Capitolul III

Editarea de documente cu MS Word

Notiuni introductive
Word este scris pentru a fi executat sub Windows si face parte din grupul de programe Microsoft
Office dedicate biroticii si gestiunii bazelor de date. n acest capitol, ne vom referi la versiunea 8
disponibila n Office '97. Mentionam nsa ca diferentele ntre versiuni diferite ale acelorasi
produse continute n mediile Windows (3.1, 3.11, '9x) nu sunt esentiale din punctul de vedere al
functiilor de baza. Filosofia adoptata de creatorii lor s-a axat pe pastrarea vechilor facilitati
(mpreuna cu regulile de utilizare aferente) si pe extinderea acestora, urmarind aceleasi principii
de baza, astfel nct sa existe o compatibilitate ct mai buna ntre versiunile mai vechi sau mai
noi ale aceluiasi produs. Din punct de vedere practic aceasta se traduce prin faptul ca
documentele si aplicatiile create de utilizatori n versiunile mai vechi sunt recunoscute si pot fi
preluate n mod natural n versiunile ulterioare. Transferul invers, dinspre versiunile noi, este
posibil n masura n care nu apar explicit facilitati inexistente n versiunile mai vechi.
Unul dintre principalele avantaje ale editorului Word este interfata grafica extrem de prietenoasa
cu utilizatorul ("user-friendly"), caracteristica aplicatiilor Windows. Aceasta include butoane cu
simboluri grafice pentru executia rapida a unor actiuni, butoane constituite n bare de
instrumente, meniuri contextuale accesibile atasate obiectelor, modalitati simple de editare a
obiectelor de diverse tipuri si un sistem de help inteligent, care adauga la sistemul uzual de help
din Windows facilitati de tutorial, sisteme avansate de asistare a utilizatorului n diverse actiuni
(Wizards) si facilitati de formatare si corectare inteligente (AutoFormat, AutoCorrect).
Dintre serviciile de editare avansate oferite de Word amintim: crearea si modificarea tabelelor,
scrierea pe coloane, introducerea de imagini si diagrame n document, folosirea de stiluri si
formate de document integrate (eventual cu imagini si desene existente), verificarea textelor din
punctul de vedere al corectitudinii lexicale si sintactice (conform gramaticii limbii engleze),
introducerea n documentele Word de foi de calcul sau diagrame din alte aplicatii Windows
(Word suporta tehnica Object Linking and Embedding - OLE), asistentul Mail Merge pentru
pregatirea corespondentei.
Se permite personalizarea mediului Word prin crearea de bare de instrumente si butoane proprii
si definirea de macro-uri (comenzi care sa grupeze anumite succesiuni de actiuni). Macro-urile
simple pot fi create de catre toti utilizatorii editorului prin activarea unui mecanism de
nregistrare a actiunilor executate; se va genera automat un modul de program n Visual Basic un limbaj de programare vizual si obiectual care sta la baza tuturor produselor Microsoft Office.
Utilizatorii care cunosc limbajul Visual Basic pot crea direct aceste module, folosind mediul de
programare pus la dispozitie n acest scop.
Lansarea n executie a editorului Word sub Windows '9x / NT / 2000
Sub Windows '9x, lansarea editorului se realizeaza, n general, prin efectuarea unui dublu clic cu
mouse-ul pe pictograma corespunzatoare (figura nr.1), daca aceasta este creata, sau prin apasarea
butonului Start urmata de activarea optiunii Programs sau Programs -> Microsoft Office (daca
optiunea corespunzatoare editorului este inclusa ntr-un grup special dedicat tuturor produselor
MicroSoft Office) si urmata de selectarea optiunii MicroSoft Word.

42

Figura nr.1 - Pictograma corespunzatoare editorului Word

Elementele ferestrei Word
Fereastra corespunzatoare editorului Word are o structura tipica ferestrelor de aplicatie Windows
si prezinta urmatoarele elemente constitutive (numerotarea elementelor prezentate n continuare
corespunde cu cea din figura nr.2):

Figura nr.2 - Elementele ferestrei Word

1. Butonul meniului System - Meniul System permite, prin intermediul optiunilor sale,
redimensionarea, deplasarea, nchiderea ferestrei si schimbarea ferestrei active (aceste optiuni
sunt utile n special atunci cnd se utilizeaza tastatura).
2. Linia de titlu - contine numele aplicatiei (Microsoft Word) si a documentului deschis n
fereastra (W1.DOC - n figura nr.2), daca fereastra documentului este maximizata.
3. Butoanele de minimizare/maximizare - realizarea unui clic cu mouse-ul pe butonul de
minimizare permite reducerea ferestrei la un buton pe bara de task-uri Start. Butonul de
maximizare permite redimensionarea ferestrei astfel nct sa ocupe ntregul ecran. n cazul n
care fereastra este deja maximizata, acest buton se transforma n butonul Restore, care permite
readucerea ferestrei Word la dimensiunile anterioare.
4. Butonul Close - un clic cu mouse-ul pe acest buton realizeaza nchiderea imediata a ferestrei
Word. (Cele trei butoane de minimizare, maximizare si Close de pe linia meniului orizontal au
acelasi rol, dar se refera la documentul curent si nu la ntreaga fereastra Word. Daca documentul
nu apare ntr-o fereastra maximizata, ci ntr-o fereastra document separata, atunci butoanele de
minimizare, maximizare, butonul Close si cel al meniului System se gasesc n pozitiile uzuale
(colturile dreapta/stnga sus)).
5. Meniul Word, cu optiunile:
43

File - pentru deschiderea, nchiderea, salvarea si tiparirea documentelor (vezi Operatii de

baza asupra documentelor Word);
Edit - pentru operatii de editare, cum ar fi copierea sau mutarea blocurilor de text sau a
altor obiecte, cautarile si nlocuirile automate etc. (vezi Operatii cu blocuri de text. si
Cautari si nlocuiri automate de text. Pozitionari automate);
View - pentru schimbarea modului de vizualizare a documentului: Page Layout (formatul
paginii n care aceasta va aparea la tiparire), Outline (structurat) sau Zoom (la diferite
dimensiuni), Full Screen (pe tot ecranul, fara bare de instrumente, meniuri si alte
elemente ale ferestei Word), vizualizarea ruler-ului si a barelor de instrumente;
Insert - pentru inserari de obiecte predefinite (numere de pagini, data si ora sistemului,
simboluri, note de subsol etc.) sau de obiecte din alte programe;
Format - cu optiuni de formatare (vezi Formatarea documentelor) care permit schimbarea
modului n care se prezinta textul, scriere pe coloane, creare de chenare sau liste
numerotate, utilizarea unor colectii de formate numite stiluri;
Tools - contine optiuni pentru modificarea parametrilor predefiniti ai programului Word
si pentru verificarea ortografiei (Spelling), afisarea dictionarului de sinonime si antonime
(Thesaurus) (vezi Corectarea lexicala si sintactica a textului. si Dictionarul de sinonime si
antonime Thesaurus), corespondenta (Mail Merge);
Table - pentru crearea si modificarea tabelelor (vezi Crearea tabelelor-Modificarea
dimensiunilor celulelor unui tabel);
Window - permite trecerea de la un document la altul (daca sunt deschise mai multe
documente simultan) sau rearanjarea lor;
Help - pentru obtinerea de informatii ajutatoare.
Dupa cum se poate remarca din figura nr.3, optiunile meniului principal contin la rndul lor
meniuri, n care optiunile apar pe verticala (meniuri "pull-down") si de aceea se mai numesc
submeniuri. Optiunile acestor submeniuri pot:
sa contina, la rndul lor, alte meniuri care se deschid automat la pozitionarea cursorului
deasupra lor, fara sa fie necesara selectarea lor cu ENTER sau clic cu mouse-ul (cele
marcate cu ", de exemplu optiunea Toolbars);
sa determine aparitia unei ferestre de dialog pentru specificarea interactiva a unor
caracteristici (cele marcate cu , de exemplu optiunea Zoom);
sa activeze/inactiveze optiuni de tip comutator (de exemplu, Ruler);
sa fie efectiv asociate unor actiuni (de exemplu Full Screen).
Unele optiuni au asociat un simbol grafic (pictograma) care evidentiaza faptul ca au un buton
asociat cu acelasi simbol. Aceste optiuni pot fi selectate si cu clic pe simbol respectiv (vezi figura
nr.3).
6. Bare de instrumente (Toolbars), care permit realizarea rapida a unor operatii, cu un clic cu
mouse-ul pe butonul dorit. O bara de instrumente contine un set de instrumente predefinit sau
stabilit de catre utilizator, reprezentate de butoane cu simboluri sugestive. La pozitionarea
mouse-ului deasupra fiecarui buton se afiseaza numele operatiei careia i este acesta asociat
("floating help"). Exista o bara de instrumente Standard, care contine butoane pentru operatiile
cel mai des folosite si bare de instrumente organizate pe tipuri de activitati: Formatting pentru
formatare, Drawing pentru desenare, Mail Merge pentru corespondenta etc. Barele de
44

instrumente Standard si Formatting se afiseaza implicit; alte bare de instrumente pot fi afisate
folosind optiunea Toolbars a meniului View (se aleg barele dorite).

Figura nr.3 - Imaginea submeniului View

Bara de instrumente Standard (prima afisata) contine butoane pentru:
deschiderea unui document nou - New (vezi Operatii de baza asupra documentelor
Word);
deschiderea unui document existent - Open (vezi Operatii de baza asupra documentelor
Word);
salvarea documentului curent - Save (vezi Operatii de baza asupra documentelor Word);
tiparirea documentului curent - Print (vezi Operatii de baza asupra documentelor Word);
vizualizarea documentului n forma n care va fi tiparit - Print Preview (vezi Operatii de
baza asupra documentelor Word);
corectare lexicala a textului - Spelling (cu simbolul ABC) (vezi Corectarea lexicala si
sintactica a textului);
mutarea elemenului selectat n Clipboard - Cut (cu simbolul foarfeca) (vezi Operatii cu
blocuri de text);
copierea elementului selectat n Clipboard - Copy (vezi Operatii cu blocuri de text);
introducerea la pozitia curenta din document a elementului din Clipboard - Paste (vezi
Operatii cu blocuri de text);
copierea formatarii unui text n altul - Format Painter (vezi Fonturi si moduri de scriere);
anularea ultimei actiuni executate (se ofera o lista a ultimelor actiuni asupra carora se
poate reveni) - Undo (vezi Operatii cu blocuri de text);
refacerea actiunii anulate cu Undo (si aici apare o lista) - Redo (vezi Operatii cu blocuri
de text);
desenarea unui tabel - Tables and Borders (vezi Aplicarea de efecte speciale asupra
imaginilor);
inserarea unui tabel vid - Insert Table (vezi Crearea tabelelor);
inserarea unei foi de calcul tabelar Excel - Insert Microsoft Excel Worksheet;
scriere pe coloane - Columns (vezi Aranjarea textului pe coloane);
afisarea sau ascunderea barei de instrumente de desenare - Drawing (vezi Forme
geometrice);
45

inserarea unei diagrame vide - Insert Chart (vezi Aplicatia Graph);

afisarea sau ascunderea simbolurilor care marcheaza sfrsitul de paragraf, tabulatorii etc.
- Show/Hide;
vizualizarea documentului prin marire sau micsorare - Zoom;
obtinerea de asistenta asupra elementelor de pe ecran la executarea unui clic asupra
acestora - Help (cursorul mouse-ului se va modifica sugestiv).
n versiunile noi ale editorului, tinnd cont de dezvoltarea fara precedent a schimbului de
informatii prin intermediul paginilor Web, pe bara Standard s-a introdus si un buton care permite
introducerea n document a unei legaturi catre o pagina Web - Insert Hyperlink; acesta este
nsotit de butonul care determina afisarea barei de instrumente pentru navigare - Web Toolbar.
Facilitatile de integrare n web sunt descrise n paragraful Facilitati Web n Word
n bara de instrumente de formatare Formatting (vezi figura nr.13) exista butoane care permit:
schimbarea modului de scriere a caracterelor (vezi Fonturi si moduri de scriere) prin
alegerea unui stil din lista ascunsa a stilurilor, a unui font din lista ascunsa a fonturilor, a
unei dimensiuni pentru caractere, precum si scriere ngrosata sau cu aldine (Bold),
nclinata sau cursiva (Italic) si subliniata (Underline) - acestea trei sunt de tip comutator,
adica selectarea lor succesiva le activeaza/dezactiveaza, scrierea textului cu o culoare
aleasa dintr-o lista de culori sau pe un fond deasemenea ales dintr-o lista;
alinierea textului (vezi Operatii cu blocuri de text) la stnga (Left), la dreapta (Right),
centrarea (Centered) sau distribuirea lui ntre marginile stnga si dreapta (Justify);
crearea de liste (cu buline sau numerotate) (vezi Definirea listelor);
deplasari de texte la stnga sau la dreapta;
introducere de chenare.
Majoritatea barelor de instrumente care nu se afiseaza implicit pe ecran vor aparea automat la
initierea activitatilor carora le corespund. Barele de instrumente sunt mobile si pot fi deplasate cu
mouse-ul sau pot fi activate explicit din View-Toolbars (de exemplu, n partea de jos a figurii
nr.2 apare bara Drawing) sau din meniul contextual al oricarei bare afisate.
7. Zona de lucru sau fereastra documentului - zona activa a ecranului unde se creeaza
documentul; aici se gaseste prompterul de inserare (o bara verticala) care indica pozitia curenta
n document (locul n care se pot insera text, desene, imagini etc).
8. Bare de defilare - permit derularea ntregului continut al documentelor de dimensiuni mari,
care nu ncap n ntregime n fereastra. Derularea se poate realiza att orizontal ct si vertical,
opernd cu mouse-ul asupra butoanelor si cursorului din bara de defilare.
Deplasarile folosind bara verticala se pot face cu:
cte o linie n sus/jos: st;
cte o pagina n sus/jos: clic deasupra/sub cursorul barei;
continuu - tinnd mouse-ul apasat pe un buton de deplasare sau deplasnd cu mouse-ul
cursorul barei;
Deplasarile cu ajutorul barei orizontale sunt analoage.
9. Bara de selectie - aflata n stnga zonei documentului permite selectarea unei linii printr-un
clic cu mouse-ul sau a unui paragraf - printr-un clic dublu, efectuat n dreptul zonei de text care
se doreste marcata (vezi figura nr.2).
10. Butoanele de vizualizare corespund optiunilor anterior prezentate n cadrul meniul View.
46

11. Linia de stare - linia n care se afiseaza informatii legate de starea aplicatiei. Ea este mpartita
n patru zone. Prima zona afiseaza informatii despre textul vizibil n fereastra (numarul paginii
din document n care se afla cursorul de inserare - Page, sectiunea curenta (mpartirea unui
document n sectiuni se realizeaza prin comanda Break din meniul Insert.) a documentului - Sec,
numarul paginii curente/numarul de pagini din document). Cea de a doua zona specifica pozitia
cursorului de inserare n pagina (distanta fata de marginea superioara de text a paginii - At, linia
n care se afla cursorul - Ln si coloana cursorului - Col). Cea de a treia sectiune indica data si ora
curente (pentru versiunile anterioare Word '97), iar cea de a patra contine cinci indicatori de mod
de lucru (REC, MRK, EXT, OVR, WPH).
12. Bordura ferestrei - banda care delimiteaza fereastra. Ea permite redimensionarea ferestrei
atunci cnd aceasta nu este maximizata.
Cel mai simplu mod de folosire a facilitatilor editorului Word este cu ajutorul mouse-ului. Forma
cursorului sau se va modifica n mod sugestiv n functie de actiunea executata de utilizator.
Interactiunea utilizatorului cu programul Word se realizeaza prin intermediul ferestrelor de
dialog, care contin elemente de control de tipurile cunoscute, prin intermediul carora se pot
specifica parametrii doriti.
Facilitati de Help n Word
Help-ul este structurat pe: cuprins de teme (Contents), index de subiecte (Index) si cautarea
informatiilor despre un anumit subiect (Find), putndu-se trece usor de la o forma la alta din
fereastra Help, unde aceste optiuni apar ca pagini.
Versiunile superioare de Word pun la dispozitia utilizatorilor alte doua posibilitati de obtinere de
informatii utile. Instrumentul What's this permite afisarea de informatii scurte referitoare la
utilitatea unor elemente aflate la un moment dat n fereastra Word. n urma selectarii optiunii cu
acelasi nume din meniul Help, prompter-ului de mouse i se va adauga un semn de ntrebare. Prin
efectuarea unui clic cu mouse-ul pe un anumit element al ferestrei Word, se va afisa o scurta
descriere a functionalitatii elementului sau a tipului de formatare a paragrafului curent, daca s-a
efectuat clic pe textul din zona de lucru a ferestrei. Cel de al doilea instrument important este
Office Assistant care poate raspunde ntrebarilor utilizatorului, poate oferi sfaturi utile (tips) si
informatii ajutatoare. Activarea acestui instrument se poate realiza prin apasarea tastei
functionale F1, prin selectarea optiunii Help - Microsoft Word Help sau prin efectuarea unui clic
cu mouse-ul pe pictograma corespunzatoare (vezi figura nr.4).

Figura nr.4 - Pictograma pentru activarea functiei Office Assistant

Operatii de baza asupra documentelor Word
La intrarea in Word, pe ecran apare o fereastra cu un document nou, vid. Editarea acestuia se
poate face in mod uzual, iar in document va aparea tot ceea ce se scrie.
In cele ce urmeaza vom prezenta pe scurt operatiile de baza care se pot executa asupra
documentelor Word: crearea unui nou document, deschiderea unui document existent, salvarea si
inchiderea documentului curent, modalitatile de tiparire a acestuia, precum si de vizualizare a
formei tiparibile.
47

1) Deschiderea unui document nou intr-un format uzual se poate face in orice moment folosind
butonul New de pe bara de instrumente (figura nr.6), dar daca se doreste deschiderea de
documente de tipuri mai speciale, se va folosi optiunea New a meniului File, care permite
alegerea unui sablon predefinit (ca alegere implicita apare Blank Document, caruia ii corespunde
fisierul sablon uzual normal.dot).
Un sablon (template) este un cadru sau un "schelet" existent, pe care se poate construi mai
simplu un document prin pastrarea informatiilor, a stilurilor de scriere si modului de aranjare a
informatiilor oferite de cadrul initial. Un sablon poate avea locuri rezervate in care sa se
introduca informatii noi si eventual sa pastreze anumite informatii initiale, ceea ce face crearea
unor documente mult mai simpla. Daca sablonul este protejat, nu se vor putea face direct
modificari in el, ci va trebui salvat cu un alt nume si deprotejat cu optiunea Unprotect Document
din meniul Tools (aceasta optiune se activeaza dupa protejarea documentului cu Tools - Protect
Document).
Utilizatorul poate folosi sabloanele predefinite (Letters and Faxes, Memos, Reports etc.) sau, la
un nivel mai avansat de utilizare a editorului, poate sa isi creeze sabloane proprii. Acestea se
salveaza cu tipul template, sub forma de fisiere care au extensia .dot intr-un subdirector propriu
al folderului Templates sau intr-unul dintre subdirectoarele existente. De aici, sablonul poate fi
deschis cu File - New, alegand sablonul dorit din fereastra de dialog care apare. Sablonul deschis
poate fi folosit la crearea unui document nou (uzual) sau a unui sablon nou, in functie de
optiunea activa: Create New Document sau Create New Template. Lista de sabloane predefinite
mai ofera posibilitatea de a opta pentru anumiti "asistenti" (Agenda Wizard, Letter Wizard, Fax
Wizard etc.). Acestia asista utilizatorul in crearea documentului, punandu-i o serie de intrebari
asupra elementelor pe care doreste sa le introduca in document. Deplasarea intre ferestrele de
dialog care apar se poate realiza prin intermediul butoanele Next si Back iar terminarea
specificatiilor se marcheaza prin Finish.
2) Deschiderea unui document existent se realizeaza prin intermediul comenzii Open a meniului
File sau printr-un clic cu mouse-ul pe butonul corespunzator din bara de instrumente standard
(figura nr.6). Se va deschide o fereastra de dialog care va permite utilizatorului alegerea fisierului
pe care doreste sa il deschida. In fereastra (vezi figura nr.5) vor fi afisate:
lista ascunsa Look in (care se deschide cu simbolul sagetii in jos) cu drive-urile
disponibile si structurile de directoare corespunzatoare, din care se poate selecta
directorul dorit;
continutul directorului curent (implicit, se afiseaza fisierele .doc, extensia specifica Wordului, dar aceasta specificare se poate modifica);
lista ascunsa Files of type in care se poate specifica tipul de document care se cauta:
document Word .doc (implicit), sablon (template) .dot, text .txt (succesiune de caractere,
fara informatii de formatare), .rtf (Rich Text Format - format text imbogatit, propriu
pentru Microsoft, care permite ca un document salvat intr-un editor de texte sa fie salvat
impreuna cu toate informatiile de formatare), toate fisierele (All) etc.
liste ascunse care permit cautarea fisierelor dorite dupa nume (File name), dupa
continutul fisierului (Text or property) si dupa data ultimei modificari (Last modified).
bara de instrumente a ferestrei contine, pe langa butoanele cu rol de vizualizare cunoscute
din ferestrele de navigare si explorare, butoane pentru cautarea sau adaugarea
documentelor (de fapt a shortcut-urilor la documente) intr-un director special (Look in
48

Favorites si Add to Favorites), buton pentru acces la Web (Search the Web), buton pentru
comenzi si setari suplimentare (Commands and Settings).
butoane speciale pentru cautarea fisierelor dorite (Find Now, Advanced).
Dupa selectarea fisierului dorit, se apasa butonul Open (echivalent, se poate da un clic dublu pe
numele fisierului din lista).

Figura nr.5 - Imaginea fereastrei de dialog Open

Se pot deschide simultan mai multe documente dar nu este recomandabil sa se abuzeze de
aceasta facilitate din motive de utilizare eficienta a memoriei. Pentru deschiderea mai multor
documente simultan se pot selecta deodata fisierele respective din lista directorului curent,
mentinand tasta CTRL apasata si efectuand clic cu mouse-ul pe fiecare fisier in parte in fereastra
Open (pentru fisiere afisate consecutiv, marcajul se mai poate realiza cu clic pe primul si
SHIFT+clic pe ultimul).
Deschiderea unui fisier se mai poate face din lista ultimelor fisiere prelucrate aflata in meniul
File. Comutarea intre fisierele deschise la un moment dat se poate realiza din meniul Window,
care afiseaza, in zona inferioara, lista de ferestre deschise.

Figura nr.6 - Butoanele New, Open, Save

3) Salvarea documentului curent (deschis in fereastra activa) pe suport magnetic, in scopul
utilizarii lui ulterioare, se realizeaza prin intermediul comenzilor Save sau Save As din meniul
File sau prin realizarea unui clic cu mouse-ul pe pictograma corespunzatoare din bara de
instrumente (figura nr.6). Daca fisierul fusese salvat in prealabil si se doreste doar actualizarea
lui (acelasi nume si locatie pe disc) este suficienta utilizarea comenzii Save. Daca se doreste
salvarea fisierului sub un alt nume, alt tip sau in alt director pe disc, se va folosi comanda Save
As care permite, prin intermediul unei ferestre de dialog, specificarea noului nume si/sau a noii
localizari a fisierului. Componenta ferestrei Save As este asemanatoare cu cea a ferestrei Open;
lipsesc, in mod evident, listele ascunse Text or Property, Last modified si butoanele de cautare,
dar apar in schimb butoanele pentru specificarea unor optiuni de salvare (Options si Save
version, care precizeaza modul de creare a unor copii de siguranta, de salvare automata in fisiere
49

temporare, asocierea de parole etc.). In bara de instrumente apare un buton pentru crearea unui
nou folder (astfel, documentele se pot salva si in foldere care nu existau pe disc inainte de
activarea optiunii de salvare).

Figura nr.7 - Imaginea ferestrei de dialog Save As

4) Inchiderea documentului curent se realizeaza prin intermediul comenzii Close a meniului File.
Daca ultimele modificari din fisier nu au fost salvate inainte de lansarea comenzii Close,
utilizatorul va fi intrebat daca doreste sau nu sa realizeze aceasta operatie.
5) Tiparirea documentului curent se poate realiza cu setarile implicite, folosind butonul Print sau
cu specificarile dorite, prin intermediul comenzii Print din meniul File. Fereastra de dialog
corespunzatoare (vezi figura nr.8) permite specificarea paginilor care se tiparesc din documentul
curent si a numarului de copii. Pentru a tipari doar pagina curenta se va selecta optiunea Current
Page din cadrul campului Page Range. Atunci cand se doreste tiparirea anumitor pagini din
document, aceste pagini vor fi specificate in cadrul campului Pages, fiind separate cu caracterul
virgula (,). Daca respectivele pagini sunt consecutive si deci formeaza un interval, acest interval
se poate specifica prin semnul minus (-). Daca se omite limita dreapta a intervalului, atunci
tiparirea se va face pana la sfarsitul documentului. Exemple: 1, 3, 6, 9-12 specifica paginile 1, 3,
6, 9, 10, 11 si 12. In plus, tiparirea tuturor paginilor pare sau impare se poate realiza prin
selectarea in cadrul campului Print a optiunii Even Pages, respectiv Odd Pages.

Figura nr.8 - Imaginea ferestrei de dialog Print

Inainte de a realiza tiparirea unui document, se recomanda vizualizarea formei in care va aparea
acesta la imprimanta prin intermediul optiunii Print Preview a meniului File sau a butonului
50

corespunzator din bara de instrumente Standard. In fereastra Print Preview, se poate opta pentru:
afisarea documentului la diverse dimensiuni, micsorarea scrisului astfel incat sa incapa intr-un
spatiu mai mic, afisarea uneia sau mai multor pagini, tiparirea sau inchiderea ferestrei.
Optiuni suplimentare se pot preciza in fereastra de dialog asociata butonului Options. Se mai pot
modifica setarile curente ale imprimantei folosite la tiparire cu ajutorul butonului Properties, care
deschide o fereastra de dialog complexa.
Modificarea dimensiunilor de afisare a documentului se poate realiza prin intermediul comenzii
Zoom din meniul View sau a butonului de zoom din Toolbar (figura nr.9). In plus, zona de lucru
Word poate fi impartita in subferestre care sa afiseze diferite sectiuni ale documentului. Acest
lucru se realizeaza prin intermediul comenzii Split din meniul Window sau printr-un dublu clic
cu mouse-ul pe zona destinata acestei sectionari (figura nr.9).

Figura nr.9 - Butonul de zoom si zona de sectionare

6) Parasirea editorului Word se poate realiza prin intermediul comenzii Exit a meniului File, a
comenzii Close a meniului System, printr-un dublu clic cu mouse-ul pe butonul meniului System
sau utilizand butonul de inchidere al ferestrei Word. Inainte de parasirea definitiva a editorului se
recomanda salvarea si inchiderea tuturor documentelor utilizate in sesiunea respectiva de lucru.
In cazul in care exista fisiere nesalvate, utilizatorul va fi intrebat daca doreste salvarea lor. O
intrebare asemanatoare se pune daca in zona Clipboard ramane o cantitate mare de informatie
care ar putea fi eventual utilizata intr-o alta aplicatie, dupa inchiderea editorului Word.
Teme propuse
1) Sa se editeze urmatorul text intr-un document cu numele marga.doc:
<< Europa Occidentala a constientizat lacunele paradigmei nationale, care a dominat-o o lunga
vreme, si a trecut, economic, politic, dar si cultural, la o noua paradigma, care integreaza
interogatiile, chiar pe cele "nationale", prin originea, sfera si semnificatiile lor, intr-o abordare
europeana. Orizontul national este inscris in orizontul mai cuprinzator, dar tot mai putin abstract,
al continentului nostru. In factualitatea vietii, cetatenia europeana creste astazi natural pe soclul
cetateniei statelor nationale si capata incet primatul in raport cu ea.
Si pentru Europa Rasariteana asumarea paradigmei europene este astazi o conditie de relevanta
culturala si, poate mai acut, de supravietuire. Numai iluzoriu relevanta culturala se atinge
relansand paradigma nationala de acum un secol sau mai mult. Oricat ar fi reconditionata, pur si
simplu ea este in contratimp cu experientele acceptate de lumea civilizata de azi, iar cultivarea ei
este definit contraproductiva. Si aici, inclusiv in Romania, schimbarea de paradigma, de la cea
nationala, la cea europeana, este o chestiune de luciditate si, in definitiv, de responsabilitate. >>
( Andrei MARGA - "Filosofia Unificarii Europene")
2) Se va edita urmatorul text, in documentul cu numele fse.doc:
Romania, like other Central and Eastern European countries, is seeking to move quickly towards
european economic, legal, political and military structures. Understanding this process and its
implications is of great importance, not only for policy makers, but for the Romanian people as
well. Thus, the reform of the education system must offer opportunities for the training of
specialists qualified to analyse the european process, for implementing Romanian commitments,
51

and for developing a European conscience. Research activities focus upon the strategy of
transition to a market economy - a precondition for European integration.
Founded in 1994, the Faculty of European Studies is the first faculty in Romania which provides
teaching and research on european integration from historical, economic, juridical, cultural,
sociological and philosophical points of view. Therefore, the Faculty has a general, but
interdisciplinary and multi-disciplinary European profile.
Sa se vizualizeze forma in care se va tipari documentul.
3) Sa se editeze o scrisoare si un mesaj de fax in limba engleza folosind sabloanele
corespunzatoare puse la dispozitie de editorul Word. Sa se salveze documentele in directorul
personal.
4) Creati un sablon personal de scrisoare, in limba romana, folosind formatul Landscape, care sa
se utilizeze ulterior pentru crearea a doua documente, destinate unor firme diferite. Sa se
vizualizeze forma de tiparire a documentelor.
Operatii de editare
Reguli
Pozitionarea
Operatii
Cautari
si
Intrari
Corectarea
Dictionarul
Teme propuse

elementare
cursorului
cu
nlocuiri
AutoText
lexicala
de

pentru
introducerea
textului
de
editare
reguli
de
baza
blocuri
de
text
automate
de
text.
Pozitionari
automate
si
intrari
AutoCorrect
si
sintactica
a
textului
sinonime
si
antonime
Thesaurus

Reguli elementare pentru introducerea textului

Introducerea textului se realizeaza intotdeauna in pozitia cursorului (care are in general forma de
bara verticala). Apasarea unei taste-litera conduce in general la introducerea literei mici
corespunzatoare. Pentru introducerea literei mari se va tine apasata tasta SHIFT. Apasarea tastei
CAPS LOCK va inversa acest mod de introducere a literelor alfabetului (american). Apasarea
unei taste-cifra determina inserarea acelei cifre. Utilizarea combinatiei cu tasta SHIFT va
conduce la introducerea caracterului afisat deasupra cifrei (ex. apasarea combinatiei SHIFT+2 va
introduce caracterul @). In mod analog se utilizeaza si celelalte taste cu caractere speciale.
Apasarea tastei SPACE (cea mai lunga tasta) realizeaza introducerea unui spatiu. Cand textul
introdus atinge sfarsitul unui rand va trece automat la randul urmator, introducand eventual spatii
suplimentare astfel incat sa se respecte alinierea ceruta de utilizator (vezi Formatarea rndurilor
si paragrafelor). Spatiile introduse efectiv pot fi evidentiate cu ajutorul butonului Show/Hide
(apar ca ). Tastarea lui ENTER produce un marcaj de sfarsit de paragraf (care poate fi vizualizat
cu butonul Show/Hide), cu rol special in formatare: exista comenzi speciale pentru formatarea
paragrafelor, privite ca entitati de text separate de ENTER. Combinatia SHIFT+ENTER conduce
la inceperea unui rand nou fara a se trece la un nou paragraf.
Stergeri. Apasarea tastei BACKSPACE (deasupra tastei ENTER) conduce la stergerea
caracterului din stanga cursorului, in timp ce apasarea tastei DELETE conduce la stergerea
caracterului din pozitia cursorului. Daca un bloc de text este marcat (vezi Operatii cu blocuri de
text), el va fi sters prin actionarea tastei BACKSPACE si inlocuit cu caracterul introdus prin
actionarea unei taste caracter.
52

Taste speciale. Apasarea tastei INSERT determina modificarea modului de introducere a textului.
Exista doua astfel de moduri, inserare si suprascriere, iar tasta INSERT functioneaza ca un
comuntator intre cele doua moduri. In modul de lucru "Insert" (inserare), eventualele caractere
din dreapta cursorului vor fi mutate spre dreapta, pe cand in modul "Overwrite" (suprascriere),
caracterul nou introdus va fi scris peste cel din dreapta cursorului.
Apasarea tastei TAB conduce la introducerea unui caracter echivalent cu mai multe spatii
consecutive.
Caractere speciale. Unele caractere speciale nu apar pe tastatura. Ele pot fi introduse prin
intermediul comenzii Symbol a meniului Insert. La aparitia ferestrei de dialog corespunzatoare
se va selecta caracterul dorit si se va actiona butonul Insert. Caracterelor speciale des utilizate li
se pot asocia combinatii de taste, prin intemediul aceleiasi ferestre afisate de Insert - Symbol: se
selecteaza caracterul dorit si se apasa butonul Shortcut Key. In campul Press New Shortcut Key
al noii ferestre se introduce combinatia de taste dorita, dupa care se activeaza butonul Assign.
Pozitionarea cursorului de editare - reguli de baza
Pozitionarea intr-un document a cursorului mouse-ului (cursorul de editare) respecta urmatoarele
reguli:
executarea unui clic cu mouse-ul intr-o anumita pozitie din text va conduce la mutarea
cursorului de inserare in acea pozitie;
tastele-sageti (stanga, dreapta, sus, jos) au rolul deplasarii cursorului de editare cu un
caracter la stanga, un caracter la dreapta, un rand mai sus, respectiv un rand mai jos;
tastele-sageti combinate cu tasta CTRL au rolul deplasarii cursorului de editare cu un
cuvant la stanga, un cuvant la dreapta, la inceputul paragrafului curent, respectiv la
inceputul paragrafului urmator;
tastele PAGE UP si PAGE DOWN conduc la deplasarea cursorului cu un ecran mai sus,
respectiv cu un ecran mai jos. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la
inceputul, respectiv sfarsitul paragrafului curent;
tastele END si HOME au rolul deplasarii cursorului la sfarsitul, respectiv inceputul liniei
curente. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la sfarsitul, respectiv inceputul
documentului;
combinatia SHIFT+F5 conduce la revenirea cursorului in pozitia anterioara ultimei
mutari (Go Back);
comanda Go To a meniului Edit permite mutarea cursorului de inserare intr-o anumita
locatie din text (pagina, sectiune, linie etc) care va fi aleasa prin intermediul unei ferestre
de dialog.
Operatii cu blocuri de text
Daca se doreste realizarea unei operatii cu o zona de text, aceasta trebuie intai selectata folosind
mouse-ul sau tastaura, dupa care se va specifica operatia dorita. O zona de text selectata se
numeste uzual bloc de text.
Reguli de baza pentru selectarea textului
Operatiile de selectare a liniilor si paragrafelor pot fi simplificate prin utilizarea barei de selectie
a textului care se suprapune cu marginea stanga a documentului (aici, cursorul mouse-ului se
transforma intr-o sageata).
53

Pot fi selectate:
un text oarecare - prin pozitionarea pe inceputul sau si glisarea mouse-ului pana la sfarsit
sau mentinerea tastei SHIFT apasate si executarea unui clic cu mouse-ul la sfarsitul
textului, sau prin utilizarea tastei SHIFT impreuna cu tastele de deplasare. Tastele-sageti
combinate cu tasta SHIFT conduc la selectarea unui caracter la stanga, unui caracter la
dreapta, unei linii mai sus, respectiv unei linii mai jos fata de pozitia cursorului.
Combinarea lor cu CTRL+SHIFT conduce la selectarea pana la inceputul cuvantului
curent, sfarsitul cuvantului curent, inceputul paragrafului curent, sfarsitul paragrafului
curent. Tastele END si HOME combinate cu tasta SHIFT selecteaza textul pana la
sfarsitul, respectiv inceputul liniei curente, iar combinate cu CTRL+SHIFT pana la
sfarsitul, respectiv inceputul documentului. Tastele PAGE UP si PAGE DOWN
combinate cu SHIFT selecteaza textul dintr-un ecran mai sus, respectiv mai jos fata de
pozitia cursorului;
un cuvant - printr-un dublu clic cu mouse-ul pe cuvantul respectiv;
o linie - printr-un clic in bara de selectie, la nivelul liniei;
un paragraf - printr-un dublu clic cu mouse-ul in bara de selectie, la nivelul paragrafului
respectiv;
intregul document - prin mentinerea tastei CTRL apasate si executarea unui clic cu
mouse-ul in bara de selectie, alegand optiunea Edit - Select All sau prin combinatia de
taste CTRL+A.
Mentionam in final ca regulile de selectare descrise sunt valabile si in cazul selectarii
elementelor grafice.
Copierea si mutarea blocurilor de text
In scopul copierii si mutarii textului dintr-un document intr-altul (eventual intr-o alta aplicatie)
sau chiar in cadrul aceluiasi document, se poate utiliza Clipboard-ul si comenzile Cut, Copy si
Paste disponibile din meniul Edit, prin intermediul butoanelor de pe bara de instrumente
Standard, sau din meniul contextual al oricarui bloc selectat (deschis cu butonul din dreapta al
mouse-ului). Atunci cand vor fi copiate elemente grafice din alte aplicatii se recomanda utilizarea
comenzii Paste Special in locul comenzii Paste.
Un text poate fi copiat sau mutat in cadrul aceluiasi document atat prin intermediul Clipboardului, cat si prin deplasarea directa cu mouse-ul. Astfel, un text selectat poate fi mutat prin
glisarea lui la noua pozitie si copiat prin mentinerea tastei CTRL apasata si glisarea lui la noua
pozitie.
De remarcat ca aceleasi actiuni trebuie efectuate si in cazul in care se doreste copierea sau
mutarea unui element grafic.
Daca utilizatorul doreste anularea unei comenzi anterioare va folosi functia Undo, prin care se
pot reface ultimele actiuni efectuate asupra documentului. Actiunea care se doreste a fi anulata
va fi selectata din lista ascunsa a butonului Undo (vezi figura nr.10). Pentru anularea ultimei
comenzi se poate actiona butonul Undo sau selecta optiunea Undo (CTRL+Z) a meniului Edit.
Atunci cand se doreste refacerea unei comenzi anulate anterior prin intermediul functiei Undo, se
va folosi functia Redo (prin apasarea butonului corespunzator, alegerea unei anumite actiuni din
lista asociata, sau alegerea optiunii Redo din meniul Edit).
In scopul repetarii unei comenzi efectuate anterior, se va folosi optiunea Repeat a meniului Edit.
54

Figura nr.10 - Butoanele Undo si Redo

Analog tuturor obiectelor Windows, si obiectelor din fereastra document le sunt asociate meniuri
contextuale, accesibile cu butonul din dreapta al mouse-ului, care permit executia rapida a unor
operatii de editare. De exemplu, intr-un text se va putea schima fontul, formata paragraful sau
configura diferite tipuri de liste. Daca o zona de text este marcata (bloc de text), optiunile
meniului contextual constituie una din modalitatile de realizare a operatiilor de copiere sau
mutare.
Remarcam faptul ca si obiectele de alt tip decat text - imagini, grafice, tabele - se pot copia sau
muta dupa aceleasi reguli descrise mai sus. Un obiect grafic se poate selecta cu un clic si se poate
edita cu dublu clic sau Edit - Object (i se pot modifica caracteristicile, de exemplu, grosimea
liniilor si titlurile dintr-un grafic). Aceste obiecte au si ele meniuri contextuale, care permit
realizarea rapida de diverse operatii si modificari. Un obiect imagine poate fi sters, copiat sau
mutat in Clipboard cu aceleasi optiuni Clear, Copy, Cut si ulterior depus cu Paste sau Paste
Special. Aceasta ultima optiune permite selectarea tipului de obiect care se va copia/muta.
Transferul se poate realiza si intre aplicatii diferite Windows care recunosc formatul respectiv.
Pentru transferul de informatii intre aplicatii s-a implementat tehnica OLE (Object Linking and
Embedding), care asigura posibilitatea editarii unui obiect incapsulat prin lansarea aplicatiei care
l-a creat din cadrul aplicatiei in care a fost transferat. Un tip special de depunere a unui
obiect/element este introducerea in document a unei legaturi la fisierul care-l contine (Paste link).
Optiuni de editare se pot specifica din Tools - Options - Edit. De exemplu, daca se activeaza
comutatorul Automatic word selection, la selectarea cu mouse-ul a unei zone de text, marcarea se
va realiza cuvant cu cuvant si nu litera cu litera.
Cautari si inlocuiri automate de text. Pozitionari automate
Exista numeroase situatii in care utilizatorul este interesat de gasirea aparitiilor unui anumit
cuvant sau a unei succesiuni de caractere si eventual de inlocuirea lor cu un alt cuvant sau
succesiune de caractere.
Comanda Find a meniului Edit permite cautarea unui anumit text specificat de catre utilizator si
pozitionarea cursorului de editare pe acel text, in cadrul documentului. In urma lansarii in
executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Find and Replace:

Figura nr.11 - Fereastra de dialog Find and Replace (in configuratie minimala)
Semnificatia campurilor ferestrei Find and Replace:
campul Find What - permite specificarea textului care urmeaza a fi cautat;
butonul Find Next - cautarea urmatoarei aparitii in document a textului specificat;
butonul More - extinderea ferestrei de dialog prin adaugarea urmatoarelor campuri:
55

Search - specificarea portiunii din document (domeniului) in care se va cauta textul

introdus in campul Find What: All (intregul document), Up (din pozitia cursorului de
inserare catre inceputul documentului), Down (din pozitia cursorului pana la sfarsitul
documentului);
comutatorul Match Case - daca se realizeaza sau nu diferentierea intre literele mari si
mici;
comutatorul Find Whole Words Only - se cauta doar cuvintele intregi fara sa se ia in
considerare cuvintele care contin textul in interiorul lor;
comutatorul Use Wildcards - utilizarea de caractere cu semnificatii speciale in cautare;
comutatorul Sounds Like - se cauta toate sirurile de caractere similare (din punct de
vedere fonetic) cu cel specificat in campul Find What. Foloseste lexicul limbii engleze,
deci nu se recomanda pentru textele in limba romana;
butonul No Formatting - cautarea nu va lua in considerare caracteristicile de formatare;
lista Format - se poate specifica formatul fontului si/sau paragrafelor dupa care sa se
realizeze cautarea;
lista Special - permite cautarea unor caractere speciale (care vor fi introduse in campul
Find What: caracter de sfarsit de paragraf, TAB etc.) sau a altor elemente (note de subsol,
de sfarsit etc.).
Selectarea paginii Replace conduce la lansarea in executie a functiei Replace, cu retinerea
informatiilor specificate in fereastra de dialog Find and Replace.
Functia Replace se poate activa si independent, prin intermediul comenzii cu acelasi nume din
meniul Edit si este foarte asemanatoare cu functia Find. Diferenta consta in faptul ca dupa
gasirea textului cautat acesta poate fi inlocuit automat cu un text specificat in campul Replace
With al ferestrei de dialog Find and Replace. Inlocuirea se poate realiza pentru aparitia curenta
(butonul Replace) sau pentru toate aparitiile din document (butonul Replace All). Aparitia
curenta se poate ignora cu butonul Find Next, iar intreaga operatie se poate anula cu butonul
Cancel sau prin inchiderea ferestrei de dialog Find and Replace.
Pozitionari automate. Selectarea paginii Go To din fereastra de dialog Find and Replace sau
lansarea in executie a comenzii cu acelasi nume din cadrul meniului Edit asigura deplasearea
automata a cursorului in cadrul documentului pe pozitii specificate printr-un numar de pagina
(vezi Antete si subsoluri de pagina), sectiune sau linie, semn de carte sau comentariu (vezi
descrierea de mai jos), nota de antet sau subsol (vezi Antete si subsoluri de pagina), la un tabel
(vezi Crearea tabelelor), grafic (vezi Aplicatia Graph), ecuatie (vezi Editarea formulelor) sau alt
obiect.
Un semn de carte permite utilizatorului regasirea rapida a anumitor portiuni de text. Inserarea
unui semn de carte se realizeaza prin intermediul comenzii Bookmark a meniului Insert. Dupa
introducerea numelui semnului de carte (Bookmark Name), se va actiona butonul Add al ferestrei
de dialog Bookmark. Butonul Delete al aceleiasi ferestre permite stergerea unui semn de carte
selectat. Semnele de carte pot fi sortate dupa nume sau dupa pozitia lor in text in functie de
validarea campului Sort By din fereastra de dialog Bookmark.
Un comentariu poate fi introdus in pozitia curenta a cursorului de inserare prin alegerea optiunii
Comment din meniul Insert. In partea inferioara a ferestrei document se deschide o fereastra care
permite editarea textului comentariului, modificarea numelui comentariului (el primeste un nume
implicit), introducerea unui comentariu sonor (butonul Insert Sound Object) si specificarea celui
care a realizat comentariul (lista ascunsa Comments from).
56

Intrari AutoText si intrari AutoCorrect

Comanda AutoText a meniului Insert permite introducerea automata in document a unor
elemente utilizate in mod repetat: adrese, nume, tabele etc. Aceste elemente poarta denumirea de
intrari AutoText.
Crearea unei intrari AutoText se realizeaza prin selectarea textului care va forma intrarea si
actionarea comenzii AutoText sau a butonului corespunzator din bara de instrumente Standard.
Se va introduce numele intrarii si se va actiona butonul Add al ferestrei de dialog AutoText.
In scopul introducerii in text a unei intrari AutoText deja create se va pozitiona cursorul de
editare in locul dorit, se va introduce numele intrarii si se va actiona butonul corespunzator din
bara de instrumente Standard. In fereastra AutoText, utilizatorul poate alege numele intrarii din
lista celor introduse.
Stergerea unei intrari se realizeaza prin selectarea ei din lista afisata in fereastra de dialog
AutoText si actionarea butonului Delete.
Functia AutoCorrect este foarte asemanatoare cu functia AutoText doar ca dupa introducerea de
la tastatura a numelui unei intrari AutoCorrect ea va fi automat inlocuita cu secventa de text care
constituie intrarea respectiva, fara a mai fi necesara lansarea in executie a vreunei comenzi.
O intrare AutoCorrect se creeaza prin selectarea (optionala) in document a secventei de text cu
care se va realiza inlocuirea si lansarea in executie a comenzii AutoCorrect din meniul Tools. In
cadrul campului Replace din fereastra de dialog AutoCorrect se introduce textul de inlocuit, iar
campul With va contine textul selectat. In cazul in care nu s-a realizat nici o selectare prealabila,
acest camp va completat cu textul care va realiza inlocuirea.
Modificarea unei intrari AutoCorrect se poate realiza prin selectarea ei din lista de intrari afisata
in cadrul campului Replace Text as You Type, actualizarea continutului campului With si
apasarea butonului Replace. Stergerea unei intrari AutoCorrect se realizeaza prin selectia ei si
actionarea butonului Delete, iar pentru introducerea uneia noi se foloseste butonul Add.
Corectarea lexicala si sintactica a textului
Editorul Word '97 pune la dispozitia utilizatorilor facilitati de corectare lexicala (Spelling) si
sintactica, conform gramaticii limbii engleze (Grammar) a textului, prin intermediul comenzii
Spelling and Grammar din meniul Tools.
Functia Spelling realizeaza o corectare lexicala a textului pe baza unor dictionare incluse in
editor (de obicei, dictionarul limbii engleze este livrat odata cu editorul, utilizatorul putand
achizitiona suplimentar sau chiar crea alte dictionare). Dupa lansarea in executie a acestei
comenzi se va afisa fereastra de dialog Spelling and Grammar ale carei elemente au urmatoarea
semnificatie:
lista Not in Dictionary - cuvantul scris cu rosu nu a fost gasit in dictionar;
lista Suggestions - lista de sugestii pentru inlocuirea cuvantului;
butonul Add - adaugarea cuvantului in dictionar;
butoanele Ignore/Ignore All - lasa cuvantul/toate aparitiile sale neschimbat(e);

57

Figura nr.12 - Fereastra de dialog Spelling and Grammar

butoanele Change/Change All - inlocuieste cuvantul/toate aparitiile sale cu cel specificat

in cadrul campului Suggestions;
butonul AutoCorrect - crearea unei intrari AutoCorrect prin care noul cuvant il va inlocui
pe cel "propus" de editor;
butonul Options - specificarea optiunilor de utilizare a functiilor Spelling si Grammar;
butonul Cancel - anularea operatiei curente de corectare lexicala si sintactica.
Functia Grammar permite realizarea corectarii gramaticale si stilistice a textului din document,
pe baza aceluiasi dictionar de cuvinte. Ea se lanseaza in executie in acelasi timp cu functia
Spelling, insa poate fi activata/dezactivata prin intermediul comutatorului Check grammar din
fereastra prezentata mai sus. Avand in vedere complexitatea testelor sintactice intr-un limbaj
natural, este evident ca aceasta functie nu ofera rezolvari perfecte ci doar semnaleaza eventualele
formulari incorecte (pe care le marcheaza cu verde) si face propuneri de corectare care pot fi
adoptate sau nu. De fapt, studiul riguros al limbajelor naturale in scopul crearii unei interfete
inteligente intre om si calculator este un domeniu de cercetare al inteligentei artificiale.
Implicit, verificarile lexicale se realizeaza pe baza dictionarului custom.dic, dar utilizatorul isi
poate crea dictionare proprii ca fisiere text, folosind butonul Dictionaries, din pagina Spelling &
Grammar a ferestrei de dialog Options (Tools - Options).
Selectarea dictionarului utilizat pentru corectarea lexicala si gramaticala se poate realiza prin
intermediul optiunii Set Language a comenzii Language din meniul Tools. Utilizatorul poate
alege dintr-o lista limba dupa care sa fie realizata corectarea lexicala.
Aplicarea automata a testelor lexicale si sintactice poate fi activata/dezactivata din submeniul
Tools - Options, prin selectarea paginii Spelling & Grammar si utilizarea comutatorilor Check
spelling as you type si Check grammar as you type.
Dictionarul de sinonime si antonime Thesaurus
Optiunea Thesaurus a comenzii Language din meniului Tools permite gasirea unor sinonime
(eventual antonime) pentru anumite cuvinte sau expresii din text care au fost selectate in
prealabil. Asa cum a fost creata in Word, facilitatea functioneaza pentru limba engleza, pentru
care s-au creat baze de date speciale, ce se consulta in acest scop. In lipsa unor aplicatii similare,
in cazul alegerii altei limbi prin intermediul comenzii Tools - Set Language, nu se va putea
utiliza optiunea Thesaurus.
Fereastra de dialog Thesaurus contine urmatoarele campuri si butoane:
campul Looked Up - cuvantul pentru care se afiseaza sinonime sau antonime;
58

campul Replace with Synonym - lista sinonimelor sau a cuvintelor inrudite;

lista Meanings - semnificatiile cuvantului si eventual ale cuvintelor inrudite. Pentru unele
cuvinte exista liste de antonime, care se pot vizualiza prin selectarea optiunii Antonymes
din lista Meanings;
butonul Replace - inlocuirea cuvantului din text cu cuvantul selectat in campul Replace
with Synonym;
butonul Look Up - gasirea sinonimelor si antonimelor pentru cuvantul selectat in cadrul
campului Replace with Synonym;
butonul Previous se activeaza doar dupa apasarea butonului Look Up si permite revenirea
la lista de sinonime a cuvantului anterior;
butonul Cancel - anularea operatiei Thesaurus.

Teme propuse
1) Sa se editeze urmatorul text intr-un document cu numele foucault.doc :
"Atenuarea, in decursul ultimelor secole, a severitatii penale este un fenomen bine cunoscut de
istoricii dreptului. Dar multa vreme, el a fost considerat pe ansamblu drept un fenomen
cantitativ: mai putina cruzime, mai putina suferinta, mai multa blindete, mai mult respect, mai
multa omenie. In realitate, aceste modificari sint insotite de o mutatie in chiar obiectul operatiei
punitive. Scadere a intensitatii? Poate. Schimbare de obiectiv, cu siguranta.
Daca penalitatea, in formele ei cele mai drastice, nu se mai adreseaza corpului, atunci care este
obiectul ei? Raspunsul teoreticienilor - al acelora ce inaugureaza, catre 1760, o perioada ce nu sa incheiat inca - e simplu, aproape evident. Pare a fi continut chiar in intrebare. Nu mai e vorba
de corp, ci de suflet"
(Michel Foucault - A supraveghea si a pedepsi - Nasterea inchisorii)
2) Sa se deschida un nou document si sa se copieze in acest nou document primul paragraf din
textul lui Michel Foucault. Documentul astfel obtinut va fi salvat sub numele copie.doc.
3) Se va edita urmatorul text, in documentul cu numele human.doc:
In general, parliamentary control over foreign policy, including human rights policy, takes place
afterwards, when the minister concerned must account for this conduct of policy. It is much more
difficult for parliement to give the minister specific instructions beforehand. The minister will with some justification - argue that he needs some freedom of action in his negociation with
other governments. A minister who can act only under detailed instructions from parliement will
have a difficult task in international negociations, which consist in great part of seeking viable
compromises.
(Peter A. Baehr - The Role of Human Rights in Foreign Policy)
4) Se vor inlocui automat toate aparitiile cuvantului "fenomen" din documentul foucault.doc cu
cuvantul "test".
5) Sa se corecteze textul din documentul human.doc atat din punct de vedere lexical, cat si din
punct de vedere gramatical.
6) Sa se gaseasca sinonimele cuvantului "process".
7) Sa se defineasca o intrare AutoCorrect care sa inlocuiasca automat secventa "faculty" cu
secventa "Faculty of European Studies" si sa se verifice functionarea acesteia.
8) Sa se defineasca un semn de carte inaintea cuvantului afterwards din documentul human.doc
si sa se realizeze pozitionarea pe semnul respectiv.
59

Formatarea documentelor
Operatiile de formatare se refera, in general, la forma, tipul, culoarea caracterelor folosite si la
modul de aranjare in pagina a continutului documentului. Editorul Word ofera o gama extrem de
larga de facilitati de formatare, de la formatarea caracterelor si paragrafelor, la scrierea pe
coloane si utilizarea sau chiar crearea unor stiluri de scriere, privite ca ansambluri de
caracteristici de formatare, care pot fi referite simplu, printr-un nume anterior asociat.
Fonturi si moduri de scriere
Un font reprezinta o colectie de caractere care au caracteristici comune. Exista foarte multe tipuri
de fonturi pentru caracterele uzuale (ale alfabetului latin): mai drepte, mai subtiri, mai inalte, mai
ingrosate etc. sau fonturi pentru simboluri matematice, litere grecesti, chirilice etc., si acestea de
diverse tipuri. Fonturile acceptate de Windows se numesc fonturi True Type. Fonturile se vor
alege in functie de modul in care se doreste evidentierea anumitor texte.
In Word, pe langa alegerea fontului dorit, mai trebuie precizate modul de scriere folosit, numit
uzual stilul fontului, referitor la formatul caracterelor (normal, ingrosat, inclinat, subliniat) si
dimensiunea caracterelor. Cateva exemple de nume de fonturi: Arial, Courier New, Times New
Roman etc. Cele mai des utilizate stiluri de fonturi sunt: Regular, Bold, Italic, si Bold-Italic. Pe
langa acestea, unele fonturi mai pot avea stiluri ca Light, Extra Bold, Heavy etc. Dimensiunea
fonturilor se masoara in puncte: ... 8, 10, 12 .... (1 punct = 1/72 inch).
Pentru formatarea caracterelor folosite si a caracteristicilor acestora, se utilizeaza casetele de
derulare Style, Font si Font Size si butoanele Bold, Italic, Underline, de pe bara de instrumente
Formatting (vezi figura nr.13) sau comanda Font a meniului Format. In urma lansarii ei in
executie se va afisa o fereastra de dialog care contine trei pagini de optiuni: Font, Character
Spacing si Animation (figura nr.14).
Figura nr.13 - Bara de instrumente Formatting

60

Figura nr.14 - Fereastra de dialog Font

Orice optiune aleasa din fereastra Font sau din bara de instrumente Formatting are efect din
momentul activarii ei pana la dezactivare, prin precizarea altor caracteristici de formatare, sau,
daca un bloc de text este selectat, se refera la continutul blocului respectiv. Datorita utilizarii mai
simple, se recomanda aplicarea formatarilor de caractere asupra textelor selectate in prealabil.
Semnificatia campurilor paginii Font din fereastra de dialog Font este urmatoarea:
lista Font: selectarea fontului dorit;
lista Font Style: selectarea stilului fontului ales;
lista Size: selectarea dimensiunii fontului ales;
lista ascunsa Underline: specificarea tipului de subliniere a caracterelor: Single, Words
Only, Double, Dotted, Thick, Dash, Dot Dash, Dot Dot Dash, Wave;
lista ascunsa Color: selectarea culorii caracterelor (exista 16 culori implicite);
comutatorii Effects: aplicarea unor efecte speciale: Strikethrough, Double Strikethrough,
Subscript, Superscript, Shadow, Outline, Emboss, Engrave, SMALL CAPS, ALL CAPS,
Hidden ;
campul Preview: vizualizarea fontului si a caracteristicilor selectate;
butonul Default: modificarea caracteristicilor fontului din sablonul normal.dot.
Grupul de optiuni Character Spacing permite specificarea spatierii textului (Spacing ... By) si a
pozitionarii sale verticale (Position ... By), in timp ce prin intermediul grupului Animation
utilizatorul poate aplica asupra textului efecte de miscare (un contur care isi schimba culoare sau
care se roteste, un fond care clipeste etc.).
Daca s-a formatat un text si se doreste aplicarea atributelor sale pentru un altul, se poate copia
formatul dorit selectand textul initial, activand butonul Format Painter si apoi selectand textul
nou. Atributele primului se vor aplica si pentru acesta (de fapt se vor copia toate marcajele de
format in noul text).

61

Formatarea randurilor si paragrafelor

Modul de aranjare a textului este important pentru impactul pe care acesta il va avea asupra
cititorului.
In Word se considera ca textele sunt formate din paragrafe; acesta notiune este mai degraba
sinonima cu cea de aliniat din limba romana, fiindca desemneaza un text situat intre caractere de
sfarsit de paragraf obtinute prin apasarea tastei ENTER. Reamintim faptul ca simbolurile tastelor
ENTER, SPACE (spatii tastate efectiv si nu introduse de Word pentru alinieri), precum si alte
marcaje cu rol de formatare pot fi vizualizate/ascunse folosind butonul Show/Hide.
In general, optiunile de formatare a paragrafelor au efect asupra paragrafului curent (oriunde ar fi
pozitionat cursorul in cadrul acestuia), fara a fi necesara selectarea lui. Daca insa sunt selectate
mai multe paragrafe, eventual unul sau mai multe randuri, atunci formatarea se va realiza asupra
zonei selectate.
Copierea formatelor de tip paragraf se poate de asemenea realiza folosind butonul Format Painter
( a se vedea paragraful anterior), cu un clic pe zona sursa, activand butonul si apoi realizand un
nou clic pe paragraful destinatie (eventual selectand mai multe paragrafe destinatie).
Alinierea.
Un text poate fi aliniat la marginea din stanga, la cea din dreapta, intre marginile stanga-dreapta
sau centrat folosind respectiv butoanele Left, Right, Justify si Center de pe bara de instrumente
Formatting. Acestea sunt de tip comutator si pot fi aplicate pentru textul curent scris, pana la
schimbarea optiunii, sau pentru un text selectat. Butoanele de aliniere sunt echivalente cu
optiunile din caseta Alignment a ferestrei de dialog Paragraph (pagina Indents and Spacing - vezi
figura nr.15) sau cu combinatiile de taste Ctrl-L (Left), Ctrl-R (Right), Ctrl-J (Justify) si Ctrl-E
(Center).
Indentarea.
Una din modalitatile de evidentiere a unui text/paragraf este indentarea, adica plasarea sa, in
totalitate sau in parte, mai spre interior, la o anumita distanta fata de margini.
Indentarea paragrafului curent (implicit) sau a paragrafelor selectate se poate realiza:
cu butoanele de indentare Decrease Indent si Increase Indent care folosesc o indentare
predefinita de cinci spatii;
cu ajutorul riglei, folosind mouse-ul si marcajele de indentare (in forma de triunghiuri sau
dreptunghi) din stanga si dreapta riglei:
1. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" superior din marginea stanga a riglei
se va indenta primul rand al paragrafului (sau paragrafelor, daca sunt mai multe
selectate) fata de marginea din stanga;
2. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea stanga a riglei
se va indenta restul paragrafului (cu exceptia primului rand) fata de marginea din
stanga;
3. prin deplasarea cu mouse-ul a "dreptunghiului" din marginea stanga a riglei se va
indenta intregul paragraf fata de marginea din stanga;
4. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea dreapta a riglei
se va indenta paragraful fata de marginea din dreapta;
62

optiunile Indentation din ferestra de dialog Paragraph - pagina Indents and Spacing.
Modificarile facute se pot vizualiza in caseta Preview.
Nu se vor folosi Tab-uri sau spatii pentru indentare, fiindca exista riscul dezorganizarii
documentului.
Spatierea randurilor.
Pentru a face mai lizibil un paragraf (text), se poate modifica spatiul dintre randuri. Dimensiunea
exacta a spatiului dintre randuri este determinata de dimensiunea fontului. De exemplu, pentru
un font de 10 puncte, spatiul dintre doua randuri este de aproximativ 10 puncte pentru scrierea la
un rand si de 20 de puncte pentru scrierea la doua randuri. Spatiul dintre doua randuri este
determinat de dimensiunea celui mai mare font din randul respectiv.
Modificarea spatierii randurilor din paragraful curent (implicit) sau din paragrafele selectate se
poate realiza prin intermediul casetei Line Spacing din fereastra de dialog Paragraph, din care se
pot alege optiunile: Single (scriere la un rand), 1.5 Lines (scriere la un rand si jumatate), Double
(la doua randuri), At Least (cel putin valoarea introdusa in caseta At), Exactly (exact valoarea
introdusa in caseta At) sau Multiple (multiplu de valoarea introdusa in caseta At). Caseta At
poate fi completata folosind butoanele de incrementare/decrementare ale acesteia.

Figura nr.15 - Fereastra de dialog Paragraph

Prin intermediul casetelor Before si After se pot modifica spatierile de dinaintea paragrafului
curent (sau celor selectate) si de dupa paragraful curent (sau cele selectate).
Delimitatori.
Editorul Word desparte automat textul in pagini (in functie de dimensiunile paginii si marginile
alese). Pentru a decide daca anumite randuri vor fi trecute sau nu pe o pagina noua (de exemplu,
ultimul rand dintr-un paragraf) se vor folosi optiunile de despartire a paragrafelor, aflate in
ferastra de dialog Paragraph - pagina Line and Page Breaks.
Caseta Pagination din aceasta fereastra contine:
optiunea Widow/Orphan Control, prin activarea careia o ultima linie dintr-un paragraf
("orphan", orfan) nu va fi despartita de restul paragrafului ("widow", vaduva);
63

optiunea Keep Lines Together, care nu permite separarea liniilor dintr-un paragraf (se
recomanda a se aplica pe anumite paragrafe selectate);
optiunea Keep With Next pentru ca doua paragrafe consecutive (eventual, mai multe
selectate) sa nu fie separate.
Un delimitator de pagina introduce automat trecerea la o pagina noua (vezi Sectionarea unui
document) si se poate insera prin intermediul comenzii Page Break din meniul Insert, optiunea
Break sau cu combinatia de taste CTRL+ENTER si se poate sterge uzual cu o tasta de stergere
sau dupa ce a fost selectat.
Tabulatori.
Un tabulator este un marcaj pe rigla orizontala care defineste coloana din document unde se vor
face pozitionarile prin tastarea lui TAB. Implicit, ei sunt asezati la fiecare 1.3 cm, dar aceste
distante pot fi modificate.
Tipul de tabulator este simbolizat in casuta din partea stanga a riglei orizontale. Exista patru
tipuri de tabulatori, in functie de pozitia in care se va alinia textul inserat dupa apasarea tastei
TAB fata de pozitia tabulatorului: aliniat la stanga - cu simbolul + este tipul predefinit, aliniat la
dreapta - de exemplu, pentru numere intregi, cu simbolul +, centrat - cu simbolul -, de exemplu
pentru titluri si zecimal - pentru numere zecimale. De la un tip la altul se poate trece cu un clic pe
simbolul de tabulator din rigla. Definirea unui tabulator cu ajutorul mouse-ului se face printr-un
clic in pozitia dorita pe rigla sau folosind fereastra de dialog Tabs, (Format - Tabs) unde se
specifica pozitia tabulatorului (in cadrul campului Tab Stop Position), dupa care se apasa butonul
Set. Stergerea unui tabulator se face deplasandu-l cu mouse-ul in zona textului sau folosind
aceeasi fereastra de dialog Tabs (un tabulator se elimina cu Clear, iar toti cu Clear All). Daca se
doreste definirea unui tabulator (unor tabulatori) doar pentru o sectiune de text, se va selecta intai
textul respectiv.
Despartirea in silabe
Implicit, un cuvant care nu incape pe randul curent va fi automat trecut pe randul urmator
(aceasta faciliate se numeste word wrap). Pentru a o evita insa, se poate cere despartirea in silabe
la capatul randului cu ajutorul optiunii Tools - Language - Hyphenation, in a carei fereastra de
dialog se activeaza optiunea Automatically Hyphenate Document.
Daca nu se doreste despartirea cuvintelor scrise cu majuscule, se inactiveaza comutatorul
Hyphenate Words in CAPS. Zona de despartire in silabe (Hypenation Zone) specifica distanta
fata de marginea din dreapta de unde se va incerca despartirea in silabe iar numarul maxim de
linii consecutive in care sa se realizeze despartirea se precizeaza cu una dintre optiunile casetei
Limit Consecutive Hyphens To. Daca despartirea automata nu este convenabila, se poate opta
pentru cea manuala (cu ajutorul butonului Manual); in acest caz se va introduce cratima in
pozitia dorita.
Antete si subsoluri de pagina
Antetul si subsolul paginii reprezinta zonele superioara si inferioara ale paginii, zone in care nu
se scrie text obisnuit dar se pot introduce informatii speciale, care sa se repete apoi pe fiecare
pagina (de exemplu: titlul capitolului, numarul paginii, data si ora crearii, versiunea
documentului, numele autorului sau sigla firmei). Antetele si subsolurile diferitelor pagini se pot
64

trata in mod diferit prin definirea de sectiuni diferite (Insert - Break) sau prin tratarea separata a
paginilor pare si a celor impare.
Vizualizarea si editarea acestor portiuni ale documentului se poate realiza in urma activarii
comenzii Header and Footer din meniul View. Se vor afisa zonele rezervate pentru antet,
respectiv subsol si bara de instrumente Header and Footer (figura nr.16), cu butoane pentru:
1. comutarea intre zona antetului si cea a subsolului;
2. afisarea antetului/subsolului sectiunii urmatoare a documentului;
3. inserarea aceluiasi antet/subsol ca in sectiunea anterioara;
4. inserarea unui camp de numar de pagina;
5. inserarea unui camp de data;
6. inserarea unui camp de ora;
7. afisarea ferestrei de dialog Page Setup;
8. ascunderea/afisarea textului din document (pentru a vedea mai clar antetul si subsolul);
9. inchiderea modului de vizualizare a antetelor si subsolurilor, cu revenirea in document
(Close).
Daca formatul campului de data sau a celui de ora nu convine, acesta poate fi modificat prin
intermediul comenzii Date and Time a meniului Insert.
Numerotarea paginilor. Pentru numerotarea paginilor, in afara de butonul Insert Page Numbers
din bara de formatare Header and Footer, se poate folosi optiunea Insert - Page Numbers din
meniul principal. Se va preciza pozitia numarului de pagina: in antet sau subsol (Top of Page sau
Bottom of Page), la stanga (Left), la dreapta (Right), centrat (Center) sau, pentru paginile in
oglinda, spre interiorul (Inside) sau exteriorul paginii (Outside). Numerele de pagina se pot
formata folosind butonul Format din fereastra de dialog Page Numbers.
Formatarile de tip antet si subsol pot fi valabile pentru intregul document sau doar la nivel de
sectiune (vezi Sectionarea unui document), pot sa difere pentru paginile pare si impare (facilitate
utila pentru paginile alaturate - "facing pages" - care se leaga sub forma de carte) sau pot fi
diferite pentru prima pagina fata de celelalte (in care, de exemplu, titlul poate inlocui informatiile
de antet). Aceste caracteristici se specifica odata cu celelalte atribute de formatare a paginilor,
folosind optiunea File-PageSetup (vezi Stabilirea caracteristicilor paginii si ale marginilor
textului).
Dimensiunile antetului si subsolului pot fi modificate prin intermediul aceleiasi comenzi Page
Setup din meniul File, comanda care va fi prezentata in paragraful urmator, sau prin intermediul
riglei verticale specifice modului Page Layout, de vizualizare a documentului.

Figura nr.16 - Bara de formatare Header and Footer

Stabilirea caracteristicilor paginii si ale marginilor textului
Pentru specificarea caracteristicilor paginilor unui document se foloseste comanda Page Setup a
meniului File.
Pagina Paper Size, a ferestrei de dialog Page Setup, permite setarea dimensiunilor paginii prin
intermediul campurilor Paper Size (dimensiuni predefinite), Width si Height (specificarea latimii
si inaltimii paginii - vezi figura nr.17). De asemenea, cu ajutorul campului Orientation,
utilizatorul poate alege orientarea paginii: Portrait (asezare verticala) sau Landscape ( asezare
65

orizontala). Implicit, dimensiunile se masoara in inches, dar unitatea de masura se poate schimba
in centimetri, din fereastra Options (deschisa cu comanda Tools-Options), pagina General, lista
Measurement Units.
Pagina Margins, din aceeasi ferestra de dialog Page Setup, contine optiuni pentru specificarea
marginilor (Top, Bottom, Left, Right) de pagina, adica distanta de la marginea foii de hartie la
marginea textului. Validarea optiunii Mirror Margins face ca marginea din stanga a primei pagini
sa fie egala cu marginea din dreapta a celei de a doua si invers (pagini in oglinda) care pot fi
legate sub forma de carte.
Textul poate fi aliniat si fata de centrul paginii, utilizand optiunile listei Vertical Alignment din
pagina Layout a fereastrei de dialog Page Setup. Alinierea poate fi la marginea de sus a paginii
(Top), pe centrul paginii (Center) sau astfel incat textul sa acopere in mod uniform pagina
(Justified).
Diferentierea caracteristicilor paginilor pare si impare, respectiv a primei pagini fata de celelalte
se poate preciza folosind comutatoarele Different Odd and Even si Different First Page.
Optiunile stabilite pot fi valabile pentru intregul document, doar de la pozitia curenta a cursorului
in cadrul documentului sau numai pentru sectiunea curenta (caseta Apply To). Daca aceste
optiuni sunt activate, zonele de antet si subsol vor primi nume corespunzatoare: First Page
Header, Even Page Header, Odd Page Footer etc.

Figura nr.17 - Fereastra de dialog Page Setup

Sectionarea unui document
Sectiunile sunt zone din document cu anumite caracteristici de formatare, care le evidentiaza
continutul. Un document poate avea mai multe sectiuni, fiecare cu propriile margini,
antete/subsoluri, stiluri de numerotare. Ele se pot defini folosind comanda Insert - Break, prin
inserarea unui delimitator de sectiune pe pagina urmatoare (Next Page), in pozitia curenta
(Continuous), pe urmatoarea pagina cu numar par (Even Page) sau pe urmatoarea pagina cu
numar impar (Odd Page). Odata definita o sectiune, se poate modifica aranjarea in pagina doar in
cadrul ei, alegand optiunea This section din caseta Apply To a paginii Layout (File - Page Setup).
Sfarsitul de sectiune este simbolizat printr-o linie intrerupta care contine textul End of Section (in
modul de afisare Normal); stergerea acestei linii va conduce la alipirea celor doua sectiuni,
pastrandu-se caracteristicile celei de a doua.
66

Observatie:
Cu Insert-Break se mai pot introduce marcaje de sfarsit de pagina (vezi Formatarea rndurilor si
paragrafelor).
Aranjarea textului pe coloane
In scopul aranjarii textului pe mai multe coloane (in stilul articolelor din ziar) se va utiliza
comanda Columns a meniului Format, sau butonul cu acelasi nume din bara de instrumente
Standard. Comanda Columns permite, prin intermediul campurilor ferestrei de dialog cu acelasi
nume, specificarea numarului de coloane si a dimensiunilor acestora, dupa cum urmeaza:
grupul Presets - cinci moduri predefinite de impartire pe coloane a textului;
lista Number of Columns - numarul de coloane;
grupul Width and spacing - specificarea latimii fiecarei coloane si a spatiilor dintre
coloane (se pot folosi butoanele de incrementare/decrementare ale casetelor Width si
Spacing)
comutatorul Equal column width - coloanele vor avea latime egala;
comutatorul Line between - inserarea unei linii verticale care sa delimiteze coloanele.

Figura nr.18 - Fereastra de dialog Columns

Stiluri si sabloane
Un stil este o grupare de atribute de formatare: font, dimensiune, mod de scriere, indentare etc.
Exista stiluri referitoare la caractere, care au efect asupra textului selectat sau au efect de tip
comutator, de la activare pana la dezactivare si stiluri referitoare la paragrafe, care au efect
imediat asupra paragrafului curent (daca dorim sa aiba efect asupra mai multor paragrafe, le
selectam). De exemplu, modurile de scriere cu aldine, cursive, sublinieri sunt stiluri referitoare la
caractere, iar alinierile si indentarile se refera la paragrafe.
Lista de stiluri disponibile in mod curent se gaseste in caseta Style de pe bara de instrumente
Formating. In aceasta lista, stilurile de paragraf apar scrise cu aldine.

67

Figura nr.19 - Fereastra de dialog Style

Operatiile asupra stilurilor se pot realiza cu ajutorul optiunii Format - Style, care deschide
fereastra de dialog cu acelasi nume - Style. Stilurile curent disponibile se pot vizualiza si de aici
(vezi figura nr.19).
Crearea unui stil nou se poate realiza din fereastra de dialog Style, alegand butonul New. Pentru
a nu avea prea multi parametri de specificat in cadrul acestei ferestre si a subferestrei Format, se
obisnuieste ca in momentul alegerii butonului din fereastra Style, paragraful curent sa contina
deja cel putin o parte din atributele de formatare care se doresc introduse in noul stil.
In fereastra New Style se va introduce numele stilului (caseta Name), tipul stilului, de caracter
sau de paragraf (caseta Style Type), stilul predefinit pe care se bazeaza, adica ale carui
caracteristici le preia (caseta Based On), stilul paragrafului urmator (Style for Following
Paragraph) si caracteristici de formatare care se vor preciza in ferestrele de dialog
corespunzatoare optiunilor pe care le contine butonul Format: Font, Paragraph, Tabs, Border,
Language, Frame, Numbering (ultima este pentru liste). De exemplu, se pot modifica atributele
fontului si modul de scriere din fereastra Font. Stilul definit se salveaza in sablonul curent (uzual
normal.dot) daca se activeaza comutatorul Add to Template. Fereastra New Style se inchide cu
OK iar fereastra Style - cu Close.
Modificarea unui stil din documentul curent sau dintr-un sablon se poate realiza tot din fereastra
de dialog Style. In caseta Styles se alege stilul dorit si apoi se activeaza butonul Modify.
Fereastra Modify Style care apare este analoaga cu fereastra New Style; diverse caracteristici se
pot schimba in ferestrele corespunzatoare optiunilor lui Format. Implicit, modificarile au efect
doar in documentul curent dar daca se activeaza optiunea Add to Template, ele vor fi salvate in
sablon sub numele stilului specificat.
Crearea unui stil dupa un model existent se poate realiza prin: selectarea textului care se doreste
a fi folosit ca exemplu, deschiderea ferestrei Style prin alegerea optiunii Format - Style,
specificarea numelui pentru stilul respectiv si inchiderea ferestrei Style.
Sabloanele sunt "schelete" de documente predefinite care pot fi folosite pentru crearea altor
documente fiindca ele contin definitii de stiluri, macro-comenzi si eventual texte. Sablonul
normal.dot este cadrul uzual pe care se construieste un document; el seteaza marginile si fontul
68

Times New Roman de dimensiune 10. Pentru cresterea eficientei in crearea documentelor, se pot
folosi alte sabloane, predefinite sau definite de catre utilizator.
Crearea unui sablon se face ca un document normal, acordand atentie deosebita atributelor de
formatare si introducand informatiile comune tuturor documentelor care vor fi create pe baza
acelui sablon. Fisierul creat se va salva cu tipul Template (directorul implicit in care se face
salvarea este \winword\template) si i se va atribui extenia .dot (document template).
Utilizarea unui sablon, indiferent daca este predefinit sau salvat de utilizator, este foarte simpla:
el se deschide cu File - New, alegandu-se din lista de sabloane disponibile (sau, pur si simplu, cu
dublu clic dintr-o fereastra de navigare / explorare). Se fac modificarile dorite si documentul
obtinut se salveaza normal ca fisier .doc.

Figura nr.20 - Fereastra de dialog Style Gallery

Pentru a asista utilizatorul in munca de formatare si creare de stiluri (de depus in sabloane), Word
ofera o intrega "galerie" de stiluri predefinite care pot fi folosite. Acestea pot fi vizualizate prin
intermediul comenzii Format - Style Gallery (vezi figura nr.20).
O alta posibilitate de a perfectiona sabloanele este introducerea unui stil deja creat dintr-un
sablon intr-un alt sablon (prin copiere).
Copierea stilurilor intre sabloane se realizeaza alegand optiunile Format - Style - Organizer.
Apare fereastra de dialog Organizer cu doua casete principale: In cu lista stilurilor din sablonul
sursa si To - pentru sablonul destinatie. Implicit, acesta este normal.dot dar se poate schimba cu
un clic pe butonul Close File, in urma caruia acesta se transforma in Open File si poate fi folosit
ca atare. Se pot selecta mai multe stiluri daca se doreste acest lucru (Ctrl + clic cu mouse-ul pe
fiecare in parte) si se copiaza la destinatie folosin butonul Copy. Fereastra Organizer se inchide
cu Close (vezi figura nr.21).

69

Figura nr.21 - Fereastra de dialog Organizer

Din paginile ferestrei Organizer se poate observa ca aceasta optiune poate fi folosita si pentru
alte tipuri de copieri intre sabloane: AutoText, bare de instrumente, macro-uri.
Teme propuse
1) Sa se editeze urmatorul text intr-un document care va fi salvat cu numele marino.doc:
Orice s-ar spune, in ciuda unor exaltari de extrema dreapta, care detestau influentele occidentale
si preconizau utopic "decuplarea de Europa", Romania moderna, cel putin de la 1848 incoace, a
fost - in ciuda insuficientelor sale istorice - o tara orientata spre cultura si civilizatia europeana.
Ea a privit intotdeauna spre Apus si nu spre Rasarit. Uitam, in acelasi timp, ca prima ideologie
activa si coerenta, in toate provinciile romanesti, a fost curentul iluminist, admirator al Europei
luminate.
(Adrian Marino - "Revenirea in Europa")
In scopul editarii se va folosi fontul Times New Roman de 12 puncte. Spatierea intre randuri este
de 1,5 linii, iar indentarea primului rand va fi la 0,5".
2) Sa se editeze urmatorul text, in documentul cu numele peco.doc:
13. Ideea europeana in Occident
De fapt, alergam dupa o himera. Incercam sa reconstituim nasterea si propagarea unei idei, iar
apoi a unui intreg sistem ideatic crescut in jurul acesteia. E cu putinta oare? Cum am putea afla
unde anume si cand s-a nascut Europa ca sentiment al comunitatii de civilizatie? Cand si unde
anume, din ce aluat a dospit ideea de transformare a Europei intr-o singura tara, o singura putere?
E vorba de visul unui supraimperiu multietnic ori pur si simplu despre utopia crestina a unui antiBabel, a anularii prin decizie politica a "incurcaturii limbilor"?
(Ovidiu Pecican - "Europa - o idee in mers")
Se va utiliza fontul Arial cu dimensiunea de 12 puncte si o spatiere intre randuri de 15 puncte.
3) Se va seta pagina astfel incat sa aiba orientarea orizontala, toate marginile de 1" (2.54 cm), iar
textul sa fie aliniat vertical pe centrul paginii.
4) Se va edita antetul paginii, introducandu-se textul "Europa", se vor seta pentru document
margini simetrice pentru paginile pare/impare si se vor numerota paginile dupa preferinte.
5) Sa se aranjeze paragraful de text cuprins intre titlu si autor pe doua coloane, pastrand titlul
deasupra coloanelor, centrat si cu aldine, apoi sa se inchida toate documentele deschise.
70

6) Sa se creeze un document nou in care sa se introduca, folosind alinierile cu tabulatori valabile

in sectiunea textului, urmatoarea statistica referitoare la PIB in tarile Uniunii Europene:

Liste si tabele
Definirea listelor
O lista este o succesiune de paragrafe indentate fata de margina stanga a textului din document si
numerotate (listele numerotate - Numbered) sau marcate printr-un simbol in zona de indentare
(listele cu buline - Bulleted). Aceste doua tipuri de liste sunt liste simple.
O lista multinivel (Outline Numbered) este o lista care contine in interiorul ei una sau mai multe
alte liste.
Exemple de liste:
1. liste Numbered
2. liste Bulleted
3. liste multinivel
liste numerotate
liste cu buline
liste multinivel
1. liste simple
liste Numbered
liste Bulleted
2. liste multinivel
In general, listele se pot crea prin actionarea butoanelor sau prin alegerea optiunilor specifice:
dupa introducerea si selectarea paragrafelor dorite;
pentru primul paragraf din lista. La tastarea lui <ENTER>, urmatorul simbol de lista se
introduce automat; ultimul astfel de simbol poate fi anulat prin inactivarea butonului
asociat listei.

71

Crearea listelor cu buline

O lista cu buline poate fi creata prin activarea butonului corespunzator din bara de instrumente
Formatting (figura nr.22). Tipul de marcaj utilizat in acest caz pentru paragrafele listei este unul
implicit. In cazul in care utilizatorul doreste sa isi aleaga sau sa modifice simbolul pentru
marcarea paragrafelor, spatiul dintre text si acest simbol sau modul de aliniere a simbolului fata
de text, se va folosi comanda Bullets and Numbering a meniului Format. In urma lansarii in
executie a acestei comenzi, se afiseaza fereastra de dialog Bullets and Numbering (vezi figura
nr.23).
Dupa cum se poate remarca, pagina Bulleted pune la dispozitia utilizatorilor sapte tipuri
predefinite de marcaje (None inactiveaza marcajul de lista). Un astfel de marcaj poate fi selectat
prin realizarea unui clic cu mouse-ul pe dreptunghiul asociat. In cazul in care se doreste
modificarea marcajului, se utilizeaza butonul de comanda Customize, care deschide fereastra de
dialog Customize Bulleted List. Aceasta permite, prin intermediul campurilor sale, alegerea unui
alt simbol de marcaj (Bullet Character), modificarea alinierii listei (Bullet Position), modificarea
distantei dintre simbolul de marcaj si text (Text Position), modificarea dimensiunii marcajului
(Font) si vizualizarea efectelor aplicate listei (Preview).

Figura nr.22 - Butoanele Numbering si Bullets

Crearea listelor numerotate
O lista numerotata poate fi creata cu ajutorul butonului Numbering din bara de instrumente
Formatting (figura nr.22) sau utilizarea paginii Numbered din fereastra de dialog Bullets and
Numbering.
Dupa cum s-a descris mai sus, optiunea se poate alege pentru un grup de paragrafe selectate sau
crearea listei numerotate se poate activa pentru primul paragraf si inactiva la sfarsitul listei.
Pagina Numbered din fereastra de dialog Bullets and Numbering contine sapte tipuri predefinite
de numerotari. Ca si in cazul paginii Bulleted, un clic cu mouse-ul pe dreptunghiul corespunzator
unei astfel de numerotari este suficient pentru a crea o lista Numbered cu caracteristicile
respective. In cazul in care se doreste modificarea stilului de numerotare, se va actiona butonul
Customize, care afiseaza fereastra de dialog Customize Numbered List. Aceasta permite, prin
intermediul campurilor sale, selectarea tipului de numerotare (Number style), alinierea
numerotarii (Number Position), modificarea distantei dintre simbolul de marcaj si text (Text
Position) si vizualizarea efectelor aplicate listei (Preview).

72

Figura nr.23 - Fereastra de dialog Bullets and Numbering

Trebuie remarcat faptul ca in cadrul campului Number format este permisa introducerea unui text
inaintea, respectiv dupa simbolul de numerotare; acest text va fi automat adaugat la simbolurile
numerotate automat.
Crearea listelor Multinivel
O lista Multinivel poate avea maximum noua niveluri si poate fi creata prin intermediul
campurilor paginii Outline Numbered din fereastra de dialog Bullets and Numbering. Acesta
pune la dispozitia utilizatorilor sapte tipuri predefinite de astfel de liste, dar caracteristicile listei
pot fi modificate in ferestra de dialog Customize Outline Numbered List care se deschide prin
apasarea butonului Customize (figura nr.24).
Nivelul din lista se alege cu ajutorului butonului Level (1, 2, 3 ) iar in cadrul fiecarui nivel se
pot stabili continuturile campurilor Number Format, Number Position si Preview, care au aceeasi
utilitate ca si in cazul listelor Numbered.
Diferitele niveluri din lista sunt reprezentate prin alinieri diferite (fata de marginea din stanga); in
acest scop se pot aplica butoanele de indentare din bara de instrumente Formatting asupra
paragrafelor din lista.

Figura nr.24 - Fereastra de dialog Customize Outline Numbered List

Intreruperea, sectionarea, combinarea si sortarea listelor
Intreruperea unei liste reprezinta intercalarea unuia sau mai multor paragrafe cu aceleasi
caracteristici, dar nemarcate, intre doua paragrafe ale listei. Ea se realizeaza prin marcarea
73

paragrafelor de intrerupere si actionarea butonului Numbering (sau Bullets), sau prin inactivarea
listei la pozitia dorita (cu acelasi buton). Un exemplu de lista intrerupta este:
1.
liste
Bulleted
liste
Numbered
2. liste Multinivel
Sectionarea unei liste reprezinta impartirea acesteia in subliste avand fiecare propria marcare. Ea
se poate realiza prin introducerea unui paragraf intre sfarsitul primei liste si inceputul celei de a
doua si lansarea comenzii Bullets and Numbering in noua pozitie de inceput a listei si selectarea
optiunii Restart Numbering. Un exemplu de lista sectionata este:
1. liste Bulleted
1.
liste
Numbered
2. liste Multinivel
Combinarea listelor Numbered cu listele Bulleted se realizeaza prin actionarea butonului
corespunzator noului marcaj dorit. Asupra listelor combinate se pot realiza, eventual, indentari
diferentiate cu butoanele de indentare. Un exemplu de lista combinata este:
liste
Bulleted

liste
Multinivel
liste Numbered
Pentru a ordona o lista se va lansa in executie comanda Sort a meniului Table. Cursorul de
inserare trebuie sa se gaseasca in interiorul listei sau, eventual, lista sa fie selectata. Fereastra de
dialog Sort Text (figura nr.25) permite, prin intermediul campurilor sale, alegerea tipului sortarii
- alfabetica, dupa numar sau dupa data (campul Type) si crescatoare sau descrescatoare
(Ascending/Descending).

Figura nr.25 - Fereastra de dialog Sort Text

Din structura ferestrei Sort Text se poate observa ca sortarea unei liste se poate realiza si dupa
doua criterii secundare. Acestea se precizeaza prin intermediul celor doua campuri Then By si se
aplica numai in cazul in care pentru criteriul anterior se intalnesc valori egale.
Daca lista are un titlu care nu trebuie introdus in sortare se va selecta optiunea Header Row a
campului My List Has.
Crearea tabelelor
Un tabel este o structura dreptunghiulara de celule organizate pe linii si coloane. O celula se
gaseste la intersectia dintre o linie si o coloana si poate contine atat text cat si imagini grafice, iar
caracteristicile ei pot fi configurate de catre utilizator. O celula dintr-un tabel se va redimensiona
74

in functie de marimea informatiei continute, spre deosebire de situatia in care se creeaza o

structura aliniata (de tip tabel) cu ajutorul tabulatorilor.
Exemplu de tabel:
Student
Nota
Ionescu Dorin
9
Amariei Cristian
8
Popa Ileana
9
Cea mai simpla metoda de a crea un tabel este realizarea unui clic cu mouse-ul pe butonul Insert
Table de pe Toolbar-ul Standard (figura nr.26), prin care utilizatorul selecteaza numarul de linii si
coloane pe care le va avea noul tabel.

Figura nr.26 - Butonul Insert Table

In cazul in care utilizatorul doreste sa specifice la crearea tabelului si anumite caracteristici de
format, va folosi comanda Insert Table a meniului Table. Se va afisa fereastra de dialog Insert
Table care permite, prin intermediul campurilor sale, precizarea numarului de coloane/linii
(Number of Columns/Rows) si latimea coloanelor noului tabel (Column Width). Butonul
AutoFormat da posibilitatea alegerii unui mod predefinit de configurare a tabelului (din 34
existente).
Comanda Gridlines a meniului Table permite, in cazul in care nu s-a ales un format predefinit
pentru tabel, afisarea unor linii intrerupte care marcheaza limitele celulelor tabelului.
In ceea ce priveste deplasarea cursorului in cadrul unui tabel, sunt in general valabile regulile
pentru deplasarea cursorului in text. Remarcam totusi utilitatea tastei TAB care realizeaza
trecerea la celula urmatoare, a combinatiei SHIFT+TAB care realizeaza trecerea la celula
anterioara si a combinatiilor tastelor HOME, END, PAGE UP si PAGE DOWN cu tasta ALT care
realizeaza respectiv trecerea la prima celula din linie, ultima din linie, prima din coloana, ultima
din coloana. Caracterul TAB se poate introduce intr-o celula prin intermediul combinatiei
CTRL+TAB.
Selectarea celulelor, liniilor sau coloanelor dintr-un tabel
Daca se doreste realizarea unor operatii asupra unor linii, coloane sau celule dintr-un tabel,
acestea se vor selecta inainte de precizarea operatiei dorite - de exemplu, copieri sau mutari de
zone din tabel.
Liniile unui tabel se pot selecta printr-un clic cu mouse-ul in stanga liniei, iar coloanele printr-un
click deasupra coloanei (cursorul mouse-ului trebuie sa aiba forma unei sageti care indica
coloana); o anumita zona se mai poate selecta prin deplasarea mouse-ului cu butonul stang
apasat. Meniul Table ofera de asemenea optiuni de selectare pentru linia curenta (Select Row),
coloana curenta (Select Column) si intregul tabel (Select Table). O alta posibilitate de selectare
este utilizarea tastei SHIFT in combinatie cu tastele de deplasare. Fiecarui element selectat in
tabel (celula, grup de celule, linie, coloana) ii este asociat un meniu contextual care, in functie de
elementul selectat permite operatii de copiere si mutare, inserare de celule/linii/coloane, stergere,
modificarea dimensiunilor, formatare.

75

Introducerea si stergerea celulelor din tabel

Pentru introducerea unor celule intr-un tabel existent, se selecteaza celula/celulele, linia sau
coloana inainte de care urmeaza a fi introduse noile celule si se activeaza comanda Insert Cells,
Insert Row sau Insert Columns din meniului Table sau din meniul contextual al zonei selectate.
In cazul optiunii Insert Cells, care apare pentru o zona de celule selectate, se afiseaza o fereastra
de dialog care permite alegerea uneia dintre urmatoarele patru optiuni:
Shift Cells Right - se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni in stanga fiecarei celule
selectate. Celulele selectate vor fi deplasate spre dreapta;
Shift Cells Down - se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni deasupra fiecarei celule
selectate. Celulele selectate vor fi deplasate in jos;
Insert Entire Row - se adauga o intreaga linie deasupra liniei celulelor selectate;
Insert Entire Column - se adauga o intreaga coloana in stanga coloanei celulelor selectate.
Daca nu se selecteaza nici o celula atunci in locul comenzii Insert Cells apare optiunii Insert
Rows, care insereaza o linie noua inaintea celei care contine cursorul. Daca in prealabil se
selecteaza o intreaga coloana (Select Column), atunci comanda Insert Cells se transforma in
Insert Columns, care insereaza o coloana in stanga celei selectate, pastrand caracteristicile
acesteia.
Pentru stergerea de celule, linii sau coloane se folosesc comenzile Delete Cells, Delete Rows,
Delete Columns ale meniului Table. Lansarea in executie a comenzii Delete Cells determina
afisarea unei fereastre de dialog cu urmatoarele optiuni:
Shift Cells Left - sterge celulele selectate si le muta la stanga pe cele din dreapta lor;
Shift Cells Up - sterge celulele selectate si le muta in sus pe cele de sub ele;
Delete Entire Row - sterge intreaga linie;
Delete Entire Column - sterge intreaga coloana.
Daca se selecteaza in prealabil o intreaga coloana, comanda Delete Cells se transforma in Delete
Columns si permite stergerea coloanei(lor) selectate.
Comenzile pentru introducerea si stergerea de celule se regasesc si in meniurile contextuale
corespunzatoare fiecarei zone selectate.
Diverse tipuri de modificari ale unui tabel sau chiar crearea completa a acestuia se pot realiza
folosind bara Draw Table, care comtine instrumente sugestive si se activeaza de catre optiunea cu
acelasi nume din meniul Table.
Modificarea dimensiunilor celulelor unui tabel
Utilizatorul are posibilitatea de a modifica latimea celulelor, inaltimea liniilor si spatierea intre
coloanele unui tabel. Toate aceste operatiuni se pot realiza prin intermediul comenzii Cell Height
and Width a meniului Table. Fereastra de dialog care se deschide dupa activarea acestei comenzi
(figura nr.27) contine grupurile Column si Row ale caror campuri au urmatoarea semnificatie:
1) grupul Column
Width of Column X - specifica latimea coloanei nr. X din tabel;
Space Between Columns - specifica spatierea intre coloane;
butoanele Previous/Next Column - dimensiunile coloanei anterioare/urmatoare;
butonul AutoFit - ajustare automata a dimensiunilor coloanelor.
2) grupul Row
Height Of Rows - specifica inaltimea liniilor: Auto, At Least ... At, Exactly ... At;
76

 Indent from Left - specifica indentul de tabel pentru liniile selectate;

Alignment - alinierea textului in interiorul celulei;
Allow Row to Break Across Pages - sectionarea sau nu a tabelului la sfarsit de pagina;
butoanele Previous/Next Row - caracteristicile liniei anterioare/urmatoare.
Un grup de linii/coloane selectate poate fi redimensionat astfel incat celulele sa aiba aceeasi
inaltime/latime, cu optiunile Distribute Rows Evenly, respectiv Distribute Columns Evenly, din
meniul contextual sau din meniul Table.
Desi optiunile mai sus enumerate permit o setare mai riguroasa a dimensiunilor celulelor, cea
mai rapida modalitate de redimensionare a acestora ramane deplasarea cu mouse-ul a liniilor de
demarcatie dintre linii sau coloane (cursorul mouse-ului se va modifica sugestiv).

Figura nr.27 - Fereastra de dialog Cell Height and Width

Chenare si titluri
Pentru incadrarea tabelului si trasarea liniilor interioare se selecteaza zona dorita si se aplica in
mod corespunzator unul din butoanele barei Borders: Outside Border Top Border, Bottom
Border, Left Border, Right Border, All Borders, Inside Border, Inside Horizontal Border, Inside
Vertical Border, No Border. Stilul liniilor se poate schimba din caseta liniilor.
Un titlu de tabel se introduce uzual in prima linie, in care delimitarile dintre celule s-au sters cu
Table - Merge Cells sau cu aceeasi optiune a meniului contextual. Daca se doreste repetarea
titlului pe mai multe pagini, atunci se selecteaza linia respectiva si se activeaza optiunea Table Headings (remarcam insa ca un asemenea titlu nu se va repeta pe paginile definite de un
delimitator de pagina introdus manual).
Formatarea tabelelor
Optiunile de formatare cunoscute (bold, italic, sublinieri, culori etc) se pot aplica fiecarei celule
in parte sau, eventual, mai multor celule selectate. Prin combinarea acestor optiuni cu diverse
tipuri de linii si chenare, se pot realiza formate personalizate de tabele. Totusi, cea mai simpla (si
recomandata) modalitate de formatare a tabelelor este alegerea optiunii Table Autoformat din
meniul Table, prin intermediul careia utilizatorul poate opta pentru unul din formatele de tabele
predefinite. Eventual, acesta poate fi si punctul de plecare pentru noi formatari.
Atributele de formatare sunt simbolizate cu un caracter special atat pentru celule, cat si pentru
linii; acest marcaj poate fi vizualizat prin activarea butonului Show/Hide. Daca intr-o copiere de
77

continut de celula sau de linie intreaga se include acest simbol, se vor copia si atributele de
formatare.
Sectionarea si combinarea celulelor
Una sau mai multe celule selectate dintr-un tabel pot fi impartite in mai multe alte celule prin
intermediul comenzii Split Cells a meniului Table sau a meniului contextual. Dupa activarea
acestei comenzi se va afisa o fereastra de dialog care permite precizarea numarului de celule in
care va fi divizata fiecare dintre celulele selectate.
Doua sau mai multe celule selectate ale unui tabel pot fi contopite prin intermediul comenzii
Merge Cells din meniul Table sau din meniul contextual.
Editorul Word permite si sectionarea unui tabel (impartirea lui in doua tabele succesive) prin
intermediul comenzii Split Table a meniului Table. Sectionarea se va realiza deasupra liniei
curente din tabel iar intre cele doua tabele se va introduce un marcaj de sfarsit de paragraf.
Etichetarea si ordonarea tabelelor. Numerotarea liniilor unui tabel
Comanda Caption din meniul Insert permite asocierea unei etichete si a unui text descriptiv
tabelului curent. Fereastra de dialog Caption da posibilitatea alegerii pozitiei etichetei fata de
tabel (Below/Above Selected Item), numerotarii tabelelor (Numbering) si introducerii automate
de etichete (AutoCaption).
In scopul ordonarii textului dintr-un tabel se va folosi comanda Sort din meniul Table. Ea
functioneaza ca si in cazul listelor. Implicit, se vor realiza ordonari pe coloane, iar, in cazul unor
valori egale pentru primul criteriu de sortare, se vor aplica criterii suplimentare.
Numerotarea celulelor unui tabel se poate realiza automat prin selectarea acestora si actionarea
butonului Numbering sau a comenzii Bullets and Numbering (utilizate pentru crearea listelor). In
exemplele de mai jos, cele trei tabele sunt etichetate, tabelul 2 este sortat dupa prima coloana, iar
tabelul 3 are in plus liniile numerotate:
Belgia
9.992.000
Olanda 15.022.000
Luxembo
388.000
urg
Tabelul 1: Populatia statelor Benelux
Belgia
9.992.000
Luxembo
388.000
urg
Olanda 15.022.000
Tabelul 2: Tabelul 1 sortat dupa nume
1.Belgia 9.992.000
2.Olanda 15.022.000
3.Luxemb
388.000
ourg

78

Tabelul 3: Tabelul 2 numerotat

Realizarea conversiei text/tabel si viceversa
Comanda Convert Text To Table a meniului Table permite conversia unui text selectat intr-un
tabel ale carui caracteristici vor fi descrise prin intermediul ferestrei de dialog cu acelasi nume.
In scopul asocierii corecte a viitoarelor celule din tabel, trebuie specificat numarul de coloane
(Number of Columns) si un caracter cu rol de separator intre elementele fiecarei linii (caracterul
de sfarsit de paragraf, TAB, spatiu, virgula etc.). De obicei, marcajul de sfarsit de paragraf
(ENTER) indica sfarsitul unei linii in viitorul tabel.
Pentru conversia inversa, de la tabel la text, se vor selecta liniile tabelului care vor fi convertite
(pentru intregul tabel este suficienta pozitionarea cursorului in cadrul tabelului) si se va lansa
comanda Convert Table To Text a meniului Table. In fereastra de dialog care se deschide va fi
specificat tipul de separator utilizat pentru marcarea sfarsitului de coloana.
Observatie:
Se poate realiza conversia intre tabele si liste folosind blocuri intermediare de text si optiunile
anterior prezentate de conversie intre tabele si texte.
Teme propuse
1) Sa se editeze urmatoarele liste in documentul liste.doc:
Principiile morale specifice modelului suedez de management sunt:
P1.asigurarea
de
locuri
de
munca
pentru
toti;
P2.repartitia
egala
a
beneficiilor
sociale;
P3.diferentierea
minima
a
veniturilor;
P4.politica de prosperitate nationala in conditii de totala liberalizare si privatizare a economiei;
P5.economia suedeza este 95% proprietate privata.
Sarcinile care revin institutiilor guvernamentale suedeze sunt:
asigurarea dreptului la munca;
asigurarea dreptului la locuinta;
asigurarea dreptului la educatie;
asigurarea dreptului la securitate sociala;
asigurarea de drepturi egale pentru barbati si femei.
Caracteristicile negociatorilor europeni:
1. Negociatorii germani
foarte seriosi - "Ein Mann, ein Wort";
calmi, retinuti, siguri, punctuali, exacti;
politicosi, meticulosi, protocolari, educatie aleasa, tinuta decenta;
preocupati de pret - il lasa si pe partener sa castige;
capacitate de a se transpune in mentalitatea partenerului;
2. negociatorii francezi
79

 considera negocierea o dezbatere ampla;

negociere conflictuala - competitie antagonista, fara scrupule;
acorda importanta punctualitatii;
dau atentie actiunilor cu caracter protocolar;
recurg frecvent la critici fata de institutiile unde lucreaza;
accepta umorul in timpul negocierilor;
folosesc numai limba franceza;
3. negociatorii englezi
protocolari, politicosi;
negociaza pe baza unor date concrete;
se tin de cuvant asupra celor convenite;
stiu totul despre partener;
grupul de negociere este omogen;
4. negociatorii suedezi
reci, punctuali, modesti;
seriosi si eficienti;
nu sunt adeptii protocoalelor deosebite;
preocupati de evitarea riscului, de claritate.
Pentru editare se va folosi fontul Times New Roman de 12 puncte.
2) Sa se ordoneze crescator in ordine alfabetica lista numerotata de la punctul anterior.
3) Sa se inchida documentul liste.doc si sa se deschida un nou document.
4) In noul document - care va fi salvat cu numele tabele.doc - se va edita urmatorul tabel:
Country
GDP per capita
Austria
$
23,800
Belgium
$
22,600
Denmark
$
28,200
Finland
$
21,000
France
$
23,900
Germany
$ 24,120
Greece
$
7,600
Ireland
$
14,700
Italy
$
20,200
80

Luxembourg
The
$
18,000
Netherlands
$
21,400
Portugal
$
7,600
Spain
$
13,600
Sweden
$
29,600
United
$ 17,300
Kingdom
Se va utiliza fontul Arial de 12 puncte.
5) Se vor sorta tarile UE in ordinea descrescatoare a produsului intern brut - PIB, apoi se va
alege un format predefinit pentru tabel.
6) Sa se adauge o noua coloana in tabel, inaintea celei care contine numele tarii si sa se
numeroteze in acea coloana tarile UE.
7) Sa se imparta tabelul in doua tabele care vor contine tarile cu PIB mai mare de $20,000 pe cap
de locuitor, respectiv tarile cu PIB mai mic de $20,000.
Introducerea unor obiecte de diverse tipuri in documentele Word
In afara de texte, liste si tabele, documentele Word pot contine obiecte de tipuri particulare, cum
ar fi imagini, forme geometrice, grafice, ecuatii etc. Introducerea acestora in documentele Word
este cunoscuta sub numele de import si se realizeaza astfel incat obiectele respective sa poata fi
modificate (editate, mutate, formatate etc.).
Pentru transferul obiectelor intre diverse aplicatii Windows, s-a implementat tehnica OLE
(Object Linking and Embedding) incapsularea obiectelor. Aceasta tehnica permite nu doar
transferul obiectelor create de anumite aplicatii in alte aplicatii prin incorporarea obiectelor
respective, ci si posibilitatea modificarii lor in documentul sau fisierul destinatie, prin
intermediul unei interfete constituite din aplicatia in care a fost creat obiectul (aceasta se va lansa
din cadrul aplicatiei in care s-a realizat transferul).
Importul imaginilor si al altor obiecte
Prin import de imagini in Word se intelege transferul in documente Word a unor fisiere sau
proiecte continand imagini create de alte aplicatii.
Inserarea obiectelor imagine in documentele Word realizeaza prin incapsularea acestora cu
tehnica OLE (Object Linking and Embedding), folosind optiunea Insert-Object sau facilitatile de
copiere si mutare prin Clipboard, realizate de functiile Copy, Cut si Paste.
In scopul realizarii importului de imagini, editorul Word pune la dispozitia utilizatorilor comanda
Picture din meniul Insert. Comanda Picture prezinta urmatorul dezavantaj: pentru a putea
importa un fisier grafic folosind aceasta comanda, este necesara existenta unui filtru grafic
specific pentru respectivul tip de fisier (Exemple de fisiere grafice care necesita filtre: .bmp
(Windows Bitmap), .cdr (Corel Draw) etc.), care permite recunoasterea fisierelor de acest tip.
O serie de astfel de filtre grafice se instaleaza odata cu editorul. Unei imagini introduse cu InsertPicture i se pot modifica anumite proprietati in urma efectuarii unui dublu clic cu mouse-ul pe
respectiva imagine. Revenirea in documentul curent se realizeaza cu butonul Close Picture.
In cazul in care editorul nu are instalat filtrul grafic corespunzator, un fisier grafic poate fi inserat
in cadrul unui document prin intermediul Clipboard-ului. In acest scop se recomanda utilizarea
81

comenzii Paste Special din meniul Edit, in locul comenzii Paste, deoarece permite stabilirea unor
caracteristici suplimentare pentru operatia de transfer.
O alta posibilitate de inserare a unui obiect imagine este incapsularea acestuia prin intermediul
optiunii Insert-Object, care va permite alegerea aplicatiei in care sa se creeze obiectul, sau
introducerea ca obiect a unui fisier existent. Un dublu clic cu mouse-ul pe un obiect incapsulat in
document, dar creat cu o alta aplicatie, va permite editarea obiectului in aplicatia respectiva, care
se va lansa in executie.
Importul unei imagini intr-un document Word conduce la salvarea acesteia ca parte integranta a
respectivului document, fapt care va creste dimensiunile fisierului si va incetini toate operatiile
realizate asupra acestuia. Pentru a evita acest dezavantaj, editorul Word permite crearea unei
legaturi spre fisierul grafic care contine imaginea si memorarea doar a acestei legaturi in
document. In acest caz, fisierul grafic trebuie sa ramana pe disc, iar viteza de acces la el poate fi
uneori mult mai mare decat in cazul importului de imagini. Realizarea unei astfel de legaturi este
asigurata de activarea optiunii Link To File a ferestrei de dialog Insert Picture si invalidarea
optiunii Save Picture in Document. In cazul introducerii unei legaturi la un fisier imagine intr-un
document Word, imaginea nu poate fi modificata din aplicatia Word.
Functiile OLE permit importul imaginilor ca obiecte care pot fi modificate prin intermediul
programului in care au fost create. Deosebirea principala intre un obiect incapsulat si unul
inlantuit este aceea ca obiectul incapsulat va fi salvat ca parte integranta a documentului, pe cand
obiectului inlantuit ii va corespunde o legatura (link) spre fisierul grafic care il contine.
Orice obiect grafic selectat poate fi deplasat cu ajutorul mouse-ului si are asociat un meniu
contextual, care ofera optiuni specifice de prelucrare a obiectului (copiere/mutare, editare,
formatare etc.). Facilitatile de formatare a obiectelor grafice pun la dispozitie optiuni diverse care
permit realizarea de redimensionari (Size), pozitionari (Position), schimbarea modului de
incadrare a obiectului de catre textul inconjurator (Wrapping), modificarea stilului sau culorilor
liniilor si fondului (Colors and Lines), operatii de schimbare a incadrarii (eventuale trunchieri) si
modului de afisare (de exemplu, intensitatea luminoasa) a obiectului (Picture).
Remarcam, in finalul acestui paragraf, ca un fisier de orice tip se poate insera intr-un document
Word (eventual doar cu o legatura) folosind optiunea Insert-File. De asemenea, incapsularea de
obiecte cu Insert-Object permite introducerea unor obiecte din aplicatii diverse. Astfel, se poate
insera o foaie de lucru (MS Excel Worksheet) sau grafic Excel (care poate fi ulterior modificat)
MS Excel Chart, o formula matematica sub forma unui obiect ecuatie (MS Equation Editor) etc.
Aplicarea de efecte speciale asupra imaginilor
Oricarui element grafic importat in Word ii pot fi aplicate anumite efecte speciale: borduri,
umbre, redimensionari sau decupari.
Comanda Borders and Shading a meniului Format permite aplicarea unor borduri si umbre
asupra imaginilor. Acelasi lucru poate fi realizat, pentru unele imagini, si prin intermediul
butoanelor barei de instrumente Tables and Borders (figura nr.28).

82

Figura nr.28 Bara de instrumente Tables and Borders

Cele doua campuri de tip lista (Line Style si Line Weight) permit alegerea stilului si grosimii
liniei cu care este desenat elementul grafic. Butonul Border Color (simbolizat printr-un creion
subliniat cu o linie groasa) se utilizeaza pentru alegerea culorii bordurilor care vor fi aplicate, iar
cele zece butoane care se afiseaza la selectarea butonului Borders (vezi figura nr.29) au rolul de a
aplica respectiv bordurile exterioare, superioara, inferioara, stanga, dreapta, interioare si
exterioare, interioare, interioare orizontale, interioare verticale, precum si de a inlatura toate
bordurile (ultimul buton).

Figura nr.29 - Butoanele pentru aplicarea bordurilor

Pentru redimensionarea imaginii se va selecta intai obiectul printr-un clic cu mouse-ul.
Utilizatorul va putea remarca existenta a opt marcaje pe rama dreptunghiulara corespunzatoare
imaginii: cate un marcaj in fiecare colt al ramei si cate un marcaj la mijlocul fiecarei laturi a
dreptunghiului (vezi figura nr.30). La deplasarea cursorului de mouse pe un astfel de marcaj, se
va obtine o sageata care indica directiile in care poate fi mutata marginea respectiva. Marcajele
din colt permit redimensionarea proportionala a imaginii (latimea si lungimea vor fi
redimensionate in aceeasi proportie), iar marcajele de pe laturi permit doar deplasarea laturii
respective (redimensionare distorsionata).

Figura nr.30 - Imagine selectata

In scopul taierii imaginii se vor folosi aceleasi marcaje, doar ca va fi mentinuta tasta SHIFT
apasata in momentul redimensionarii.
O imagine selectata poate fi oricand mutata in document prin glisare cu mouse-ul.
Forme geometrice
Bara de instrumente Drawing permite, prin intermediul butoanelor sale, desenarea unor forme
geometrice (figura nr.31).

Figura nr.31 Bara de instrumente Drawing

Butoanele Line, Arrow, Rectangle si Oval creeaza forme geometrice simple: linie, sageata,
dreptunghi si elipsa. Butonul Text Box permite inserarea unor cutii de text, iar butonul Insert
WordArt este folosit pentru inserarea unor obiecte WordArt (vezi Aplicatia WordArt). Prin
selectarea butonului AutoShapes se deschide un meniu vertical ale carui optiuni pun la dispozitia
83

utilizatorului instrumente pentru crearea unor diverse tipuri de linii, forme de baza, sageti,
bannere, stelute si descriptori.
Un descriptor (Callout) este format dintr-o cutie de text si un indicator care poate lua diferite
forme si care va indica spre obiectul referit de catre descriptor.
Exemple:

Urmatorul grup de trei butoane este destinat modificarii culorii de umplere (Fill Color), culorii
liniei (Line Color) si fonturilor (Font Color). Dimensiunile si forma liniei pot fi modificate prin
intermediul butoanelor Line Style si Dash Style, iar forma unei sageti poate fi modificata prin
intermediul butonului Arrow Style. Butoanele Shadow si 3-D permit aplicarea de umbre si efecte
tri-dimensionale asupra obiectelor grafice selectate.
Obiectele grafice pot fi pozitionate atat deasupra cat si dedesubtul textului sau altor elemente
grafice. Astfel, optiunile submeniului Draw-Order, permit pozitionarea elementului grafic curent
dedesubtul elementelor din proximitate (Send To Back), deasupra lor (BringTo Front), deasupra
textului (Bring in Front of Text) sau dedesubtul lui (Send Behind Text).
Optiunile Group, Ungroup si Regroup ale submeniului Draw permit gruparea, degruparea si
regruparea mai multor obiecte grafice selectate (selectarea se realizeaza folosind butonul
simbolizat cu o sageata similara cursorului mouse-ului). Mai multe elemente grafice care au fost
grupate pot fi utilizate global (mutate, redimensionate etc).
Optiunile submeniului Rotate or Flip permit oglindirea orizontala (Flip Horizontal) si verticala
(Flip Vertical) a formei grafice curente, precum si rotirea acesteia spre dreapta (Rotate Right) sau
spre stanga (Rotate Left).
Aplicatia WordArt
In scopul realizarii unor efecte speciale asupra textelor, editorul Word pune la dispozitia
utilizatorilor aplicatia WordArt. Iata un exemplu de efecte realizate prin intermediul acestei
aplicatii:

Figura nr.32 - Efecte WordArt

Lansarea in executie a aplicatiei WordArt se realizeaza prin intermediul comenzii Object a
meniului Insert urmata de alegerea din lista afisata a optiunii Microsoft WorArt 2.0. Dupa
alegerea aplicatiei WordArt aceasta se lanseaza in executie modificand meniul si barele de
instrumente; in plus, se va afisa o fereatra de dialog care permite introducerea textului asupra
caruia vor fi aplicate efectele (figura nr.33). Astfel, textul cu efectele speciale aplicate va fi
incapsulat in document ca un obiect grafic.

84

Figura nr.33 - Introducerea textului in WordArt

Aplicatia Graph
In scopul realizarii unor grafice simple de diferite forme (turn, placinta etc), in afara de
aplicatie care realizeaza grafice in Excel (MS Excel Chart) se mai pune la dispozitia utilizatorilor
aplicatia MS Graph, care suporta de asemenea tehnica OLE. Lansarea in executie a acestei
aplicatii se realizeaza din Word printr-o inserare de obiect cu optiunea Insert-Object, urmata de
alegerea optiunii Microsoft Graph, sau prin activarea butonului Insert Chart de pe bara de
instrumente Standard. Dupa lansarea in executie a aplicatiei Graph, se afiseaza un tabel de tip
foaie de lucru in care utilizatorul va introduce informatiile numerice necesare realizarii graficului
(figura nr.34). Alaturat, datele din tabel se vor reprezenta grafic. Prin intermediul meniurilor si
barelor de instrumente specifice aplicatiei Graph se pot selecta caracteristicile de culoare si
aspect ale graficului, forma acestuia, dimensiunile si pozitia lui etc.

Figura nr.34 - Tabelul cu informatii numerice Graph

Inchiderea aplicatiei si revenirea in editorul Word se poate realiza prin executarea unui clic cu
mouse-ul in fereastra documentului. Pentru editarea unui grafic existent se va executa un dublu
clic cu mouse-ul asupra acestuia.
Asupra graficului se mai poate opera prin intermediul meniului sau contextual; in plus, fiecare
element al graficului (legenda, axele etc) poate fi selectat si modificat.
Iata doua exemple de grafice realizate prin intermediul aplicatiei Graph:

Figura nr.35 - Exemple de grafice tip turn si placinta (Pie)

Editarea formulelor
Aplicatia Microsoft Equation Editor permite utilizatorilor editorului Word sa insereze formule
matematice in documentele pe care le editeaza. Formulele vor fi tratate ca si obiecte incapsulate,
iar introducerea lor se realizeaza activand comanda Object din meniul Insert, care are ca efect
lansarea in executie a aplicatiei Microsoft Equation Editor.
85

In urma lansarii in executie a editorului de ecuatii apare un meniu specific si o bara de

instrumente care asigura crearea formulelor matematice. Vom descrie in continuare elementele
care se pot introduce folosind butoanele ferestrei Equation (figura nr.36), urmarind plasarea lor
de la stanga la dreapta si de sus in jos.

Figura nr.36 - Fereastra de dialog Equation

1. simboluri relationale 2. spatii si puncte
3. operatori speciali 4. operatori uzuali
5. sageti 6. operatori logici
7. operatori pt. multimi 8. simboluri
9. caractere grecesti I 10. caractere grecesti II
11. paranteze 12. fractii si radicali
13. indici superiori si inferiori 14. sume
15. integrale 16. sublinieri
17. sageti etichetate 18. produse si seturi
19. matrice
Prezentam mai jos doua exemple de formule create cu aplicatia MS Equation Editor:

- calcularea profitului celor doua firme in cazul cartelului duopolist;

- calcul integral.
Editarea unei formule existente se realizeaza cu dublu clic pe obiectul care o contine (se va lansa
din nou aplicatia MS Equation Editor).
Teme propuse
1) Sa se lanseze in executie editorul Word si sa se copieze in Clipboard imaginea cu documentul
curent.
2) Sa se importe imaginea din Clipboard in aplicatia Paint si sa se decupeze butoanele din figura
nr.37.
3) Sa se insereze imaginea butoanelor decupate in cadrul documentului curent (care va fi salvat
sub numele imagini.doc), sa se mareasca dimensiunea imaginii si sa se realizeze complet figura
nr.37.

86

Figura nr.37 - Imagini si descriptori

4) Sa se reproduca exemplul din cadrul prezentarii teoretice referitor la desenarea unui triunghi, a
oglindirilor sale si la rotirea acestuia cu 90?.
5) Sa se importe, intr-un document Word, sigla FSE (aflata pe desktop), apoi sa se
redimensioneze si sa se editeze obiectul grafic respectiv.
6) Sa se editeze urmatorul text in documentul cu numele paun.doc:
Avand privilegiul de emisiune monetara, de a face operatii de scont, credit, cumparare si
vanzare de valori, B.N.R. si-a extins activitatea in intreaga tara, creand agentii in principalele
orase. Ea a reprezentat de la inceput un puternic bastion al burgheziei nationale. Noul organism a
oferit garantiile necesare si a dat un puternic impuls crearii de numeroase banci. Pana la 1900, cu
sprijinul B.N.R. au luat fiinta 24 de noi banci. Dupa 1900, ritmul de infiintare a bancilor s-a
accelerat. Urmatorul tabel este, credem, sugestiv:
Nr.
bancilor
nou
Anii
Nr. bancilor existente Capital (lei)
infiintate
1874
1
1
1.000.000
1894
3
10
35.227.660
1901
3
30
94.329.382
1905
8
46
119.707.480
1907
10
65
139.594.580
1910
22
113
185.872.815
1911
36
149
200.867.238
1912
43
192
214.195.979
1914
21
218
228.324.825
(Nicolae Paun - Bani si banci in structuri europene)
Pentru editare se va utiliza fontul Times New Roman la 12 puncte.
7) Sa se creeze, pe baza tabelului, un grafic de tip turn care sa surprinda evolutia numarului de
banci in perioada 1874 1914.
8) Sa se editeze, intr-un document nou, formula care permite calcularea radacinilor ecuatiei de
gradul al doilea si sa se salveze documentul curent sub numele ecuatii.doc.

87