INTRODUCERE ÎN

MICROSOFT WORD

1
Cuprins
Cuprins........................................................................................................................................................2
Elementele ferestrei Word...........................................................................................................................4
Facilitati de Help în Word...........................................................................................................................9
Operatii de baza asupra documentelor Word..............................................................................................9
Operatii de editare – Reguli elementare pentru introducerea textului......................................................13
Pozitionarea cursorului de editare - reguli de baza...................................................................................14
Operatii cu blocuri de text.........................................................................................................................14
Cautari si inlocuiri automate de text. Pozitionari automate......................................................................16
Intrari AutoText si intrari AutoCorrect.....................................................................................................18
Corectarea lexicala si sintactica a textului................................................................................................18
Dictionarul de sinonime si antonime Thesaurus.......................................................................................19
Formatarea documentelor..........................................................................................................................20
Fonturi si moduri de scriere......................................................................................................................20
Formatarea randurilor si paragrafelor.......................................................................................................22
Despartirea in silabe..................................................................................................................................24
Antete si subsoluri de pagina....................................................................................................................25
Stabilirea caracteristicilor paginii si ale marginilor textului.....................................................................26
Sectionarea unui document.......................................................................................................................26
Aranjarea textului pe coloane....................................................................................................................27
Stiluri si sabloane......................................................................................................................................27
Liste si tabele.............................................................................................................................................30
Definirea listelor........................................................................................................................................30
Intreruperea, sectionarea, combinarea si sortarea listelor.........................................................................33
Crearea tabelelor.......................................................................................................................................34
Selectarea celulelor, liniilor sau coloanelor dintr-un tabel........................................................................35
Introducerea si stergerea celulelor din tabel..............................................................................................35
Modificarea dimensiunilor celulelor unui tabel........................................................................................36
Chenare si titluri........................................................................................................................................37
Formatarea tabelelor..................................................................................................................................37
Sectionarea si combinarea celulelor..........................................................................................................37
Etichetarea si ordonarea tabelelor. Numerotarea liniilor unui tabel..........................................................37
Realizarea conversiei text/tabel si viceversa.............................................................................................38
Introducerea unor obiecte de diverse tipuri in documentele Word...........................................................39
Importul imaginilor si al altor obiecte.......................................................................................................39
Aplicarea de efecte speciale asupra imaginilor.........................................................................................40
Forme geometrice......................................................................................................................................41
Aplicatia WordArt.....................................................................................................................................42
Aplicatia Graph.........................................................................................................................................43
Editarea formulelor...................................................................................................................................44
Facilitati Web in Word..............................................................................................................................45
Personalizarea mediului Word..................................................................................................................47
Macro-comenzi..........................................................................................................................................48

2
 Notiuni introductive

Editorul de documente Word este scris pentru a fi executat sub Windows si face parte din grupul
de programe Microsoft Office dedicate biroticii si gestiunii bazelor de date. În acest capitol, ne vom referi
la versiunea 8 disponibila în Office '97. Mentionam însa ca diferentele între versiuni diferite ale acelorasi
produse continute în mediile Windows (3.1, 3.11, '9x) nu sunt esentiale din punctul de vedere al functiilor
de baza. Filosofia adoptata de creatorii lor s-a axat pe pastrarea vechilor facilitati (împreuna cu regulile de
utilizare aferente) si pe extinderea acestora, urmarind aceleasi principii de baza, astfel încât sa existe o
compatibilitate cât mai buna între versiunile mai vechi sau mai noi ale aceluiasi produs. Din punct de
vedere practic aceasta se traduce prin faptul ca documentele si aplicatiile create de utilizatori în versiunile
mai vechi sunt recunoscute si pot fi preluate în mod natural în versiunile ulterioare. Transferul invers,
dinspre versiunile noi, este posibil în masura în care nu apar explicit facilitati inexistente în versiunile mai
vechi.

Unul dintre principalele avantaje ale editorului Word este interfata grafica extrem de prietenoasa
cu utilizatorul ("user-friendly"), caracteristica aplicatiilor Windows. Aceasta include butoane cu simboluri
grafice pentru executia rapida a unor actiuni, butoane constituite în bare de instrumente, meniuri
contextuale accesibile atasate obiectelor, modalitati simple de editare a obiectelor de diverse tipuri si un
sistem de help inteligent, care adauga la sistemul uzual de help din Windows facilitati de tutorial, sisteme
avansate de asistare a utilizatorului în diverse actiuni (Wizards) si facilitati de formatare si corectare
inteligente (AutoFormat, AutoCorrect).

Dintre serviciile de editare avansate oferite de Word amintim: crearea si modificarea tabelelor,
scrierea pe coloane, introducerea de imagini si diagrame în document, folosirea de stiluri si formate de
document integrate (eventual cu imagini si desene existente), verificarea textelor din punctul de vedere al
corectitudinii lexicale si sintactice (conform gramaticii limbii engleze), introducerea în documentele Word
de foi de calcul sau diagrame din alte aplicatii Windows (Word suporta tehnica Object Linking and
Embedding - OLE), asistentul Mail Merge pentru pregatirea corespondentei.

Se permite personalizarea mediului Word prin crearea de bare de instrumente si butoane proprii
si definirea de macro-uri (comenzi care sa grupeze anumite succesiuni de actiuni). Macro-urile simple pot
fi create de catre toti utilizatorii editorului prin activarea unui mecanism de înregistrare a actiunilor
executate; se va genera automat un modul de program în Visual Basic - un limbaj de programare vizual si
obiectual care sta la baza tuturor produselor Microsoft Office. Utilizatorii care cunosc limbajul Visual
Basic pot crea direct aceste module, folosind mediul de programare pus la dispozitie în acest scop.

Lansarea în executie a editorului Word sub Windows '9x / NT / 2000

Sub Windows '9x, lansarea editorului se realizeaza, în general, prin efectuarea unui dublu clic cu
mouse-ul pe pictograma corespunzatoare (figura nr.1a), daca aceasta este creata, sau prin apasarea
butonului Start urmata de activarea optiunii Programs sau Programs -> Microsoft Office (daca optiunea
corespunzatoare editorului este inclusa într-un grup special dedicat tuturor produselor MicroSoft Office) si
urmata de selectarea optiunii MicroSoft Word. (figura nr.1b),

3
Figura nr.1a - Pictograma corespunzatoare editorului Word

Figura nr.1b – Lansarea în execuţie a editorului Word din bara de meniuri

Elementele ferestrei Word

Fereastra corespunzatoare editorului Word are o structura tipica ferestrelor de aplicatie Windows
si prezinta urmatoarele elemente constitutive (numerotarea elementelor prezentate în continuare
corespunde cu cea din figura nr.2):

4
Figura nr.2 - Elementele ferestrei Word

1. Butonul meniului System - Meniul System permite, prin intermediul optiunilor sale, redimensionarea,
deplasarea, închiderea ferestrei si schimbarea ferestrei active (aceste optiuni sunt utile în special atunci
când se utilizeaza tastatura).

2. Linia de titlu - contine numele aplicatiei (Microsoft Word) si a documentului deschis în fereastra
(W1.DOC - în figura nr.2), daca fereastra documentului este maximizata.

3. Butoanele de minimizare/maximizare - realizarea unui clic cu mouse-ul pe butonul de minimizare

permite reducerea ferestrei la un buton pe bara de task-uri Start. Butonul de maximizare permite
redimensionarea ferestrei astfel încât sa ocupe întregul ecran. În cazul în care fereastra este deja
maximizata, acest buton se transforma în butonul Restore, care permite readucerea ferestrei Word la
dimensiunile anterioare.

4. Butonul Close - un clic cu mouse-ul pe acest buton realizeaza închiderea imediata a ferestrei Word.
(Cele trei butoane de minimizare, maximizare si Close de pe linia meniului orizontal au acelasi rol, dar se
refera la documentul curent si nu la întreaga fereastra Word. Daca documentul nu apare într-o fereastra
maximizata, ci într-o fereastra document separata, atunci butoanele de minimizare, maximizare, butonul
Close si cel al meniului System se gasesc în pozitiile uzuale (colturile dreapta/stânga sus)).

5. Meniul Word, cu optiunile:

• File - pentru deschiderea, închiderea, salvarea si tiparirea documentelor (vezi Operatii de baza
asupra documentelor Word);

5
• Edit - pentru operatii de editare, cum ar fi copierea sau mutarea blocurilor de text sau a altor
obiecte, cautarile si înlocuirile automate etc. (vezi Operatii cu blocuri de text. si Cautari si înlocuiri
automate de text. Pozitionari automate);
• View - pentru schimbarea modului de vizualizare a documentului: Page Layout (formatul paginii
în care aceasta va aparea la tiparire), Outline (structurat) sau Zoom (la diferite dimensiuni), Full Screen (pe
tot ecranul, fara bare de instrumente, meniuri si alte elemente ale ferestei Word), vizualizarea ruler-ului si a
barelor de instrumente;
• Insert - pentru inserari de obiecte predefinite (numere de pagini, data si ora sistemului,
simboluri, note de subsol etc.) sau de obiecte din alte programe;
• Format - cu optiuni de formatare (vezi Formatarea documentelor) care permit schimbarea
modului în care se prezinta textul, scriere pe coloane, creare de chenare sau liste numerotate, utilizarea
unor colectii de formate numite stiluri;
• Tools - contine optiuni pentru modificarea parametrilor predefiniti ai programului Word si
pentru verificarea ortografiei (Spelling), afisarea dictionarului de sinonime si antonime (Thesaurus) (vezi
Corectarea lexicala si sintactica a textului. si Dictionarul de sinonime si antonime Thesaurus),
corespondenta (Mail Merge);
• Table - pentru crearea si modificarea tabelelor (vezi Crearea tabelelor-Modificarea
dimensiunilor celulelor unui tabel);
• Window - permite trecerea de la un document la altul (daca sunt deschise mai multe documente
simultan) sau rearanjarea lor;
• Help - pentru obtinerea de informatii ajutatoare.

Dupa cum se poate remarca din figura nr.3, optiunile meniului principal contin la rândul lor meniuri, în
care optiunile apar pe verticala (meniuri "pull-down") si de aceea se mai numesc submeniuri. Optiunile
acestor submeniuri pot:

• sa contina, la rândul lor, alte meniuri care se deschid automat la pozitionarea cursorului deasupra
lor, fara sa fie necesara selectarea lor cu ENTER sau clic cu mouse-ul (cele marcate cu ", de exemplu
optiunea Toolbars);
• sa determine aparitia unei ferestre de dialog pentru specificarea interactiva a unor caracteristici
(cele marcate cu …, de exemplu optiunea Zoom);
• sa activeze/inactiveze optiuni de tip comutator (de exemplu, Ruler);
• sa fie efectiv asociate unor actiuni (de exemplu Full Screen).

Unele optiuni au asociat un simbol grafic (pictograma) care evidentiaza faptul ca au un buton asociat cu
acelasi simbol. Aceste optiuni pot fi selectate si cu clic pe simbol respectiv (vezi figura nr.3).

6. Bare de instrumente (Toolbars), care permit realizarea rapida a unor operatii, cu un clic cu mouse-ul pe
butonul dorit. O bara de instrumente contine un set de instrumente predefinit sau stabilit de catre utilizator,
reprezentate de butoane cu simboluri sugestive. La pozitionarea mouse-ului deasupra fiecarui buton se
afiseaza numele operatiei careia îi este acesta asociat ("floating help"). Exista o bara de instrumente
Standard, care contine butoane pentru operatiile cel mai des folosite si bare de instrumente organizate pe
tipuri de activitati: Formatting pentru formatare, Drawing pentru desenare, Mail Merge pentru
corespondenta etc. Barele de instrumente Standard si Formatting se afiseaza implicit; alte bare de
instrumente pot fi afisate folosind optiunea Toolbars a meniului View (se aleg barele dorite).

6
Figura nr.3 - Imaginea submeniului View

Bara de instrumente Standard (prima afisata) contine butoane pentru:

• deschiderea unui document nou - New (vezi Operatii de baza asupra documentelor Word);
• deschiderea unui document existent - Open (vezi Operatii de baza asupra documentelor Word);
• salvarea documentului curent - Save (vezi Operatii de baza asupra documentelor Word);
• tiparirea documentului curent - Print (vezi Operatii de baza asupra documentelor Word);
• vizualizarea documentului în forma în care va fi tiparit - Print Preview (vezi Operatii de baza
asupra documentelor Word);
• corectare lexicala a textului - Spelling (cu simbolul ABC) (vezi Corectarea lexicala si sintactica
a textului);
• mutarea elemenului selectat în Clipboard - Cut (cu simbolul foarfeca) (vezi Operatii cu blocuri
de text);
• copierea elementului selectat în Clipboard - Copy (vezi Operatii cu blocuri de text);
• introducerea la pozitia curenta din document a elementului din Clipboard - Paste (vezi Operatii
cu blocuri de text);
• copierea formatarii unui text în altul - Format Painter (vezi Fonturi si moduri de scriere);
• anularea ultimei actiuni executate (se ofera o lista a ultimelor actiuni asupra carora se poate
reveni) - Undo (vezi Operatii cu blocuri de text);
• refacerea actiunii anulate cu Undo (si aici apare o lista) - Redo (vezi Operatii cu blocuri de text);
• desenarea unui tabel - Tables and Borders (vezi Aplicarea de efecte speciale asupra imaginilor);
• inserarea unui tabel vid - Insert Table (vezi Crearea tabelelor);
• inserarea unei foi de calcul tabelar Excel - Insert Microsoft Excel Worksheet;
• scriere pe coloane - Columns (vezi Aranjarea textului pe coloane);
• afisarea sau ascunderea barei de instrumente de desenare - Drawing (vezi Forme geometrice);
• inserarea unei diagrame vide - Insert Chart (vezi Aplicatia Graph);
• afisarea sau ascunderea simbolurilor care marcheaza sfârsitul de paragraf, tabulatorii etc. -
Show/Hide;
7
• vizualizarea documentului prin marire sau micsorare - Zoom;
• obtinerea de asistenta asupra elementelor de pe ecran la executarea unui clic asupra acestora -
Help (cursorul mouse-ului se va modifica sugestiv).

În versiunile noi ale editorului, tinând cont de dezvoltarea fara precedent a schimbului de informatii prin
intermediul paginilor Web, pe bara Standard s-a introdus si un buton care permite introducerea în
document a unei legaturi catre o pagina Web - Insert Hyperlink; acesta este însotit de butonul care
determina afisarea barei de instrumente pentru navigare - Web Toolbar. Facilitatile de integrare în web
sunt descrise în paragraful Facilitati Web în Word

În bara de instrumente de formatare Formatting (vezi figura nr.13) exista butoane care permit:

• schimbarea modului de scriere a caracterelor (vezi Fonturi si moduri de scriere) prin alegerea
unui stil din lista ascunsa a stilurilor, a unui font din lista ascunsa a fonturilor, a unei dimensiuni pentru
caractere, precum si scriere îngrosata sau cu aldine (Bold), înclinata sau cursiva (Italic) si subliniata
(Underline) - acestea trei sunt de tip comutator, adica selectarea lor succesiva le activeaza/dezactiveaza,
scrierea textului cu o culoare aleasa dintr-o lista de culori sau pe un fond deasemenea ales dintr-o lista;
• alinierea textului (vezi Operatii cu blocuri de text) la stânga (Left), la dreapta (Right), centrarea
(Centered) sau distribuirea lui între marginile stânga si dreapta (Justify);
• crearea de liste (cu buline sau numerotate) (vezi Definirea listelor);
• deplasari de texte la stânga sau la dreapta;
• introducere de chenare.

Majoritatea barelor de instrumente care nu se afiseaza implicit pe ecran vor aparea automat la initierea
activitatilor carora le corespund. Barele de instrumente sunt mobile si pot fi deplasate cu mouse-ul sau pot
fi activate explicit din View-Toolbars (de exemplu, în partea de jos a figurii nr.2 apare bara Drawing) sau
din meniul contextual al oricarei bare afisate.

7. Zona de lucru sau fereastra documentului - zona activa a ecranului unde se creeaza documentul; aici se
gaseste prompterul de inserare (o bara verticala) care indica pozitia curenta în document (locul în care se
pot insera text, desene, imagini etc).

8. Bare de defilare - permit derularea întregului continut al documentelor de dimensiuni mari, care nu încap
în întregime în fereastra. Derularea se poate realiza atât orizontal cât si vertical, operând cu mouse-ul
asupra butoanelor si cursorului din bara de defilare.

Deplasarile folosind bara verticala se pot face cu:

• câte o linie în sus/jos: st;

• câte o pagina în sus/jos: clic deasupra/sub cursorul barei;
• continuu - tinând mouse-ul apasat pe un buton de deplasare sau deplasând cu mouse-ul cursorul
barei;

Deplasarile cu ajutorul barei orizontale sunt analoage.

9. Bara de selectie - aflata în stânga zonei documentului permite selectarea unei linii printr-un clic cu
mouse-ul sau a unui paragraf - printr-un clic dublu, efectuat în dreptul zonei de text care se doreste marcata
(vezi figura nr.2).

10. Butoanele de vizualizare corespund optiunilor anterior prezentate în cadrul meniul View.

8
11. Linia de stare - linia în care se afiseaza informatii legate de starea aplicatiei. Ea este împartita în patru
zone. Prima zona afiseaza informatii despre textul vizibil în fereastra (numarul paginii din document în
care se afla cursorul de inserare - Page, sectiunea curenta (Împartirea unui document în sectiuni se
realizeaza prin comanda Break din meniul Insert.) a documentului - Sec, numarul paginii curente/numarul
de pagini din document). Cea de a doua zona specifica pozitia cursorului de inserare în pagina (distanta
fata de marginea superioara de text a paginii - At, linia în care se afla cursorul - Ln si coloana cursorului -
Col). Cea de a treia sectiune indica data si ora curente (pentru versiunile anterioare Word '97), iar cea de a
patra contine cinci indicatori de mod de lucru (REC, MRK, EXT, OVR, WPH).

12. Bordura ferestrei - banda care delimiteaza fereastra. Ea permite redimensionarea ferestrei atunci când
aceasta nu este maximizata.

Cel mai simplu mod de folosire a facilitatilor editorului Word este cu ajutorul mouse-ului. Forma
cursorului sau se va modifica în mod sugestiv în functie de actiunea executata de utilizator.

Interactiunea utilizatorului cu programul Word se realizeaza prin intermediul ferestrelor de dialog, care
contin elemente de control de tipurile cunoscute, prin intermediul carora se pot specifica parametrii doriti.

Facilitati de Help în Word

Help-ul este structurat pe: cuprins de teme (Contents), index de subiecte (Index) si cautarea informatiilor
despre un anumit subiect (Find), putându-se trece usor de la o forma la alta din fereastra Help, unde aceste
optiuni apar ca pagini.

Versiunile superioare de Word pun la dispozitia utilizatorilor alte doua posibilitati de obtinere de informatii
utile. Instrumentul What's this permite afisarea de informatii scurte referitoare la utilitatea unor elemente
aflate la un moment dat în fereastra Word. În urma selectarii optiunii cu acelasi nume din meniul Help,
prompter-ului de mouse i se va adauga un semn de întrebare. Prin efectuarea unui clic cu mouse-ul pe un
anumit element al ferestrei Word, se va afisa o scurta descriere a functionalitatii elementului sau a tipului
de formatare a paragrafului curent, daca s-a efectuat clic pe textul din zona de lucru a ferestrei. Cel de al
doilea instrument important este Office Assistant care poate raspunde întrebarilor utilizatorului, poate oferi
sfaturi utile (tips) si informatii ajutatoare. Activarea acestui instrument se poate realiza prin apasarea tastei
functionale F1, prin selectarea optiunii Help - Microsoft Word Help sau prin efectuarea unui clic cu
mouse-ul pe pictograma corespunzatoare (vezi figura nr.4).

Figura nr.4 - Pictograma pentru activarea functiei Office Assistant

Operatii de baza asupra documentelor Word

La intrarea in Word, pe ecran apare o fereastra cu un document nou, vid. Editarea acestuia se poate face in
mod uzual, iar in document va aparea tot ceea ce se scrie.

In cele ce urmeaza vom prezenta pe scurt operatiile de baza care se pot executa asupra documentelor
Word: crearea unui nou document, deschiderea unui document existent, salvarea si inchiderea
documentului curent, modalitatile de tiparire a acestuia, precum si de vizualizare a formei tiparibile.

1) Deschiderea unui document nou intr-un format uzual se poate face in orice moment folosind butonul
New de pe bara de instrumente (figura nr.6), dar daca se doreste deschiderea de documente de tipuri mai

9
speciale, se va folosi optiunea New a meniului File, care permite alegerea unui sablon predefinit (ca
alegere implicita apare Blank Document, caruia ii corespunde fisierul sablon uzual normal.dot).

Un sablon (template) este un cadru sau un "schelet" existent, pe care se poate construi mai simplu un
document prin pastrarea informatiilor, a stilurilor de scriere si modului de aranjare a informatiilor oferite
de cadrul initial. Un sablon poate avea locuri rezervate in care sa se introduca informatii noi si eventual sa
pastreze anumite informatii initiale, ceea ce face crearea unor documente mult mai simpla. Daca sablonul
este protejat, nu se vor putea face direct modificari in el, ci va trebui salvat cu un alt nume si deprotejat cu
optiunea Unprotect Document din meniul Tools (aceasta optiune se activeaza dupa protejarea
documentului cu Tools - Protect Document).

Utilizatorul poate folosi sabloanele predefinite (Letters and Faxes, Memos, Reports etc.) sau, la un nivel
mai avansat de utilizare a editorului, poate sa isi creeze sabloane proprii. Acestea se salveaza cu tipul
template, sub forma de fisiere care au extensia .dot intr-un subdirector propriu al folderului Templates sau
intr-unul dintre subdirectoarele existente. De aici, sablonul poate fi deschis cu File - New, alegand sablonul
dorit din fereastra de dialog care apare. Sablonul deschis poate fi folosit la crearea unui document nou
(uzual) sau a unui sablon nou, in functie de optiunea activa: Create New Document sau Create New
Template. Lista de sabloane predefinite mai ofera posibilitatea de a opta pentru anumiti "asistenti" (Agenda
Wizard, Letter Wizard, Fax Wizard etc.). Acestia asista utilizatorul in crearea documentului, punandu-i o
serie de intrebari asupra elementelor pe care doreste sa le introduca in document. Deplasarea intre
ferestrele de dialog care apar se poate realiza prin intermediul butoanele Next si Back iar terminarea
specificatiilor se marcheaza prin Finish.

2) Deschiderea unui document existent se realizeaza prin intermediul comenzii Open a meniului File sau
printr-un clic cu mouse-ul pe butonul corespunzator din bara de instrumente standard (figura nr.6). Se va
deschide o fereastra de dialog care va permite utilizatorului alegerea fisierului pe care doreste sa il
deschida. In fereastra (vezi figura nr.5) vor fi afisate:

• lista ascunsa Look in (care se deschide cu simbolul sagetii in jos) cu drive-urile disponibile si
structurile de directoare corespunzatoare, din care se poate selecta directorul dorit;
• continutul directorului curent (implicit, se afiseaza fisierele .doc, extensia specifica Word-ului,
dar aceasta specificare se poate modifica);
• lista ascunsa Files of type in care se poate specifica tipul de document care se cauta: document
Word .doc (implicit), sablon (template) .dot, text .txt (succesiune de caractere, fara informatii de
formatare), .rtf (Rich Text Format - format text imbogatit, propriu pentru Microsoft, care permite ca un
document salvat intr-un editor de texte sa fie salvat impreuna cu toate informatiile de formatare), toate
fisierele (All) etc.
• liste ascunse care permit cautarea fisierelor dorite dupa nume (File name), dupa continutul
fisierului (Text or property) si dupa data ultimei modificari (Last modified).
• bara de instrumente a ferestrei contine, pe langa butoanele cu rol de vizualizare cunoscute din
ferestrele de navigare si explorare, butoane pentru cautarea sau adaugarea documentelor (de fapt a
shortcut-urilor la documente) intr-un director special (Look in Favorites si Add to Favorites), buton pentru
acces la Web (Search the Web), buton pentru comenzi si setari suplimentare (Commands and Settings).
• butoane speciale pentru cautarea fisierelor dorite (Find Now, Advanced).

Dupa selectarea fisierului dorit, se apasa butonul Open (echivalent, se poate da un clic dublu pe numele
fisierului din lista).

10
Figura nr.5 - Imaginea fereastrei de dialog Open

Se pot deschide simultan mai multe documente dar nu este recomandabil sa se abuzeze de aceasta facilitate
din motive de utilizare eficienta a memoriei. Pentru deschiderea mai multor documente simultan se pot
selecta deodata fisierele respective din lista directorului curent, mentinand tasta CTRL apasata si efectuand
clic cu mouse-ul pe fiecare fisier in parte in fereastra Open (pentru fisiere afisate consecutiv, marcajul se
mai poate realiza cu clic pe primul si SHIFT+clic pe ultimul).

Deschiderea unui fisier se mai poate face din lista ultimelor fisiere prelucrate aflata in meniul File.
Comutarea intre fisierele deschise la un moment dat se poate realiza din meniul Window, care afiseaza, in
zona inferioara, lista de ferestre deschise.

Figura nr.6 - Butoanele New, Open, Save

3) Salvarea documentului curent (deschis in fereastra activa) pe suport magnetic, in scopul utilizarii lui
ulterioare, se realizeaza prin intermediul comenzilor Save sau Save As din meniul File sau prin realizarea
unui clic cu mouse-ul pe pictograma corespunzatoare din bara de instrumente (figura nr.6). Daca fisierul
fusese salvat in prealabil si se doreste doar actualizarea lui (acelasi nume si locatie pe disc) este suficienta
utilizarea comenzii Save. Daca se doreste salvarea fisierului sub un alt nume, alt tip sau in alt director pe
disc, se va folosi comanda Save As care permite, prin intermediul unei ferestre de dialog, specificarea
noului nume si/sau a noii localizari a fisierului. Componenta ferestrei Save As este asemanatoare cu cea a
ferestrei Open; lipsesc, in mod evident, listele ascunse Text or Property, Last modified si butoanele de
cautare, dar apar in schimb butoanele pentru specificarea unor optiuni de salvare (Options si Save version,
care precizeaza modul de creare a unor copii de siguranta, de salvare automata in fisiere temporare,
asocierea de parole etc.). In bara de instrumente apare un buton pentru crearea unui nou folder (astfel,
documentele se pot salva si in foldere care nu existau pe disc inainte de activarea optiunii de salvare).

11
Figura nr.7 - Imaginea ferestrei de dialog Save As

4) Inchiderea documentului curent se realizeaza prin intermediul comenzii Close a meniului File. Daca
ultimele modificari din fisier nu au fost salvate inainte de lansarea comenzii Close, utilizatorul va fi
intrebat daca doreste sau nu sa realizeze aceasta operatie.

5) Tiparirea documentului curent se poate realiza cu setarile implicite, folosind butonul Print sau cu
specificarile dorite, prin intermediul comenzii Print din meniul File. Fereastra de dialog corespunzatoare
(vezi figura nr.8) permite specificarea paginilor care se tiparesc din documentul curent si a numarului de
copii. Pentru a tipari doar pagina curenta se va selecta optiunea Current Page din cadrul campului Page
Range. Atunci cand se doreste tiparirea anumitor pagini din document, aceste pagini vor fi specificate in
cadrul campului Pages, fiind separate cu caracterul virgula (,). Daca respectivele pagini sunt consecutive si
deci formeaza un interval, acest interval se poate specifica prin semnul minus (-). Daca se omite limita
dreapta a intervalului, atunci tiparirea se va face pana la sfarsitul documentului. Exemple: 1, 3, 6, 9-12
specifica paginile 1, 3, 6, 9, 10, 11 si 12. In plus, tiparirea tuturor paginilor pare sau impare se poate realiza
prin selectarea in cadrul campului Print a optiunii Even Pages, respectiv Odd Pages.

Figura nr.8 - Imaginea ferestrei de dialog Print

Inainte de a realiza tiparirea unui document, se recomanda vizualizarea formei in care va aparea acesta la
imprimanta prin intermediul optiunii Print Preview a meniului File sau a butonului corespunzator din bara
de instrumente Standard. In fereastra Print Preview, se poate opta pentru: afisarea documentului la diverse

12
dimensiuni, micsorarea scrisului astfel incat sa incapa intr-un spatiu mai mic, afisarea uneia sau mai multor
pagini, tiparirea sau inchiderea ferestrei.

Optiuni suplimentare se pot preciza in fereastra de dialog asociata butonului Options. Se mai pot modifica
setarile curente ale imprimantei folosite la tiparire cu ajutorul butonului Properties, care deschide o
fereastra de dialog complexa.

Modificarea dimensiunilor de afisare a documentului se poate realiza prin intermediul comenzii Zoom din
meniul View sau a butonului de zoom din Toolbar (figura nr.9). In plus, zona de lucru Word poate fi
impartita in subferestre care sa afiseze diferite sectiuni ale documentului. Acest lucru se realizeaza prin
intermediul comenzii Split din meniul Window sau printr-un dublu clic cu mouse-ul pe zona destinata
acestei sectionari (figura nr.9).

Figura nr.9 - Butonul de zoom si zona de sectionare

6) Parasirea editorului Word se poate realiza prin intermediul comenzii Exit a meniului File, a comenzii
Close a meniului System, printr-un dublu clic cu mouse-ul pe butonul meniului System sau utilizand
butonul de inchidere al ferestrei Word. Inainte de parasirea definitiva a editorului se recomanda salvarea si
inchiderea tuturor documentelor utilizate in sesiunea respectiva de lucru. In cazul in care exista fisiere
nesalvate, utilizatorul va fi intrebat daca doreste salvarea lor. O intrebare asemanatoare se pune daca in
zona Clipboard ramane o cantitate mare de informatie care ar putea fi eventual utilizata intr-o alta aplicatie,
dupa inchiderea editorului Word.

Operatii de editare – Reguli elementare pentru introducerea textului

Introducerea textului se realizeaza intotdeauna in pozitia cursorului (care are in general forma de bara
verticala). Apasarea unei taste-litera conduce in general la introducerea literei mici corespunzatoare. Pentru
introducerea literei mari se va tine apasata tasta SHIFT. Apasarea tastei CAPS LOCK va inversa acest mod
de introducere a literelor alfabetului (american). Apasarea unei taste-cifra determina inserarea acelei cifre.
Utilizarea combinatiei cu tasta SHIFT va conduce la introducerea caracterului afisat deasupra cifrei (ex.
apasarea combinatiei SHIFT+2 va introduce caracterul @). In mod analog se utilizeaza si celelalte taste cu
caractere speciale.

Apasarea tastei SPACE (cea mai lunga tasta) realizeaza introducerea unui spatiu. Cand textul introdus
atinge sfarsitul unui rand va trece automat la randul urmator, introducand eventual spatii suplimentare
astfel incat sa se respecte alinierea ceruta de utilizator (vezi Formatarea rândurilor si paragrafelor). Spatiile
introduse efectiv pot fi evidentiate cu ajutorul butonului Show/Hide (apar ca · ). Tastarea lui ENTER
produce un marcaj de sfarsit de paragraf (care poate fi vizualizat cu butonul Show/Hide), cu rol special in
formatare: exista comenzi speciale pentru formatarea paragrafelor, privite ca entitati de text separate de
ENTER. Combinatia SHIFT+ENTER conduce la inceperea unui rand nou fara a se trece la un nou
paragraf.

13
Stergeri. Apasarea tastei BACKSPACE (deasupra tastei ENTER) conduce la stergerea caracterului din
stanga cursorului, in timp ce apasarea tastei DELETE conduce la stergerea caracterului din pozitia
cursorului. Daca un bloc de text este marcat (vezi Operatii cu blocuri de text), el va fi sters prin actionarea
tastei BACKSPACE si inlocuit cu caracterul introdus prin actionarea unei taste caracter.

Taste speciale. Apasarea tastei INSERT determina modificarea modului de introducere a textului. Exista
doua astfel de moduri, inserare si suprascriere, iar tasta INSERT functioneaza ca un comuntator intre cele
doua moduri. In modul de lucru "Insert" (inserare), eventualele caractere din dreapta cursorului vor fi
mutate spre dreapta, pe cand in modul "Overwrite" (suprascriere), caracterul nou introdus va fi scris peste
cel din dreapta cursorului.

Apasarea tastei TAB conduce la introducerea unui caracter echivalent cu mai multe spatii consecutive.

Caractere speciale. Unele caractere speciale nu apar pe tastatura. Ele pot fi introduse prin intermediul
comenzii Symbol a meniului Insert. La aparitia ferestrei de dialog corespunzatoare se va selecta caracterul
dorit si se va actiona butonul Insert. Caracterelor speciale des utilizate li se pot asocia combinatii de taste,
prin intemediul aceleiasi ferestre afisate de Insert - Symbol: se selecteaza caracterul dorit si se apasa
butonul Shortcut Key. In campul Press New Shortcut Key al noii ferestre se introduce combinatia de taste
dorita, dupa care se activeaza butonul Assign.

Pozitionarea cursorului de editare - reguli de baza

Pozitionarea intr-un document a cursorului mouse-ului (cursorul de editare) respecta urmatoarele reguli:

• executarea unui clic cu mouse-ul intr-o anumita pozitie din text va conduce la mutarea
cursorului de inserare in acea pozitie;
• tastele-sageti (stanga, dreapta, sus, jos) au rolul deplasarii cursorului de editare cu un caracter la
stanga, un caracter la dreapta, un rand mai sus, respectiv un rand mai jos;
• tastele-sageti combinate cu tasta CTRL au rolul deplasarii cursorului de editare cu un cuvant la
stanga, un cuvant la dreapta, la inceputul paragrafului curent, respectiv la inceputul paragrafului urmator;
• tastele PAGE UP si PAGE DOWN conduc la deplasarea cursorului cu un ecran mai sus,
respectiv cu un ecran mai jos. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la inceputul, respectiv
sfarsitul paragrafului curent;
• tastele END si HOME au rolul deplasarii cursorului la sfarsitul, respectiv inceputul liniei
curente. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la sfarsitul, respectiv inceputul documentului;
• combinatia SHIFT+F5 conduce la revenirea cursorului in pozitia anterioara ultimei mutari (Go
Back);
• comanda Go To a meniului Edit permite mutarea cursorului de inserare intr-o anumita locatie
din text (pagina, sectiune, linie etc) care va fi aleasa prin intermediul unei ferestre de dialog.

Operatii cu blocuri de text

Daca se doreste realizarea unei operatii cu o zona de text, aceasta trebuie intai selectata folosind mouse-ul
sau tastaura, dupa care se va specifica operatia dorita. O zona de text selectata se numeste uzual bloc de
text.

14
Reguli de baza pentru selectarea textului

Operatiile de selectare a liniilor si paragrafelor pot fi simplificate prin utilizarea barei de selectie a textului
care se suprapune cu marginea stanga a documentului (aici, cursorul mouse-ului se transforma intr-o
sageata).

Pot fi selectate:

• un text oarecare - prin pozitionarea pe inceputul sau si glisarea mouse-ului pana la sfarsit sau
mentinerea tastei SHIFT apasate si executarea unui clic cu mouse-ul la sfarsitul textului, sau prin utilizarea
tastei SHIFT impreuna cu tastele de deplasare. Tastele-sageti combinate cu tasta SHIFT conduc la
selectarea unui caracter la stanga, unui caracter la dreapta, unei linii mai sus, respectiv unei linii mai jos
fata de pozitia cursorului. Combinarea lor cu CTRL+SHIFT conduce la selectarea pana la inceputul
cuvantului curent, sfarsitul cuvantului curent, inceputul paragrafului curent, sfarsitul paragrafului curent.
Tastele END si HOME combinate cu tasta SHIFT selecteaza textul pana la sfarsitul, respectiv inceputul
liniei curente, iar combinate cu CTRL+SHIFT pana la sfarsitul, respectiv inceputul documentului. Tastele
PAGE UP si PAGE DOWN combinate cu SHIFT selecteaza textul dintr-un ecran mai sus, respectiv mai
jos fata de pozitia cursorului;
• un cuvant - printr-un dublu clic cu mouse-ul pe cuvantul respectiv;
• o linie - printr-un clic in bara de selectie, la nivelul liniei;
• un paragraf - printr-un dublu clic cu mouse-ul in bara de selectie, la nivelul paragrafului
respectiv;
• intregul document - prin mentinerea tastei CTRL apasate si executarea unui clic cu mouse-ul in
bara de selectie, alegand optiunea Edit - Select All sau prin combinatia de taste CTRL+A.

Mentionam in final ca regulile de selectare descrise sunt valabile si in cazul selectarii elementelor grafice.

Copierea si mutarea blocurilor de text

In scopul copierii si mutarii textului dintr-un document intr-altul (eventual intr-o alta aplicatie) sau chiar in
cadrul aceluiasi document, se poate utiliza Clipboard-ul si comenzile Cut, Copy si Paste disponibile din
meniul Edit, prin intermediul butoanelor de pe bara de instrumente Standard, sau din meniul contextual al
oricarui bloc selectat (deschis cu butonul din dreapta al mouse-ului). Atunci cand vor fi copiate elemente
grafice din alte aplicatii se recomanda utilizarea comenzii Paste Special in locul comenzii Paste.

Un text poate fi copiat sau mutat in cadrul aceluiasi document atat prin intermediul Clipboard-ului, cat si
prin deplasarea directa cu mouse-ul. Astfel, un text selectat poate fi mutat prin glisarea lui la noua pozitie
si copiat prin mentinerea tastei CTRL apasata si glisarea lui la noua pozitie.

De remarcat ca aceleasi actiuni trebuie efectuate si in cazul in care se doreste copierea sau mutarea unui
element grafic.

Daca utilizatorul doreste anularea unei comenzi anterioare va folosi functia Undo, prin care se pot reface
ultimele actiuni efectuate asupra documentului. Actiunea care se doreste a fi anulata va fi selectata din lista
ascunsa a butonului Undo (vezi figura nr.10). Pentru anularea ultimei comenzi se poate actiona butonul
Undo sau selecta optiunea Undo (CTRL+Z) a meniului Edit.

Atunci cand se doreste refacerea unei comenzi anulate anterior prin intermediul functiei Undo, se va folosi
functia Redo (prin apasarea butonului corespunzator, alegerea unei anumite actiuni din lista asociata, sau
alegerea optiunii Redo din meniul Edit).

15
In scopul repetarii unei comenzi efectuate anterior, se va folosi optiunea Repeat a meniului Edit.

Figura nr.10 - Butoanele Undo si Redo

Analog tuturor obiectelor Windows, si obiectelor din fereastra document le sunt asociate meniuri
contextuale, accesibile cu butonul din dreapta al mouse-ului, care permit executia rapida a unor operatii de
editare. De exemplu, intr-un text se va putea schima fontul, formata paragraful sau configura diferite tipuri
de liste. Daca o zona de text este marcata (bloc de text), optiunile meniului contextual constituie una din
modalitatile de realizare a operatiilor de copiere sau mutare.

Remarcam faptul ca si obiectele de alt tip decat text - imagini, grafice, tabele - se pot copia sau muta dupa
aceleasi reguli descrise mai sus. Un obiect grafic se poate selecta cu un clic si se poate edita cu dublu clic
sau Edit - Object (i se pot modifica caracteristicile, de exemplu, grosimea liniilor si titlurile dintr-un
grafic). Aceste obiecte au si ele meniuri contextuale, care permit realizarea rapida de diverse operatii si
modificari. Un obiect imagine poate fi sters, copiat sau mutat in Clipboard cu aceleasi optiuni Clear, Copy,
Cut si ulterior depus cu Paste sau Paste Special. Aceasta ultima optiune permite selectarea tipului de obiect
care se va copia/muta. Transferul se poate realiza si intre aplicatii diferite Windows care recunosc formatul
respectiv. Pentru transferul de informatii intre aplicatii s-a implementat tehnica OLE (Object Linking and
Embedding), care asigura posibilitatea editarii unui obiect incapsulat prin lansarea aplicatiei care l-a creat
din cadrul aplicatiei in care a fost transferat. Un tip special de depunere a unui obiect/element este
introducerea in document a unei legaturi la fisierul care-l contine (Paste link).

Optiuni de editare se pot specifica din Tools - Options - Edit. De exemplu, daca se activeaza comutatorul
Automatic word selection, la selectarea cu mouse-ul a unei zone de text, marcarea se va realiza cuvant cu
cuvant si nu litera cu litera.

Cautari si inlocuiri automate de text. Pozitionari automate

Exista numeroase situatii in care utilizatorul este interesat de gasirea aparitiilor unui anumit cuvant sau a
unei succesiuni de caractere si eventual de inlocuirea lor cu un alt cuvant sau succesiune de caractere.

Comanda Find a meniului Edit permite cautarea unui anumit text specificat de catre utilizator si
pozitionarea cursorului de editare pe acel text, in cadrul documentului. In urma lansarii in executie a
acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Find and Replace:

Figura nr.11 - Fereastra de dialog Find and Replace (in configuratie minimala)

Semnificatia campurilor ferestrei Find and Replace:

16
• campul Find What - permite specificarea textului care urmeaza a fi cautat;
• butonul Find Next - cautarea urmatoarei aparitii in document a textului specificat;
• butonul More - extinderea ferestrei de dialog prin adaugarea urmatoarelor campuri:
• Search - specificarea portiunii din document (domeniului) in care se va cauta textul introdus in
campul Find What: All (intregul document), Up (din pozitia cursorului de inserare catre inceputul
documentului), Down (din pozitia cursorului pana la sfarsitul documentului);
• comutatorul Match Case - daca se realizeaza sau nu diferentierea intre literele mari si mici;
• comutatorul Find Whole Words Only - se cauta doar cuvintele intregi fara sa se ia in considerare
cuvintele care contin textul in interiorul lor;
• comutatorul Use Wildcards - utilizarea de caractere cu semnificatii speciale in cautare;
• comutatorul Sounds Like - se cauta toate sirurile de caractere similare (din punct de vedere
fonetic) cu cel specificat in campul Find What. Foloseste lexicul limbii engleze, deci nu se recomanda
pentru textele in limba romana;
• butonul No Formatting - cautarea nu va lua in considerare caracteristicile de formatare;
• lista Format - se poate specifica formatul fontului si/sau paragrafelor dupa care sa se realizeze
cautarea;
• lista Special - permite cautarea unor caractere speciale (care vor fi introduse in campul Find
What: caracter de sfarsit de paragraf, TAB etc.) sau a altor elemente (note de subsol, de sfarsit etc.).

Selectarea paginii Replace conduce la lansarea in executie a functiei Replace, cu retinerea informatiilor
specificate in fereastra de dialog Find and Replace.

Functia Replace se poate activa si independent, prin intermediul comenzii cu acelasi nume din meniul Edit
si este foarte asemanatoare cu functia Find. Diferenta consta in faptul ca dupa gasirea textului cautat acesta
poate fi inlocuit automat cu un text specificat in campul Replace With al ferestrei de dialog Find and
Replace. Inlocuirea se poate realiza pentru aparitia curenta (butonul Replace) sau pentru toate aparitiile din
document (butonul Replace All). Aparitia curenta se poate ignora cu butonul Find Next, iar intreaga
operatie se poate anula cu butonul Cancel sau prin inchiderea ferestrei de dialog Find and Replace.

Pozitionari automate. Selectarea paginii Go To din fereastra de dialog Find and Replace sau lansarea in
executie a comenzii cu acelasi nume din cadrul meniului Edit asigura deplasearea automata a cursorului in
cadrul documentului pe pozitii specificate printr-un numar de pagina (vezi Antete si subsoluri de pagina),
sectiune sau linie, semn de carte sau comentariu (vezi descrierea de mai jos), nota de antet sau subsol (vezi
Antete si subsoluri de pagina), la un tabel (vezi Crearea tabelelor), grafic (vezi Aplicatia Graph), ecuatie
(vezi Editarea formulelor) sau alt obiect.

Un semn de carte permite utilizatorului regasirea rapida a anumitor portiuni de text. Inserarea unui semn de
carte se realizeaza prin intermediul comenzii Bookmark a meniului Insert. Dupa introducerea numelui
semnului de carte (Bookmark Name), se va actiona butonul Add al ferestrei de dialog Bookmark. Butonul
Delete al aceleiasi ferestre permite stergerea unui semn de carte selectat. Semnele de carte pot fi sortate
dupa nume sau dupa pozitia lor in text in functie de validarea campului Sort By din fereastra de dialog
Bookmark.

Un comentariu poate fi introdus in pozitia curenta a cursorului de inserare prin alegerea optiunii Comment
din meniul Insert. In partea inferioara a ferestrei document se deschide o fereastra care permite editarea
textului comentariului, modificarea numelui comentariului (el primeste un nume implicit), introducerea
unui comentariu sonor (butonul Insert Sound Object) si specificarea celui care a realizat comentariul (lista
ascunsa Comments from).

17
 Intrari AutoText si intrari AutoCorrect

Comanda AutoText a meniului Insert permite introducerea automata in document a unor elemente utilizate
in mod repetat: adrese, nume, tabele etc. Aceste elemente poarta denumirea de intrari AutoText.

Crearea unei intrari AutoText se realizeaza prin selectarea textului care va forma intrarea si actionarea
comenzii AutoText sau a butonului corespunzator din bara de instrumente Standard. Se va introduce
numele intrarii si se va actiona butonul Add al ferestrei de dialog AutoText.

In scopul introducerii in text a unei intrari AutoText deja create se va pozitiona cursorul de editare in locul
dorit, se va introduce numele intrarii si se va actiona butonul corespunzator din bara de instrumente
Standard. In fereastra AutoText, utilizatorul poate alege numele intrarii din lista celor introduse.

Stergerea unei intrari se realizeaza prin selectarea ei din lista afisata in fereastra de dialog AutoText si
actionarea butonului Delete.

Functia AutoCorrect este foarte asemanatoare cu functia AutoText doar ca dupa introducerea de la
tastatura a numelui unei intrari AutoCorrect ea va fi automat inlocuita cu secventa de text care constituie
intrarea respectiva, fara a mai fi necesara lansarea in executie a vreunei comenzi.

O intrare AutoCorrect se creeaza prin selectarea (optionala) in document a secventei de text cu care se va
realiza inlocuirea si lansarea in executie a comenzii AutoCorrect din meniul Tools. In cadrul campului
Replace din fereastra de dialog AutoCorrect se introduce textul de inlocuit, iar campul With va contine
textul selectat. In cazul in care nu s-a realizat nici o selectare prealabila, acest camp va completat cu textul
care va realiza inlocuirea.

Modificarea unei intrari AutoCorrect se poate realiza prin selectarea ei din lista de intrari afisata in cadrul
campului Replace Text as You Type, actualizarea continutului campului With si apasarea butonului
Replace. Stergerea unei intrari AutoCorrect se realizeaza prin selectia ei si actionarea butonului Delete, iar
pentru introducerea uneia noi se foloseste butonul Add.

Corectarea lexicala si sintactica a textului

Editorul Word '97 pune la dispozitia utilizatorilor facilitati de corectare lexicala (Spelling) si sintactica,
conform gramaticii limbii engleze (Grammar) a textului, prin intermediul comenzii Spelling and Grammar
din meniul Tools.

Functia Spelling realizeaza o corectare lexicala a textului pe baza unor dictionare incluse in editor (de
obicei, dictionarul limbii engleze este livrat odata cu editorul, utilizatorul putand achizitiona suplimentar
sau chiar crea alte dictionare). Dupa lansarea in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog
Spelling and Grammar ale carei elemente au urmatoarea semnificatie:

• lista Not in Dictionary - cuvantul scris cu rosu nu a fost gasit in dictionar;

• lista Suggestions - lista de sugestii pentru inlocuirea cuvantului;
• butonul Add - adaugarea cuvantului in dictionar;
• butoanele Ignore/Ignore All - lasa cuvantul/toate aparitiile sale neschimbat(e);

18
Figura nr.12 - Fereastra de dialog Spelling and Grammar

• butoanele Change/Change All - inlocuieste cuvantul/toate aparitiile sale cu cel specificat in

cadrul campului Suggestions;
• butonul AutoCorrect - crearea unei intrari AutoCorrect prin care noul cuvant il va inlocui pe cel
"propus" de editor;
• butonul Options - specificarea optiunilor de utilizare a functiilor Spelling si Grammar;
• butonul Cancel - anularea operatiei curente de corectare lexicala si sintactica.

Functia Grammar permite realizarea corectarii gramaticale si stilistice a textului din document, pe baza
aceluiasi dictionar de cuvinte. Ea se lanseaza in executie in acelasi timp cu functia Spelling, insa poate fi
activata/dezactivata prin intermediul comutatorului Check grammar din fereastra prezentata mai sus.
Avand in vedere complexitatea testelor sintactice intr-un limbaj natural, este evident ca aceasta functie nu
ofera rezolvari perfecte ci doar semnaleaza eventualele formulari incorecte (pe care le marcheaza cu verde)
si face propuneri de corectare care pot fi adoptate sau nu. De fapt, studiul riguros al limbajelor naturale in
scopul crearii unei interfete inteligente intre om si calculator este un domeniu de cercetare al inteligentei
artificiale.

Implicit, verificarile lexicale se realizeaza pe baza dictionarului custom.dic, dar utilizatorul isi poate crea
dictionare proprii ca fisiere text, folosind butonul Dictionaries, din pagina Spelling & Grammar a ferestrei
de dialog Options (Tools - Options).

Selectarea dictionarului utilizat pentru corectarea lexicala si gramaticala se poate realiza prin intermediul
optiunii Set Language a comenzii Language din meniul Tools. Utilizatorul poate alege dintr-o lista limba
dupa care sa fie realizata corectarea lexicala.

Aplicarea automata a testelor lexicale si sintactice poate fi activata/dezactivata din submeniul Tools -
Options, prin selectarea paginii Spelling & Grammar si utilizarea comutatorilor Check spelling as you type
si Check grammar as you type.

Dictionarul de sinonime si antonime Thesaurus

Optiunea Thesaurus a comenzii Language din meniului Tools permite gasirea unor sinonime (eventual
antonime) pentru anumite cuvinte sau expresii din text care au fost selectate in prealabil. Asa cum a fost
creata in Word, facilitatea functioneaza pentru limba engleza, pentru care s-au creat baze de date speciale,
ce se consulta in acest scop. In lipsa unor aplicatii similare, in cazul alegerii altei limbi prin intermediul
comenzii Tools - Set Language, nu se va putea utiliza optiunea Thesaurus.

19
Fereastra de dialog Thesaurus contine urmatoarele campuri si butoane:

• campul Looked Up - cuvantul pentru care se afiseaza sinonime sau antonime;

• campul Replace with Synonym - lista sinonimelor sau a cuvintelor inrudite;
• lista Meanings - semnificatiile cuvantului si eventual ale cuvintelor inrudite. Pentru unele
cuvinte exista liste de antonime, care se pot vizualiza prin selectarea optiunii Antonymes din lista
Meanings;
• butonul Replace - inlocuirea cuvantului din text cu cuvantul selectat in campul Replace with
Synonym;
• butonul Look Up - gasirea sinonimelor si antonimelor pentru cuvantul selectat in cadrul
campului Replace with Synonym;
• butonul Previous se activeaza doar dupa apasarea butonului Look Up si permite revenirea la lista
de sinonime a cuvantului anterior;
• butonul Cancel - anularea operatiei Thesaurus.

Formatarea documentelor
Operatiile de formatare se refera, in general, la forma, tipul, culoarea caracterelor folosite si la modul de
aranjare in pagina a continutului documentului. Editorul Word ofera o gama extrem de larga de facilitati de
formatare, de la formatarea caracterelor si paragrafelor, la scrierea pe coloane si utilizarea sau chiar crearea
unor stiluri de scriere, privite ca ansambluri de caracteristici de formatare, care pot fi referite simplu,
printr-un nume anterior asociat.

Fonturi si moduri de scriere

Un font reprezinta o colectie de caractere care au caracteristici comune. Exista foarte multe tipuri de
fonturi pentru caracterele uzuale (ale alfabetului latin): mai drepte, mai subtiri, mai inalte, mai ingrosate
etc. sau fonturi pentru simboluri matematice, litere grecesti, chirilice etc., si acestea de diverse tipuri.
Fonturile acceptate de Windows se numesc fonturi True Type. Fonturile se vor alege in functie de modul in
care se doreste evidentierea anumitor texte.

In Word, pe langa alegerea fontului dorit, mai trebuie precizate modul de scriere folosit, numit uzual stilul
fontului, referitor la formatul caracterelor (normal, ingrosat, inclinat, subliniat) si dimensiunea caracterelor.
Cateva exemple de nume de fonturi: Arial, Courier New, Times New Roman etc. Cele mai des utilizate
stiluri de fonturi sunt: Regular, Bold, Italic, si Bold-Italic. Pe langa acestea, unele fonturi mai pot avea
stiluri ca Light, Extra Bold, Heavy etc. Dimensiunea fonturilor se masoara in puncte: ... 8, 10, 12 .... (1
punct = 1/72 inch).

Pentru formatarea caracterelor folosite si a caracteristicilor acestora, se utilizeaza casetele de derulare

Style, Font si Font Size si butoanele Bold, Italic, Underline, de pe bara de instrumente Formatting (vezi
figura nr.13) sau comanda Font a meniului Format. In urma lansarii ei in executie se va afisa o fereastra de
dialog care contine trei pagini de optiuni: Font, Character Spacing si Animation (figura nr.14).

Figura nr.13 - Bara de instrumente Formatting

20
Figura nr.14 - Fereastra de dialog Font

Orice optiune aleasa din fereastra Font sau din bara de instrumente Formatting are efect din momentul
activarii ei pana la dezactivare, prin precizarea altor caracteristici de formatare, sau, daca un bloc de text
este selectat, se refera la continutul blocului respectiv. Datorita utilizarii mai simple, se recomanda
aplicarea formatarilor de caractere asupra textelor selectate in prealabil.

Semnificatia campurilor paginii Font din fereastra de dialog Font este urmatoarea:

• lista Font: selectarea fontului dorit;

• lista Font Style: selectarea stilului fontului ales;
• lista Size: selectarea dimensiunii fontului ales;
• lista ascunsa Underline: specificarea tipului de subliniere a caracterelor: Single, Words Only,
Double, Dotted, Thick, Dash, Dot Dash, Dot Dot Dash, Wave;
• lista ascunsa Color: selectarea culorii caracterelor (exista 16 culori implicite);
• comutatorii Effects: aplicarea unor efecte speciale: Strikethrough, Double Strikethrough,
Subscript, Superscript, Shadow, Outline, Emboss, Engrave, SMALL CAPS, ALL CAPS, Hidden ;
• campul Preview: vizualizarea fontului si a caracteristicilor selectate;
• butonul Default: modificarea caracteristicilor fontului din sablonul normal.dot.

Grupul de optiuni Character Spacing permite specificarea spatierii textului (Spacing ... By) si a pozitionarii
sale verticale (Position ... By), in timp ce prin intermediul grupului Animation utilizatorul poate aplica

21
asupra textului efecte de miscare (un contur care isi schimba culoare sau care se roteste, un fond care
clipeste etc.).

Daca s-a formatat un text si se doreste aplicarea atributelor sale pentru un altul, se poate copia formatul
dorit selectand textul initial, activand butonul Format Painter si apoi selectand textul nou. Atributele
primului se vor aplica si pentru acesta (de fapt se vor copia toate marcajele de format in noul text).

Formatarea randurilor si paragrafelor

Modul de aranjare a textului este important pentru impactul pe care acesta il va avea asupra cititorului.

In Word se considera ca textele sunt formate din paragrafe; acesta notiune este mai degraba sinonima cu
cea de aliniat din limba romana, fiindca desemneaza un text situat intre caractere de sfarsit de paragraf
obtinute prin apasarea tastei ENTER. Reamintim faptul ca simbolurile tastelor ENTER, SPACE (spatii
tastate efectiv si nu introduse de Word pentru alinieri), precum si alte marcaje cu rol de formatare pot fi
vizualizate/ascunse folosind butonul Show/Hide.

In general, optiunile de formatare a paragrafelor au efect asupra paragrafului curent (oriunde ar fi

pozitionat cursorul in cadrul acestuia), fara a fi necesara selectarea lui. Daca insa sunt selectate mai multe
paragrafe, eventual unul sau mai multe randuri, atunci formatarea se va realiza asupra zonei selectate.

Copierea formatelor de tip paragraf se poate de asemenea realiza folosind butonul Format Painter ( a se
vedea paragraful anterior), cu un clic pe zona sursa, activand butonul si apoi realizand un nou clic pe
paragraful destinatie (eventual selectand mai multe paragrafe destinatie).

Alinierea.

Un text poate fi aliniat la marginea din stanga, la cea din dreapta, intre marginile stanga-dreapta sau centrat
folosind respectiv butoanele Left, Right, Justify si Center de pe bara de instrumente Formatting. Acestea
sunt de tip comutator si pot fi aplicate pentru textul curent scris, pana la schimbarea optiunii, sau pentru un
text selectat. Butoanele de aliniere sunt echivalente cu optiunile din caseta Alignment a ferestrei de dialog
Paragraph (pagina Indents and Spacing - vezi figura nr.15) sau cu combinatiile de taste Ctrl-L (Left), Ctrl-
R (Right), Ctrl-J (Justify) si Ctrl-E (Center).

Indentarea.

Una din modalitatile de evidentiere a unui text/paragraf este indentarea, adica plasarea sa, in totalitate sau
in parte, mai spre interior, la o anumita distanta fata de margini.

Indentarea paragrafului curent (implicit) sau a paragrafelor selectate se poate realiza:

• cu butoanele de indentare Decrease Indent si Increase Indent care folosesc o indentare

predefinita de cinci spatii;
• cu ajutorul riglei, folosind mouse-ul si marcajele de indentare (in forma de triunghiuri sau
dreptunghi) din stanga si dreapta riglei:

1. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" superior din marginea stanga a riglei se va indenta
primul rand al paragrafului (sau paragrafelor, daca sunt mai multe selectate) fata de marginea din stanga;
2. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea stanga a riglei se va indenta
restul paragrafului (cu exceptia primului rand) fata de marginea din stanga;

22
3. prin deplasarea cu mouse-ul a "dreptunghiului" din marginea stanga a riglei se va indenta
intregul paragraf fata de marginea din stanga;
4. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea dreapta a riglei se va indenta
paragraful fata de marginea din dreapta;

• optiunile Indentation din ferestra de dialog Paragraph - pagina Indents and Spacing. Modificarile
facute se pot vizualiza in caseta Preview.

Nu se vor folosi Tab-uri sau spatii pentru indentare, fiindca exista riscul dezorganizarii documentului.

Spatierea randurilor.

Pentru a face mai lizibil un paragraf (text), se poate modifica spatiul dintre randuri. Dimensiunea exacta a
spatiului dintre randuri este determinata de dimensiunea fontului. De exemplu, pentru un font de 10 puncte,
spatiul dintre doua randuri este de aproximativ 10 puncte pentru scrierea la un rand si de 20 de puncte
pentru scrierea la doua randuri. Spatiul dintre doua randuri este determinat de dimensiunea celui mai mare
font din randul respectiv.

Modificarea spatierii randurilor din paragraful curent (implicit) sau din paragrafele selectate se poate
realiza prin intermediul casetei Line Spacing din fereastra de dialog Paragraph, din care se pot alege
optiunile: Single (scriere la un rand), 1.5 Lines (scriere la un rand si jumatate), Double (la doua randuri),
At Least (cel putin valoarea introdusa in caseta At), Exactly (exact valoarea introdusa in caseta At) sau
Multiple (multiplu de valoarea introdusa in caseta At). Caseta At poate fi completata folosind butoanele de
incrementare/decrementare ale acesteia.

Figura nr.15 - Fereastra de dialog Paragraph

23
Prin intermediul casetelor Before si After se pot modifica spatierile de dinaintea paragrafului curent (sau
celor selectate) si de dupa paragraful curent (sau cele selectate).

Delimitatori.

Editorul Word desparte automat textul in pagini (in functie de dimensiunile paginii si marginile alese).
Pentru a decide daca anumite randuri vor fi trecute sau nu pe o pagina noua (de exemplu, ultimul rand
dintr-un paragraf) se vor folosi optiunile de despartire a paragrafelor, aflate in ferastra de dialog Paragraph
- pagina Line and Page Breaks.

Caseta Pagination din aceasta fereastra contine:

• optiunea Widow/Orphan Control, prin activarea careia o ultima linie dintr-un paragraf
("orphan", orfan) nu va fi despartita de restul paragrafului ("widow", vaduva);
• optiunea Keep Lines Together, care nu permite separarea liniilor dintr-un paragraf (se
recomanda a se aplica pe anumite paragrafe selectate);
• optiunea Keep With Next pentru ca doua paragrafe consecutive (eventual, mai multe selectate)
sa nu fie separate.

Un delimitator de pagina introduce automat trecerea la o pagina noua (vezi Sectionarea unui document) si
se poate insera prin intermediul comenzii Page Break din meniul Insert, optiunea Break sau cu combinatia
de taste CTRL+ENTER si se poate sterge uzual cu o tasta de stergere sau dupa ce a fost selectat.

Tabulatori.

Un tabulator este un marcaj pe rigla orizontala care defineste coloana din document unde se vor face
pozitionarile prin tastarea lui TAB. Implicit, ei sunt asezati la fiecare 1.3 cm, dar aceste distante pot fi
modificate.

Tipul de tabulator este simbolizat in casuta din partea stanga a riglei orizontale. Exista patru tipuri de
tabulatori, in functie de pozitia in care se va alinia textul inserat dupa apasarea tastei TAB fata de pozitia
tabulatorului: aliniat la stanga - cu simbolul + este tipul predefinit, aliniat la dreapta - de exemplu, pentru
numere intregi, cu simbolul +, centrat - cu simbolul -, de exemplu pentru titluri si zecimal - pentru numere
zecimale. De la un tip la altul se poate trece cu un clic pe simbolul de tabulator din rigla. Definirea unui
tabulator cu ajutorul mouse-ului se face printr-un clic in pozitia dorita pe rigla sau folosind fereastra de
dialog Tabs, (Format - Tabs) unde se specifica pozitia tabulatorului (in cadrul campului Tab Stop Position),
dupa care se apasa butonul Set. Stergerea unui tabulator se face deplasandu-l cu mouse-ul in zona textului
sau folosind aceeasi fereastra de dialog Tabs (un tabulator se elimina cu Clear, iar toti cu Clear All). Daca
se doreste definirea unui tabulator (unor tabulatori) doar pentru o sectiune de text, se va selecta intai textul
respectiv.

Despartirea in silabe
Implicit, un cuvant care nu incape pe randul curent va fi automat trecut pe randul urmator (aceasta faciliate
se numeste word wrap). Pentru a o evita insa, se poate cere despartirea in silabe la capatul randului cu
ajutorul optiunii Tools - Language - Hyphenation, in a carei fereastra de dialog se activeaza optiunea
Automatically Hyphenate Document.

Daca nu se doreste despartirea cuvintelor scrise cu majuscule, se inactiveaza comutatorul Hyphenate

Words in CAPS. Zona de despartire in silabe (Hypenation Zone) specifica distanta fata de marginea din
dreapta de unde se va incerca despartirea in silabe iar numarul maxim de linii consecutive in care sa se
24
realizeze despartirea se precizeaza cu una dintre optiunile casetei Limit Consecutive Hyphens To. Daca
despartirea automata nu este convenabila, se poate opta pentru cea manuala (cu ajutorul butonului
Manual); in acest caz se va introduce cratima in pozitia dorita.

Antete si subsoluri de pagina

Antetul si subsolul paginii reprezinta zonele superioara si inferioara ale paginii, zone in care nu se scrie
text obisnuit dar se pot introduce informatii speciale, care sa se repete apoi pe fiecare pagina (de exemplu:
titlul capitolului, numarul paginii, data si ora crearii, versiunea documentului, numele autorului sau sigla
firmei). Antetele si subsolurile diferitelor pagini se pot trata in mod diferit prin definirea de sectiuni diferite
(Insert - Break) sau prin tratarea separata a paginilor pare si a celor impare.

Vizualizarea si editarea acestor portiuni ale documentului se poate realiza in urma activarii comenzii
Header and Footer din meniul View. Se vor afisa zonele rezervate pentru antet, respectiv subsol si bara de
instrumente Header and Footer (figura nr.16), cu butoane pentru:

1. comutarea intre zona antetului si cea a subsolului;

2. afisarea antetului/subsolului sectiunii urmatoare a documentului;
3. inserarea aceluiasi antet/subsol ca in sectiunea anterioara;
4. inserarea unui camp de numar de pagina;
5. inserarea unui camp de data;
6. inserarea unui camp de ora;
7. afisarea ferestrei de dialog Page Setup;
8. ascunderea/afisarea textului din document (pentru a vedea mai clar antetul si subsolul);
9. inchiderea modului de vizualizare a antetelor si subsolurilor, cu revenirea in document (Close).

Daca formatul campului de data sau a celui de ora nu convine, acesta poate fi modificat prin intermediul
comenzii Date and Time a meniului Insert.

Numerotarea paginilor. Pentru numerotarea paginilor, in afara de butonul Insert Page Numbers din bara de
formatare Header and Footer, se poate folosi optiunea Insert - Page Numbers din meniul principal. Se va
preciza pozitia numarului de pagina: in antet sau subsol (Top of Page sau Bottom of Page), la stanga (Left),
la dreapta (Right), centrat (Center) sau, pentru paginile in oglinda, spre interiorul (Inside) sau exteriorul
paginii (Outside). Numerele de pagina se pot formata folosind butonul Format din fereastra de dialog Page
Numbers.

Formatarile de tip antet si subsol pot fi valabile pentru intregul document sau doar la nivel de sectiune
(vezi Sectionarea unui document), pot sa difere pentru paginile pare si impare (facilitate utila pentru
paginile alaturate - "facing pages" - care se leaga sub forma de carte) sau pot fi diferite pentru prima pagina
fata de celelalte (in care, de exemplu, titlul poate inlocui informatiile de antet). Aceste caracteristici se
specifica odata cu celelalte atribute de formatare a paginilor, folosind optiunea File-PageSetup (vezi
Stabilirea caracteristicilor paginii si ale marginilor textului).

Dimensiunile antetului si subsolului pot fi modificate prin intermediul aceleiasi comenzi Page Setup din
meniul File, comanda care va fi prezentata in paragraful urmator, sau prin intermediul riglei verticale
specifice modului Page Layout, de vizualizare a documentului.

Figura nr.16 - Bara de formatare Header and Footer

25
Stabilirea caracteristicilor paginii si ale marginilor textului
Pentru specificarea caracteristicilor paginilor unui document se foloseste comanda Page Setup a meniului
File.

Pagina Paper Size, a ferestrei de dialog Page Setup, permite setarea dimensiunilor paginii prin intermediul
campurilor Paper Size (dimensiuni predefinite), Width si Height (specificarea latimii si inaltimii paginii -
vezi figura nr.17). De asemenea, cu ajutorul campului Orientation, utilizatorul poate alege orientarea
paginii: Portrait (asezare verticala) sau Landscape ( asezare orizontala). Implicit, dimensiunile se masoara
in inches, dar unitatea de masura se poate schimba in centimetri, din fereastra Options (deschisa cu
comanda Tools-Options), pagina General, lista Measurement Units.

Pagina Margins, din aceeasi ferestra de dialog Page Setup, contine optiuni pentru specificarea marginilor
(Top, Bottom, Left, Right) de pagina, adica distanta de la marginea foii de hartie la marginea textului.
Validarea optiunii Mirror Margins face ca marginea din stanga a primei pagini sa fie egala cu marginea din
dreapta a celei de a doua si invers (pagini in oglinda) care pot fi legate sub forma de carte.

Textul poate fi aliniat si fata de centrul paginii, utilizand optiunile listei Vertical Alignment din pagina
Layout a fereastrei de dialog Page Setup. Alinierea poate fi la marginea de sus a paginii (Top), pe centrul
paginii (Center) sau astfel incat textul sa acopere in mod uniform pagina (Justified).

Diferentierea caracteristicilor paginilor pare si impare, respectiv a primei pagini fata de celelalte se poate
preciza folosind comutatoarele Different Odd and Even si Different First Page. Optiunile stabilite pot fi
valabile pentru intregul document, doar de la pozitia curenta a cursorului in cadrul documentului sau numai
pentru sectiunea curenta (caseta Apply To). Daca aceste optiuni sunt activate, zonele de antet si subsol vor
primi nume corespunzatoare: First Page Header, Even Page Header, Odd Page Footer etc.

Figura nr.17 - Fereastra de dialog Page Setup

Sectionarea unui document

Sectiunile sunt zone din document cu anumite caracteristici de formatare, care le evidentiaza continutul.
Un document poate avea mai multe sectiuni, fiecare cu propriile margini, antete/subsoluri, stiluri de
numerotare. Ele se pot defini folosind comanda Insert - Break, prin inserarea unui delimitator de sectiune
pe pagina urmatoare (Next Page), in pozitia curenta (Continuous), pe urmatoarea pagina cu numar par
(Even Page) sau pe urmatoarea pagina cu numar impar (Odd Page). Odata definita o sectiune, se poate

26
modifica aranjarea in pagina doar in cadrul ei, alegand optiunea This section din caseta Apply To a paginii
Layout (File - Page Setup).

Sfarsitul de sectiune este simbolizat printr-o linie intrerupta care contine textul End of Section (in modul de
afisare Normal); stergerea acestei linii va conduce la alipirea celor doua sectiuni, pastrandu-se
caracteristicile celei de a doua.

Observatie:

Cu Insert-Break se mai pot introduce marcaje de sfarsit de pagina (vezi Formatarea rândurilor si
paragrafelor).

Aranjarea textului pe coloane

In scopul aranjarii textului pe mai multe coloane (in stilul articolelor din ziar) se va utiliza comanda
Columns a meniului Format, sau butonul cu acelasi nume din bara de instrumente Standard. Comanda
Columns permite, prin intermediul campurilor ferestrei de dialog cu acelasi nume, specificarea numarului
de coloane si a dimensiunilor acestora, dupa cum urmeaza:

• grupul Presets - cinci moduri predefinite de impartire pe coloane a textului;

• lista Number of Columns - numarul de coloane;
• grupul Width and spacing - specificarea latimii fiecarei coloane si a spatiilor dintre coloane (se
pot folosi butoanele de incrementare/decrementare ale casetelor Width si Spacing)
• comutatorul Equal column width - coloanele vor avea latime egala;
• comutatorul Line between - inserarea unei linii verticale care sa delimiteze coloanele.

Figura nr.18 - Fereastra de dialog Columns

Stiluri si sabloane
Un stil este o grupare de atribute de formatare: font, dimensiune, mod de scriere, indentare etc. Exista
stiluri referitoare la caractere, care au efect asupra textului selectat sau au efect de tip comutator, de la
activare pana la dezactivare si stiluri referitoare la paragrafe, care au efect imediat asupra paragrafului
curent (daca dorim sa aiba efect asupra mai multor paragrafe, le selectam). De exemplu, modurile de
scriere cu aldine, cursive, sublinieri sunt stiluri referitoare la caractere, iar alinierile si indentarile se refera
la paragrafe.
27
Lista de stiluri disponibile in mod curent se gaseste in caseta Style de pe bara de instrumente Formating. In
aceasta lista, stilurile de paragraf apar scrise cu aldine.

Figura nr.19 - Fereastra de dialog Style

Operatiile asupra stilurilor se pot realiza cu ajutorul optiunii Format - Style, care deschide fereastra de
dialog cu acelasi nume - Style. Stilurile curent disponibile se pot vizualiza si de aici (vezi figura nr.19).

Crearea unui stil nou se poate realiza din fereastra de dialog Style, alegand butonul New. Pentru a nu avea
prea multi parametri de specificat in cadrul acestei ferestre si a subferestrei Format, se obisnuieste ca in
momentul alegerii butonului din fereastra Style, paragraful curent sa contina deja cel putin o parte din
atributele de formatare care se doresc introduse in noul stil.

In fereastra New Style se va introduce numele stilului (caseta Name), tipul stilului, de caracter sau de
paragraf (caseta Style Type), stilul predefinit pe care se bazeaza, adica ale carui caracteristici le preia
(caseta Based On), stilul paragrafului urmator (Style for Following Paragraph) si caracteristici de formatare
care se vor preciza in ferestrele de dialog corespunzatoare optiunilor pe care le contine butonul Format:
Font, Paragraph, Tabs, Border, Language, Frame, Numbering (ultima este pentru liste). De exemplu, se pot
modifica atributele fontului si modul de scriere din fereastra Font. Stilul definit se salveaza in sablonul
curent (uzual normal.dot) daca se activeaza comutatorul Add to Template. Fereastra New Style se inchide
cu OK iar fereastra Style - cu Close.

Modificarea unui stil din documentul curent sau dintr-un sablon se poate realiza tot din fereastra de dialog
Style. In caseta Styles se alege stilul dorit si apoi se activeaza butonul Modify. Fereastra Modify Style care
apare este analoaga cu fereastra New Style; diverse caracteristici se pot schimba in ferestrele
corespunzatoare optiunilor lui Format. Implicit, modificarile au efect doar in documentul curent dar daca
se activeaza optiunea Add to Template, ele vor fi salvate in sablon sub numele stilului specificat.

Crearea unui stil dupa un model existent se poate realiza prin: selectarea textului care se doreste a fi folosit
ca exemplu, deschiderea ferestrei Style prin alegerea optiunii Format - Style, specificarea numelui pentru
stilul respectiv si inchiderea ferestrei Style.

28
Sabloanele sunt "schelete" de documente predefinite care pot fi folosite pentru crearea altor documente
fiindca ele contin definitii de stiluri, macro-comenzi si eventual texte. Sablonul normal.dot este cadrul
uzual pe care se construieste un document; el seteaza marginile si fontul Times New Roman de dimensiune
10. Pentru cresterea eficientei in crearea documentelor, se pot folosi alte sabloane, predefinite sau definite
de catre utilizator.

Crearea unui sablon se face ca un document normal, acordand atentie deosebita atributelor de formatare si
introducand informatiile comune tuturor documentelor care vor fi create pe baza acelui sablon. Fisierul
creat se va salva cu tipul Template (directorul implicit in care se face salvarea este \winword\template) si i
se va atribui extenia .dot (document template).

Utilizarea unui sablon, indiferent daca este predefinit sau salvat de utilizator, este foarte simpla: el se
deschide cu File - New, alegandu-se din lista de sabloane disponibile (sau, pur si simplu, cu dublu clic
dintr-o fereastra de navigare / explorare). Se fac modificarile dorite si documentul obtinut se salveaza
normal ca fisier .doc.

Figura nr.20 - Fereastra de dialog Style Gallery

Pentru a asista utilizatorul in munca de formatare si creare de stiluri (de depus in sabloane), Word ofera o
intrega "galerie" de stiluri predefinite care pot fi folosite. Acestea pot fi vizualizate prin intermediul
comenzii Format - Style Gallery (vezi figura nr.20).

O alta posibilitate de a perfectiona sabloanele este introducerea unui stil deja creat dintr-un sablon intr-un
alt sablon (prin copiere).

Copierea stilurilor intre sabloane se realizeaza alegand optiunile Format - Style - Organizer. Apare
fereastra de dialog Organizer cu doua casete principale: In cu lista stilurilor din sablonul sursa si To -
pentru sablonul destinatie. Implicit, acesta este normal.dot dar se poate schimba cu un clic pe butonul
Close File, in urma caruia acesta se transforma in Open File si poate fi folosit ca atare. Se pot selecta mai
multe stiluri daca se doreste acest lucru (Ctrl + clic cu mouse-ul pe fiecare in parte) si se copiaza la
destinatie folosin butonul Copy. Fereastra Organizer se inchide cu Close (vezi figura nr.21).
29
Figura nr.21 - Fereastra de dialog Organizer

Din paginile ferestrei Organizer se poate observa ca aceasta optiune poate fi folosita si pentru alte tipuri de
copieri intre sabloane: AutoText, bare de instrumente, macro-uri.

Liste si tabele

Definirea listelor
O lista este o succesiune de paragrafe indentate fata de margina stanga a textului din document si
numerotate (listele numerotate - Numbered) sau marcate printr-un simbol in zona de indentare (listele cu
buline - Bulleted). Aceste doua tipuri de liste sunt liste simple.

O lista multinivel (Outline Numbered) este o lista care contine in interiorul ei una sau mai multe alte liste.

Exemple de liste:

1. liste Numbered
2. liste Bulleted
3. liste multinivel

• liste numerotate
• liste cu buline
• liste multinivel

1. liste simple

• liste Numbered
• liste Bulleted

2. liste multinivel

30
In general, listele se pot crea prin actionarea butoanelor sau prin alegerea optiunilor specifice:

• dupa introducerea si selectarea paragrafelor dorite;

• pentru primul paragraf din lista. La tastarea lui <ENTER>, urmatorul simbol de lista se
introduce automat; ultimul astfel de simbol poate fi anulat prin inactivarea butonului asociat listei.

Crearea listelor cu buline

O lista cu buline poate fi creata prin activarea butonului corespunzator din bara de instrumente Formatting
(figura nr.22). Tipul de marcaj utilizat in acest caz pentru paragrafele listei este unul implicit. In cazul in
care utilizatorul doreste sa isi aleaga sau sa modifice simbolul pentru marcarea paragrafelor, spatiul dintre
text si acest simbol sau modul de aliniere a simbolului fata de text, se va folosi comanda Bullets and
Numbering a meniului Format. In urma lansarii in executie a acestei comenzi, se afiseaza fereastra de
dialog Bullets and Numbering (vezi figura nr.23).

Dupa cum se poate remarca, pagina Bulleted pune la dispozitia utilizatorilor sapte tipuri predefinite de
marcaje (None inactiveaza marcajul de lista). Un astfel de marcaj poate fi selectat prin realizarea unui clic
cu mouse-ul pe dreptunghiul asociat. In cazul in care se doreste modificarea marcajului, se utilizeaza
butonul de comanda Customize, care deschide fereastra de dialog Customize Bulleted List. Aceasta
permite, prin intermediul campurilor sale, alegerea unui alt simbol de marcaj (Bullet Character),
modificarea alinierii listei (Bullet Position), modificarea distantei dintre simbolul de marcaj si text (Text
Position), modificarea dimensiunii marcajului (Font) si vizualizarea efectelor aplicate listei (Preview).

Figura nr.22 - Butoanele Numbering si Bullets

Crearea listelor numerotate

O lista numerotata poate fi creata cu ajutorul butonului Numbering din bara de instrumente Formatting
(figura nr.22) sau utilizarea paginii Numbered din fereastra de dialog Bullets and Numbering.

Dupa cum s-a descris mai sus, optiunea se poate alege pentru un grup de paragrafe selectate sau crearea
listei numerotate se poate activa pentru primul paragraf si inactiva la sfarsitul listei.

Pagina Numbered din fereastra de dialog Bullets and Numbering contine sapte tipuri predefinite de
numerotari. Ca si in cazul paginii Bulleted, un clic cu mouse-ul pe dreptunghiul corespunzator unei astfel
de numerotari este suficient pentru a crea o lista Numbered cu caracteristicile respective. In cazul in care se
doreste modificarea stilului de numerotare, se va actiona butonul Customize, care afiseaza fereastra de
dialog Customize Numbered List. Aceasta permite, prin intermediul campurilor sale, selectarea tipului de
numerotare (Number style), alinierea numerotarii (Number Position), modificarea distantei dintre simbolul
de marcaj si text (Text Position) si vizualizarea efectelor aplicate listei (Preview).

31
Figura nr.23 - Fereastra de dialog Bullets and Numbering

Trebuie remarcat faptul ca in cadrul campului Number format este permisa introducerea unui text inaintea,
respectiv dupa simbolul de numerotare; acest text va fi automat adaugat la simbolurile numerotate automat.

Crearea listelor Multinivel

O lista Multinivel poate avea maximum noua niveluri si poate fi creata prin intermediul campurilor paginii
Outline Numbered din fereastra de dialog Bullets and Numbering. Acesta pune la dispozitia utilizatorilor
sapte tipuri predefinite de astfel de liste, dar caracteristicile listei pot fi modificate in ferestra de dialog
Customize Outline Numbered List care se deschide prin apasarea butonului Customize (figura nr.24).

Nivelul din lista se alege cu ajutorului butonului Level (1, 2, 3 …) iar in cadrul fiecarui nivel se pot stabili
continuturile campurilor Number Format, Number Position si Preview, care au aceeasi utilitate ca si in
cazul listelor Numbered.

Diferitele niveluri din lista sunt reprezentate prin alinieri diferite (fata de marginea din stanga); in acest
scop se pot aplica butoanele de indentare din bara de instrumente Formatting asupra paragrafelor din lista.

Figura nr.24 - Fereastra de dialog Customize Outline Numbered List

32
Intreruperea, sectionarea, combinarea si sortarea listelor
Intreruperea unei liste reprezinta intercalarea unuia sau mai multor paragrafe cu aceleasi caracteristici, dar
nemarcate, intre doua paragrafe ale listei. Ea se realizeaza prin marcarea paragrafelor de intrerupere si
actionarea butonului Numbering (sau Bullets), sau prin inactivarea listei la pozitia dorita (cu acelasi buton).
Un exemplu de lista intrerupta este:

1. liste Bulleted

liste Numbered

2. liste Multinivel

Sectionarea unei liste reprezinta impartirea acesteia in subliste avand fiecare propria marcare. Ea se poate
realiza prin introducerea unui paragraf intre sfarsitul primei liste si inceputul celei de a doua si lansarea
comenzii Bullets and Numbering in noua pozitie de inceput a listei si selectarea optiunii Restart
Numbering. Un exemplu de lista sectionata este:

1. liste Bulleted

1. liste Numbered

2. liste Multinivel

Combinarea listelor Numbered cu listele Bulleted se realizeaza prin actionarea butonului corespunzator
noului marcaj dorit. Asupra listelor combinate se pot realiza, eventual, indentari diferentiate cu butoanele
de indentare. Un exemplu de lista combinata este:

liste Bulleted

· liste Multinivel

liste Numbered

Pentru a ordona o lista se va lansa in executie comanda Sort a meniului Table. Cursorul de inserare trebuie
sa se gaseasca in interiorul listei sau, eventual, lista sa fie selectata. Fereastra de dialog Sort Text (figura
nr.25) permite, prin intermediul campurilor sale, alegerea tipului sortarii - alfabetica, dupa numar sau dupa
data (campul Type) si crescatoare sau descrescatoare (Ascending/Descending).

33
Figura nr.25 - Fereastra de dialog Sort Text

Din structura ferestrei Sort Text se poate observa ca sortarea unei liste se poate realiza si dupa doua criterii
secundare. Acestea se precizeaza prin intermediul celor doua campuri Then By si se aplica numai in cazul
in care pentru criteriul anterior se intalnesc valori egale.

Daca lista are un titlu care nu trebuie introdus in sortare se va selecta optiunea Header Row a campului My
List Has.

Crearea tabelelor
Un tabel este o structura dreptunghiulara de celule organizate pe linii si coloane. O celula se gaseste la
intersectia dintre o linie si o coloana si poate contine atat text cat si imagini grafice, iar caracteristicile ei
pot fi configurate de catre utilizator. O celula dintr-un tabel se va redimensiona in functie de marimea
informatiei continute, spre deosebire de situatia in care se creeaza o structura aliniata (de tip tabel) cu
ajutorul tabulatorilor.

Exemplu de tabel:

Student Nota
Ionescu Dorin
Amariei Cristian
Popa Ileana

Cea mai simpla metoda de a crea un tabel este realizarea unui clic cu mouse-ul pe butonul Insert Table de
pe Toolbar-ul Standard (figura nr.26), prin care utilizatorul selecteaza numarul de linii si coloane pe care le
va avea noul tabel.

Figura nr.26 - Butonul Insert Table

In cazul in care utilizatorul doreste sa specifice la crearea tabelului si anumite caracteristici de format, va
folosi comanda Insert Table a meniului Table. Se va afisa fereastra de dialog Insert Table care permite,
prin intermediul campurilor sale, precizarea numarului de coloane/linii (Number of Columns/Rows) si
latimea coloanelor noului tabel (Column Width). Butonul AutoFormat da posibilitatea alegerii unui mod
predefinit de configurare a tabelului (din 34 existente).

Comanda Gridlines a meniului Table permite, in cazul in care nu s-a ales un format predefinit pentru tabel,
afisarea unor linii intrerupte care marcheaza limitele celulelor tabelului.

In ceea ce priveste deplasarea cursorului in cadrul unui tabel, sunt in general valabile regulile pentru
deplasarea cursorului in text. Remarcam totusi utilitatea tastei TAB care realizeaza trecerea la celula
urmatoare, a combinatiei SHIFT+TAB care realizeaza trecerea la celula anterioara si a combinatiilor
tastelor HOME, END, PAGE UP si PAGE DOWN cu tasta ALT care realizeaza respectiv trecerea la prima
celula din linie, ultima din linie, prima din coloana, ultima din coloana. Caracterul TAB se poate introduce
intr-o celula prin intermediul combinatiei CTRL+TAB.
34
 Selectarea celulelor, liniilor sau coloanelor dintr-un tabel

Daca se doreste realizarea unor operatii asupra unor linii, coloane sau celule dintr-un tabel, acestea se vor
selecta inainte de precizarea operatiei dorite - de exemplu, copieri sau mutari de zone din tabel.

Liniile unui tabel se pot selecta printr-un clic cu mouse-ul in stanga liniei, iar coloanele printr-un click
deasupra coloanei (cursorul mouse-ului trebuie sa aiba forma unei sageti care indica coloana); o anumita
zona se mai poate selecta prin deplasarea mouse-ului cu butonul stang apasat. Meniul Table ofera de
asemenea optiuni de selectare pentru linia curenta (Select Row), coloana curenta (Select Column) si
intregul tabel (Select Table). O alta posibilitate de selectare este utilizarea tastei SHIFT in combinatie cu
tastele de deplasare. Fiecarui element selectat in tabel (celula, grup de celule, linie, coloana) ii este asociat
un meniu contextual care, in functie de elementul selectat permite operatii de copiere si mutare, inserare de
celule/linii/coloane, stergere, modificarea dimensiunilor, formatare.

Introducerea si stergerea celulelor din tabel

Pentru introducerea unor celule intr-un tabel existent, se selecteaza celula/celulele, linia sau coloana inainte
de care urmeaza a fi introduse noile celule si se activeaza comanda Insert Cells, Insert Row sau Insert
Columns din meniului Table sau din meniul contextual al zonei selectate. In cazul optiunii Insert Cells,
care apare pentru o zona de celule selectate, se afiseaza o fereastra de dialog care permite alegerea uneia
dintre urmatoarele patru optiuni:

• Shift Cells Right - se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni in stanga fiecarei celule
selectate. Celulele selectate vor fi deplasate spre dreapta;
• Shift Cells Down - se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni deasupra fiecarei celule
selectate. Celulele selectate vor fi deplasate in jos;
• Insert Entire Row - se adauga o intreaga linie deasupra liniei celulelor selectate;
• Insert Entire Column - se adauga o intreaga coloana in stanga coloanei celulelor selectate.

Daca nu se selecteaza nici o celula atunci in locul comenzii Insert Cells apare optiunii Insert Rows, care
insereaza o linie noua inaintea celei care contine cursorul. Daca in prealabil se selecteaza o intreaga
coloana (Select Column), atunci comanda Insert Cells se transforma in Insert Columns, care insereaza o
coloana in stanga celei selectate, pastrand caracteristicile acesteia.

Pentru stergerea de celule, linii sau coloane se folosesc comenzile Delete Cells, Delete Rows, Delete
Columns ale meniului Table. Lansarea in executie a comenzii Delete Cells determina afisarea unei
fereastre de dialog cu urmatoarele optiuni:

• Shift Cells Left - sterge celulele selectate si le muta la stanga pe cele din dreapta lor;
• Shift Cells Up - sterge celulele selectate si le muta in sus pe cele de sub ele;
• Delete Entire Row - sterge intreaga linie;
• Delete Entire Column - sterge intreaga coloana.

Daca se selecteaza in prealabil o intreaga coloana, comanda Delete Cells se transforma in Delete Columns
si permite stergerea coloanei(lor) selectate.

Comenzile pentru introducerea si stergerea de celule se regasesc si in meniurile contextuale

corespunzatoare fiecarei zone selectate.

35
Diverse tipuri de modificari ale unui tabel sau chiar crearea completa a acestuia se pot realiza folosind bara
Draw Table, care comtine instrumente sugestive si se activeaza de catre optiunea cu acelasi nume din
meniul Table.

Modificarea dimensiunilor celulelor unui tabel

Utilizatorul are posibilitatea de a modifica latimea celulelor, inaltimea liniilor si spatierea intre coloanele
unui tabel. Toate aceste operatiuni se pot realiza prin intermediul comenzii Cell Height and Width a
meniului Table. Fereastra de dialog care se deschide dupa activarea acestei comenzi (figura nr.27) contine
grupurile Column si Row ale caror campuri au urmatoarea semnificatie:

1) grupul Column

• Width of Column X - specifica latimea coloanei nr. X din tabel;

• Space Between Columns - specifica spatierea intre coloane;
• butoanele Previous/Next Column - dimensiunile coloanei anterioare/urmatoare;
• butonul AutoFit - ajustare automata a dimensiunilor coloanelor.

2) grupul Row

• Height Of Rows - specifica inaltimea liniilor: Auto, At Least ... At, Exactly ... At;
• Indent from Left - specifica indentul de tabel pentru liniile selectate;
• Alignment - alinierea textului in interiorul celulei;
• Allow Row to Break Across Pages - sectionarea sau nu a tabelului la sfarsit de pagina;
• butoanele Previous/Next Row - caracteristicile liniei anterioare/urmatoare.

Un grup de linii/coloane selectate poate fi redimensionat astfel incat celulele sa aiba aceeasi
inaltime/latime, cu optiunile Distribute Rows Evenly, respectiv Distribute Columns Evenly, din meniul
contextual sau din meniul Table.

Desi optiunile mai sus enumerate permit o setare mai riguroasa a dimensiunilor celulelor, cea mai rapida
modalitate de redimensionare a acestora ramane deplasarea cu mouse-ul a liniilor de demarcatie dintre linii
sau coloane (cursorul mouse-ului se va modifica sugestiv).

36
Figura nr.27 - Fereastra de dialog Cell Height and Width

Chenare si titluri
Pentru incadrarea tabelului si trasarea liniilor interioare se selecteaza zona dorita si se aplica in mod
corespunzator unul din butoanele barei Borders: Outside Border Top Border, Bottom Border, Left Border,
Right Border, All Borders, Inside Border, Inside Horizontal Border, Inside Vertical Border, No Border.
Stilul liniilor se poate schimba din caseta liniilor.

Un titlu de tabel se introduce uzual in prima linie, in care delimitarile dintre celule s-au sters cu Table -
Merge Cells sau cu aceeasi optiune a meniului contextual. Daca se doreste repetarea titlului pe mai multe
pagini, atunci se selecteaza linia respectiva si se activeaza optiunea Table - Headings (remarcam insa ca un
asemenea titlu nu se va repeta pe paginile definite de un delimitator de pagina introdus manual).

Formatarea tabelelor
Optiunile de formatare cunoscute (bold, italic, sublinieri, culori etc) se pot aplica fiecarei celule in parte
sau, eventual, mai multor celule selectate. Prin combinarea acestor optiuni cu diverse tipuri de linii si
chenare, se pot realiza formate personalizate de tabele. Totusi, cea mai simpla (si recomandata) modalitate
de formatare a tabelelor este alegerea optiunii Table Autoformat din meniul Table, prin intermediul careia
utilizatorul poate opta pentru unul din formatele de tabele predefinite. Eventual, acesta poate fi si punctul
de plecare pentru noi formatari.

Atributele de formatare sunt simbolizate cu un caracter special atat pentru celule, cat si pentru linii; acest
marcaj poate fi vizualizat prin activarea butonului Show/Hide. Daca intr-o copiere de continut de celula
sau de linie intreaga se include acest simbol, se vor copia si atributele de formatare.

Sectionarea si combinarea celulelor

Una sau mai multe celule selectate dintr-un tabel pot fi impartite in mai multe alte celule prin intermediul
comenzii Split Cells a meniului Table sau a meniului contextual. Dupa activarea acestei comenzi se va
afisa o fereastra de dialog care permite precizarea numarului de celule in care va fi divizata fiecare dintre
celulele selectate.

Doua sau mai multe celule selectate ale unui tabel pot fi contopite prin intermediul comenzii Merge Cells
din meniul Table sau din meniul contextual.

Editorul Word permite si sectionarea unui tabel (impartirea lui in doua tabele succesive) prin intermediul
comenzii Split Table a meniului Table. Sectionarea se va realiza deasupra liniei curente din tabel iar intre
cele doua tabele se va introduce un marcaj de sfarsit de paragraf.

Etichetarea si ordonarea tabelelor. Numerotarea liniilor unui tabel

Comanda Caption din meniul Insert permite asocierea unei etichete si a unui text descriptiv tabelului
curent. Fereastra de dialog Caption da posibilitatea alegerii pozitiei etichetei fata de tabel (Below/Above
Selected Item), numerotarii tabelelor (Numbering) si introducerii automate de etichete (AutoCaption).

37
In scopul ordonarii textului dintr-un tabel se va folosi comanda Sort din meniul Table. Ea functioneaza ca
si in cazul listelor. Implicit, se vor realiza ordonari pe coloane, iar, in cazul unor valori egale pentru primul
criteriu de sortare, se vor aplica criterii suplimentare.

Numerotarea celulelor unui tabel se poate realiza automat prin selectarea acestora si actionarea butonului
Numbering sau a comenzii Bullets and Numbering (utilizate pentru crearea listelor). In exemplele de mai
jos, cele trei tabele sunt etichetate, tabelul 2 este sortat dupa prima coloana, iar tabelul 3 are in plus liniile
numerotate:

Belgia 9.992.000
Olanda 15.022.000
Luxembourg
388.000

Tabelul 1: Populatia statelor Benelux

Belgia 9.992.000
Luxembourg
388.000
Olanda 15.022.000

Tabelul 2: Tabelul 1 sortat dupa nume

1.Belgia 9.992.000
2.Olanda 15.022.000
3.Luxembourg388.000

Tabelul 3: Tabelul 2 numerotat

Realizarea conversiei text/tabel si viceversa

Comanda Convert Text To Table a meniului Table permite conversia unui text selectat intr-un tabel ale
carui caracteristici vor fi descrise prin intermediul ferestrei de dialog cu acelasi nume. In scopul asocierii
corecte a viitoarelor celule din tabel, trebuie specificat numarul de coloane (Number of Columns) si un
caracter cu rol de separator intre elementele fiecarei linii (caracterul de sfarsit de paragraf, TAB, spatiu,
virgula etc.). De obicei, marcajul de sfarsit de paragraf (ENTER) indica sfarsitul unei linii in viitorul tabel.

Pentru conversia inversa, de la tabel la text, se vor selecta liniile tabelului care vor fi convertite (pentru
intregul tabel este suficienta pozitionarea cursorului in cadrul tabelului) si se va lansa comanda Convert
Table To Text a meniului Table. In fereastra de dialog care se deschide va fi specificat tipul de separator
utilizat pentru marcarea sfarsitului de coloana.

Observatie:

Se poate realiza conversia intre tabele si liste folosind blocuri intermediare de text si optiunile anterior
prezentate de conversie intre tabele si texte.

38
Introducerea unor obiecte de diverse tipuri in documentele Word
In afara de texte, liste si tabele, documentele Word pot contine obiecte de tipuri particulare, cum ar fi
imagini, forme geometrice, grafice, ecuatii etc. Introducerea acestora in documentele Word este cunoscuta
sub numele de import si se realizeaza astfel incat obiectele respective sa poata fi modificate (editate,
mutate, formatate etc.).

Pentru transferul obiectelor intre diverse aplicatii Windows, s-a implementat tehnica OLE (Object Linking
and Embedding) – „incapsularea obiectelor”. Aceasta tehnica permite nu doar transferul obiectelor create
de anumite aplicatii in alte aplicatii prin incorporarea obiectelor respective, ci si posibilitatea modificarii
lor in documentul sau fisierul destinatie, prin intermediul unei interfete constituite din aplicatia in care a
fost creat obiectul (aceasta se va lansa din cadrul aplicatiei in care s-a realizat transferul).

Importul imaginilor si al altor obiecte

Prin import de imagini in Word se intelege transferul in documente Word a unor fisiere sau proiecte
continand imagini create de alte aplicatii.

Inserarea obiectelor imagine in documentele Word realizeaza prin incapsularea acestora cu tehnica OLE
(Object Linking and Embedding), folosind optiunea Insert-Object sau facilitatile de copiere si mutare prin
Clipboard, realizate de functiile Copy, Cut si Paste.

In scopul realizarii importului de imagini, editorul Word pune la dispozitia utilizatorilor comanda Picture
din meniul Insert. Comanda Picture prezinta urmatorul dezavantaj: pentru a putea importa un fisier grafic
folosind aceasta comanda, este necesara existenta unui filtru grafic specific pentru respectivul tip de fisier
(Exemple de fisiere grafice care necesita filtre: .bmp (Windows Bitmap), .cdr (Corel Draw) etc.), care
permite “recunoasterea” fisierelor de acest tip. O serie de astfel de filtre grafice se instaleaza odata cu
editorul. Unei imagini introduse cu Insert-Picture i se pot modifica anumite proprietati in urma efectuarii
unui dublu clic cu mouse-ul pe respectiva imagine. Revenirea in documentul curent se realizeaza cu
butonul Close Picture.

In cazul in care editorul nu are instalat filtrul grafic corespunzator, un fisier grafic poate fi inserat in cadrul
unui document prin intermediul Clipboard-ului. In acest scop se recomanda utilizarea comenzii Paste
Special din meniul Edit, in locul comenzii Paste, deoarece permite stabilirea unor caracteristici
suplimentare pentru operatia de transfer.

O alta posibilitate de inserare a unui obiect imagine este incapsularea acestuia prin intermediul optiunii
Insert-Object, care va permite alegerea aplicatiei in care sa se creeze obiectul, sau introducerea ca obiect a
unui fisier existent. Un dublu clic cu mouse-ul pe un obiect incapsulat in document, dar creat cu o alta
aplicatie, va permite editarea obiectului in aplicatia respectiva, care se va lansa in executie.

Importul unei imagini intr-un document Word conduce la salvarea acesteia ca parte integranta a
respectivului document, fapt care va creste dimensiunile fisierului si va incetini toate operatiile realizate
asupra acestuia. Pentru a evita acest dezavantaj, editorul Word permite crearea unei legaturi spre fisierul
grafic care contine imaginea si memorarea doar a acestei legaturi in document. In acest caz, fisierul grafic
trebuie sa ramana pe disc, iar viteza de acces la el poate fi uneori mult mai mare decat in cazul importului
de imagini. Realizarea unei astfel de legaturi este asigurata de activarea optiunii Link To File a ferestrei de
dialog Insert Picture si invalidarea optiunii Save Picture in Document. In cazul introducerii unei legaturi la
un fisier imagine intr-un document Word, imaginea nu poate fi modificata din aplicatia Word.

39
Functiile OLE permit importul imaginilor ca obiecte care pot fi modificate prin intermediul programului in
care au fost create. Deosebirea principala intre un obiect incapsulat si unul inlantuit este aceea ca obiectul
incapsulat va fi salvat ca parte integranta a documentului, pe cand obiectului inlantuit ii va corespunde o
legatura (link) spre fisierul grafic care il contine.

Orice obiect grafic selectat poate fi deplasat cu ajutorul mouse-ului si are asociat un meniu contextual, care
ofera optiuni specifice de prelucrare a obiectului (copiere/mutare, editare, formatare etc.). Facilitatile de
formatare a obiectelor grafice pun la dispozitie optiuni diverse care permit realizarea de redimensionari
(Size), pozitionari (Position), schimbarea modului de incadrare a obiectului de catre textul inconjurator
(Wrapping), modificarea stilului sau culorilor liniilor si fondului (Colors and Lines), operatii de schimbare
a incadrarii (eventuale trunchieri) si modului de afisare (de exemplu, intensitatea luminoasa) a obiectului
(Picture).

Remarcam, in finalul acestui paragraf, ca un fisier de orice tip se poate insera intr-un document Word
(eventual doar cu o legatura) folosind optiunea Insert-File. De asemenea, incapsularea de obiecte cu Insert-
Object permite introducerea unor obiecte din aplicatii diverse. Astfel, se poate insera o foaie de lucru (MS
Excel Worksheet) sau grafic Excel (care poate fi ulterior modificat) – MS Excel Chart, o formula
matematica sub forma unui obiect ecuatie (MS Equation Editor) etc.

Aplicarea de efecte speciale asupra imaginilor

Oricarui element grafic importat in Word ii pot fi aplicate anumite efecte speciale: borduri, umbre,
redimensionari sau decupari.

Comanda Borders and Shading a meniului Format permite aplicarea unor borduri si umbre asupra
imaginilor. Acelasi lucru poate fi realizat, pentru unele imagini, si prin intermediul butoanelor barei de
instrumente Tables and Borders (figura nr.28).

Figura nr.28 – Bara de instrumente Tables and Borders

Cele doua campuri de tip lista (Line Style si Line Weight) permit alegerea stilului si grosimii liniei cu care
este desenat elementul grafic. Butonul Border Color (simbolizat printr-un creion subliniat cu o linie groasa)
se utilizeaza pentru alegerea culorii bordurilor care vor fi aplicate, iar cele zece butoane care se afiseaza la
selectarea butonului Borders (vezi figura nr.29) au rolul de a aplica respectiv bordurile exterioare,
superioara, inferioara, stanga, dreapta, interioare si exterioare, interioare, interioare orizontale, interioare
verticale, precum si de a inlatura toate bordurile (ultimul buton).

Figura nr.29 - Butoanele pentru aplicarea bordurilor

40
Pentru redimensionarea imaginii se va selecta intai obiectul printr-un clic cu mouse-ul. Utilizatorul va
putea remarca existenta a opt marcaje pe rama dreptunghiulara corespunzatoare imaginii: cate un marcaj in
fiecare colt al ramei si cate un marcaj la mijlocul fiecarei laturi a dreptunghiului (vezi figura nr.30). La
deplasarea cursorului de mouse pe un astfel de marcaj, se va obtine o sageata care indica directiile in care
poate fi mutata marginea respectiva. Marcajele din colt permit redimensionarea proportionala a imaginii
(latimea si lungimea vor fi redimensionate in aceeasi proportie), iar marcajele de pe laturi permit doar
deplasarea laturii respective (redimensionare distorsionata).

Figura nr.30 - Imagine selectata

In scopul taierii imaginii se vor folosi aceleasi marcaje, doar ca va fi mentinuta tasta SHIFT apasata in
momentul redimensionarii.

O imagine selectata poate fi oricand mutata in document prin glisare cu mouse-ul.

Forme geometrice
Bara de instrumente Drawing permite, prin intermediul butoanelor sale, desenarea unor forme geometrice
(figura nr.31).

Figura nr.31 – Bara de instrumente Drawing

Butoanele Line, Arrow, Rectangle si Oval creeaza forme geometrice simple: linie, sageata, dreptunghi si
elipsa. Butonul Text Box permite inserarea unor cutii de text, iar butonul Insert WordArt este folosit pentru
inserarea unor obiecte WordArt. Prin selectarea butonului AutoShapes se deschide un meniu vertical ale
carui optiuni pun la dispozitia utilizatorului instrumente pentru crearea unor diverse tipuri de linii, forme
de baza, sageti, bannere, stelute si descriptori.

Un descriptor (Callout) este format dintr-o cutie de text si un indicator care poate lua diferite forme si care
va indica spre obiectul referit de catre descriptor.

Exemple:

Urmatorul grup de trei butoane este destinat modificarii culorii de umplere (Fill Color), culorii liniei (Line
Color) si fonturilor (Font Color). Dimensiunile si forma liniei pot fi modificate prin intermediul butoanelor
Line Style si Dash Style, iar forma unei sageti poate fi modificata prin intermediul butonului Arrow Style.
Butoanele Shadow si 3-D permit aplicarea de umbre si efecte tri-dimensionale asupra obiectelor grafice
selectate.

41
Obiectele grafice pot fi pozitionate atat deasupra cat si dedesubtul textului sau altor elemente grafice.
Astfel, optiunile submeniului Draw-Order, permit pozitionarea elementului grafic curent dedesubtul
elementelor din proximitate (Send To Back), deasupra lor (BringTo Front), deasupra textului (Bring in
Front of Text) sau dedesubtul lui (Send Behind Text).

Optiunile Group, Ungroup si Regroup ale submeniului Draw permit gruparea, degruparea si regruparea
mai multor obiecte grafice selectate (selectarea se realizeaza folosind butonul simbolizat cu o sageata
similara cursorului mouse-ului). Mai multe elemente grafice care au fost grupate pot fi utilizate global
(mutate, redimensionate etc).

Optiunile submeniului Rotate or Flip permit oglindirea orizontala (Flip Horizontal) si verticala (Flip
Vertical) a formei grafice curente, precum si rotirea acesteia spre dreapta (Rotate Right) sau spre stanga
(Rotate Left).

Exemple:

a - triunghi;

b - triunghi oglindit orizontal;

c - triunghi oglindit vertical;

d - triunghi rotit;

Aplicatia WordArt
In scopul realizarii unor efecte speciale asupra textelor, editorul Word pune la dispozitia utilizatorilor
aplicatia WordArt. Iata un exemplu de efecte realizate prin intermediul acestei aplicatii:

Figura nr.32 - Efecte WordArt

Lansarea in executie a aplicatiei WordArt se realizeaza prin intermediul comenzii Object a meniului Insert
urmata de alegerea din lista afisata a optiunii Microsoft WorArt 2.0. Dupa alegerea aplicatiei WordArt
aceasta se lanseaza in executie modificand meniul si barele de instrumente; in plus, se va afisa o fereatra de
dialog care permite introducerea textului asupra caruia vor fi aplicate efectele (figura nr.33). Astfel, textul
cu efectele speciale aplicate va fi incapsulat in document ca un obiect grafic.

42
Figura nr.33 - Introducerea textului in WordArt

Aplicatia Graph
In scopul realizarii unor grafice simple de diferite forme (turn, “placinta” etc), in afara de aplicatie care
realizeaza grafice in Excel (MS Excel Chart) se mai pune la dispozitia utilizatorilor aplicatia MS Graph,
care suporta de asemenea tehnica OLE. Lansarea in executie a acestei aplicatii se realizeaza din Word
printr-o inserare de obiect cu optiunea Insert-Object, urmata de alegerea optiunii Microsoft Graph, sau prin
activarea butonului Insert Chart de pe bara de instrumente Standard. Dupa lansarea in executie a aplicatiei
Graph, se afiseaza un tabel de tip foaie de lucru in care utilizatorul va introduce informatiile numerice
necesare realizarii graficului (figura nr.34). Alaturat, datele din tabel se vor reprezenta grafic. Prin
intermediul meniurilor si barelor de instrumente specifice aplicatiei Graph se pot selecta caracteristicile de
culoare si aspect ale graficului, forma acestuia, dimensiunile si pozitia lui etc.

Figura nr.34 - Tabelul cu informatii numerice Graph

Inchiderea aplicatiei si revenirea in editorul Word se poate realiza prin executarea unui clic cu mouse-ul in
fereastra documentului. Pentru editarea unui grafic existent se va executa un dublu clic cu mouse-ul asupra
acestuia.

Asupra graficului se mai poate opera prin intermediul meniului sau contextual; in plus, fiecare element al
graficului (legenda, axele etc) poate fi selectat si modificat.

Iata doua exemple de grafice realizate prin intermediul aplicatiei Graph:

Figura nr.35 - Exemple de grafice tip turn si placinta (Pie)

43
Editarea formulelor
Aplicatia Microsoft Equation Editor permite utilizatorilor editorului Word sa insereze formule matematice
in documentele pe care le editeaza. Formulele vor fi tratate ca si obiecte incapsulate, iar introducerea lor se
realizeaza activand comanda Object din meniul Insert, care are ca efect lansarea in executie a aplicatiei
Microsoft Equation Editor.

In urma lansarii in executie a editorului de ecuatii apare un meniu specific si o bara de instrumente care
asigura crearea formulelor matematice. Vom descrie in continuare elementele care se pot introduce
folosind butoanele ferestrei Equation (figura nr.36), urmarind plasarea lor de la stanga la dreapta si de sus
in jos.

Figura nr.36 - Fereastra de dialog Equation

1. simboluri relationale

2. spatii si puncte

3. operatori speciali

4. operatori uzuali

5. sageti

6. operatori logici

7. operatori pt. multimi

8. simboluri

9. caractere grecesti I

10. caractere grecesti II

11. paranteze

12. fractii si radicali

13. indici superiori si inferiori

14. sume

15. integrale

16. sublinieri
44
17. sageti etichetate

18. produse si seturi

19. matrice

Prezentam mai jos doua exemple de formule create cu aplicatia MS Equation Editor:

- calcularea profitului celor doua firme in cazul cartelului duopolist;

- calcul integral.

Editarea unei formule existente se realizeaza cu dublu clic pe obiectul care o contine (se va lansa din nou
aplicatia MS Equation Editor).

Facilitati Web in Word

Ca o consecinta a dezvoltarii extraordinare a Internetului in ultimii ani, din ce in ce mai multi utilizatori ai
sistemelor birotice doresc sa isi creeze propriile lor pagini sau chiar situri Web. Paginile Web sunt de fapt
fisiere scrise in limbajul HTML (HyperText Markup Language) care se interpreteaza de catre navigatoare
astfel incat sa se afiseze in formatul dorit, impreuna cu obiectele incluse si sa se asigure accesarea
hiperlegaturilor. In conditiile in care crearea paginilor direct in limbajul HTML ar fi destul de arida si deci
neconvenabila – mai ales pentru utilizatorii neprofesionisti, companiile de software au rezolvat problema
lansand o serie intreaga de produse program destinate conceperii de pagini Web si integrand facilitati
dedicate Web-ului in produsele uzuale de birotica.

Asftel, cele mai raspandite produse soft destinate crearii paginilor web sunt FrontPageEditor, realizat de
firma Microsoft si Netscape Editor inclus in Netscape Communicator. Incepand cu pachetul de programe
Microsoft Office ’97, firma Microsoft incepe sa includa facilitati de integrare in web in produsele soft de
birotica.
Acest paragraf este destinat prezentarii facilitatilor de navigare si creare de pagini Web incluse in versiunea
'97 a procesorului de documente Word.

In ceea ce priveste navigarea, remarcam includerea in cadrului procesorului de documente Word '97 a unui
mini-navigator, care poate fi utilizat prin intermediul unei bare de instrumente (toolbar) dedicate exclusiv
acestei operatii. Aceasta bara de instrumente se numeste Web (vezi figura nr.38) si poate fi activata prin
intermediul meniului View - optiunea Toolbars - selectand numele ei.

Figura nr.38 - Bara de navigare in Web

Semnificatia obiectelor de pe toolbar-ul Web este, de la stanga la dreapta, urmatoarea:

• butonul Back (sageata spre stanga) - navigare la pagina vizualizata anterior;

45
• butonul Forward - revenire la pagina anterioara utilizarii butonului Back;
• butonul Stop Current Jump - oprirea transferului in curs de desfasurare;
• butonul Refresh Current Page - reincarcarea paginii curente;
• butonul Start Page - afisarea paginii de start a navigatorului;
• butonul Search the Web - afisarea paginii de cautare a navigatorului;
• meniul Favorites - permite retinerea si organizarea unor adrese de pagini Web utile;
• meniul Go - comenzi pentru realizarea operatiilor descrise mai sus, precum si pentru modificarea
paginii de start (Set Start Page) si a paginii de cautare (Set Search Page);
• butonul Show Only Web Toolbar - ascunde toate celelalte toolbar-uri;
• lista Address - permite introducerea adresei paginii la care se doreste navigarea.

In scopul editarii unei paginiWeb din Word, utilizatorul poate folosi majoritatea instrumentelor de editare
si formatare puse la dispozitie. In final, documentul trebuie salvat in format HTML folosind optiunea Save
As HTML din meniul File. Vom discuta in continuare cateva diferente existente intre obiectele care se pot
crea in Word si cele care vor fi recunoscute in format HTML, dupa care vom descrie procedura de creare
din Word a hiperlegaturilor tipice paginilor web (modul de lucru cu hiperlegaturi este, de altfel, similar cu
produsele soft dedicate crearii de pagini web).

Majoritatea operatiilor de editare si formatare, inclusiv listele si tabelele create intr-un document Word
sunt recunoscute si in limbajul HTML. Exista insa si anumite operatii de formatare care nu sunt
compatibile cu formatul HTML si, in consecinta, nu vor putea fi interpretate de catre navigatoare. Dintre
aceste exceptii mentionam: sublinierile si efectele speciale (de exemplu: punctat, dublu subliniat, taiat,
umbrit), aranjarea textului pe coloane, antete si subsoluri de pagina.

In ceea ce priveste graficele, ecuatiile sau alte obiecte OLE, ele pot fi incluse ca imagini in pagina HTML,
ceea ce inseamna ca navigatorul le va afisa, dar nu vor putea fi modificate.

O facilitate extrem de importanta pentru crearea de pagini Web si pe care Word '97 (si versiunile
superioare) o ofera, este editarea de hiperlegaturi (hyperlinks). O hiperlegatura este constituita dintr-un sir
de caractere (zona de text) sau obiect inclus in document caruia i se asociaza o adresa URL (Uniform
Resource Locator) de forma protocol://specificare-server/specificare-resursa. In momentul efectuarii unui
clic cu mouse-ul asupra unei hiperlegaturi, navigatorul va transfera pagina sau fisierul de la adresa asociata
hiperlegaturii respective. Textul unei hiperlegaturi este de obicei subliniat si are o alta culoare decat textul
obisnuit. Indiciul care garanteaza insa existenta unei hiperlegaturi in spatele unui text sau obiect consta in
transformarea cursorului de mouse intr-o mana cu degetul aratator (indexul) ridicat la trecerea peste acea
zona de text sau acel obiect.

Figura nr.39 - Butonul Hyperlink

Pentru a crea o hiperlegatura, utilizatorul va selecta zona de textul sau obiectul corespunzator, va selecta
optiunea Insert - Hyperlink (CTRL+K) din meniul principal (sau , echivalent, butonul Hyperlink – vezi
figura nr.38 – sau optiunea Hyperlink din meniul contextual al obiectului selectat) si va introduce adresa
URL asociata hiperlegaturii in cadrul campului Link to File or URL din fereastra de dialog care se
deschide. Se va proceda in mod analog in cazul in care se doreste crearea unei hiperlegaturi care sa permita
trimiterea unui mesaj de posta electronica, doar ca adresa asociata va contine protocolul mailto: urmat de
adresa de posta electronica la care se va trimite mesajul.

Pentru anularea unei hiperlegaturi, utilizatorul va selecta textul acesteia, va alege din nou optiunea Insert -
Hyperlink (din meniul principal sau contextual) sau va activa butonul Hyperlink si va sterge adresa
asociata din cadrul campului Link to File or URL.
46
Dupa ce toate formatarile au fost realizate, documentul Word va fi salvat in format HTML prin intermediul
comenzii Save As HTML din meniul File. Se va crea astfel un fisier cu extensia .html, care va putea fi
interpretat de catre navigator. Prin crearea mai multor pagini Web si legarea lor prin intermediul
hiperlegaturilor se pot crea situri Web (Web sites).

Personalizarea mediului Word

La un nivel de utilizare mai avansata a mediului Word, se poate opta pentru modificarea optiunilor de
meniu sau a butoanelor din barele de instrumente, astfel incat acestea sa serveaza intr-un mod cat mai
convenabil necesitatile utilizatorului. Pentru realizarea unor operatii de acest gen se foloseste optiunea
Tools – Customize; aceasta afiseaza o fereastra de dialog ale carei pagini permit actualizarea barelor de
instrumente sau a optiunilor de meniu prin operatii de intruducere a unor noi elemente, modificarea sau
chiar stergerea celor existente.

In functie de actiunea dorita, se activeaza butoanele corespunzatoare paginilor Toolbars sau Commands din
fereastra Customize (a se vedea figurile nr.40 si nr.41).

O facilitate suplimentara permite asocierea de combinatii de taste unor actiuni desemnate de optiuni ale
meniului principal sau de butoane din barele de instrumente. In acest scop, se va utiliza fereastra de dialog
asociata butonului de comanda Keyboard din fereastra Customize.

Figura nr.40 – Fereastra Customize – pagina Toolbars

47
Figura nr.41 – Fereastra Customize – pagina Commands

Una din cele mai utile operatii de configurare a mediului o constituie adaugarea unor noi butoane in barele
de instrumente, care se pot regasi implicit doar in anumite ferestre de dialog asociate optiunilor de meniu.

Vom exemplifica utilitatea actiunilor de personalizare a mediului pe un asemenea caz. Sa presupunem ca

dorim sa avem la dispozitie in barele de instrumente butoane pentru crearea directa a indicilor superiori si
inferiori, avand in vedere ca activarea optiunilor corespunzatoare din fereastra deschisa cu Format – Font
este ceva mai lenta. In acest scop, se va activa pagina Commands din fereastra Customize si se va selecta
categoria Format, care contine optiunile dorite; acestea se vor regasi in lista asociata de comenzi.
Butoanele Superscript, respectiv Subscript se vor deplasa cu mouse-ul (drag and drop) intr-una din barele
de instrumente existente sau, eventual, intr-una nou creata (din pagina Toolbars cu butonul New).

Noua configuratie se salveaza uzual in sablonul implicit normal.dot, dar se poate opta si pentru
configurarea unui alt sablon (folosind lista Save in din figura nr.41).

Macro-comenzi
O macro-comanda sau, pe scurt, un macro, grupeaza o succesiune de actiuni care se doresc executate
direct, prin activarea unui buton, a unei combinatii de taste sau eventual a unei optiuni de meniu. Cea mai
simpla modalitate de creare a unui macro este inregistrarea actiunilor realizate, dupa care se stabileste
modul sau de executie, optand pentru una din asocierile anterior enumerate. Astfel, grupul de actiuni
inregistrat se va putea repeta de oricate ori, cu un efort minim.

Inregistrarea unui macro se realizeaza folosind optiunea Tools – Macro – Record New Macro. In fereastra
Record Macro (vezi figura nr.42), se va specifica numele macro-ului, daca va fi atasat unui buton sau unei
combinatii de taste si sablonul (implicit normal.dot) sau documentul in care se creeaza.

48
Figura nr.42 – Fereastra Record Macro

In cazul in care se opteaza pentru un buton, se va deschide automat fereastra Customize – Commands (vezi
figura nr.43), in care se va preciza numele atasat acestuia; printr-o deplasare cu mouse-ul, butonul poate fi
introdus in bara de instrumente dorita (a se vedea paragraful Personalizarea mediului Word).

Caracteristici suplimentare ale butonului de macro, inclusiv imaginea asociata, se pot stabili folosind
optiunile din meniul contextual al butonului (vezi figura nr.43).

In continuare, se pot inregistra actiunile dorite (editari, formatari, selectii de optiuni din meniu, activari de
butoane etc.).

Pentru oprirea inregistrarii se va utiliza butonul Stop Recording din bara afisata automat o data cu
inceperea inregistrarii (vezi figura nr.44). Butonul alaturat are rolul de oprire temporara a inregistrarii
Pause Recording.

Figura nr.43 – Stabilirea numelui si a caracteristicilor unui buton de macro

49
Figura nr.44 – Butoanele pentru oprirea inregistrarii

In final, macro-ul creat poate fi executat printr-un clic pe butonul asociat sau, eventual, cu o combinatie de
taste, daca s-a optat pentru aceasta modalitate.

In urma inregistrarii, se creeaza automat un modul in limbajul Visual Basic (care sta la baza tuturor
aplicatiilor Microsoft Office) si care se executa la cererea utilizatorului.

Macrourile create se pot vizualiza si prelucra in fereastra Macros, afisata prin activarea optiunii Tools –
Macro – Macros (vezi figura nr.45). Vizualizarea si eventual editarea sursei Visual Basic generate se poate
realiza cu butonul Edit, care lanseaza de fapt aplicatia Microsoft Visual Basic. Un macro selectat se poate
executa cu butonul Run sau sterge cu butonul Delete. Butonul Create permite crearea prin editarea directa a
unui macro, in aplicatia Microsoft Visual Basic iar butonul Step Into asigura executia pas cu pas a macro-
ului selectat. Operatii de transfer a macro-urilor create intr-un alt sablon sau document se pot realiza cu
butonul Organizer.

Figura nr.45 – Fereastra Macros – lista macro-urilor existente si operatiile care se pot realiza asupra lor

50