Scrisorile doamnei T.

narează la persoana /dezamăgirea dureroasă produsă de faptul că

amantul ei, X, nu o mai iubeşte şi nu-i dă nicio explicaţie, deşi ea suferise "din cauza lui
aproape mortal" şi se întreabă cum poate el s-o prefere pe alta, cum să trăiască "o viaţă
completă fără mine". Suferinţa doamnei T se amplifică din cauza umilirii, a mândriei
rănite în urma abandonării inexplicabile de către iubitul ei, mai ales că îl întâlneşte în tren
împreună cu noua amantă, ducându-se la munte, aşa cum altă dată mergeau doar ei doi

Fred o iubeşte pe D-na T, dar datorită prezenţei Emiliei în viaţa sa, îi e frică să se
implice într-o relaţie serioasă, din teama de a nu afla mai târziu că ea ar putea fi o altă
Emilia.
Descoperind superioritatea fiinţe iubite, Fred Vasilescu trăieşte un complex de
inferioritate al bărbatului, fiind nevoit să se supună formei fixe a unui pat al lui Procust.
Căzut în capcana propriului orgoliu, Fred preferă să o piardă pedoamna T, decât să se
schimbe el.
Este un personaj complex prin gândirea şi valorile pe care le are,original prin
faptul că îşi pune „probleme care îi torturează” viaţa.

Framantarile si tristetea profunda care-1 chinuie pe Ladima sunt provocate de prea desele
si evidentele relatii ale Emiliei cu diversi barbate.
Ladima percepe intens drama jalnica, strivitoare in propria constiinta, amagindu-se cu
luciditate pentru a putea supravietui, dar este constient de neputinta Iui de adaptare in
lumea plina de constrangeri materiale, de statutul sau social inferior intr-o existenta a
ipocriziilor lustruite, cu care nu se potriveste, simtindu-se stanjenit ca intr-un pat
procustian.