Cambodgia

Denumirea oficială: Statul Cambodgia sau Kampuchea

Capitala: Phnom-Penh (900.000 loc.)
Limba oficială: khmeră; uzuală: franceza
Suprafaţa: 181.000 km2
Locuitorii: 10,53 mil. (59 loc./km2)
Religia: budismul
Moneda: riel
Forma de guvernământ: monarhie
Ziua naţională: 17 aprilie

Geografie: C. este aşezată în Asia de SE, în Peninsula Indochina. Limite:

Tailanda şi Laos (N), Vietnam (E şi S), Golful Tailandei sau Siam (V). G. fizică:
Terit. C. este format din platouri care înconjoară depresiunea centrală, o
câmpie întinsă, drenată de fl. Mekong şi de afluenţii săi, printre care cel
mai important este Tonle Sap, care drenează şi lacul cu acelaşi nume (în
NV). La N, lanţul munţilor scunzi Dangrek (700 m); la NE, podişul
Ratanakiri şi Chlong-ul Mare (1000 m); la S, lanţul Munţilor Kravanh, cu alt.
max. de 1833 m (Phem Aural), ce domină câmpia de la Golful Siam. În
afară de partea continentală, terit. C. mai cuprinde şi o serie de insule:
Rong, Kong, Kong Samlem, Phu-Quoc. Fl. Mekong în lungime de 4183 km,
dintre care 500 km în C., izvorăşte din Tibet şi traversează ţara de la N la
S. Este navigabil pe anumite zone, pentru ambarcaţii mici. Afluenţii
principali . sunt: Se Kong, Se San şi Srepok la NE, Tonle Sap cu afluentul
său Stung Sen; Mekongul are numeroase meandre şi inundă o zonă de
6500 km2 de pădure. Creşterea apelor Mekong-ului este fenomenul
natural cel mai important al ţării: de la sfârşitul lui mai la sfârşitul lui
august, nivelul mediu al fl. creşte de la 2 la 10 m, iar debitul de la 1,79
m3/sec. la 33-76 m3/sec. Lacul Tonle Sap este un rezervor natural care
creşte ca supr. de la 3000 km2 la 10.000 km2; datorită Mekongului care îl
alimentează în perioada musonică a inundaţiilor (din mai-octombrie).
Clima: este tropical-musonică, cu două anotimpuri condiţionate de musoni,
care determină anotimpul umed sau uscat. Temperatura medie anuală
este de 27°C în jurul Phnom Penh-ului, cu mici diferenţe între zi şi noapte.
În cele 6 luni de precipitaţii, în zona muntoasă de SV, precipitaţiile
depăşesc 5000 mm/an; în zona capitalei, numai 1400 mm/an. Floră şi
faună: Cea mai mare parte a terit. este acoperită de păduri tropicale cu
esenţe preţioase (mahon, tek, arbore de chinină) şi arbori de cauciuc.
Faună bogată: maimuţe, tigri, leoparzi, bivoli sălbatici, elefanţi.
Populaţia: imensa majoritate este constituită din cambodgieni sau
khmeri; chinezi, vietnamezi. Concentrarea maximă pe litoral şi în partea
centrală, în zona cap. (50-100 loc./km2). Peste 80% din pop. activă
lucrează în agric.. Pop. urbană a fost dispersată spre sate de către regimul
Pol Poth. Rata natalităţii: 37,3‰; a mortalităţii: 12‰. Pop. urbană: 20%.
Resurse şi economie: O economie distrusă de îndelungul război intern;
majoritatea pop. fiind angajată într-o agric. neperformantă. Se cultivă
orez, principala hrană, porumb, manioc, batate. Transporturi şi
comunicaţii: căi ferate. Oraşe: Battambang (NV), Kompong Cham (SE). Istoria: În
sec. I-VI regatul Funan, de influenţă indiană, se află pe cursul mijlociu şi în
delta Mekongului. În sec. VI este cucerit de Kambudja, strămoşii kmerilor.
Sec. IX -1432 se instaurează cultul şivait al zeului-rege. Regele Yasovar-
man I (889-910) fondează Angkor-ul, ducând o politică de cuceriri. Sec. XII
este înfloritor; se construieşte complexul arhitectural de la Angkor, unde
se află un uriaş templu, cât un munte; apogeul artei kmere. Din sec. XII-
XIII civilizaţia decade; triumfă budismul. Angkor-ul este părăsit în favoarea
Phnon-Penh-ului (1432). În sec. XVI, slăbit de luptele între principi, C.
pierde delta Mekongului. Din sec. XVIII C. este colonizată de vietnamezi,
iar din sec. XIX este câmpul de bătălie între Siam şi Vietnam. Regele
Norodum I (1859-1904) cere protectoratul francez şi îl obţine în 1863. În
1887, C, face parte din Indochina Franceză. Printr-o serie de. tratate
(1904, 1907, 1946) cu Laos şi Thailanda, C. reuneşte unele din fostele sale
provincii. În al doilea război mondial (1941-1945) C. este ocupată de
japonezi; ia
naştere o gherilă anticolonială. În 1949; Norodom Sihanuk obţine din
partea autorităţilor franceze o independenţă limitată, C. devenind membră
a Uniunii Franceze. În 1954, ca urmare a Conferinţei de la Geneva, C.
devine independentă, cu statut de regat constituţional. În 1957,
parlamentul C. adoptă Legea de neutralitate a C. În 1970, regele Norodom
Sihanuk este înlăturat de la putere printr-o lovitură de stat militară
condusă de generalul Lon Nol, care proclamă Republica Khmeră. Norodom
Sihanuk se refugiază în China, unde creează un guvern de uniune
naţională; va lupta cu sprijin chinez şi nord-vietnamez împotriva regimului
Lon Nol (aliat al trupelor sud-vietnameze şi nord-americane). Urmează 5
ani de război civil. Lon Nol fuge în SUA. Noua Constituţie din 1976
proclamă Republica Kampukia Democratică; N. Sihanuk este înlăturat. Se
instaurează o dictatură criminală (a kmerilor roşii): şeful statului este Khiu
Samphan, iar al guvernului, Pol Poth. În aşa numitul proces de reeducare,
sunt exterminaţi aproape 2 milioane de oameni. Ţara este izolată şi ru-
inată; moneda este desfiinţată. În 1979, armata vietnameză împreună cu
luptători din frontul unic de salvare naţională ocupă C. şi înlătură această
dictatură sângeroasă. Se proclamă Republica Populară C., ocupată de
trupe vietnameze, care nu este recunoscută de ONU: Kmerii roşii se
refugiază către graniţa cambodgiano-thailandeză, de unde duc o luptă de
gherilă. Astfel, se continuă lupta împotriva guvernului instalat de
vietnamezi şi împotriva trupelor vietnameze de pe terit. C., formându-se 3
grupări: a kmerilor roşii, a adepţilor prinţului N. Sihanuk şi a fostului prim-
ministru. Aceste 3 grupări constituie în 1982 un guvern în exil sub
preşedinţia lui N. Sihanuk. În 1988, după o serie de tratative cu guvernul
din exil se obţine retragerea trupelor vietnameze din C. În 1989,
Constituţia este amendată, schimbându-se numele statului care devine
Statul C. În 1991, se duc tratative între cele 4 grupări şi se realizează un
armistiţiu; prin acordul semnat la Paris, se creează un Consiliu Naţional
Suprem ca guvern provizoriu, reprezentând diversele facţiuni
cambodgiene. În 1991, ONU trimite forţe de menţinere a păcii în C., pentru
a supraveghea respectarea încetării focului. In 1991 se renunţă la partidul
unic (fost marxist-leninist) şi se recunoaşte multipartitismul. Prinţul N.
Sihanuk revine în ţară şi devine preşedinte al Consiliului Naţional Suprem
şi şef al statului. În 1993 după alegeri legislative libere, sub control ONU, o
nouă Constituţie restabileşte monarhia parlamentară; Norodom Sihanuk
redevine rege, guvernul de coaliţie fiind condus de Narodom Ranariddh,
fiul lui Sihanuk, şi de Hun Sen. În anii următori, kmerii roşii nu respectă
acordul de pace de la Paris. În 1997, noi disensiuni în cadrul guvernului;
fiul lui N. Sihanuk fiind înlăturat de la putere şi învinuit de colaborare cu
Kmerii Roşii. Confruntările continuă. Statul: este monarhie constituţională.
După alegerile din 1993, puterea legislativă va fi exercitată de Adunarea
Constituantă; cea executivă de rege şi de un cabinet condus de liderul
partidului-majoritar în Adunare. Pluripartitism.