Drept civil 27-10-2010

Curs IV

4. Clezantele publicate in culegere de catre autoritati sau institutii

compentente se premuza ca exista pana la proba contrarie.

5. In sensul codului civil, prin rezante se intelege obiceiul locului si uzurile

profesionale.

In ceea ce priveste aplicarea legii Codului Civil dispune de legaturile care

deroga de la o dispozitie generala care restrang exercitiul unor drepturi sau
prevad sanctiuni civile care se aplica numai in cazurile expres prevazute de lege.

6. Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilateral de legile

care in intereseaza ordinea publica sau bunele movavuri.

Raportul juridic civil

Este o relatie sociala patromoniala sau nepatrimoniala reglementata de

norma juridica civila.

Caractere juridice

1. Raportul juridic civil are un caracter social fiind o relatie intre oameni. El
nu e o relatie intre oameni si lucruri.

2. Raportul juridic civil are un caracter volutional care se exprima prin

vointa aceea ca e atat rezultatul reglementarii juridice a relatiilor sociale, cat si
rezultatul vointei parintilor sau…..

1
 3. Raportul juridic civil se caracterizeaza prin pozitia de egalitate juridica a
partilor in sensul ca niciuna din parti nu are o pozitie de superioritate, nu poate
oblica cealalta parte la executarea obligatiilor sale.

Izvoarele raportului juridic civil

Raporturile juridice civile izvorate din fapte si acte juridice. Faptele juridice
sunt imrejurari de care legea leaga producerea unor efecte juridice, faptul ilicit
cauzator de prejudicii.

Dupa vointa partilor in producerea lor, faptele juridice se clasifica in

evenimente si actiuni omenesti. Evenimentele sunt imrejurari care se produc
independent de vointa omului dar de care legea leaga producerea de efecte
juridic e. Ex: cutremurele, trasnetele, etc.

Actiunile omenesti sunt fapte comisive sau omisive savarsite cu sau fara
intentia de a produce efecte juridice, efecte care se petrec in virtutea legii. In
raport cu existenta, intentia de a produce efecte juridice numite si acte juridice si
actiuni savarsite fara intentia de a produce efecte care se produc in virtutea legii
numite fapte juridice.

Strictura raportului juridic civil

1. Raportul juridic civil prezinta urmatoarele elemente structurale:

Subiectele raportului juridic civil care sunt oamenii, omul devine obiect de
drept deoarece legea ii recunoaste calitatea de a fi titular de drept al obligatii
civile.

Omul apare ca subiect de drept civil atat in calitate de individuala cat si in

calitate colectiva adica de gradul de persoana care indeplineste conditiile legale
pentru a fi socotit persoana juridica.

2. Continutul raspunsului juridic civil care cuprinde drepturile subiective

civile ale subiectului activ si obligatiile corelative ale subiectelor pasive.

3. Obiectul raportului juridic care consta in conduita la care se indreapta

subiectul activ si de care e tinut subiectul pasiv.

2
 Subiectele raportului juridic

Sunt subiecte ale raportului juridic civil persoane fie in calitate de persoana
fizica sau juridica ce au calitate de a fi titular de drepturi subiective si obligatii
corelative ce alcatuiesc continutul raportului juridic civil.

Persoana fizica e omul privit individual ca subiect de drept civil. Omul are
aceasta calitate in de la nastere si in anumite conditii ale legii chiar de la
conceptie.

Subcategorii de persoane fizice cu statut legal

1. Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu(minorii sub 14 ani si

interzisii judecatoresti).

2. Persoanele cu capacitate de ezercitiu restransa in care intra minorii intre

14-18 ani.

3. Persoane cu capacitate deplina sau majorii.

Persoana juridica e entitatea colectivul de oameni care intruneste

cumulativ urmatoarele cerinte: are organizare proprie, are un patrimoniu distinct
si are un scop determinat in conditiile legii.

Subcategorii de persoane juridice civile

1. Persoanele juridice romane

2. Persoanele juridice straine

1. Intra statul si unitatile administrativ teritoriale, organele de stat, institutiile de

stat, unitatile economice de stat, unitati mixte cu patrimoniu public si privat si
unitati private cu scop patrimonial si nepatrimonial.

Pluralitatea subiectelor a raportului civil

Raportul juridic civil poate fi simplu cand se stabileste intre o persoana ca

subiect activ de drepturi si o alta persoana ca subiect pasiv care are obligatii

3
corelative sau complex atunci cand se stabileste intre un numar de persoane.
Aceasta este pluralitatea de subiecte.

Pluralitatea poate fi activa cand la raportul juridic participa un numar de

persoane ca subiecte active, titulare de drept si obligatii. Pluralitatea poate fi
pasiva cand la raportul juridic participa mau multe persoane ca subiecte pasive
care au obligatii.

Pluralitatea mixta care e aceea cand la raport participa noi subiecte atat la
partea activa cat si la partea pasiva.

Toate aceste pluralitati pot fi intalnite atat in raporturi patrimoniale reale si

de creanta cat si la raporturi nepatrimoniale.

Continutul raportului juridic civil

Contine totalitatea drepturilor si obligatiilor care apartin partilor raportului

juridic civil.

Continutul va cuprinde drepturi subiective civile si obligatiile civile

corelative. Dreptul subiectiv civil consta in aptitudinea si posibilitatea subiectului
activ de a avea o anumita condiuta si de a pretinde subiectului pasiv sa aiba o
conduita corespunzatoare. Aceasta condiuta poate consta in obligatii de a da, a
face sau a nu face ceva, iar la nevoie sa apeleze la forta de constrangere a statului.

Obligatia civila corelativa consta in indatorirea subiectului pasiv de a avea o

anumita conduita corespunzatoare dreptului subiectiv civil corelativ constand in a
da, a face sau a nu face ceva care poate fi impusa la nevoie prin forta coercitiva a
statului.

Clasificarea drepturilor subiective civile

Dupa opozabilitatea lor distingem intre drepturile absolute opozabil tuturor

si drepturile relative opozabile numai unor anumite categorii de persoane. Sunt
drepturi absolute, drepturi reale precum: dreptul de proprietate, de administrare,
de folosinta, concesiune si dezmembramintele, dreptul de proprietate privata
cum sunt si dreptul de uzufruct, de uz, de abitatie si dreptul de superfice.

4
 Tot absolute sunt si drepturile persoanelor patrimoniale: dreptul la nume,
domiciliu, la onoare, autor, al unei opere literare, teatrale, precum si dreptul de
inventator.

Drepturile relative sunt cele opozabile numai anumitor persoane de aceea

se mai numesc si drepturi personale.

Cele mai importante drepturi relative sunt drepturi de creanta care izvorasc
din creatie.

Dupa corelatia dintre ele distingem dintre drepturile principale care au o

existenta de sine statatoare si care sunt cele mai multe din drepturile
patromoniale.

Drepturile accesorii din care sunt accesorii unora din pricipalele pe care le
garanteaza sau le sustin. Sunt astfel de drept: dreptul de gaj, retentie, ipoteca
privilegiile, etc.

Dupa natura continutului dreptului distingem intre drepturi patrimoniale in

care intra drepturi reale si de creanta si nepatrimoniale precum dreptul la viata,
sanatate, nume, domiciliu, etc.

Dupa gradul de certitudine conferit titularului distingem intre drepturi pure

si simple si drepturi afectate de modalitati de caz in care exercitarea de existenta,
dreptul deprinde de o modalitate care poate fi termen, conditie sau sarcina.

Recunoasterea, ocrotirea si exercitarea drepturilor subiective civile

Drepturile subiective civile sunt recunoscute titlul ariilor lor, persoane fizice
sau juridice dupa caz global sau pe categori. Unele drepturi subiective se bucura
de o recunoastere speciala realizata prin acte normative precum codul civil care
reglementeaza drepturile fundamentale ale cetateanului.

Recunoasterea drepturilor subiective ar fi iluzorie fara ocrotirea lor. Un

mijloc important de ocrotire a drepturilor subiective il constituie actiunea in
justitie care poate fi exercitata de titularul dreptului cand acesta a fost incalcat. In

5
acest caz ocrotirea se realizeaza in cadrul procesului civil reglementat de codul de
procedura.

Principiile exercitarii drepturilor civile subiective

Exercitarea drepturilor civile subiective consta in posibilitatea titularului de

a beneficia de dreptul sau pentru satisfacerea intereselor lor. Regula in materie de
cea a libertatii titularului de a hotara in ce mod si cum se exercita dreptul sau.

Exercitarea drepturilor subiective trebuie facuta in limita urmotarelor

principii:

1. Dreptul subiectiv trebuie exercitat potrivit cu scopul lui economic si

social.

2. Dreptul subiectiv trebuie exercitat cu respectarea legii si moral.

3. Dreptul subiectiv trebuie exercitat cu buna credinta potrivit articolului

154 din Constitutie.

Art. 14 din Codul Civil dispune ca persoanele fizice si juridice participante la

raporturile juridice civile trebuie sa exercite dreptul si sa execute obligatiile cu
buna credinta in acord cu ordinea publica si bunele moravuri. Buna credinta se
prezuma pana la proba contrarie.

4. Drepturile subiective trebuie utilizate in limitele sale materiale si juridice.

Exercitarea drepturilor cu respectarea acestor principii constituie o

exercitare normala astfel incat o astfel de exercitare nu vatama drepturile altora.

Exercitarea dreptului subiectiv cu incalcarea principiilor aratate constituie

abuz de drept. Potrivit art. 15 Cod Civil care solutioneaza abuzul de drept, nici un
drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un
mod excesiv de nerezonabil contrar bunei credinte.

Abuzul de drept se sanctioneaza dupa caz pe cale pasiva prin refuzul

instantelor de a ocroti drepturilor exercitate abuziv sau pe cale ofensiva a actiunii

6
in raspundere civila introdusa de persoana vatamata prin exercitarea abuziva a
dreptului