m [Nm] loc si la schimbarea trepielor Eizo, de viteze, sint influentate foarte Peal mult de’ ritmul de cuplare a ae ambrelajului si de marimea ma- 1800] sei in miscare de translatie, de~ pendenta de sarcina utilé. 1600} | __ Reaultatel i ezultatele obfinute cu iH | ajutorul calculatorului FELIX —| C-256 arata ci este posibilé si- exc mularea in bune conditii a di- Sal feritelor regimuri de solicitare im a transmisiei, Foarte important este faptul cA, aplicind aceasta 200 __| metoda de cercetare fn faza de {Pi proiectare, se pot obline cu su- |_| fictent precizie eforturile uni- vat a tare maxime care vor apdrea in ++ Piesele transmisiel_ in timpul f | exploatarii. 1 _ Cercetarea teoreticd, cu ajutorul.calculatoarelor nume- Teac} ‘ee, a solicitarilor din organcle Fig. 135. Curba de vatiatio a momentuhii Tansmisiel poate fi extinsi si de risucire transmis de arborele planetar al Pentru regimurile de trecere unul autocamnon cu sareina utld de 10-10¢N, peste obstacole mari a automo- plecarea de pe loc. bilelor i de deplasare pe di ih i muri de diverse _categor Apare in acest fel posibilitaten objinerit prin calcul, tn faza de proledtare, leetivelor de solictiri le care vor it supuse ‘piesele automobilelor. aera a ape nora eee nid ta special la obtinesea virfurilor de soicitari 1a care sit supuse mece- 0 Of G2 03 04 05 05 97 a8 2 Ambreiaje 2.1, Rolul ambreiajului ‘Ambreiajul este inclus in transmisia automobilului in. scopul compensicii-prineipalelor dezavantaje ale motorului cu ardere interna, Sere constau in: imposibilitatea pornirii sub sarcind, existenta unei zone Ge functioare instabile gi mersul neuniform al arborelui cotit. Nece- Sfatea includerii ambreiajului in transmisia automobilului este determi- Sata de serticularitatile functionarii_acesteia, caracterizate mai ales de Cuplarea $i decuplarea cu motorul. Decuplarea este necesard la oprirea Si irinaren totala a automobilului sau 1a schimberea treptelor de viteze, jar euplarea este necesari la pornirea din loc si dupa schimbarea trepte- lor de viteze, Cuplarea lind a arborelui primar al cutiei de viteze ou ar- borele ectit al motorului, care are o turatie ridicatd, asigurd cresterea treptata si fara socuri a sarcinii 1a dinfii rotilor dintate si Ja. plesele trenemisiei, fapt care reduce uzura si elimina posibilitatea ruperii lor. Prin decaplarea transmisiei de motor, rotile dintate din cutia de viteze hu se mai-afla sub sarcina si cuplarea lor se poate face fard eforturi mari intre dinfi, In caz contrar, schimbarea treptelor de viteze este aproape imposibili, functionarea cutiei de viteze find Insofité de agomot pultr- ie iar uzura dinfilor este deosebit de mare putind avea loc chiar dis- trugerea lor. 2.2, Clasificarea si particularitafile de functionare ale ambreiajelor Cerintele principale impuse ambrelajelor automobilelor sint urm: toarsigr ie decuplare, sa izoleze rapid si complet motorul de transmisie pentra’ a face posibild schimbarea vitezelor far socuri; 1a cuplate, poring jin ssoteral cu transmisia, pentru a evita pornirea bruseé din lo a eetemobilulul si socurile in mecanismele transmisiei; in stare cuplats Si asigure o imbinare perfect intre motor gi transmisie, faré, patinars clementele conduse ale ambreiajului sd aiba momente de inerfie cit me feduse pentru miesorarea sareinilor dinamice in transmisie; si alba functiovare siguré gi de Iunga durat’; actionarea s8 fie simpla si usoaré regimul termie s& aibé valori reduse $i s& permit o bund transmitere 4 “4-— Caleutut #1 constructia automobilelori In mediul Inconjurator, iar constructia si fie simpla gi tehno- Ambreiajele folosite In constructia de automobile se clasific’ dupa modul de transmitere a momentului si dupa modul de actionare. Din punctul de vedere al modului de transmitere a momentului, am- breiajele se tmpart in ambreiaje simple si ambreiaje combinate. La rine dul lor, ambreiajele simple se impart in ambreiaje mecanice (de frictiu- ne), hidraulice si electromagnetic. Cele mecanice pot avea unul sat mai multe discuri de frictiune, pot fi cu arcuri dispuse periferie, cu are cen. tral spiral sau diafragma’ gi centrifuge sau semicentrifuge. Ambreiajele hidraulice pot fi cu prag fix, cu prag mobil sau cu. camera de cole tare, iar cele electromagnetice cu sau fara pulbere feromagnetica, Ambre iajele combinate pot fi mecano-centrifuge, mecano-hidraulice saul meca- no-electromagnetice, Din punetul de vedere al modului de actionare, ambreiajele de au- tomobile se impart in: ambreiaje neautomate, puse in functiune de forta musculard a condueatorului prin actionarea mecanici sau hidraulicd; am- breiaje automate, actionate hidraulic, pneumatic, electric sau vacuumatio, in funefie de pozitia pedalei acceleratorului, turatia si sarcina motorulut sau de pozitia pirghiei de schimbare a treptelor de vitezd. Uneori, sis temul de actionare a ambreiajelor neautomate este prevazut cu un sere vomecanism de tip mecanic, hidraulic sau pneumatic, care reduce efor tul depus de conduciitor. Particularitatile de functionare ale ambreiajelor sint caracterizate de diagrama cuplarit la plecarea din loc a automobilului, reprezentata in figura 2.1, la care pe abscisi este reprezentat timpul t, iar pe ordonatd a Momentul de frecare al ambreiajului M,, turafia motorului n, tura- fis transmisiei (parti conduse a ambreiajului) n, gi viteza de patinare intre partie conduse si conducatoare 0. Cuplarea ambreiajului 1a demararea automobilului incepe din mo- mentul atingerii suprafetelor de frecare ale partilor conducdtoare 1 cons duse (In eazul ambreiajelor cu frictiune) si se termina la egalizarea vite. zelor lor unghiulare de rotatie, La pornirea din loc a automobilului, ace. Kerarea maselor partii conduse a ambreiajului incepe de la vitesa une pptelor de viteza masele pieselor con ambreiajului, se rotesc deja cu o vitezA un- ghiulard 0, Procesul cuplarii ambre- injului (corespunzaitor timpu- lui t) consté din doua etape (fig. 2.1). Prima etapa (cu durata 1) incepe din mo- mentul atingerit suprafetelor de frecare, “cind momentul de frecare’ al ambreiajului mini atuncl cind momentul de frecare M, este egal cu ‘My=0 (punctul A), si se ter- momentul de rezistenté la deplasarea automobilului M,, a aivesasatiell Procesului de tunctionare al care actioneaz& asupra arbo. smbreiajulti la'demararea automobilulul, relUi ambreiajulul (arborele 0 , tul B, in care M,—M,. Din acest demarajulut automobilului si de reducerea caracter ate et (ta) pind 1a disparitia eh complet (unetl wenn dl rocesului de cuplare a ambreiajului se obse Dial de trecere crete dupt curba ABC. Tn punetul B, momentul Te"ocar este egal ct. momentul de reiseni a deplasare automab- de HeGind ineepe demararea automobilulul (plecarea din oo), Varatia lutfiet motoralai nin Umpul cuplisi este datt de eurba EGD, care ‘wet cd in prima aps, din momentul etingeit suprafeelor de frecer aratt fal’ £) $i pind la plecarea din loc a automobil nctal Gh (Pugh motorulul eres, iar fa a dua etapl, care dureacd pind la sfir~ Sit patinar (punetl’D), vrata motor seade, Curba FD. cara Sey ebed varia(ia turatiel transmisiei (par{ii conduse a aml eal) he feri’sind din momentul egalizdrii momentelor (M,—M,), Po RID, unde devine egala cu turatia motorulul (1e—0), Visa, dea: See cae Pe et Sa aad mba inti ii, confor z Sea ear T) patinarea este totals, lar 1a sfirital el (punetal K) cu Patingreticalaritatile procesului de functionare descris mai sus. se re. Harte iajele mecanice, Gar sint valabile §L entra celle tp [Sei modal de transmnitere a momentulul este diferit imar al prment, se trece in a Ueth) este viteza unghiularé a arborelui intermediar. tnlocuind pe & in relatia (2.7), rezulta: etn -(2) ‘ul de inerfie 1, se poate seri loaga cu relatia (2.6): in care (2.8) je si pentru arborele Cunoseind moment ‘ie si intermediar o relatie anal ‘ - Pritt h-(2) (0) @: ot, Teste viteza unghiularé a arborelui intermediar ina- In care Oe = inte de intrarea in angrenare a rotilor sporelui intermediar dupa angrenarea rotilor. yhivlara a ari 5 sane alocuind aceste valori in relatia (2.8), rezultl: Pr Hettaeiy (2) (o : P si P” sint exale, Daca se tine seama e& perculiile dintre relatile (2.6) §1 (2.10), s¢ abtins wo, 2 este viteza un~ iar yi (20) facind raportul z ea) ‘Aceasta relatie poate fi scrisa si sub forma: rc ‘ 14 —0)—Cat hy: (2) one Cot) (2)-2:(4) tn care inlocuind f= 2-2, se obtine: ze 1,0, —0.) Unt Ip) Ont fen IO ee 5 in aceasta relate se poate determina viteza unghiular’ 0) ¢ (act Tp Oke L0 04, en Cat Tyee .Inlocuind pe ® in relatia (2.6 pas Talecnimbarcs ‘trepeclor do viene detuplaced tease ae Pryce Mn alta) : Gatipeth eu Din mmometn,gcenstd relate rezulté ci momentul pereutiet depinde de s eS ae Pe dat le $i de diferenta vitezelor unghiulare ae intl, care se poate Tealiza decuplind motorul de restal waenne oe eee eee iplind motorul de restul transmisiei, cu In acest caz, presuy a b ipunind ca roata dit inn" nd me a ia," ol F el ceca, stnel ny rlale 20) Lip Ta hey (Gm ten 4) Tp Btly kar a on bertna eae (2.14) $i (2.15), rezulté cd momentul percutiei ed eee Nie ee treptelor se face cu an dtse ale ambreajult gi de dferenta ari"on TH! Pelion con- Raportul dintre percutiile P, gi P este: z Pyrs= 6 (2.16) Dac se fine seama de faptul ca 2 ine seama de faptul c& momentul de inert aise ame Ip este de cia el ma mic desit momettul de le al maselor motorului Im, neglijind raportul 2, se obtint _ 2, e: (2.12) i be aoe eee expresie, rezult urmatoarele: percutia P, Dicekere ot ‘aport cu percufia P, cu cit momentul de inerfi om svi al roll pce fee I ismitere i are valori mai reduse, deoarece raportul este ; mare decit ré = ; ‘a eee raportul a In consecinta, pentru reducerea percutiei la snares wep a cade ven de carr dea ei, ele Ge Sponge imi da er rs Ramee na te pale unghiulare ale & ce urmeazd si fie ct e ele rag ly ch cm 54 2.4, Construcfia si caleulul ambreiajelor mecanice In constructia de automobile, ambreiajele mecanice (de frictiune) au ccapitat raspindirea cea mai largi, dat find faptul ef ele satisfac fn bund ciples eerinjele principale, respectiv: sint simple, feftine, sigure in mijoatare, ujor de manevrat gi au momente de inertie mici ale plese explartil ‘conduse. Functionarea ambreiajelor mecanice este bazati pe Wlolirea forfelor de frevare ce apar intre suprafetele pirtilor conduse gi conducdtoare ale acestora, 2.4.1. Construetia ambreiajelor mecanice “Ambreiajele mecanice folosite in constructia de automobile pot aveu unul sat doud discuri de frictiune, functie de mérimea momentului transmis. Dintre ambreiajele simple, utilizarea cea mai larga au cApatat-o cele ‘cu un singur disc de frictiune, datorité simplitatii constructiel, greutatit Seduse si costului mai mic, Constructia ambreiajului mecanic cu un sing igur dise, cu arcuri periferice, este data in figura 2.3. Folosirea acestul ernbreiaj se recomanda atunci cind momentul transmis nu este mai mate de 700-800 Nm, Momentul maxim transmis de ambreiaj depinde de forta dezvoltaté de arcuri, de dimensiunile discurilor, de coeficientul de frecare si de numarul suprafetelor de frecare. Posibilitatea marimil. coe- ficientului de frecare pentru materialele existente este limitata; marirea diametrelor discurilor este, de asemenea, limitati de dimensiunile vo- {antului motorului, iar forta dezvoltaté de arcuri nu poate fi oriclt de mare, deoarece creste in mod nepermis incdrcarea specified, iar actio- farea ambreiajului se face mai greu. Din aceste motive, la transmiteres Unui moment mai mare de 800 Nm, se recomanda folosirea ambreiajulut ‘eu doud discuri, de tipul celui reprezentat in figura 2.4. Cresterea momenttlui de frecare prin marirea numérului discurilor ambreiajului nu aduce schimbari fn schema de principiu a acestviay STimpune doar marirea de piese similare. O oarecare dificultate con Strectiva la aceste ambreiaje o constitule necesitatea asigurarii unet Yeplasdei forfate a disculul de presiune interior 1, in scopul obtineril unei decuplari rapide si totale. © influenta deosebita asupra constructiei ambreiajelor mecanice 0 are dispunerea arcurilor de presiune, care pot fi centrale sau periferics. In functie de numarul lor, arcurile periferice cilindrice se dispun Pe re finctie cs multe cercuri, 1a distanfe egale, dupa cum se arata In figurile 2.3 §1 2.5. aa. “Ae areulul central 1 se confundé cu cea @ arborelu! ambreiajului, aga cum ge arata in figura 2.6. Din punct de vedere conssuoii”, “So Sie for fis elleoidate — cilindrice, conice sau parabolice (fig. 2.6), sau conice sub forma de diafragma (fig. 2.7). ‘Tendinjele de obtinere a unei plecéri din loc eft mai line si de N90 care eat ket ambrelejulul au dus la construirea gi ulizarea arbre: Trace Schnicentrifuge, la ‘care presiunea dintre discuri se asigura ait Fig. 213. Solufit de solidarlzare a discului de presiune cu volantul: — la ambelajin monodise; 0 se — Ia ambrelajul bldise; 1 — fife fixat in caressa; een ee elit entra inet Imermediar; 4-—~ proeminenta cared Discuri de presiune. Pentru a asigura o presare uniform a gar niturilor de frictiune, discurile de presiune trebuie si fie rigide, iar pentru a zeduce temperatura suprafetelor de frecare trebuie s& aibi o mas& suficient de mare, condifie necesara pentru preluarea unei canti- tati de céldurd oft mai mari, La ambreiajele monodise, in seopul imbu~ natitirii transmisiei de caldura, discurile de presiune 'sint prevazute la exterior ci aripioare de ricire, de forma paletelor de ventilator. Unele discuri de presiune sint prevazute cu canale radiale de ventilatie. Tn scopul transmiterii momentului, discurile de presiune trebuie si se roteasci impreun’ cu volantul motorului gi sé ib’ posibilitatea, tn momentul decuplarii si cuplirii ambreajului, si se deplaseze de-a lungul arborelui acestuia, Solidarizarea la rotire a discurilor de presiune cu volantul motorului se poate realiza in mod diferit, dup cum se arata in figura 2.13. Discurile de presiune trebuie si aibé o rezistenta mare la uzurd gi de aceea ele se executa din font perlitics. Discurile cu diametre mari, care sint supuse unor solicitari dina- mice mari, se recomand si se execute din fonté cu adaosuri de nichel, mangan gi silicon, Duritatea discurilor de presiune se recomanda si fie HB=170... 230. ‘Arcuri de presiune. Dup’ modul in care sint dispuse, arcurile de presiune ele ambreiajului pot fi periferice sau centrale. Arcutile periferice sint cilindrice, iar numérul lor depinde de mari- mea diametrului exterior al garniturii de frictiune, dupa cum se arat fn tabelu) 2.1. Odata cu eresterea numarului arcurilor, diametrul sfr- mei arcului se poate micsora, ceea ce face ca la diametre egale ale arcu- tilor, elasticitatea lor si creascé. Aceasta prezinté importanta si din punctul d2 vedere al lungimii arcurilor, care trebule si fie cit mai mica Pentru a evita incdlzirea dintre arcuri si discul de presiune, intre ele se monteezi saibe termoizolatoare 1 (fig. 2.14, 4), confectionate din ace- lagi material cu garnitura de frictiune. Arcurile periferice se centreazi pe discul de presiune cu ajutorul unor bosaje ale acestuia (fig. 2.14, a 5i 0), care au gi rolul de a menfine arcurile la locurile lor, atunci cind fortele centrifuge tind s& le deplaseze. 63Tabetut 2.1 ‘Numérul areurilor de presiane, funefte de @iametrat ‘garalturll de Frieqinne Dianetel eter al greta) eee [Namiralarere de presiane pind 1a 200) 6 Arcurile centrale pot fi cilindrice (fig. 2.15, a), conice (fig. 2.15, b) wa tip diafragma (fig. 2.15, c). Arcurile conice pot avea o caracteristicd reliniar, ca urmare a scoaterii din functiune a unor spire, pe misura e creste deformatia lor. Arcurile diafragma au forma unui trunchi de ‘on, cu brafe elastice, formate prin tAieturi radiale, care servese drept virghii de decuplare a ambreiajului, Ele au o caracteristicl neliniard. Modul de functionare a arcului diafragma este ardtat in figura 2.16, Fig. 2.14, Montarea arcusilor de pre- siune periferice, Fig. 2.18. Constructia arcurtlor centrale, 54 Fig. 2.18. Functionarea arcului distragma, unde se prezinté schema ambreiajului cuplat (fig, 2.16, a), a ambreia- jului decuplat (fig. 2.16, 0) si fixarea arculul pe discul de frictiune (fig, 2.16, 0), ‘Arcurile centrale nu se incilzesc de la discul de presiune, ceea ce permite menfinerea calititilor lor elastice timp indelungat. Atit arcu- tile periferice, cit si cele centrale, se executa din ofeluri speciale cu adaosuri de mangan, avind duritatea HRC=40.... 45. Pirghii si mansoane de decuplare. Pirghiile de decuplare pot fi for- jate liber satr matritate, Num&rul for nu poate fi mai mic de trei §i de- pinde de dimensiunile ambreiajului. Pirghiile de decuplare trebuie si aibé o cinematica corecté, Dacd articulatiile ar fi fixe, rotirea pirghiilor ar fi impostbilé, deoarece punctele de articulatie se deplaseai pe un are de cere, in timp ce discul de presiune are numai posibilitatea depla- sirii axiale, Diferite solufii privind constructia si fixarea pirghiilor de decuplare sint date in figura 2.17. Pentru reducerea pierderilor de frecare 1a decuplarea ambreiajelor, pinghiile se fixeazi in articulatii cu reazeme cu rulmenti si arcuri, Uti: lizarea lagarelor cu alunevare nu este recomandabilé, deoarece, sub acti- unea forfelor centrifuge si a temperaturii, lubrifiantul devine fluid si este expulzat spre exterior, creindu-se posibilitatea griparii articulatiei. Pirghiile de decuplare rigide se executé din otel carbon, se cilese in ulei si se cianureaza lao adincime de 0,2 mm pe suprafejelé de lucru, Pirghiile de decuplare elastice se executd din ofel cu_continut ridicat de carbon si se edlese tn ulei, Ia 0 duritate HRC=43... 45. In scopul functionarii normale a ambreiajului, este necesar ca supra- fefele de contact ale capetelor interloare ct mangoanele de decuplare Sise afle fn acelasi plan. Pentru aceasta, toate solutile constructive aratate fn figura 2.17 sint Prevaizute cu guruburile de reglare 7. ‘Mangoanele de decuplare pot fi construite tn aga fel fncit si se depla- seze direct pe arborele ambreiajului sau si se deplaseze pe o bucsa fixata pe carcasa ambreiajului. Cele care se monteaza direct pe arbore Prezinta dezavantajul c& sint supuse unei uzuri intense tot timpul func ciiateateis tices sitaiinenlii: _Fig. 2.17, Construetia gi fixarea pleghiilor de decuplare: © sb — pirghit rigide forjate; © st d— pirghit elastice matrtate, tionarii motorului, chiar atunci cind ambreiajul este cuplat, deoarece ar~ borele acestuia se roteste. Daci mangonul este montat pe bucsd, uzura este mult mai mica, dat fiind faptul cA frecarea intre suprafetele de contact are loc in directia axialé numai fn timpul cuplirii si decuplarii ambreiajului, Mangoanele de decuplare sint prevazute cu rulmenti de presitine care pot fi axiali (fig. 2.18, a), saw radiali axiali (fig. 2.18, b) sau cu inel de grafit (fig. 2.18, ¢). Solufia cu inel de grafit se utilizeaza in special 1a autoturisme; intre inel gi pinghitle de decuplare se afli o saibi metalici 1 fn scopul prote- j8rii suprafefei inelului de grafit 2. Aceasté constructie prezinta avanta- jul c& este simpla si nu are nevoie de ungere. La constructiile moderne, rulmentii de presiune, de asemenea, nu au nevoie de ungere, deoarece sint Inchisi ermetic intr-o carcasi metalicd, in interiorul céreia se intro- duce Iubrifiantul la montare, Careasa si carterul ambreiajului, Carcasa ambreiajului se fixeazd pe volantul motorului si serveste drept cadru de montare pentru pirghi- ile de decuplare, arcurile de presiune si elementele de solidarizare a discurilor de presiune cu volantul. In partea centrala are o deschizitura Fig. 218, Constructia manjomelor de decuplare. prin care trece arborele primar al cu~ tiei de viteze si mansonul de decuplare, iar in scopul asigurarii unei acini bu- ne, carcasa este previzutd cu ferestre de aerisire (fig. 2.19). Fixarea carcasei pe volant se face cu suruburi, far centrarea cu. stifturi sau cu ajutorul unui umar executat pe volant, Carcasa ambreiajului se stan- feazi din tabla de ofel cu confinut re~ dus de carbon, La unele constructii, carterul am- fg. 2.19. Constructia careasel_am- breiajului se executa impreund cu car- ‘bretajubal. terul cutiei de viteze, iar la altele se- parat, Forma si dimenshunile carterului depind de constructia ambrela- jului. Carterul poate fi dintr-o singura bucata, si atunci se toarni din fonta, sau din dowd bucdti, solutie la care ambele plese pot fi turnate din font, sau numai jumAtatea superioard turnat din font, iar cea inferi- oar jtantata din tabla de ofel. Carterul ambreiajului se’ centreazi si se fixeazA pe carterul volantului, iar in partea cutiel de viteze pe flansa capacului rulmentului de la arborele primar. 24.2. Parametrii principali ai ambreiajelor mecanice Parametrii principali ai ambreiajelor mecanice, care servese 1a apre- cierea si compararea conditiilor de functionare sint: coeficientul de sigu- rant B, presiunea specified pp, lucrul mecanic de patinare I si tidicarea temperaturii pieselor ambreiajului In timpul patinarii At. Coeficientul de siguranfa ®. Functionarea normalé si transmiterea integral @ momentului maxim al motorului, Mw este posibil& daci mo- mentul de frecare al ambreiajului M, este: MPM (2.18) La stabilirea valorii coeficientului de siguranta Q, 1a inceputul pro- iectarii ambreiajului, se utilizeaz’, de obicel, datele statistice existente, luind in considerare’ tipul si conditiile de exploatare ale automobilului, precum gi particularitatile constructive ale ambreiajului respectiv. Coe- ficientul de siguranté se alege tinind seama de uzura suprafetelor de frecare, de conditia de protejare a transmisiei impotriva. solicitérilor date dé momentele de inertie, jinind seama si de faptul ca nu este per- misi functionarea indelungaté a ambreiajulul in regim de. patinare. La mérirea coeficientului de siguranté, Iucrul mecanic de patinare seade, ceea ce face ca durata de functionare a ambreiajului.si creasca. Odata cu micgorarea lucrului mecanic de patinare se micsoreazd si tim- pul de patinare, cea ce duce la imbunatétirea demarajului automobi- lului, Trebuie avut in vedere faptul cf, totodaté, marirea coeficientului de siguranté duce la necesitatea aplicarii, unei forte mai mari la pedala pentru decuplarea ambreiajului, ceea ce face ca munca goferului sa fie mai obositoare. Cresterea peste 0 anumita limita a coeficientulut de sigu- ranté nu este recomandabilA i din punctul de vedere al: protejirii trans- 3 ormisiei impotriva solicitarilor dinamice. In acest caz, ambreiajul este pree Tieid si nu poate asigura o patinare a discurilor 1a solicitari de virf, EES ce creeazd condifii pentru distrugerea elementelor transmisiei. ‘Lutnd in considerare toate aceste cerinte contradictorii, se reco: manda ca valoarea coeficientului si fie adoptata in urmatoarele limite: fa autoturisme, B=1,2...1,75; la autobuze gi autocamioane care lu- ‘creaza in conditil normale, ja autocamioane care lucreazd In conditii grele, B=2. jjele semicentrifuge, coeficien- tul de siguranta trebuie sa aiba valori mai mici, P=1,1...1,3, deoa- rece, la aceste constructii, momentul de frecare creste si ca urmare a faefiuinit forfelor centrifuge ale contragreutafilor, odati cu marirea tura- fiei motorului, La cuplarea ambreiajului, actiunii de presare a arcurilor ise opune frecarea dintre diferitele piese ale ambreiajului. Aceasti forta de frecare este mica la ambreiajele cu un singur disc si creste odaté cu numrul discurilor, De aceea, la ambreiajele cu_mai_multe discuri, se Tecomanda ca valoarea coeficientului de siguranfi sa fie majorata cu 15....201/, fati de valorile recomandate pentru ambreiajele cu un sin- gui dis. Presiunea specificd py. Raportul dintre forta arcurilor de presiune F si suprafata de frecare a ambreiajului A reprezint& presiunea speci- ficd pp a acestuia: EL 68My A iaMD+a"(D—d unde: i este numarul suprafetelor de frecare; 11 — coeficientul de fre- care; D — diametrul exterior al garniturii de frictiune; d — diametrul interior al garniturii de frictiune. In relatia de mai sus, Po 2.19) (D+4a(D—a) (2.20) gi @.21) Din considerente de zur a suprafetelor de frecare, presiunea spe- cific a ambreiajului se admite in urmatoarele limite: pentru garniturile de fricfiune pe bazA de azbest py—0,17...0,35.N/mm*, iar pentru cele metaloceramice y=1,5...2,0 N/mm®, Schimbarea presiunii specifice se obtine prin utilizarea unor arcuri de dimensiuni diferite. In cazul dis- curilor de fricfiune cu diametre mari, peste 300 mm, viteza de patinare in zona perifericd a acestora atinge valori foarte mari fapt pentru care se Tecomanda ca presiunea specified s& fie adusi la limitele ei inferioare. La valori mai mari ale coeficientului de siguranta, se admit presiuni spe- cifice mai mari, Lucrul mecanic specific de patinare 1, Durata de functionare a am- breiajului depinde mai ales de numérul cuplarilor si decuplirilor, de- oarece gatniturile de frictiune se uzeazd intens in timpul patinarii. In medie, la un parcurs de 100 km, in condifii de oras, ambreiajul se cu- pleazi de aproximativ 500... 600 ori. Cuplarea ambreiajului este inso- fita de efectuarea unui Iuera mecanic de patinare, atit in cazul pornirit din loc a automobilului, cit si in cazul schimbarli treptelor de viteza. 68 ee a at dem iaginneees Junga durata si de aceea se considera drept spe -gim. TLucrul mecanic de patinare al ambreiajului, 1a pornirea din loc a automobilului, se determina cu ajutorul relatiei arora WEES in care: n este turafia motorului in momentul pornirii din loc a auto- mobilului, care poate fi 500—600 rotimin; r — raza roti, iy, — raportul total de transmitere; p — coeficientul rezistenfei totale a drumului; k — coeficient de proportionalitate. Coeficientul de proportionalitate k araté gradul de crestere a mo- mentului de frecare, in timpul cuplirii ambreiajului, Se adopta: pentru autoturisme k=30—-50 Nmjs, iar pentru autocamioane si autobuze k=50—150 Nm/s Deoarece, lucrul mecanic de patinare L, ca mérime absoluté, nu poate caracteriza solicitarea ambreiajului si nici rezistenta lui la uzurd, in acest scop se utilizeazd notiunea de lucru mecanic specific de patinare |, care reprezintd raportul dintre lucrul mecanic de patinare L si supra- fata de frecare a ambreiajului A: " (2.22) L a Un ambreiaj este considerat satisfaicitor din punctul de vedere al rezistentei la uzurd, dac 5—25 Nm/cm? pentru autocamioane pint la 5 KN; 1=40—60 Nm/cm? pentru autobuze si autocamioane peste OkN; '=100—120 Nm/cm? pentru autoturisme, Cresterea temperaturii pieselor ambretajului At, Lucrul mecanic de patinare se transforma in cildurd, ridicind temperatura pieselor ambre- fajului, Din aceastA cauzi, garniturile de fricfitme functioneazi in con- igrele, daca se ia in considerare slaba conduetibilitate termicd a aces- tora. Deoarece, timpul de cuplare este mic si schimbul de cAldura cu exteriorul este foarte redus, rezulté ca piesele metalice, respectiv volan- tul motorului si discurile de presiune, trebuie si iba o masa suficient de mare pentru a putea absorbi cildura rezultata, far a provoca 0.fn- cilzire excesiva a acestora si in special a garniturilor de frictiune, care {in asemenea conditii, se uzeaza repede sau se carbonizeazi. "Avind in vedere faptul c& lucrul mecanic de patinare cel maii mart se produce la plecarea din loc a automobilului, aprecierea si comparares ambreiajelor din punctul de vedere al incalzirii se face pentru aces regim, Cresterea temperaturii pieselor ambreiajului in timpul patinaril se determina cu relatia: (2.23) (2.24 in care: L este luerul mecanic de patinare; 1 — coeficientul care arat a cita parte din lucrul mecanic ce se transforma in cildurd este prelt ati de piesele considerate; m, — masa pieselor ce se incdlzesc; =500 Jitke-°C) — cildura specified a pieselor din fonta si otel. Coeficientul a se adopt astfel: a=0,5 — pentru discul de presiun si volantul ambreiajului monodise, precum i pentru discul interme 6diar al ambreiajului cu doud discuri; 10,25 — pentru discul de presi- une exterior si volantul ambreiajelor eu doua discuri, Din punctul de vedere al incdilzirii pieselor si al rezistentei 1a uzurd, se consider ci un ambrelaj # fost bine dimensionat daca valorile cres- terii temperaturii in timpul unei cuplari 1a o pornire cu treapta intii de viteze se incadreaza in limitele: At=8—15°C. Procedind invers, respectiv adoptind cresterea temperaturii in. tim- pul cuplirii cu relafia (3.26) se poate calcula masa volantului gi a discu- rilor de presiune, necesara pentru a asigura absorbirea caldurii si a nu permite ineilzirea lor excesivé. In scopul limit4rii tnedlzirii ambreia- jului, trebuie ca, prin constructie, s4 se prevada misuri pentru o bund ventilatie a acestuia, 2.4.3. Calculul ambreiajelor mecanice Dimensiunile principale ale ambrefajelor mecanice se determina din conditia transmiterli prin ambreiaj a momentului maxim al motorului, pe seama fortelor de frecare realizate la cuplarea lind a ambreiajului, Calcul! pieselor principale permite verificarea acestora in conclifiile unor solicitéri complexe, care iau nastere in timpul functionarii ‘Suprafafa de frecare. Pentru a putea transmite momentul motoru- lui, ambreiajul are nevofe de o suprafati de frecare a carei marime se determina cu relatia: A=n(Rinas—Rinin) (2.25) fn care Rp §1 Rnin Sint razele exterioare si interioare ale garniturilor de frictiune, iar deste numérul acestora (i=2n), n find numérul. discu- tllor de frictiune. Raportul dintre suprafata de frecare A si momentul maxim al mo- torului se noteaz cu i, adica: 4 im Ze 2.26) si atunei se poate serie: AMy=2(Rinas—Rinin) i. Raportul dintre raza minima gi cea maxima este: B, 0,53 .. 0,75, R, AMy=aRimas(1—e*)i, de unde: aah eae . (2.27) ‘Valorile coeficientului 4 fn functie de tipul ambreiajului si al auto mobilului sint date in tabelul 2.2. 70 Tabetat 2.2 otile coetefentulal d pentra diferite ambreiaje ‘Tp aatomedis ‘ipo ambrtaut a Autocamioane si autobuze cou um singur dise cou dou diseart Autotarisme ‘cu un singur dise Raza maximi a garniturii de frictiune se mai poate calcula si cu ajutorul relatiei: ig B Rnez=1,58" 2.28) in care My este momentul maxim al motorului, in Nm, iar B — un coeficient ale cirui valori se adopt astfel: pentru autoturisme B=4,7; pentru autobuze si autocamioane B=3,6; pentru automobile specidle B=19. Cunoseind raza maxim’ Rs si raportul ¢ adoptat, se pote deter- mina raza minim& Rms, iar raza medie Rneg se caleuleazi cu relatia: 2 (Renae —Rinin) 8g Bb) , (2.29) sau aproximatiy, cu o relatie mai simplA: Rant By Res (2.30) Relatiile de mai sus se utilizeazé atft pentru ambreiajele cu un sin- gur’disc, cit si pentru cele cu doud discuri, la care ins presiumew spe- Cifica este de aproape dowd ori mai mic. 'Dimensiunile recomandabile pentru garniturile de frictiune sint date in tabelul 2. In constructia de automobile, diametrul exterior al garniturit de frictiune rar depiseste 350360 mm. Daca in urma caleulului efectuat, valoarea acestuia este mai mare, atunci se recomanda utilizarea ambre- igjului cu doud discuri, Arcurile, Forta arcurilor ambreiajului se determina din conditia transmiterii momentului_ maxim al motorului fara patinare in timpul funetionarii, Momentul de frecare al ambreiajului M,, care ia nastere datorité. presirii discurilor conducitoare si conduse, se determin cu relatia: t M=iPURmetr 231) 1n care: i este numérnl suprafetelor de frecare; F — forta de apasare pe iscul de presiune; ~ — coeficientul de freeare; Raq — raza medie a garniturii de frietiune. mTabelul 2.9 Dimensiunile gueniturtlor do frioplune ee ne aati ‘oem ata seit, 100 ea 3 110 2% 3 125 38 150 38 225 150 a5 250 155, 405, 35 280 165 508 38 10 175 4 195 4 Conditia transmiterii integrale a momentului maxim al motorulul, i patinare, este data de relatia (2.18) si se poate serie: BMa=iF Ut Reds (2.32) de unde se poate determina forta de apasare F pe discul de presiune: Bie 1B Daca ambreiajul este prevazut cu un are central, fara multiplicarea fortei, atunci forta dezvoltaté de arc F, trebuie sa fie egala cu forta de apisate necesar’ F, respectiv: Fer, (234) In cazul cind ambreiajul are are central ct: pirghii de multiplicare a fortei, (2.35) unde K este raportul de multiplicare al pirghiilor. Pentru ambreiajele cu arcuri periferice, PazF., (2.36) unde 2 este numarul arcurilor de presiune, _ Numérul arcurilor de presiune, dispuse periferic, se adopt in func tie de marimea garniturii de frictiune, conform datelor din tabelul 2.1, 2 Tabetul 2.4 Parametsit eonstructivi ai arcurilor periferiee Fords age Ps Diametrt exter, | Ttihines deuora | Namdrat ‘tees | ‘one 4 Forfa maxima a arcurilor periferice se recomanda sa nu fie mai mare de 1000 N, Citeva date privind arcurile periferice ale ambreiajelor sint prezentate in tabelul 2.4. Se observa ci diametrul exterior al majorititii areurilor periferice oscileaza in limite foarte strinse (17...30 mm), iar findlfimea de Incru este aproape constanté (~40 mm), ceea ce permite utilizarea acelorasi arcuri la diferite ambreiaje, bineinteles schimbind numai diametrul sirmei de arc, Tendinta de a obtine o repartizare cit mai uniforma a presiunil pe suprafetele de frecare duce la marirea numi- rului arcurilor de presiune, ceea ce permite ca rigiditatea lor s& fie mai mica. Dimensiunile arcurilor si, profilul sirmei de are se aleg din consi- derente constructive si apoi, prin calcul, se determina efortul unitar de torsiune +, sageata f gi rigiditatea ¢ a arcurilor. Relatiile de calcul si coeficienfii necesari pentru arcurile cilindrice si conice sint date in ta- belele 2.5 si 2.6. Efortul unitar de rasucire admis pentru arcurile ambreiajelor este (00 N/mm®. nt Arcurile ambreiajului funefioneazd dupd un ciclu asimetric, coe~ ficientul de asimetrie fiind R=0,8...0,9. La areurile cllindrice, numa- ral de spire se alege in asa fel incit, la deformatia maxim, distanfa din~ tre doa spire apropiate sA nu fie mai mici de 1 mm. Numarul total 7Tabelut 2.5 [Relat de caleut penta areurle ambrelautat | hal Sonu semel | Teal rat ogee ||, | SS: eigae Nin cman | 8D | SPD Gat 1% Get rr ate ny oat ome | MET fis()]} < te 16 n(retn) (+A) Hy | cunaic | EP | 5557 et te T ss ase | °° Gat aera fs Fen 4 Gat @ mie Ree Ji (2) 7] | — 1 cote __ ows | aaeeet | (5)] | areas cima ate Ge. at om apa nF cut ante fui (@ “(ll eee ‘Pentru sf Av. tabotal 26, Observatic. S-au ullzat nota: F 4— fora dewvoltatt de are; D — dlametrut medtu al arculul; m — numBeal de spire ximi a arculut conic; 7, — sigeata caleulatA pentru arcul ellindre eahivalent vind Daa, Gre Nim? — moduli de elastilate tranaversal, nt ie sk sn tate | ane] a a PSPS ME fam i fia sue [on ne 4 ser] aaa |. on | | |e de spire trebuie sd fie cu 1,5...2 spire mai mare decit cel calculat, considerind ci cele situate la’ ambele capete nu sint spire active (tabe- lul 2.4), La arcurile centrale, in scopul reducerii indltimii lor, se reco- manda utilizarea arcurilor elicoidale conice, telescopice. In cazurile arcu- rilor de retragere, previzute la capete cu ‘ochiuri de fixare, calculul se efectueazi pentru’ conditiile de montare, cind intinderea lor este mult mai mare decit in, timpul funetionarii. 74 Fy Fee Fig, 220. Schemé dé calcul pentru areul diafragmt. Pentru calculul arcului central diafragmé, se utilizeazi schema din figura 2.20. Forfa arcului diafragmé la prestringere F, este data de relatia: bya Ht ; IG alae ee In care: f=0,24...1,7 mm este sdgeata de prestringere; E — modulul de elasticitate. Forta de decuplare F, se determina cu relatia: aBi fey, bff Mf boa he - tel fg —f Saar a eee in care fp este sigeata arcului de decuplare, Sigeata f, se determina finind seama de faptul cA, pentru a evita cresterea infinitd a rigiditatii, conul arcului se taie in lamele, dup gene- ratoare, feels ft. (2.39) in care J} este sigeata datoritd rotirii sectiunii arcului, iar jf — sageata datorita deformatiei elastice a lamelelor, care iau nastere Ja taierea co- nului, gi care se determina cu relatiile: firh pe, 8A tion ee Es unde 7 este raportul dintre latimea efectiva a lamelelor si lungimea plind a perimetrului total la raza medie a lamelelor, care se determina cu relatia: (240) ean tee Bre (24a) in care z este numérul lamelelor. 5Verificarea arcului diafragma se face prin determinarea efortului echivalent la decuplarea ambreiajelor, cind arcul trece prin starea pland: eer ajo el ent 2am Ca In care: 1=0,25 este coeficientul lui Poisson pentru ofel: a. ® Oak= unghiul de inclinare a arculut; a m* Solicitarea unitard echivalenta ¢,, se compara cu limita de curgere a materialului, atunci cind numérul de cicluri este mic (sub 10%), sau Tabelul 2.7 Materiate pentew areari ‘pul arcre Materia sna ‘Arcuti elicaidale ¢1 conice Are 2 795-49 ‘Arcuri diafragma are t 795-49 ‘Arcurl foarte solieltate o1e-65 80-00 cu limita la oboseala a materialu- lui pentru ciclul pulsator de com- primare, atunci cind numérul de Cicluri este mare (aproximativ 10). ‘Materialele recomandate pen- tru. confectionarea arcurilor de ambrefaj sint date in tabelul 2.7, Arcurile se calese in ulei si apoi sint supuse unei reveniri, du- PA care trebuie si aiba o duritate HRC=38.... 45. “Arborele ambreiajului, Sectiu- nea periculoasi a arborelui am- breiajului (arborele primar al cu- tiei de viteze) se afl pe lungimea canelurilor de-a Iungul cirora se deplaseazi butueul discului de frictiune, dupa cum se araté in figura 2.21. Momentul de torsiune pentr verifiearea arborelui se consider‘ momentul transmis de ambreiaj, majorat cu 20% pentru a tine seama i de eforturile de incovo- Fig, 221. Schema de cateut pentru arbo- iere: ‘ele ambreiajulu M=12 OMe si deci ‘ Mi 68.My o2ph DP 2.49) {in care D, este diametrul interior al canelurilor arborelul. Efortul unitar de torsiune admis este ta—100...130 N/mm?, Atit canelirile arborelut cit gi cele ale butuculul se verified la strivire si for- fecare: sv, splovaom Sep sup} D3)" 1716 (DD) re Pentru conditii normale, se recomanda grele I=1,4 D,, Eforturile unitare admise la strivire si forfecare trebuie s& aiba valori cuprinse in limitele 20—30 N/mm’. __ Elemente de fixare si ghidare. Fixarea si ghidarea discurilor de pre~ siune pe carcasa ambreiajului saul pe volant, la ambreiajele cu un sin gur dise, se poate face cu ureche (fig. 2.22, a), sau cu bolt (fig. 2.22, b), La ambreiajele cu doua discuri, fixarea si ghidarea lor se fac cu prezoa- ne (fig. 2.22, ¢). Urechile si bolturile de fixare si de ghidare se verificd la strivire: My =D, iar pentru condifii peal (247) unde 2 este numaral de urechi sau bolfuri, e 4 : eral ae | é. | Bol, de ghdore Dise depresune a) 8 rene lb ¥ Fig. 222. Schemi de caleul pentru elementele € Ge tixare sl de ehidare ale Giscurlsr de pre= > siune.si la forfecare eae. T= Read Prezoanele se verificé la fncovoiere si intindere, Tinind seam: faptul ek momentul motor de la volant se imparte pé discurile de siune 1 si 2, proportional cu’ suprafetele de frecare, forta F, est doud ori mai mica decit forta F, (discul intermediar 1 are dou fefe de frecare, iar discul exterior 2 numai una). Efortul unitar de incovoiere se calculeazd la baza prezonulul, in sectiunea periculoasé: " pram Maat), unde: d este diametrul minim al prezonului; z — numirul de prezoane, La intindere, fiecare prezon este solicitat de forta Fy, datorité arcu! rilor de presiune: ome (2.50) Efortul unitar rezultat tn prezon Gya—a)+6, i ai citi’ Pr +0, nu trebuie si fie mai ‘Tot la intindere, sub actiunea fortei F,,, se calculeazd si suruburile 43, prin care se fixeaza carcasa antbreiajului pe prezoane. Discurile de presiune 1 si 2 se verificd la presiunea de contact, dupa cum urmeazi: q My arid? Rd" Cm tn care 1; i ls sint grosimile discurilor de presiune, iar dy diametrul pre zonului. Efortul unitar admis la strivire, pentru toate tipurile de elemente de ghidare gi fixare, este de 25 N/mm, Hlementul elastic. Parametrii prinefpali ai arcurilor elementulut elas~ tic sint, rigiditatea si momentul transmis, Schema pentru determinarea Jor este reprezentatd in figura 2.23. Rigiditatea elementului elastic reprezintd momentul ce trebuie apli= cat Ja diseul condus, pentru a-l roti cu un grad in raport cu butucul siu, si se determina cu rélatia: Cymt,4 CREA, (252) Feqpasrs, fgregstr® in care: C este rigiditatea unui arc al elementului clastic fn N/mm; R — raza medie la care sintdispuse arcurile, in mm} i= + Snumérul arcurilor. tel ‘Momentul transmis de ele- c{ 7) mentul elastic My este egal cu ; |. suma momentelor de frecare My Li al arcurilor elementulut elastic Fig, 223. Seem’ de calcut pentru ele» Mant ‘entul clastic al diacultl "condus, 78 Mo=Me-Mare. 2.53) Momeéntul de frecare al ambreiajulul M, se determina cli (2.31), iar momentul arcurilor My, cu ajutorul relatiei: Mac =FeRi, unde F, este forta dezvoltata de un are, Considerind 4 toate arcurile elementului elastic participa in mod egal la transmiterea momentului Mo, valoarea maximi a momentului dat de arduri Myr este atins& atunci cind sint preluate jocurile tm si by din tre limitator si butue, care caracterizeazi deformatia limita a arcurilor Ja transmiterea momentului de la motor (Am) si la transmiterea momen- tului de ta roata (A). Parametrii constructivi ai elementului elastic sint prezentafi in ta- belul 2.8. 2.54) Tabet 2.5 Parameteit constructivi al elementulal elastic Dianetealexteror at gurl de ‘eon | Ping la 250 6-8: 124193 250-310 8-10 133-158 310-330, 10 173 In flanga butucului se executd ferestre pentru montarea areurilor dupa cum se aratd in figura 2.23, Lungimea ferestrei 1; se face mai mic decit Iungimea liber a arcului, ceea ce face si aparé un moment de pretensionare egal cu aproximativ 15... 20% din momentul maxim trans- mis de elementul elastic. Dimensiunile acestor ferestre se recomanda si aiba urmatoarele valori: j=25—27 mm; a=1,4—1,6 mm; R=40— (60 mm; éapetele acestora au o inclinare de 1—1,5°, Diametrul limitatorului se recomandi d=10—12 mm, iar tAietura 2, tn functie de marimea jocurilor 4m §i }, care se adopta, in limitele 2,5—4,0 mm. Particularitatea constructivi a arcurilor elementului elastic consta in valoarea redusi a raportului dintre diametrul medi al_arcului Dm si diametrul sirmei de are d, care variaz4 in limitele 4,5—5,5, Aceasta se explici prin faptul cd, 1a dimensiuni mari, arcul trebuie si preia solicitari mari, Dimensiunile arcurilor se recomanda s& aibi urmatoa- rele valori: diametrul sirmei d=3—4 mm; diametrul exterior al arculul D=14—19 mm; numarul total de spire n=6. Areurile elementului elastic se calculeazi a fel ca arcurile de presiune ale ambreiajului, iar efortul unitar admis la torsiune este a=800—1 000 N/mm?, aT asia Capetele arcurilor se sprijind pe ferestrele discului si butucului, Cu nosehnd fora acestora $i suprafefele de aprijn, se pot stabili-vaiorile presiunilor specifice in aceste locuri, Niturile limitatoare care asigurd legatura dintre disc si butuc se verified 1a forfecare, ‘ 92.5, Construetia si caleulul ambreiajelor hidraulice In constructia moderna de automobile se utilizeazd ambreiaje hidra tilice, care constau din asocierea unei pompe centrifuge cu o turbind intr-un singur agregat, folosind ca agent de transmitere a migcdrif un Tichid special. Ele conferé automobilului o demarare mai lind, permit deplasarea in prizd directa cu vitez redusi, asiguri o amortizare pfici~ enti a oscilatiilor de torsiune ete, Totodata, ambreiajele hidraulice au avantajul unor dimensitni de gabarit reduse. 2.5.1, Funefionarea si construefia ambreiajelor hidraulice Ambreiajul hidraulic este cea mai simplé transmisie hidraulicd. Pompa centrifugi 1 este montaté pe arborele cotit.al motorului 4, iar turbina 2 este fixatd pe arborele primar al cutiei de viteze 5. Aceste dou elemente sint inchise in carcasa comund 3, care etangeazd intreaga con- structie, Rotoarele pompei P si turbinei T formeazé impreun’ o cavitate toroidalé, compartimentata prin palete radiale si umpluta cu lichid. Pompa, find antrenaté de motor, prin actiunea fortelor centrifuge, imprima lichidului, o migcare de la centru spre periferie, de unde trece in rotorul turbine! pe care il pune in_migcare; deci, curentul de lichid constituie agentul dinamic de transmitere a migcirii de rotatie intre pomp si turbind, Lucrul mecanic transmis de motor este utilizat la accelerarea curentului de lichid in rotorul pompei, unde energia hidrau- lich a curentului cregte. In rotorul turbinel, lichidul pierde din energie si cedeazi lucru mecanic, care este transmis la sistemul de rulare al automobilului, pentru ca apoi si treaci din nou fn rotorul pompei. Re- Fig. 2.24, Schema ambrejajului hidraulic. 80 ‘mult c4 ambreiajul hidraulic functioneazé pe principiul unei duble trans- Jormari de energie, respectiv in pompa energia mecanici a motorului se transforma in energie hidraulica, iar in turbind energia hidraulicd se transforma din nou in energie mecanica si este transmis rofilor motoare ale automobilului, In Uimpul rotirii pompet si turbinei, pentru decuplarea completa a ambreiajului hidraulic, este nevoie s fie evacuat din el lichidul de functionare, iar Ja cuplare sa fie admis. Pentru aceasta poate servi sistemul format dintr-o supapa de eva- cuare 6, rezervorul 7, pompa de alimentare 8, cu. supapa de siguranté 9, radiatoral 10, si stpapa de admisie a lichidului in ambreiaj 11. Dacd ambreiajul hidraulic ar fi prevazut cu acest sistem, timpull necesar cu- plarii si decuplarii ar fi destul de mare; de aceea in practicd nut se folo~ Zeste iar ambreiajele hidraulice se utilizeaza la autovehicule numai im- preuna cu ambrelajele de frictiune care asigura 0 decuplare completé si rapid’, ‘Datorita faptului ed intre rotorul pompei si cel al turbinei exista totdeauna o alunecare oarecare, lichidul are o migcare dubla — una in jurul axei toroide, miscare in spirala, si alta in jurul axel arborelui (ig. 2.24, 0). Existenfa a dou’ migcari ‘determina si existenta a doud curente de lichid distincte — un curent principal sau inelar si un cu- rent secundar sau turbionar. Conventional, se poate considera ca tntr-un ambreiaj hidraulic iau nastere atifia curenti turbionari cite palete are rotorul pompel si turbinei. Dac turatiile pompei m, si turbinei np ar fi egele (n,=n,), curentul turbionar ar dispirea si ar rémine numai_cu- rentul inelar, care, fn acest caz, se numeste curent nul, iar momentul transmis de ambrelaj ar fi egal cu zero. Regimul caracterizat de m—ns nu exist, in realitate deoarece intre cele dou rotoare ale ambreiajulut hidraulic totdeauna exist alunecare (n, >). “Aceasta face ca, in toate cazurile, ambreiajul hidraulic s& transmit’ un moment oarecaré la sistemul de rulare al automobilulut gi si nu fie posibila niciodatd o decuplare complet a motorului de transmisie, far Echimbarea treptelor de viteze sd fie anevoioasd. Din acest motiv, la automobilele cu cutie de viteze in trepte, ambreiajul hidraulie se uti- Tizeaza impreuna cu un ambreiaj de frictiune auxiliar, al cdrui rol const in ‘asigurarea unei decupliri complete, intre motorul i transmisia auc tomobilului, Utilizarea ambreiajului hidraulic far ambreiaj de frictiune este permis numai la automobilele cu cutii de viteze planetare, la care Schimbarea treptelor de viteze se face prin frinarea unor elemente ale transmisiei planetare. ‘Ambreiajele hidraulice pot functiona cu grade de umplere diferite, adicd pot functiona cu cantitate mal mare sau mai miei de Iehic. Practi¢, volumul normal al lichidului de functionare constituie aproxi- mativ 90% din volumul geometric al cavitatii interioare, pentru a crea Posibilitaten retineriivaporilor ce se degajé. tn. timpul functionéril, In exploatare apare, insd, necesitatea ca ambreiajele hidraulice utilizate pe automobile sé funclioneze si cu grade de umplere partiale, ‘In scopul adaptabilitatii cit mai bune a ambreiajului la particular tafile de functionare ale automobilului, pentru a obtine o alunecare va" Mabild, un moment mai redus la turafii mici, o rigiditate variabila si 0 caracteristicd adecvata, ambreiajele hidraulice sint prevazute cu, dis- poritive, ca: prag fix, prag mobil gi camera de colectare, sau cu. postbi- Btatea de a schimba ‘pozitia paletelor, la unul din rotoare. Toate aceste 6 — calcula #1 constructs automsbitelor alcolutit constructive se utilizeazi 1a ambreiajele hidraitice’ c colt constructs ig onfedndicle poaktsiea reglil unclonte, Tn figure 2.25 este reprevental constractia wail émbreaj hidraulic eu prag fix, care are umplere constanta si este nereglebil. Pragul fix 8 a ntrarea curentului de lichid in rotorul-pompa’ ia raze prea in figura 2.26 este reprezentata constructia unui ambreiaj hidrauli pura fe Jdrpulic cu prag fix si camera de colectare, la care ur “abi ire peters 2 implerea este variabild, dar La acest ambreiaj hidraulic, rezervorul su rela hidraulic, 1 plimentar sau d colectare 1 omuniet prin nist orifel! cu torul de lea. La vebenrie He transmifere mle, © parte de, Hehd se seunge,n camera de colectere, leoarece torul este apropiat de arborele ambreiajului si prin aceasta se micgoreazi momentul transmis. Pe misuri ce rapoartele de transmitere 289 Fig. 225. Constructia ambreiajului hidraulie votes tay Bea 1 — putye tat de arporele cout; 2 — rote ms "es i sauersue Fig. 298, Constructia embreiajutus hidrau ca pragx Wi camera de eoleetare. Fig. 227. Consteucfia ambrelajului bidraulle eu Prag spobil, crese, torul de Tichia se deplaseazi spre periferie si este completat Ch crests totnmera de colectare, care, datorita forjelor centrifuge, intra din cal Gin Geuutt esigurind cresterea momentului transmis, Aceste ambreiaje Houetigneaza pe principiul ambreiajelor hidraulice cu umplere vatiabll chiar decd lichidul aflat in ele, cantitativ, rémine neschimbat, 1 figura 2.27 este reprezentati constructia unui embreiaj hidravthe cu pra mobil, eare, desi are un grad:de umplere constant, este reglabit te eree ia constructie, variatia aluneciritise objine prin deplasarea vat Pag mobil sub forma inelard 1, care obtureazé canalele dle trecere din rotorul turbin ee entitle constructivd, de acelagi gen, este cea din figura 2-20, ta cave paletele 1 ale rotorului pompel sint deplasabile in directie axiald, cu ajutorul bucsei 2- er eotatal obtinut fn. acest caz este similar cu cel de Ja constructia precedenta (fig. 2.27). ant ae esp ze utilizeazd gi ambretaful hidraulie din, figura, °2%) 1a care paletele 1 ale rotorulul pompel se pot roti in directie ‘axial’, cu ajutorul unor biele 2. 3 . Or nor i nindtor se objine #i prin constructia reprezentatl in M qura 230, ia care paletele 1 ale rotorulul pompel sint montate, pe nists rare laste in partea centrala e.qcestuia si se pot roti fn jurul lor, printr-o comanda exterioara. ‘Hack paletele se gisesc in poritia lor normalA, adick cea radial, am= breiajal fansmite momentul integral. Pe mésuré ce paletele se rotesc, se o 83schimba forma canalelor, reducind marimea momentului transmis, pind is pozitia limita, cind paletele se string si formeac! un inel in torul de lichid, care opreste circulatia lichidului si transmiterea momentului. Desigur, actionarea tuturor acestor dispozitive de reglare este com- plicata gi de aceea ambreiajele hidraulice reglabile, dar cu umplere con- stant, nu au clpitat o raspindire prea mare. Fig. 2.28. Constructia ambrelajulut hidrau- Fig 220, Constructia ambreia 3 lie cu palete deplasabile, Meaaeey mente a ee ey ‘drautie cu palete care ge rotese axial, Fig, 290. Constructia ambreiajulus hidrautic cu palete ‘comandate din exterior, Existé 1 ambreiaje hidraulice reglabile cu umplere variabila, 1a care alimentarea cu lichid se face cu ajutorul unui sistem separat de actio- fare, prin intermediul céruia se dozeaz4 atit cantitatea de lichid cit si presiunea acestuia, in functie de regimul de exploatare, Datorita com- plexititii unor asemenea constructii, utilizarea lor la automobile este extrem de redusa, 2.5.2, Caleulul si dimensionarea ambreiajelor hidraulice Calculul si dimensionarea ambreiajelor hidraulice se fac cunoseind o serie de date initiale, cum sint: puterea nominal a motorului P, si turatia corespunzitoare Nm, momentul maxim My $i turatia acestuia ms greutatea specific a lichidului si caracteristica dimensional a ambreia- ului proiectat (care se adopta dupa alte modele). Randamentul si alunecarea ambreiajului hidraulic se adopt in ur- mitoarele limite: %,—0,97 ...0,08 si S=0,02....0,03. Cunoscind aceste date, se pot determina: sarcina hidraulica, puterea si momentul la ro- toarele ambreiajului, debitul lichidului tn circuit si vitezele de scurgere ale curentului de lichid. Diametrul activ al ambreiajului hidraulic se determina cu, ajutorul relat (287) in care: ‘My este momentul maxim al motorului; ny — turatia corespunzétoare momentului maxim; dy — coeficientul de proportionalitate a momentului transmis. In functie de marimea diametrului activ D, se stabilese $i celelalte dimensiuni ale geometriei ambreiajului hidraulic, dupa cum se araté in figura 2.31. Definitivarea dimensiunilor se-face dup’ Incercarea ambreiajului in (Ls Que PO OeOY conditii de exploatare. Ais Energia mecanici pierdut in timpul eT functionarii ambreiajului hidraulic, care este determinati de marimea alunect se transforma in caldurd, care ridica tem: peratura lichidului de ‘functionare sia pieselor ambreiajulul. La cele mai multe construcfii, racirea este asigurata numai de curentul de aer, datorita deplasérii automobilului. Pentru ambrelajele care transmit puteri ping 1a 150 KW, nu se re- comanda sisteme de racire speciale si, in scopul maririi intensitatii racirii, carcasele acestora sint prevazute cu aripioare, care indeplinese rolul unui ventilator. Dact ambrelajul hidraulic este mult solicitat psy, 2.51 Schemi pentru dimen- din punct de vedere termic, racirea I= sioharea “ambreiajuiul hidraullc ‘chidului, de functionare se asigura cu aju- in funetie de diametrul activ D. 85torul unui radiator. Rezistenfele din sistemul de racire se inving cu aju- toral unei pompe a cdrel presiune de lucru nu trebuie sa fie mai mare de 0,2....0,4 N/mm?. ‘Temperatura lichidului de functionare in nici-un caz nu trebuie sti fie mai mare de 120... 240°C. Lichidele folosite la ambreiajele hidraulice trebuie si fie omogene sisi adere bine la suprafetele udate, si nu fie corozive si sf nu contind acizi, asfalturi si corpuri in suspensie. La aceste cerinte corespunde cel mai ‘bine uleiul mineral, care, la temperatura +50°C trebuie si aibi 6 viscozitate de 1,5°E, iar Ja 85°C de 100—120°E. In scopul evitarii oxi- dari lichidului ‘in 'timpul funetionaii, se recomanda ca suprafata de contact cu aerul si fie cit mai mica. In cazul ed lichidul de lucru se fo- loseste si pentru ungere, trebuie sd aiba si calitatea unui bun lubrifiant. 2.6. Construefia si calculul ambreiajelor electromagnetice Ambreiajele electromagnetice fac parte din categoria ambreiajelor automate, dat flind faptul c procesul cuplarii si decuplérii pot fi usor conduse cu ajutorul unei actionari comandate in functie de particula- ritafile de deplasare ale automobilului. __ Dupi principiul de functionare, ambreiajele electromagnetice pot fi: faré pulbere magneticd si cu pulbere magnetic’. La ambreiajele fara pulbere, forfa necesaré ambreierii este data de un electromagnet, ali- mentab de Ja sursa de curent a automobilului, Decuplarea Iui se’ pro- duce automat la reducerea turatiet motorului pind la regimul de mers in gol, precum si la manevrarea pirghiei de actionare a cutiei de viteze. Aceste ambreiaje se utilizeazd mai ales in combinatie cu. ambreiajele cu frictiune. La ambreiajele eu pulbere magnetic’, solidarizarea partii con- duse cu cea conducdtoare se objine prin magnetizarea pulberii, eare umple cavitatea interioara a ambretajului. 2.6.1, Funetionarea, constructia si caleulul ambreiajelor electromagnetice far pulbere Schemele constructive ale ambreiajulut electromagnetic ftiri pulbere sint reprezentate in figura 2.32. i # Ambreiajul electromagnetic fri pulbere consti din miezul 2 al electromagnetului (fig. 2.32, a) care indeplineste si functia de volant al motorului, si indusul 4, care se deplaseazd pe canelurile arborelui pri- mar al cutiel de viteze. In taietura circularé a miezului se afl bobina de excitatie 3, alimentati de la sursa de curent prin contactul alunecd~ tor 1. Atit miezul cit si indusul electromagnetului se executa din ofel moale, cu continut de carbon extrem de redus. La trecerea curentului in bobina de excitatie, ia nastere un cimp electromagnetic datoriti ed ruia indusul 4 este atras citre miezul 2, Invingind arcul 5 si datorita frecirii dintre aceste elemente si apoi unirii lor, se transmite momentul motor Ja transmisia automobilului. Prin deconectarea curentului, cimpul 86 BR roe barren Figs 232, Schemele ambreiajulul electromagnetic f4ré. pulbere. electromagnetic dspare, iar indus sul actiunea arcu 5, este indepar- jezul 2 si ambreiajul se desupleaza. a: inte mined 2 ambraal a Cen ie splat com structiel gl automatizarea acfioniiii. Totodata, ins, are i mari neajun: suri, care fae ca él si nu Poatd fi utilizat decit cu anumite modifi constructive. Materialul miezului si al indusului trebuie sé aibé o mare permeabilitate magneticd pentru a avea dimensiuni mici si magnetism Femanent eft mai mie In scopul usurdrii recuplarii ambreiajulul, Pe de alta parte, materialul industilui si al miezulul trebuie si fie destul de Gur pentri a nu se uza rapid si a nu permite Upirea eelor dows diserss In timpal patinirii ambreiajului. 2+ima eerinti este indeplinita de ofelul mosle cu un foarte mie procent de carbon, dar acest material se lipsste in timpul funcfiondrii. Cu crestezea Procentulul de carbon creqte durt- tatea sf rezistenta la uzura, dar prin aceasta creste si magnetismyt re manent, care determing necesitatea unei forfe mai mari la decup juli. E | aeorieet heajuns al acestel construct il constituie momentul de iner- tie prea mare al disculul condus (dus), ceea ce face ca schimbares trop: telor sé se fack mai greu. In scopal inliturdrit acestui neajuns si Pent a mii rezistenta la uzun a suprafetelor de frecare, se utilizeaz Kolty fia din figura 232, b, la care discul condus 9 este ugor gi executat din, Otel dur. La excitatia bobinel, discul condus 9 este presat intre miezul 6 $i indusul 8, care sint executate cin ofel moale, ceea ce face ca ele si fe mai putin expuse le uzuri pronuntate gi zfiriefuri. Deoarece masa disci- Tui dur 9 nu este mare, magnetismul remanent este mic si la decupla- rea ambreiajului este invins de arcurile plate 7 fixate pe indus. Cu & acestea, dutta de functionare a unui asemenea ambrelaj este redusi. ‘Cea mai eficienta metoda de mérire a rezistentei la uzurd a supr foyelor de frecare const in utilizarea gamniturilor de fricfiune din ma- 87teriale metaloceramice sau fe- rodou (fig. 2.32, c). In acest caz insi, adaosul necesar pentru uzura gariturilor de frictiune duce 1a aparitia unui joc. mat mare intre miez si indus. Pre- zenta aerului in acest spafia mireste mult rezistenfa magne- tick a sistemulut si duce Is ccregterea dimensiunilor si greu- 13 “ambreiajului. Cu toate acestea, ambreiajele electro- magnetice fara pulbere au ci- Bittat © oarecare réspindire in constructia de automobile, mai ales pentru automobilele de capacitate mici. Un exemplu Jn acest sens il constituie con- Stouetia prezentatd tm figura Calculut ambreiajului ele tromagnetic far pulbere, in prineipiu, se reduce Ia calculul electromagnetului, care trebuie si dezvolte 0. anumita fort, pentru a putea transmite mo- mentul maxim al motorului 1a transmisia automobilului._O Fre. £2, Consttaia anbreiayna ceceo, Peale denseblt se acorda'con- "e. onstructia. ambreiajulul electro. fectiondrii si izolatiel bobinel Pieitagea! eae ant Pe el Ge abas oud eeecltatien scares lucreachsde foto; I nciny aN ibe condo en gemntuey temperaturi’ ridicate (80... de nlgtine 100°C), tensiunea de inducjie, la/cuplarea ambreiajului, ajun- gind aproximativ la 600’ V. Schema de calcul a electro magnetului ambreiajului.eleo- tromagnetic fara pulbere este reprezentatd in figura 2.34, Calculul ambreiajului elec tromagnetic f8rpulbere se incepe cu determinarea dimen- siunilor discului condus. Pen= tru aceasta, se alege mai inti materialul de frictiune si dup’ aceea se adopt coeficientul de frecare, presiunea specifici, coeficientul de siguranta. si ce- lelalte marimi care determina Gimensiunile de bazi ale am- Dreiajulut, Calculul se face. pentru de- pirlarea maxima dintre miez Pig. 234, Schema de calcul a ambrela- Julai clectromagnetic. fara" pulbere, pm 4 indus $i de aceea oeficientul de siguranti P se adopté la valoarea mi= sp dere lt Ilejorarea ‘Intrefierului, for{a electromagnetulu ereste, ‘Pot din aceleay Tonsiderente se adopt gi presiunea specific Ia valori eit mal reduse. Forta de tractiune a electromagnetului care presears discurile se determina din condifia traasmiterii momentului maxim al motorului, eu ajutorul relatel: a, THR ‘ (2.58) In care: IL este coeficientul de frecare; i. — numirul suprafefelor de frecare; Rp — raza medie a suprafetei de frecare, ‘Aceasti forta se majoreazi cu 2—3Y/p pentru a fine seama de forfa arcutilor de readucere si devine: Fe=(1,02... 1,08) F. 2.59) Suprafata polilor electromagnetului se calculeaz cu ajutorul relatiel (2.60) in care: B este inductia electromagnetic’; : ie — permeabilitatea magneticd a aerului. i ficul din Mirimea inductiet electromagnetice B. se adopti-din. gral figue Das unde eete dati In functie de factorul constructv IK, care se determina eu relatia: VR st) Je a in care 8 este intrefierul dintre miez si indus. eel ¢ 7 H a ‘Marimea interfierului 8 se alege in functie de sepia ae fe tiune: 8=0,07 cm — pentru garnituri de ferodou si tru garnituri metaloceramice. a Considerind sectiunea cir- TTT Is cuitului magnetic constant’ pe 42) LY toati lungimea (v. fig. 2.34), I IL. ea se poate calcula cu telatia: 4 r 1 A=05 S. (2.62). 10) Daci inductia electromag- 99 neticd B este mare, sectiunea gg! electromagnetului A’ este mick si deci constructia in intregime 97 are dimensiuni de gabarit re- gg duse, Trebuie avut, Ins&, in ve~ I dere ci odatA cu’ mérirea in- os '3yegioo ‘sot bh Oo 2000 Ke ductiei electromagnetice creste numérul de amperspire JW al bobinei de excitatie si fereastra arajn:fodueiteleloctromagnetice Fig, 275 lie de. factorul consirucli. 89,(degajarea) In care se agaza bobina. Deci, este posibil ca marirea induc- fiei electromagnetice sé duc la marirea dimensiunilor de gabarit si a greutatii ambreiajului electromagnetic. Pentru utilizarea optima a materialul perspire IW se determing cu ajutorul relatic i magnetic, numarul de am- wa2k23, te tn care: I este intensitatea curentului; W — numérul spirelor; K — coeficient de proportionalitate, care ia in considerare disper- sla magneticé (K=1,35 ... 1,45). Dimensiunea ferestrei in care se agaz4 bobina se determina din con- difia de incalzire cu relatia: UW) Kipn 4 eV Toe anenaay [eh Cony in care: K, este eoeficient de cresterea rezistentei in functie de temperaturé: K,=1-+0,004 (t,—20), t; find temperatura bobinei electromagnetului, care se adoptii: %=80—90°C; foo — rezistenta specific a sirmei la 20°C. Pentru’ cupru: ‘P10=0,0175 Q mm*/m; 4t — ineilzirea bobinei electromagnetului At=60—70°C; Ko — coefictent de cedare a c&ldutii, care depinde de tnclzirea bobinei: © — coeficient de umplere a sectiunii ferestrei: 40...0,45 — pentru sirma izolata cu doua straturi de bumbae; 0=0,50...0,55 — pentru sirmé izolat’ cu email si strat de matase; — factor constructiv: Cunoscind raza medie a discului condus (de frictiune) Red, se poate considera ci aceasta este si raza medie a bobinei electromagnetult Paais cu ajutorul céreia se pot determina si razele: dhs we Sy Din conditia de constant a sectiunit circuitului magnetic A, care se considera perpendiculera pe fluxul magnetic, se determing. \ ‘celelalte dimensiuni: nerds reat Cu ajutorul acestor dimensiuni se poate construi electromagnetul ambreiajului. c ‘Tensiunea la borne se calculeazi cu relatia: U=U,—AU, fn care: Up. este tensiunea de alimentare; AU =. 03 V — ciderea de tensiune la periile de contact Diametrul sfrmei de bobinaj se determina cu relatia: ae ; SENT Diametrul sirmei astfel calculat se rotunjeste pind 1a cel - plat diametru de sirma standardizat dj. In urma rotunjirii diametrului sirmei, se recalculeazd: Hl aw; — numarul de amperspire: IW’=Gi1W i (2.68) Iw’ — intensitatea curentului: I=7>-* Puterea constimatd de ambreiaj se determina cu relatia: P=UI. (267) ‘Temperatura de incilzire a bobinei este dat de relatia: a1UE (2.68 rd Ama fin care Sp este suprafata de récire a bobinei: SoA rhs (1-2). (2.69 i 1 deci Daca temperatura de incilzire astfel obtinuta este mai mare cea oratieatelg (4-=60—70°C), se mareste peeincs) come zind in ea un numar mai mare de amperspire cu sirma de stabilite. 2.6.2, Funefionarea, constructia si calculul ambreiajelor electromagnetice eu pulbere Constructia ambreiajulut electromagnetic eu pulbere feromagnetic! este reprezentati in figura 2.36. ee areal Pe volantul motorului 1 este fixaté bobina de bobinei 9 Mievul fal electromagnetulul este fixat prin eaneluri pe ar 97borele primar al cutiei de viteze 6. Cuajutorul car~ casei de tabla 5, spatiul fa care se introduce pulbe- rea feromagneticd se_in- chide etans. Labirintul format din carcasa 5 opreste pulberea feromag- neticd si patrundé in par- tea central a ambreiaju- lui, Prin periile 7 se ali- menteaz cu curent bobi- na de excitatie 2, La trecereacurentu- lui prin bobina de excita- tie, fluxul magnetic se in chide prin partea condusi a ambreiajului si prin stratul de pulbere fe romagnetic’. Aceasta este formata din particule me- talice incluse intr-un di electric. solid sau lichid (silicat de magneziu, bi- oxid de titan, titanat de ‘bariu, uleiuri’ minerale). Lao anumita tensiune, Particulele metalice situa~ te in spatiul dintre par- tea conducatoare si partes condusé a ambreiajului, formeazi lanfurimagne- tice, care leagi aceste ele- mente. Cu cit este mai mare curentul ce trece prin bobina de excitatie Fig. 238. Constructia ambrelajului electromagnetic sau cu cft este mai mare eu pulbere. intensitatea cimpului mag- i netic, cu atit mai puter- nice si mai numeroase sint aceste lanturi. Ca urmare, cresterea numa: rului si tariei lanfurilor duce 1a marirea momentului transmis de am- breiaj. La un anumit curent, alunecarea ambreiajului inceteaza si pulberea metalic leagi rigid partea condusd de cea conducitoare. Ca pulbere metalica se foloseste, in general, fier carbonilie (particule sferice de fier aproape pur din punct de vedere chimic) objinut, prin descompunerea vaporilor de carbonil la temperatura de 200—250°C. Di- mensiunile particulelor variaza intre 0,54 si 10u. Fierul carbonilic are 0 Permeabilitate magnetici mare si o fortA coercitiva mic’, ceca ce per tite ca ambrelajul si transmité moment mare si sA ath magnetism emanent mic. __, Una din calitifile acestul ambreiaj constd in posibilitatea de reglare find a momentului transmis, ceea ce se explicA prin lipsa unel cresteri 92 bruste a momentului transmis 1a cuplarea ambrelaj 5 PO influenta positiva asupra euplirii line a am- [7] breiajului cu pulbere feromagneticd o exercita side- t pendenta aproape liniara dintre momentul de cuplare : t Si curent, cea ce permite un reglaj ugor. O alta cali- fate a ambreiajulul cu pulbere consti in posibilitates de a patina timp indelungat, fri si se_incalzeasca prea mult. El nu isi modifict ‘in timpul exploatarii cu- Plarea lina si nu are nevoie de reglarea jocurilor. Un heajuns din punct de vedere consiructiv il constituie momentul de inertie mare al parti conduse, ceea ce face dificil’ schimbarea treptelor. Cateulut ambreiajului electromagnetic cu pulbere feromagneticd se bazeazA pe relatii obtinute experi- mental si pe parametri stabiliti de practicd. Schema pig 237, Schema de calcul al unui asemenea ambreiaj este data fn fi- ae calcul a am- lajului electeo- gura 237. betajulul_ lectin: ‘Momentul de frecare al ambreiajului este dat de ™aénetlc om Pi relatia: M,=t AR, 2.70) fn care: + este forfa tangenfiala specified de tractiune; A — suprafafa de ambreiere a stratului de pulbere; R — raza la care se afld stratul de pulbere (raza indusulul). Diametrul indusului (polilor) se determina cu relatia: p=. 271) in care: a= + =0,2,.,0,25 este un factor construetiy; “8 — cocficientul de siguranta al ambreiajului (@=11...1,9)- Forfa tangentialé specifick de tractiune + se adopt: +=0,12—0,15 N/mm. ‘Valoarea superioaré pentru + se recomandi la motoarele cu moment 50-80 Nm), iar cea inferioari Ia motoarele cu moment mare (2.72) Distanja dintre indus si miez — intrefierul — 8 se recomandé le aceste ambreiaje si se adopte: 8=0,05—0,1 cm. 273) ia clectromagnetica B, care asigura obtinerea unei forte tan- genite Shsuifice de tetlune tn limitele indicate, se determind cu aj torul relafiei yf saletb em) Eke 93in care: nm si Ky sint exponent, respectiv co- eficient ce depinde de densitatea pulberii meta- lice si marimea intrefic- rulut; Km — cosficient care depinde de materialul pulberii: — pentru amestecuri cu 30Y/ pulbere metalicd: n=1,4; K.=0,8 1,1; — pentru amestecuri cu 45% pulbe- re metalicd: n=1,2; Kr=l,0; Ky=l,1. Numérul de amperspire se determina cu magnetice functie de densitatea relatia: ‘luxului magnetic wae, (2.75) fn care: K este coeficient de proporfionalitate care ia in considerare disper- sia magneticd (K—1,8...22); Mo — Permeabilitatea magnetic a amestecului pulbere si dielectric, care. se_determind in functie de inductia magnetica, utilizind graficul din figura 2.38, Curba 1 corespunde carbonilului de fier cu oxid propriu, carbonilului de fier ou oxid de magneziu. Dimensiunea ferestrei in care se agazi bobina se determing din con- Gitia de Inedlzire, ca si in cazul-ambreiajului fird pulbere, cu relatia @64) in care factorul constructiv A= =0,9...1,0, iar At=50°C, iar curba 2 deoarece Ja patinarea ambreiajulut cu pulbere se degaja o cantitate de cdldura mai mare decit la cel fara pulbere feromagnetica. Diametrul sirmel se calculeaz’ cu relatia (2.68) in care raza rm este finlocuita cu raza medie a bobinei. Celelalte dimensiuni, tensiunea curentului, numirul de amperspire, intensitatea curentului, puterea’ electricd si -verificarea Ja incdizire se calculeazé similar ca la ambrejajul, electromagnetic fari pulbere fero- magnetics. 2.7. Constructia ambreiajelor combinate Ambreiajele combinate se utilizeaz’ pe scara tot mai langa in con- structia moderna de automobile, datorité faptului cd ele permit un inalt grad de automatizare si ca atare usureazd mult conducerea automobilu- a Ele se obfin prin cuplarea in serie a dowd ambreiaje de tipuri di- ‘crite. In figura 2.39 este reprezentatd constructia unui ambretaj combinat mecanie-centrifug. La o asemenea constructie, ambrelajul centrifug ser Veste la efectuarea pornirii din loc datorita calitatil de a asigura © por nire foarte lind, iar cel mecanie la schimbarea treptelor de Cites 94 5 Consratia-ambrelastit-combinat mee ae nic — centrifug: unisens pentra scuriciroultarea ambrelafulut eon- ‘ite fa Ee oloril; 2 volantar- motorul ciseul de presiune ‘Siseal_ do fiejune al ‘ecae hie de decupiare: 7 — arborele primar stele Ge prune an amit can SGhuted Yorjd centage cau presiunea! normal pe eiseut SSnunes forte conttuge ‘cs rei rai_ambrefaj combinat ‘asiguré pornirea lini din imbarea,treP- - In figura 240 este reprezentatt construc Too, lar cel mecanic decuplarea rapid a trensiisiet la sch Te ot entre conn emiosecronesein in reprezentaté in figura 2.41. a67 6 5 1 cil 240, Contra embeilcomblnat mecani-iraie: Hage ay 2g umm aie =P at 1S SIs Mai att Stren A cl 2.8. Constructia si caleulul mecanismelor de acfionare a ambreiajelor Mecanismele de actionare a ambreiajelor trebuie si asigure 0 cu- Plare perfectd si o decuplare rapid; forta aplteatt la edell, second Gecuplavii ambreiajului trebuie s4 nu fle prea mare (100150 N pentra auloturisme; 160200 N — pentru autocamloane $f aulobuze) tar curs {oteld a perlalei si nu depigeascl 120—150 mmm, Pe msura uzatil ger Biturllor de fretune mecanismul trebule sf permit reginvea cursei bere 96 Dupi principiul de fune- tionare, mecanismele de ac- fionare a ambreiajelor pot fi neautomate (mecanic, _hi- draulic) sau automate (va- caumatic, electric). In unele cazuri, Pentru ugurarea co- menzii ambreiajului, se uti- lizeazi mecanisme de actio- nate neautomate prevazute cu un servomecanism, 2.8.1. Mecanismul de ac- fionare mecanic& Constructia mecanismu- Jui de actionare mecanicd a ambreijajului este reprezen- tatd fn figura 2.42, El con- st& dintr-un sistem de pir- hil, bare st tije, legate’ de dispozitivul de decuplare. Datorit& faptului cA motorul este montat pe cadrul auto- mobilului prin intermediul unor articulatii elastice de cauciuc, unul din elementele mecanismului de actionare S : eerie ak fle col ertieuletie 2 07 Someernecmasi a ag sfericd, Dispozitivul de da- 1 votantu motorulul; # — alee de prestine; 3 — ine lo cuplare este format dintr-o iimagnei"s fespin) cu gheacd pentru. tines co Dues prevazuts cu rulmenti iowralt © arborea, smijciajuly # — inele ca ai Pilinesecurens sleomic. prin, invermediol YnOe. pe de presiune sau cu inel de ™3"S“psoini''de ‘excise; 10 — carcasd ambrela. grafit, actionaté de o fured. ‘Schema de calcul a mecanismului de actionare mecanic& este repre- zentat in figura 2.43. Raportul de transmitere al mecanismului de actionare mecanici este: * 2.16) ine Ge Se recomand’ in—30.... 45. Deplasarea total a mangonului de decuplare Sp este: Sn=Sit 4S i= (2.77) unde: ‘S;=2—4 mm este deplasarea liber a mansonului de decuplare; i — numarul perechilor suprafetelor de frecare: AS — distanta dintre suprafetele de frecare (AS=1,25—1,5 mm — pentru ambreiaje cu un singur disc; AS=0,t—0,8mm — pentru ‘gk seis ai deallbiglls, Rlacaaceuian' aFig. 242, Constructia mecanismului de actlonare mecanici a ‘ambreiajului: 1 — raiment ge presiune: 2 — pedal: 3, 7, 4 — srcusk de readuceres PD Reek” area 3 — pighle de detuplare! 6 at 9 the ambreiaje cu doud discuri; AS=0,3—0,5mm — pentru ambreiaje cu mai multe discuri), Deplasarea totald a pedalei ambreiajului se determina cu relatia: S=Sn toe (Se+asi a) Se recomanda: S=120—150 mm. In scopul micgorarii cursei totale a pedalei ambreiajului, este nece- sar ca, la projectare, si se asigure 0 rigiditate corespunzitoare tuturor elementelor mecanismului de actionare (pedalé, pirghii, tije, bare, ete.) gunoscind cit deformatile elastice ale acestord, due la mirirea ‘cursel jotale. Compensarea jocurilor datorite uzurii garniturilor de frictiune se asigur’d cu ajutorul tijelor de re~ glare, care permit modificarea BD Tungimii lor. Forfa de apisare pe pedala Fp, necesar decuplarii complete a ambrelajului, se determing cu re- Tatia: Da’ (2.78) en (2.79) in care: F este forta arcurilor de pre- siune corespunzétoare ambreiajului in pozi- Fig. 249. Schema de caleul_a_mecanie- fia decuplat; ‘mulut de actionare mecanied. 98, Fig, 244, Constructia pedalel ambrelajutui. 0,6...0,8 — randamentul mecanismului de actionare meca- nie’. Se recomanda Fy=100—150 N pentru autoturisme si F, pentru autocamioane si autobuze. Calculul de rezistenti al mecanismului de actionare se face conside- rind fora maxima de apasare pe pedalii Fy—400N. La calculul pedalei se considera ci forta F, este aplicati in centrul suprafetei de apisare (fig. 2.44). In cazul unei apisiri asimetrice, pedala este solicitatd la incovoiere si risucire si de aceea sectiunea se’alege tinind seama de aceste. soli- citiri. Efortul unitar echivalent 1a incovoiere si torsiune, in sectiunile periculoase AA si BB, se determina cu relati % 150—200N en =Vod +45, (2.80) in care: 6; este efortul unitar la incovoiere, far 1%: — efortul unitar fa torsiune. Deoarece pedala trebuie si fie suficient de rigida, efortul unitar echivalent se admite in limitele O4n—-50—60 N/mm? “Axul pedalei este solicitat 1a incovoiere si se verificd tinind seama de momentul care actioneaz4 asupra lui. Lungimea tijelor solicitate 1a compresiune este permis pind la 25 d, unde d este diametrul tijel. Tijele solicitate la tractiune au Immgimi mult mai mari si se verifici in sectiu- nes cea mai micd, de regula situaté in partea filetatd. Tijele se verifica Ja flambaj, cu ajutorul relatiel: Fate, (281) in care: Faq este forta critica la care apare flambajul; Inn — Tomentul minim de inertle al sectiunii tijei; E — moilulul de elasticitate; 1 = lungimea tijel intre reazeme. Coeficientul de siguranfé Ia flambaj este: F, ot 82) cage Ds, 2.82) nm sfunde Fes Teprezints forta ma- ximi care actioneazi asupra tijei Pirghiile de decuplare se verificd la fncovolere, functie de schema de ineireare si con- figuratia fiecdreia. Furea de decuplare a am- breiajului se calculeaz4 la in- covoiere sub actiunea fortet arcurilor de presiune in stare decuplata, conform schemei din figura 2.45, Forfa @. care actioneazd asupra unui brat al fureii, ce se sprijin& pe mansonul de’de~ cuplare, se determina cu relatia: Rit @: + 2.83) Fig. 245. Constructia furcii de decuplare a ‘ambreiajulu. . in care: f sie sint bratele pirghiei de decuplare, conform schemei din fi- gura 2.43; FP — forta arcurilor de presiune in stare decuplata. Pentru _ambreiajele semicentrifuge, calculul de rezistenta a. furcii se face in functie de forta arcurilor de presiune si a contragreutitilor, Ja decuplarea totalé si turatia maxima a motorului, respectiv: a ogi ae: ae fn care: F este forfa arcurilor de presiune in stare decuplata, % — numérul contragreutitilor; m — masa unei contragreutati; Timex — turatia maxim’ a motorului; R, — raza la care sint dispuse contragreutatile; asib — distanfele conform schemei din figura 2.8; dsic — bratele pirghiei de decuplare, conform schemei din fi- gura 2.43. Forfa @, care actioneazi asupra tijei, necesard pentru calculul celui lalt brat al furcii (fig. 2.45), se determina cu relatia: ano, 4, @.85) in care Ti si 1% sint distantele de la capetele fureli pind la punctul de sprijin (articulatia sferict) al acesteia. Cunoscind distanfele 1, 41 ls, modulele de rezistent& 1a incovoiere ale sectiunilor A.A, si Azdz, precum gi forfele Q, si @., se pot determina eforturile unitate la incovoiere: 3 2 Wa oi, 2.86) 100 in care Wy si Wi sint modulele de rezistent la incovoiere ale sectiu- nilor considerate in figura 2.45. Se admite 0q,—=10—20 N/mm Suprafetele de contact ale furcii, care la decuplarea ambreiajului se sprijind pe mangonul de decuplaré sint supuse unei uzuri intense. Veri- ficarea lor, considerindu-le cilindrice, conform schemei din figura 246, se face la presiunea de contact, cu ajutorul relatiei: EG 9 87) Fie. 248. Schema de calcul pentru NV oa aan turea de decuplare, fn care ®y este latimea suprafejei de contact; 4d; — diametrul suprafetei de contact; E — modulul de elasticitate al materialului; Q — forta de actionare. Se admite oa—300—320 N/mm*, 2.8.2. Mecanismul de actionare hidraulick Mecanismul de actionare hidraulici a ambreiajului a cipitat in ul- tima vreme 0 réspindire din ce in ce mai mare. Ca principiu de functio- nare si realizare constructiva este analog cu sistemul de actionare hidra- ulicd @ frinelor. Constructia mecanismului de actionare hidraulicd a am- brelajului este reprezentata fn figura 2.47. ‘Acest mecanism de actionare prezint o serie de avantaje, ca: randa~ ment mai ridicat dectt cel mecanic; simplitatea schemei si posibilitatea actionarii de la distanta; cuplarea link a ambreiajului; rigiditate buna; intvetinere si reglare usoare, datoritA existentei unui numér redus de Puncte de ungere. O fmbundtatire radical a actionarii hidraulice se obtine prin eliminarea fureii de decuplare, respectiv prin montarea ci Undrului de lucru direct pe arborele ambreiajului, care actioneaz man- sonul de decuplare. Schema de calcul a mecanismului de actionare hidraulicd este repre- zentati in figura 2.48. tq RaPortul de transmitere al mecanismului de actionare hidraulick este: Gace Ae iere, 2. a cotaie 2.88) tn care: d, este diametrul cilindrului principal; d, — diametrul cilindrului de lucru (receptor). ‘Se recomanda ix=30.... 50 Cursa totala a pedalei od se yeccoaites cu relatia: 2.89) ‘aan.Fig. 2.47, Construcjia mecanismulul de actionare hidraulied a ambreiajulu: 1 = pegald: 2. rexervors # — eflindru. principal: 4 — piston; 3 — JM entra pistons 5 = PERE “4s festanes 7° sured armmfaigls 8 pirgnie de accupiare; #)= ‘WG ‘piston der EES "1g S"eatndeu receptors af piston; iz conduct Randamentul mecanismului de actionare hidraulici a ambreiajului se adopté 1=0,8....0,95. Determinarea celorialti parametri si calculul de rezistenté se fac conform celor aratate 1a me- canismul de actionare meca nied. In constructia_mecanis- melor de actionare neauto- mate, trebuie si se acorde atentie desobeita reducerii fortei la pedala si cursei totale a acesteia. In condifiile unei circulatii intense sau pe drumuri de calitate proasté, Fig, 248, Schema de calcul a mecantsmulul de Rumirul —decuplarilor_ | am- ‘actionace hidraullea. Dreiajului este de 700 102 800 1a 100 km pareurgi, ceea ce duce la oboseala excesiva a conducitoru- ui, Intr-o oarecare masurd, reducerea efortului de decuplare a ambrela~ jului poate fi obfinuta prin micgorarea distanfei dintre suprafetele de fre- ‘are, in stare decuplata. Daca efortul de decuplare este mare, mecanismul de actionare trebuie prevazut cu un servomecanism de amplificare a for- {ei aplicate 1a pedal, care poate fi de tip mecanic (eu arc), hidraulic sau pneumatic, Functionarea servomecanismului trebuie sa depindd de regi- mul de lucru al motorului automobilului, ceea ce se asiguraé prin utili- zarea unor regulatoare de turatie. 2.8.3. Mecanisme de actionare automate ‘Actionarea ambreiajului devine mult mai usoari daci este realizaté prin sisteme automate care asigura comanda de cuplare-decuplare, utili- zind depresiunea din galeria de admisie a motorului sau sursa de energie electric a automobilului, In figura 249 este reprezentata schema unui sistem de actionare electrici, utilizat la ambreiajele electromagnetice, ‘Alimentarea bobinei de excitajie a generatorului 1 se asigura de ba~ teria de acumulatoare. La pornirea din loc, intrerupatorul 2, fixat pe pirghia cutiei de viteze, se aduce in pozifia deschis, In timpul demaraju- lui, turafia motorului si a generatorului se mareste treptat, asigurind o crestere corespunzatoare a intensitatii curentului trimis in bobina electro magnetului 8 si deci a fortei de cuplare, ceea ce asigura o pornire lind din loc a automobilului. Viteza de crestere a curentului la pornirea din loc depinde de marimea rezistentelor R si Re. Rezistenta R, se regleazit odaté cu ambreiajul, iar rezistenfa Ry poate fi inclusi sau exclusa din circuit cu ajutorul intrerupitorului 3, functie de condifille concrete ale pornirii (drum orizontal sau pant). La schimbarea treptelor de viteze, intrerupitorul 2 se inchide si cu- rentul de la bateria de acumulatoare ttece nu numai prin bobina de exci- tatie-a generatorului, dar si prin bobina indusului su, ceea ce face ca intensitatea curentului trimis in electromagnetul 8 si creascd bruse $1 decuplarea ambreiajului si se faci rapid. La deschideri mari ale clapetei carbiratorului, contactul 6 se inchide, rezistenta R, se exclude din cireuit si forta electromagnetului creste. Am- breiajul_se decupleazi la deschiderea 2 automati a contactului 7; in pozitiile 5 corespunzitoare ale pirghiei cutiei de ‘ viters. ‘ 4 iit} In cazul in care generatorul se de- aa fecteaza, se poate trece la alimentarea electromagnetului 8 numai de la acu- A mulator, cu ajutorul intrerupitorului 5. : Contactul 4 este comandat de releul ‘Dh curentului invers si da posibilitatea in- cireirli bateriet de acumulatoare, 4 7 atunci cind tensiunea generatorului atinge o anumitd limitA si acesta trece Fig. 2.49. Schema sistemului in regim de autoexcitatie. ionare automat, elect de ac- a. 1032.9. Aprecierea diferitelor tipuri de ambreiaje Aprecierea diferitelor tipuri de ambreiaje se face tn functie de grax dul satisfacerii de citre acestea a urmatoarelor cerinfe: asigurarea trans- miterii momentului maxim al motorului, cuplarea lind si decuplarea ra- pida, momentul de inertie mic al pieselor conduse, reglarea si infretinerea ‘usoare, fabricatia simpla si costul eft mai redus. Cerinta prineipala privind asigurarea transmiterii momentului maxim al motorului este indeplinita de toate tipurile de ambreiaje corect calou- late. In ceea ce priveste indeplinirea celorlalte cerinte, gredul de satis~ facere este diferit de la un tip la altul, functie de particularititile con structive si de functionare. Ambreiajele mecanice cu un singur disc corespund cel mai bine tu- turor cerinfelor amintite fapt pentru care au raspindirea cea mai lang in constructia de automobile, Ambreiajele mecanice cu douA discurl pre- zint’ aproape aceleasi avantaje ca gi cele cu un singur disc, eu exceptia faptului ed momentul de inerfie al pleselor conduse este mai mare si ra- piditatea decuplirii nu este totdeauna satisfécitoare. Ambreiajele hidraus lice asigura o cuplare si 0 pornire din loc foarte line, ins4 nu asigura de. cuplarea completi a motorului, au dimensiuni de gabarit mai mari si sint mult mai scumpe. Ambreiajele electromagnetice corespund din punc- tul de vedere al cerintelor impuse, dar nu sint suficient de sigure in exploatare si solicit4 mult sistemul electric al automobilului, Ambrei jele combinate esigura cuplarea lind si decuplarea rapida a motorului de ransmisie dar au cost foarte ridicat, Din punctul de vedere al sistemului de actionare, cel mai important reajuns al ambreiajelor neautomate consti in obosirea rapid’ a conducé- rului auto. Actionarea mai usoard presupune utilizarea unui dispozi- iv care foloseste o sursi suplimentard de energie in scopul micsoratil for ei 1a pedal, conducitorul executind aceleasi operatii ca si Ia ambreiajul bigsnutt, dar cu eforturi mai mici. Actionarea automata are fn vedere ca a una din manevrele obisnuite ale conducdtorului auto, cum ar fi elibe- grea pedalei de acceleratie sau manevrarea pinghlei ‘cutiei de viteze, ‘rd alta interventie, sistemul sA decupleze, Ja momentul optim, motorul e transmisie si apol si asigure cuplarea link a acestora, Prin’ folosirea istemelor automate de actionare, conducerea automobilului devine mat Soar, datorita suprimérii pedalei ambrejajului, dar siguranta de fune- ionare este mai redusi si costul mult mai ridicat decit 1a actionarea di- ecti, neautomata. De aceea, sistemele de actionare automat au o ris- indire limitat& in constructia de automobile. 3 Cutii de viteze le impuse si clasifiearea cutiilor 3.1.1, Rolnl si condifiile impuse cutiei de viteze Rezistentele Ja inaintarea automobilului variazd mult in functie d condifille de deplasare i corespunzitor acestora trebuie modificatd forfa de tractiune. Marea majoritate a automobilelor actuale sint echipat cu motoare cui ardere intern, a clror particularitate consta tn faptul o permit 0 variatie limitati a momentului motor, respectiv a forjei de trac fiune, Din aceasti caur4, automobilele prevazute cu motoare ou ander interna trebuie si fie inzestrate cu o cutie de viteze avind rolul: Si Permit modificarea fortel de tractiune in funotie de variatis rezistentelor la inaintare; sd permité deplasarea automobilului cu viteze reduse ce nu po fi asigurate de c&tre motorul cu ardere interni, care are turafia minim: stabild relativ mare; srt Permit: mersul inapol al automobilului far a inversa sensu! de rotatie al motorului; Fen realizeze intreruperea thdelungata a legiturli dintre motor restul transmisiei, in cazul in care automobilul sti pe loc, cu motorul tn functiune. Cutiile de viteze trebuie si indeplineascd condifiile: s& asigure auto- mobilului cele mai bune calititi dinamice si economice la o caracteristics Jenétioard dati a motorului; actionare simpli si comoda; functionare si- lentioasa; constructie simpla; randament ridicat; siguranté in functio- nare; flabilitate ridicata; greutate micd; gabarit redus; intrefinere usoara. 3.1.2. Clasificarea cutiilor de viteze Cutiile de viteze utilizate la automobile se clasific’ dupa modu de {atiatle a raportului de transmitere si dup modul de schimbare a trep- telor de viteze,