%.

10
 In zilele noastre, hirtia noua se fabrica in general avind ca baza pasta mecanica
sau celuloza. Totusi, trebuie sa subliniem ca producerea celulozei din lemn realizeaza o
puternica poluare a atmosferei si a apelor. Fibrele de celuloza sunt extrase din lemn cu
ajutorul produselor chimice sulfuroase, apoi albite. Poluarea mediului insa poate fi redusa
sensibil gratie tehnologiilor moderne si utilizarii crescinde de maculatura.
Fibrele sunt extrase din maculatura si folosite pentru fabricarea hirtiei noi. In acest scop,
maculatura se dizolva mai intii in multa apa pina cind se reduce la o pasta lichida.
Impuritatile mari, precum materialele plastice, metalele etc. sunt extrase, apoi se adauga
produse chimice pentru a elimina cerneala tiparita. In masina de hirtie, aceasta pasta trece
printr-un numar mare de bobine. Aici apa este extrasa si astfel se obtine hirtia reciclata,
care poate fi folosita din nou.
După modul de întrebuinţare, materialele refolosibile din hârtie, sunt cuprinse în
două mari grupe şi anume:
- materiale refolosibile din hârtie şi carton destinate producerii pastei pentru
utilizarea ca materie primă la fabricarea hârtiilor, cartoanelor şi cartonului cu suport
bituminat; materialele refolosibile din această grupă sunt constituite din hârtii, cartoane şi
mucavale folosite sau scoase din uz (colectarea de la populaţie şi de la unităţile
comerciale şi industriale de stat şi particulare (societăţi şi regii), precum şi din resturi
tehnologii rezultate de la activităţile de confecţii şi imprimare a hârtiei si cartonului, care
nu pot fi folosite ca atare;
- materiale refolosibile din hârtie, carton şi rezultă de la finisarea şi prelucrarea
hârtiei si cartoanelor, destinate a fi utilizate ca atare sau cu mici prelucrări, în vederea
înlocuirii materialelor noi. Hârtia şi cartonul trebuie să colectate separat de la gospodării
sau alţi generatori de deşeuri.
Hârtia şi cartonul trebuie transportate direct la o firmă ce se ocupă cu reciclarea
deşeurilor, în cadrul acesteia trebuie să se asigure o platformă pentru a servi ca zonă
tampon în cazul în care se întârzie transportul sau comercializarea acestui tip de deşeu.
De obicei pentru colectare se utilizeaza containere cu volume de 1,1 pâna la 5,5
m3 din otel sau material plastic (figura 5). Acestea sunt prevazute cu deschideri sub
forma de fanta dreptunghiulara, pentru a îngreuna aruncarea altor tipuri de materiale.

11
Acestea se pot goli cu ajutorul macaralelor de la autovehiculul de colectare prin
deschiderea clapetei de la baza containerului sau prin schimbarea containerului.
Materialele refolosibile din hartie se vor livra în baloturi sau legături având masa
între 50 – 200 kg. Pe baza înţelegerii dintre părţi, materialele refolosibile se pot livra prin
baloturi cu altă masă, îndeosebi cele folosite ca atare, când se folosesc şi legături cu masa
de minimum 10 kg (figura8).
Până la stabilirea ambalajelor şi materialelor de ambalare pentru materialele
refolosibile prin normativul de ambalare, pe produse şi grupuri de produse destinate
consumului intern, aprobat de organul coordonator, acestea se vor ambala sub formă de
baloturi (sau legături în cazul sortului 3) bine presate, care se vor lega cu min. două
legături în cruce, dintr-un material rezistent pentru a asigura integritatea balotului şi
legăturii în timpul manipulării transportului.
Transportul materialelor refolosibile se va face cu mijloace de transport acoperite
sau protejate împotriva intemperiilor. În acelaşi mijloc de transport nu trebuie să se
transporte decât materialele din maximum două sorturi separate între ele. Manipularea
baloturilor sau a legăturilor se face cu grijă, astfel încât legăturile de prindere a
etichetelor şi etichetele să nu se rupă. Fiecare lot de livrare va fi însoţit de documentul de
certificare a calităţii întocmit conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Figura 8. Presa de facut baloturi hartie

12
 4. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din sticla
Reciclarea sticlei este o istorie fara sfirsit. Spre deosebire de materialele plastice
sau hirtie, sticla aruncata poate fi reciclata la nesfirsit. Teoretic, este posibil sa se fabrice
noi recipiente din sticla pornind de la aproape 100% cioburi din sticla si aceasta fara
pierderea calitatii. Producerea de sticla noua antreneaza intens o poluare a mediului
inconjurator, datorata, intre altele, marelui consum de energie in cadrul procesului de
fuziune precum si poluantilor care se degaja in atmosfera. Aceasta poluare, precum si
altele poate fi redusa daca se utilizeaza ca materie prima sticla aruncata. De exemplu,
daca 80 % din sticla aruncata se utilizeaza in productie, economia de energie este de
aproximativ 25 %. Totusi, este foarte important ca sticla sa fie colectata separat in functie
de culoarea acesteia pentru o reciclare mai eficienta.
Sticla nu este biodegradabilă dar poate fi topită şi transformată în produse noi,
fără a-şi pierde calităţile. Tot ce trebuie făcut este a se depozita sticlele şi borcanele
nefolositoare în locuri special amenajate, de unde vor fi luate şi refolosită.
"Spărturile din sticlă" se folosesc la fabricile de sticlă ca materie primă, denumită
material de adăugire în procesul de fabricaţie, în proporţie de 15 - 20%, iar în ultimul
timp chiar până la 100%.
Cu o tonă de spărturi de sticlă se pot economisi 630 kg nisip cuarţos, 112 kg
calcar (care nu mai trebuie exploatat, transportat, preparat), 180 kg sodă calcinată şi 700
m3 gaz metan, fără a mai lua în calcul şi reintroducerea în circuit a recipienţilor din sticlă
obişnuiţi.
In procesul de colectare pe langa sticla propriuzisa mai apar si bucati de metal,
insa pentru procesul de reciclare nu sunt admise bucăţi de metal, pietre, beton, resturi
alimentare de la fabricile de conserve, cauciuc, materiale plastice, sfoară, cartoane, ş.a.
De asemenea nu sunt admise cioburile de la ambalarea produselor toxice şi explozive.
Aproape toată sticla reciclată este utilizată pentru producerea de noi recipiente din sticlă.
O cantitate mică de sticlă este utilizată la producerea vatei de sticlă sau fibrelor de sticlă
pentruizolare, materialelor de pavat şi materialelor de construcţii precum cărămizi, ţigle,
ceramică şi beton de greutate mică.

13
 Pentru a reduce costurile de reciclare este indicatăcolectarea deşeurilor din sticlă
în containere corespunzător amenajate cu o deschizătură specială care să îngreuneze
introducerea şi altor tipuri de deşeuri menajere (figura 9).

Figura 9. Container special pentru colectarea sticlei

5. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din mase

plastice
Acest produs are o pondere de folosire pe plan mondial foarte mare, datorita
avantajelor pe care acesta le prezinta: pret de cost redus, greutate specifica redusa,
manevrabilitate foarte mare, tehnologie de fabricatie ieftina. Plasticul reprezinta o
problema foarte importanta pentru tara noastra. De obicei ponderea cea mai mare in
cadrul deseurilor plastice le revine ambalajelor. Reciclarea schimba proprietatile
mecanice ale maselor plastice, astfel incit nu este posibila reciclarea unor cantitati mari
de un anumit tip, pentru a fi reintegrate imediat in acelasi proces de productie. Pentru
recuperarea materialelor este indispensabila separarea, trierea si curatarea diferitelor
tipuri de materii plastice. Conform specialistilor, plasticul nereciclabil, are valoare
calorica mare si poate fi utilizat drept combustibil. Un astfel de exemplu il ofera, pe scara
larga, Japonia, tara in care materialele plastice, inclusiv accesoriile de la autovehicole,
sunt refolosite in proportie de 70 la suta
Materialele din plastic ce se colecteaza sunt urmatoarele:
a) folie, saci, sacoşe, huse din polietilenă de joasă şi înaltă densitate, de la:
- ambalajele produselor textile;
- ambalajele produselor alimentare;

14
 - ambalajele produselor chimice, care nu sunt toxice şi se dizolvă în apă;
- folii care nu au fost expuse radiaţiilor.
b) folii din polietilenă de joasă şi înaltă densitate provenite de la sere şi solarii,
care au fost expuse radiaţiilor solare;
c) folii, saci, pungi, huse, sacoşe care au fost fabricate din materiale recuperabile
marcate sau colorate în mod specific;
Alte produse din polietilenă de înaltă densitate sunt:
a) navete compartimentate şi necompartimentate din polietilenă;
b) butoaie, canistre, flacoane, butelii de polietilenă;
c) materiale refolosibile din polietilenă de înaltă densitate de la fabricarea
calapoadelor sau alte produse din polietilenă de înaltă densitate.
Colectarea şi recuperarea maselor plastice prezintă avantaje atât de ordin
economic cât şi ecologic, astfel ca: in ţara noastră, la cca. 2,0 m3 de reziduuri menajere se
găsesc în medie 4 kg resturi de polietilenă, O tonă de polietilenă recuperată economiseşte
cca. 8,0 t de petrol. Din această tonă recuperată se pot fabrica 6.000 m2 de folie
polietilenă netransparentă sau 3.000 saci pentru ambalaj. Deci reprezinta un avantaj
destul de real.
Recuperarea maselor plastice prezintă dificultăţi mai ales la sortarea lor pe
categorii, sortare care se face în funcţie de densitate. în plus nici tehnologiile de
valorificare nu sunt în totalitate definitivate şi astfel produsele obţinute sunt de calitate
inferioară celor obţinute direct din materii prime. În principiu instalaţiile de reciclare a
deşeurilor din materiale plastice se bazează pe obţinerea unor granule de plastic, care sunt
livrate instalaţiilor de profil.
Materialele refolosibile din plastic se depozitează pe platforme curate, separate pe
sorturi sau articole. Transportul se efectuează cu mijloace de transport adecvate, câte un
sort în mijlocul de transport respectiv. Livrarea se face în vrac sau în baloturi. Materialele
refolosibile mărunţite, măcinate, sau granulate se livrează în saci etichetaţi cu denumirea
produsului, grupa de clasificare, tipul materialului şi greutatea.
Infrastructura de colectare şi prelucrare pentru plastice nu trebuie stabilită la nivel
naţional. În general, aceasta este limitată la zone locale. Însă, mulţi consumatori care
doresc să recicleze deşeurile din plastic constată că nu există centre specializate de

15
preluare a acestor deşeuri. În multe zone au fost realizate proiecte pilot de colectare
separată a deşeurilor din plastic, în special a sticlelor PET, acestea având un rezultat
destul de bun.

6. Colecatarea si recuperarea materialelor refolosibile din

materiale textile
Colectarea materialelor refolosibile din textile este la fel de importantă ca şi a
celorlalte materiale refolosibile însă este mai pretenţioasă, mai ales în cazul celor
colectate de la populaţie, pentru că trebuie ca acestea să se facă separat, nu numai pe
tipuri de materiale (lână, bumbac, mătase etc.), ci şi pe grupe de culori (deschie, medii,
închise).
Prin materiale textile refolosibile se înţeleg produsele ţesute sau neţesute
tricotajele, din orice materie primă textilă, scoase din uz, provenite din gospodării din
gospodării individuale, unităţi militare, spitale, internate etc., folosite în industrie şi în
alte domenii.
În afara acestor materiale refolosibile din textile care nu provin din reziduuri
industriale (deşeuri, resturi, refuzuri, rebuturi ale proceselor industriale), mai există
următoarele feluri de materiale refolosibile din textile:
a) materiale textile refolosibile din lână şi tip lână provenite din reziduurile
industriale ca: deşeuri şi rămăşiţe de fibre şi fire, peticele noi de ţesuturi şi tricouri,
rezultate din procesele tehnologice de filare, ţesere, finisare, tricotare şi confecţionare;
b) materiale textile refolosibile liberiene şi tip liberian, care sunt rămăşiţe noi de
fibre, tricoturi şi neţesute, rezultate din procese de filare, ţesere, tricotare, finisare şi
confecţionare;
c) materialele textile refolosibile din bumbac şi tip bumbac, care sunt rămăşiţe noi
de fibre, ţesături, tricoturi şi ne ţesute rezultate din procesele de filare, ţesere, tricotare şi
confecţionare;
d) materiale textile refolosibile din mătase şi tip mătase, în care se cuprind
rămăşiţe noi de fibre, fire, ţesături, tricotări şi ne ţesute, rezultate din procesele de filare,
ţesere, tricotare, finisare şi confecţionare.

16
 Materialele textile refolosibile trebuie ca odată cu colectarea sau după aceea, să
fie sortate şi livrate pe culori sau grupe de culori. Prin grupe de culori se înţelege:
- culori deschise: gri deschis, bej, roz, bleu, galben;
- culori medii: roşu, albastru, verde, kaki;
- culori închise: maro, bleumarin, violet, negru.

7. Colecatarea si recuperarea materialelor refolosibile din cauciuc

Materialele refolosibile din cauciuc care intră în obligaţiile de colectare de
lafabrici şi de la populaţie sunt compuse în general din anvelope şi camere de aer uzate
sau sparte.
Anvelopele sunt constituite din materiale polimerice complexe cu un adaos mare
de diferite alte produse; recuperarea acestei valori adăugate sub orice formă, este mare
consumatoare de energie şi totodată periculoasă. Haldele de anvelope pot creşte uşor şi
rapid, creând nu numai probleme de folosire a terenului dar şi pericole pentru mediu.
Haldele se pot autoaprinde provocând incendii de lungă durată, cu efecte negative asupra
sănătăţii oamenilor.
Recondiţionarea prin reeşapare este universală, iar în ţările dezvoltate sevalorifică
prin această metodă peste 25% din producţia de anvelope. Cu o anvelopă reeşapată se
poate parcurge în medie o distanţă care reprezintă jumătate din rulajuluneia noi, dar
preţul ei este de aproximativ 3 ori mai mic. prin reeşapare se înlocuieştedoar banda
exterioară de rulare, care reprezintă cea. 1/3 din cantitatea de cauciuc inglobata in produs.

17
BIBLIOGRAFIE:

1. „Gestionarea deseurilor industriale” – note de curs – E. F. Mosnegutu,

2007

2.„Instalatii pentru reciclarea deseurilor” – I. Paunescu, G. Paraschiv;

Editura Agir, 2006

3. „Deseuri” – C. Capatana, C. Racoceanu; Editura MatrixRom, 2003

4. „Depozitarea, tratarea si reciclarea deseurilorsi materialelor” – O. Bold,

G. Maracineanu; Editura MatrixRom, 2004

18