Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
10) Constituie principia ale unei ori unor institutii de drept civil:
a)principiul consensualismului;
b) principiul fortei obligatorii;
c) principiul irevocabilitatii.
12)” Nemo censentur ignorare legem” ( nimeni nu se poate apara invocand necunoasterea legii)
reprezinta:
a) un principiu de drept;
b)o maxima sau un adagio juridic;
c) o idée de baza ce se aplica fie numai intr-o institutie, fie in doua sau mai multe institutii ale
dreptului civil.
18) Criteriul principal de distinctive dintre dreptul civil si celelalte ramuri de drept este:
a) calitatea partilor;
b) caracterul normelor;
c) obiectul de reglementare.
19)In delimitarea dreptului familiei fata de dreptul civil sunt de mentionat urmatoarele
deosebiri:
a)in dreptul familiei sunt dominante raporturile patrimoniale;
b) normele majoritare in dreptul familiei sunt cele disponibile;
c) in dreptul familiei se cere o calitate speciala a subiectelor sale.
20)In delimitarea dreptului muncii fata de dreptul civil sunt de mentionat urmatoarele deosebiri:
a) pe parcursul raporturilor de munca, subiectele se afla in pozitie de subordonare;
b) in dreptul muncii sunt majoritare raporturile nepatrimoniale;
c) dominante in dreptul muncii sunt normele imperative.
38)In casdrul unui raport juridic concret, subiectul active poate fi:
a) subiectul care dobandeste si/ sau exercitadrepturi subiective;
b) titularul unui drept real;
c) titularul unui drept de creanta.
39)Este nedeterminat:
a) subiectul active al raportului juridic civil care are in continutul sau un drept de creanta;
b) subiectul active al raportului juridic civil care are in continutul sau un drept absolute;
c) subiectul pasiv al rapurtului juridic civil care are in continutul sau un drept absolute.
40)Individual;izarea subiectelor raportului juridic civil este:
a) operatiunea de stabilire a identitatii fiecarui participant la raportul juridic;
b)operatiunea logica prin care se desemneaza pozitia fiecarui subiect in raport cu drepturile si
obligatiile ce formeaza continutul acelui raport;
c)stabilirea situatiei patrimoniale a partilor raportului juridic.
42) Pentru a avea calitatea de persoana juridical, legea cere intrunirea urmatoarelor conditii:
a) organizare proprie;
b) patrimoniu distinct;
c)un scop determinat, in accord cu interesele obstesti.
50)Daca un subiect de drept renunta printr-un act juridic la capacitatea sa de folosinta, acel act:
a) este lovit de nulitate absoluta;
b) este lovit de nulitate relative;
c) este perfect valabil.
74)Gajul este:
a) drept real principal;
b) drept real accesoriu;
c) drept nepatrimonial.
88) Dreptul real si dreptul de creanta se aseamana, prin altele, prin aceea ca:
a) au determinate atat subiectul active, cat si subiectul pasiv;
b) sunt evaluabile pecuniar;
c) sunt insotite de prerogative preferintei.
89)Este un drept afectat de modalitati:
a) dreptul care confera maxima certitudine titularului sau;
b) dreptul a carei existent sau exercitare sunt dependente de o viitoare, certa sau incerta
imprejurare;
c) dreptul care este exercitat cu rea credinta.
100)Obligatiile natural:
a) nu se bucura de vreo sanctiune( protectie) juridical;
b) pot fi valorificate numai pe cale de exceptie ( aparare);
c) sunt indatoriri care decurg din regulile de convietuire sociala.
107.In cadrul raporturilor obligationale, schimbarea subiectului pasiv poate avea loc prin:
a) poprire;
b) novatie prin schimbarea de debitor;
c) delegatie.
117.Potrivit Codului civil roman sunt immobile, prin obiectul la care se aplica:
a) uzufructul bunurilor imobile;
b) fondurile de pamant si cladirile;
c) servitutea.
120.Recoltele care inca se tin de radacini si fructele pomilor neculese inca sunt bunuri:
a) imobile prin obiectul la care se refera;
b) imobile prin natural or;
c) mobile prin determinarea legii.
126.Dupa cum folosirea lor implica ori nu consumarea ori instrainarea lor, distingem:
a) bunuri fungibile si bunuri nefungibile;
b) bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile;
c) bunuri divizibile si bunuri indivizibile.
131.Dupa cum pot fi inlocuite sau nu in executarea unei obligatii, fara a afecta valabilitatea
platii, bunurile se clasifica in:
a)divizibile si indivizibile;
b) frugifere si nefrugifere;
c) fungibile si nefungibile.
134.Autoturismele de teren:
a) sunt bunuri insesizabile;
b) sunt bunuri indivizibile;
c) sunt bunuri imobile.
135.Dupa cum sunt sau nu supuse urmaririi silite pentru plata datoriilor, deosebim intre bunuri:
a) fungibile si befungibile;
b) sesizabile si insesizabile;
c) aflate in circuitul civil si scoase din circuitul civil.
139. Dupa cum pot fi ori nu impartite fara sa-si schimbe destinatia lor, bunurile se impart in:
a) frugifere si nefrugifere;
b) divizibile si indivizibile;
c) individual determinate si determinate generic.
145.Prin exceptie de la principiul vointei reale( interne), vointa declarata este admisa:
a) in material simulatiei;
b) in material probelor;
c)in material raspunderii contractual.
146.Lipsa cauzei datorata lipsei vointei juridice este sanctionata cu:
a)nulitatea relative;
b) nulitatea absoluta;
c) nu este sanctionata.
161.Comodatul constituie:
a) un act juridic aleatoriu;
b) un act juridic dezinteresat;
c) un act juridic bilateral.
178.De la principiul capacitatii de a incheia acte juridice sunt admise urmatoarele exceptii:
a)minorii;
b) interzistii;
c) toti cei carora legea le-a prohibit oarecare contracte.
179.Conditia exprimarii consimtamantului cu intentia de a produce efecte juridice nu este
indeplinita:
a) cand contractual se incheie intre absenti;
b) cand manifestarea de vointa s-a facut sub conditie pur potestativa din partea celui ce se
oblige;
c) cand manifestarea de vointa a fost facuta cu o rezerva, cunoscuta de destinatarul acestuia.
180.Consimtamantul:
a) este o conditie de fond, de eficacitate a actului juridic civil;
b) este o conditie esentiala, generala a actului juridic civil;
c) reuneste in structura sa doua elemente: vointa si scopul.
182.Discernamantul:
a) constituie o stare de fapt;
b) este de natura psihologica;
c) constituie o conditie necesara pentru valabilitatea consimtamantului.
185.Consimtamantul reprezinta:
a) scopul urmarit la incheierea actului juridic;
b) conduit la care debitorul se oblige;
c) manifestarea exteriorizata a hotararii de a incheia actul.
198. Falsa reprezentare a realitatii la incheierea actului juridic atrage nulitatea relativa a acestuia
in cazul in care priveste:
a) calitatile substantiale ale obiectului acelui act juridc;
b) natura actului juridic care se incheie;
c)identitatea fizica a obiectului acelui act juridic.
201.Eroarea constituie:
a) falsa reprezentare a realitatii in constiinta persoanei care se hotaraste sa incheie actul;
b) inducerea in eroare a unei personae, prin folosirea de mijloace viclene;
c) disproportia vadita intre doua prestatii.
207.Dolul:
a) o eroare provocata;
b) o cauza de nulitate absoluta;
c) o violent psihica.
208.Dolul:
a) este aplicabil si actelor juridice unilaterale;
b) nu afecteaza valabilitatea contractului atunci cand provine de la reprezentantul
cocontractantului;
c) incident( secundar) atrage nulitatea relativa.
209.Dolul:
a) se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului juridic;
b) nu afecteaza valabilitatea contractului atunci cand imprejurarea acunsa de una din parti era
cunoscuta de cocontractant;
c) este aplicabil numai actelor juridice unilateral.
215.Dolul care cade asupra unor elemente determinante la incheierea actului juridic atrage:
a) imposibilitatea de a proba actul;
b) dreptul de despagubire;
c) anulabilitatea actului incheiat.
221.Violenta reprezinta viciu de consimtamant la incheierea unui act juridic civil, cand este
exercitata:
a) numai de partea in favoarea careia s-a incheiat actul juridic civil;
b)asupra celui ce s-a obligat;
c)asupra descendentilor sau ascendentilor celui care s-a obligat.
228.Spre a fi lovite de nulitate din cauza de leziune, actele juridice trebuie sa intruneasca
urmatoarele conditii:
a) actul sa aiba natura unui act de administrare;
b) actul sa fie intocmit de un minor sub 14 ani;
c)actul a fost incheiat de minorul intre 14-18 ani fara incunviintarea ocrotitorului legal.
229.Pot fi anulate pentru leziune actele juridice civile care indeplinesc si urmatoarele conditii:
a) sunt acte de dispozitie;
b)sunt incheiate de minorul cu varsta intre 14-18 ani, singur, fara incuviitarea ocrotitorului
legal;
c) sunt lezionare pentru minor.
231.Pot fi lezionare:
a) actele de conservare;
b)actele de administrare;
c) actele de dispozitie.
232.Actiunea in resciziune:
a) se va admite chiar daca, la incheierea actului juridic atacat, minorul a creat, prin mijloace
viclene, aparenta ca este major;
b) se va respinge ca prescrisa in toate cazurile in care se intenteaza dupa extinderea unui termen
de 18 luni de la data incheierii actului juridic;
c)se va respinge in cazul in care, prin intermediul ei, se ataca un act juridic aleatoriu.
233. Pentru anularea actului juridic pe motiv de leziune este necesar sa fie intrunite urmatoarele
conditii:
a) leziunea sa fie o consecinta directa a actului respective;
b) sa existe in raport cu momentul incheierii actului;
c)disproportia de valoare intre contraprestatii sa nu fie considerabila.
234.Domeniul de aplicare al leziunii in actele juridice:
a) priveste actele incheiate de minorii sub 14 ani;
b) sunt acte juridice de administrare;
c)sunt lezionare pentru minor.
250.Pentru a fi valabila, cauza actului juridic civil trebuie sa fie, printer altele:
a) licita si morala;
b) probate;
c) posibila.
251.Lipsa cauzei actului juridic:
a) poate fi invocata numai de persoana al carei interes a fost incalcat la incheierea actului;
b) poate fi invocata de instanta, din oficiu, sau de catre procurer;
c) poate fi invocata de orice persoana.
253.Intr-un contract :
a) daca nu este expresa cauza, se prezuma, iure et de iure, ca exista;
b)cauza expresa este intotdeauna valabila;
c) daca nu este expresa cauza, se prezuma, iuris tantum, ca aceasta exista.
257.Cauza, conditie de fond a actului juridic civil, este ilicita, reprezentand moriv de nulitate a
actului:
a) numai cand este contrarie dispozitiilor exprese care intereseaza ordinea publica;
b) cand este prohibita de legi;
c) numai daca este expresa.
260.Actul juridic civil nu este valabil cand nu s-a respectat forma ceruta:
a)ad validitatem;
b)ad probationem;
c) pentru opzabilitate fata de terti.
263.Forma actului juridic civil ceruta pentru validitate trebuie sa intruneasca urmatoarele
conditii:
a) intregul continut ala actului trebuie sa imbrace forma ceruta pentru validitatea sa;
b) actul aflat in interdependent cu actul solemn trebuie sa aiba si el forma solemna;
c) de cele mai multe ori, actul care determina ineficacitatea actului solemn trebuie sa aiba si el
forma solemna.
274.Dupa consecintele juridice ale nerespectarii lor, conditiile de forma ale actului juridic civil
se impart in:
a) forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil;
b) forma ceruta pentru probarea actului juridic civil;
c) forrma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti a actului juridic civil.
275.Nerespectarea formei cerute pentru validarea actului juridic civil:
a) nu afecteaza valabilitatea actului, cid oar posibilitatea dovedirii acestuia;
b) atrage nulitatea relativa;
c) atrage nulitatea absoluta.
280.Sunt acte pentru care legea cere forma scrisa pentru probatiune:
a) contractual de sponsorizare;
b) contractual de donatie;
c) depozitul voluntar.
285.Termenul suspensiv:
a) de realizarea sa depinde nasterea drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative;
b)de realizarea sa depinde stingerea drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative;
c) amana inceputul exercitarii dreptului subiectiv civil si exercitarii obligatiei corelative.
291.Conditia afecteaza:
a) existent actului juridic;
b) insasi existent actului juridic;
c) forma autentica a actului juridic.
292.Conditia rezolutorie este aceea:
a) de a carei implinire depinde nasterea actului juridic;
b) de a carei implinire depinde desfiintarea actului juridic;
c) a carei implinire depinde de vointa partilor.
296.Conditia( ca modalitate a actului juridic) a carei realizare depinde exclusive de vointa uneia
din parti si de vointa unei personae determinate este:
a) mixta;
b) pur potestativa;
c)potestativa simpla.
303.Este valabila:
a)conditia pur potestativa din partea creditorului;
b) conditia pur potestativa din partea debitorului;
c) conditia simpla potestativa din partea creditorului sau debitorului.
305.Teoria impreviziunii:
a) nu cunoaste nici o aplicatie legala;
b) este o aplicatie a principiului pacta sunt servanda;
c) se refera la revuzuirea efectelor anumitor actejuridice datorita ruperii echilibrului contractual
ca urmare a schimbarii imprejurarii avute in vedere la data incheierii acelor acte juridice.
309.Sarcina:
a) constituie o conditie de validitate a actelorjuridice cu titlu gratuity;
b) afecteaza eficacitatea actului juridic;
c) in favoarea dispunatorului este nula.
310.Sarcina afecteaza:
a) valabilitatea actului juridic;
b) eficacitatea actului juridic;
c) forta probanta a actului juridic.
313.Principiul fortei obligatorii(pacta sunt servanda) a actului juridic este inteles in sensul ca:
a) o data incheiata, o conventie devine obligatorie pentru parti;
b) o data incheiata, o conventie devine obligatorie pentru toti participantii la circuitul civil;
c) o data incheiata, conventia este obligatorie pentru debitor.
317. “Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante”, dau expresie
principiului:
a) relativitatii efectelor actului juridic;
b) fortei juridice obligatorii a actului juridic civil;
c) egalitatii in fata legii civile.
325.In categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printer altele:
a)legatul;
b) revocarea donatie intre soti;
c) denuntarea locatiunii incheiate pe durata nedeterminata.
333.Singurele personae asupra carora nu se rasfrang efectele actului juridic civil sunt:
a) succesorii universali si cu titlu universal;
b) tertii;
c) creditorii chirografari.
336.Nulitatea actului juridic civil este o sanctiune specifica ce prezinta urmatoarele caractere:
a) lipseste actul juridic de efecte;
b) sanctiunea intervine cand se incalca normele privind incheierea valabila a actului;
c) incalcarea normei se raporteaza la data incheierii actului.
338.In functie de natura interesului ocrotit, nulitatea actului juridic civil este:
a)virtuala;
b) absoluta;
c) relativa.
345.Atrag nulitatea absoluta a actului juridic civil printer altele, urmatoarele cause:
a) lipsa discernamantului persoanei fizice la incheierea actului;
b) nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice;
c) frauda legii.
346.Este absoluta acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic
civil:
a) a unei conditii de fond a actului juridic civil;
b) a unei conditii de forma a actului juridic civil, conditie ceruta ad validitatem;
c)a unei norme care ocroteste un interes general sau personal.
347.Expresia”act juridic civil nul de plin drept” presupune ca actul juridic respective este lovit
de:
a)nulitate relativa;
b) nulitate totala;
c) nulitate absoluta.
353.Nulitatea absoluta:
a) poate fi invocate de instant din oficiu;
b) este nulitatea expres prevazuta de lege;
c) nu poate fi acoperita prin confirmare.
358.Nulitatea relativa:
a) desfiinteaza, in toate cazurile, doar o parte din efectele actului juridic;
b)poate fi acoperita prin confirmare;
c) poate fi invocate si de instant din oficiu
359.Atrag nulitatea relativa a actului juridic civil, printer altele, urmatoarele cause:
a) lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic;
b) nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
c)nerespectarea dreptului de preemtiune.
368.Efectele nulitatii:
a) nu difera dupa cu actul juridic a fost sau nu executat pana in momentul declararii nulitatii;
b) sunt aceleasi indifferent de natura interesului ocrotit prin dispozitia legal ace stabileste
conditia de validitate nerespectata la incheierea actului juridic;
c) se produc numai pentru viitor,afara de exceptiile prevazute de lege.
369.In interpretarea actelor juridice civile Codul roman a adoptat un system bazat pe:
a) conceptia obiectiva;
b) conceptia subiectiva;
c)conceptia mixta.
373.Prescriptia extinctive poate fi calificata din punct de vedere al naturii juridice ca fiind:
a) o sanctiune de drept civil;
b)o modalitate a activului juridic civil;
c)un mod de dobandire a dreptului de proprietate.
383.In ceea ce priveste repunerea partilor in situatia anterioara incheierii actului juridic
desfiintat;
a)actiunea( cererea) in restituirea prestatiilor executate nu se confunda cu insasi actiunea
(cererea) in nulitate;
b) instant careia I s-a solicitat doar desfiintarea actului juridic trebuie sa dispuna, chiar si din
oficiu restituirea prestatiilor executate in baza acestuia;
c) minorul nu este tinut sa restituie prestatiile primate in baza actului desfiintat daca nu a
profitat de acestea, risipindu-le.
401.Prescriptia actiunii in raspundere civila pentru viciile ascunse ale lucrului incepe sa curga:
a) de la data predarii lucrului;
b) de la data descoperirii viciilor;
c) cel mai tarziu de la data expirarii termenului de garantie.
405.Prescriptia extinctiva a actiunii in anularea actului juridic pentru violent incepe sa curga:
a) la data incetarii violentei;
b) cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la data incetarii violentei;
c) cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la data incheierii actului juridic.
406.Potrivit art.8 alin.1 din Decretul nr.167/1958, prescriptia dreptului la actiune in repararea
pagubei incepe sa cruga de la data cand cel paguit:
a) a descoperit prejudiciul;
b) a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si pe cel care a cauzat-o;
c) a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea.
416.Conventia prin care, dup ace s-a implinit prescriptia extinctive, debitorul recunoaste datoria
pretinsa de creditor si declara ca o va plati:
a) intrerupe cursul prescriptiei extinctive;
b) nu are nic o consecinta juridical in privinta cursului prescriptiei extinctive;
c)constituie o novatie.
421.In ce priveste puterea doveditoare a inscrisului authentic, fac dovada pana la proba
contrarie:
a) mentiunile ce reprezinta constatarile personale ale agentului instrumentator;
b) mentiunile ce privesc declaratiile partilor facute in fata organului instrumentator;
c) mentiunile straine de obiectul inscrisului.
429.In ce priveste repunerea partilor in situatia anterioara incheierii actului juridic desfiintat:
a) actiunea(cererea) in restituirea prestatiilor executate nu se confrunda cu insasi actiune
(cererea) in nulitate;
b) instant careia I s-a solicitat doar desfiintarea actului juridic trebuie sa dispuna, chiar si din
oficu restituirea prestatiilor executate in baza acestuia;
c)minorul nu este tinut sa restituie prestatiile primate in baza actului juridic desfiintat, daca nu a
profitat de acestea, risipindu-le.