EDITORUL DE TEXTE

- MICROSOFT WORD –

A. Descrierea aplicaţiei
Accesarea aplicaţiei Microsoft Word
Pentru a lansa această aplicaţie ea trebuie mai întâi să fie instalată pe calculatorul
dumneavoastră.
Acest procesor de text este foarte eficient şi echipat cu toate instrumentele necesare
pentru a crea o multitudine de tipuri de documente. Pentru a profita de toate aceste facilităţi
mai întâi este necesar a se deschide fereastra caracteristică acestei aplicaţii. Presupunând că
aţi pornit calculatorul şi aveţi instalată aplicaţia MS. Word, există trei variante în a o lansa:
1.
 Clic-stânga pe butonul ( ) prezent în bara de aplicaţii;
 Clic-stânga pe meniul Programs din bara cu meniuri a butonului Start;
 Clic-stânga pe comanda Microsoft Word.
2.

 dublu clic-stânga pe pictograma prezentă pe suprafaţa de lucru.

3.
În cazul în care pictograma este prezentă în bara cu aplicaţii sau în bara cu scurtăturile
spre programele Office, se va realiza următoarea acţiune:
 dublu clic-stânga pe pictograma prezentă în bara cu aplicaţii.

Fereastra Microsoft Word

Fereastra caracteristică aplicaţiei Word este prezentă în Fig. 3.1. Fereastra poate apare
puţin diferit deoarece aplicaţia permite utilizatorilor să o personalizeze după preferinţa şi
nevoile fiecăruia. Fereastra conţine multe elemente deja familiale prin absolvirea modulului
„Gestionarea interfeţei cu utilizatorul”: bara de titlu, butoanele de minimizare, restaurare şi
închidere a aplicaţiei, bara cu meniuri, bara cu unelte de lucru standard, bara de stare şi barele
pentru derulare paginilor.

87
Butonul meniului de Bara cu instrumente de
control formatare

Rigla

Prompterul

Asistenţă pachet
programe Office

Bara de stare Bara cu instrumente de

desenare

Fig. 3. 1.

În cadrul modulului “Gestionarea interfeţei cu utilizatorul” aţi asimilat informaţiile

necesare în legătură cu specificul unor meniuri des utilizate în aplicaţiile Microsoft. Office.
Microsoft Word fiind una dintre aplicaţiile incluse în acest pachet, recunoaşte prezentarea
meniurilor din modulul amintit puţin mai sus pe lângă care include şi meniul Format prezent,
puţin mai jos, în Fig. 3. 2, prin varianta restrânsă sau expandată. Acest meniu cuprinde o
serie de comenzi care oferă utilizatorului posibilitatea de a modifica aspectul textului, pentru
a-l face cât mai accesibil şi atractiv.

88
 Fig. 3. 2.

Butonul meniului de control, deschide meniul Control care conţine comenzi cum ar fi:
Move, Size, Minimize şi Close - operaţii legate de mutarea, dimensionarea şi închiderea
ferestrei MS. Word .
Bara cu instrumente de formatare a textului poate include toate comenzile prezente în
acest meniu prin intermediul unor butoane. De obicei, această bară cu instrumente (Fig. 3. 3)
este plasată în imediata apropiere a barei cu instrumente de lucru standard.

Fig. 3. 3.

Rigla se activează din meniul View şi încadrează suprafaţa activă în partea de sus şi
stânga. Cu ajutorul ei se pot vizualiza mai uşor toate dimensionările în procesul de formatare
a unui document.
Prompterul sau cursorul, cum se mai numeşte, este reprezentat de obicei printr-un
element vertical clipitor. Acesta indică întotdeauna locul unde se va introduce noul text.

B. Utilizare Help
Asistenţa pachetului de programe Office este tot timpul prezentă atunci când este
nevoie. Astfel că, atât timp cât se utilizează Word-ul, utilizatorul poate beneficia oricând de
ajutor, uneori mai repede de a i se cere acest ajutor. Activarea sa se poate realiza în patru
variante:

1) clic-stânga pe imaginea animată plasată în fereastra MS. Word;

2) clic-stânga pe butonul ;
3) clic-stânga pe comanda din meniul Help, Fig. 3. 4.

89
 Fig. 3. 4

4) activarea tastei <F1> prezentă în zona tastelor funcţionale.

Utilă pentru utilizator în a afla informaţii legate de toate elementele din fereastra Word
este componenta What’s This? (Ce este aceasta ?) prezentă în meniului Help sau sub forma
unui buton având ataşat un semn de întrebare activ în majoritatea casetelor de dialog.
Modul de utilizare a acestei componente prezentă în meniul Help presupune a se
parcurge următorii paşi:
 clic-stânga pe comanda din meniul Help (Fig. 3. 4);
 clic-stânga pe elementul din fereastra Word despre care doriţi să vă informaţi;
 citiţi descrierea elementului;
 clic-stânga oriunde în fereastra Word pentru a anihila procesul de informare.
Modul de utilizare a acestei componente prezentă prin butonul în majoritatea
casetelor de dialog presupune două variante:
1) - clic-stânga pe butonul prezent în dreapta-sus în bara de titlu;
- clic-stânga pe orice element din caseta de dialog despre care doriţi să vă informaţi;
- clic-stânga oriunde în caseta de dialog sau în fereastra Word pentru a anihila procesul
de informare.
2) - clic-dreapta pe orice element din caseta de dialog despre care doriţi să vă
informaţi;
- clic-stânga pe comanda din meniul imediat care apare;
- clic-stânga oriunde în caseta de dialog sau în fereastra Word pentru a anihila procesul
de informare.
Bara de stare este plasată de obicei chiar deasupra barei cu aplicaţii. Ea oferă
informaţii diverse legate de documentul activ aflat în procesul de creare, precum şi
poziţionarea prompter-ului pe suprafaţa activă.

C. Operaţii de bază cu fişiere

DESCHIDEREA UNUI NOU DOCUMENT
Există două alternative în a deschide un nou document:
1)
 clic-stânga pe meniul File;

90
  clic-stânga pe comanda New (Fig. 3.5) - apare caseta de dialog New
Document (Fig. 3.6) unde accesaţi sau alegeţi Blank
Document;

Fig. 3. 5 Fig. 3. 6.
 clic-stânga pe unul din şabloanele existente în eticheta General (Fig. 3. 7);

Fig. 3. 7
 activarea butonului radio corespunzător alegerii Create New Document;
 validarea alegerii cu activarea butonului OK.
2) clic-stânga pe butonul New Blank Document din bara cu instrumente de lucru
standard.
În acest caz, pe suprafaţa de lucru va fi activat un document gol, fără informaţie,
denumit Blank Document sau Şablon Normal, prezent de altfel şi în lista de şabloane de
document accesată în prima variantă de deschidere a unui document nou. Dacă se lucrează
deja într-un document, noul document se va deschide peste documentul în care s-a lucrat
anterior. Întoarcerea în primul document se face prin accesarea pictogramei corespunzătoare

91
documentului creat anterior, prezentă în bara de aplicaţii sub denumirea implicită de
(Fig. 3. 8)

Fig. 3. 8

Utilizarea şabloanelor de document

Un şablon de document este un model de document care conţine deja unele opţiuni de
formatare şi text. În acest sens, MS. Word oferă utilizatorilor o varietate mare de şabloane
care facilitează crearea oricărui tip de document. Fiecare şablon poate include text, margini de
document, fonturi (diferite formate pentru corpul de caracter alfanumeric şi pentru caracterele
speciale), imagini şi alte atribute de machetare a documentului.
De exemplu, dacă dorim să cream un nou document pe baza şablonului “Elegant
Letter” din caseta de dialog New, pagina etichetată cu eticheta Letter&Faxes, pe suprafaţa
activă de lucru va apare un nou document machetat pe şablonului “Elegant Letter” prezent în
Fig. 3. 9.

Fig. 3. 9

După cum se observă, toate şabloanele conţin un text care îndrumă utilizatorul în
modul de utilizare al şablonului. Oricare din aceste texte poate fi selectat şi şters sau înlocuit
cu textul care se doreşte a fi introdus.

DESCHIDEREA UNUI DOCUMENT EXISTENT

Fişierele create cu aplicaţia MS.Word au formatul (extensia) .doc .

Deschiderea documentului din meniul File

În vederea prelucrării unui document existent pe hard-disk sau pe dischetă se va

deschide documentul prin parcurgerea următorilor paşi:

92
1) Selectarea meniului File din cadrul barei cu meniuri;
2) Accesarea comenzii Open (Fig. 3.10): se va deschide caseta de dialog Open (Fig. 3.11);

Fig. 3.10 Fig. 3. 11

3) Selectarea unităţii de disk care conţine documentul deja existent (Fig. 3. 11);
4) Dublu clic-stânga pe directorul care conţine documentul deja existent;
5) Selectarea fişierului căutat, după care se accesează butonul Open sau mai rapid, dublu
clic-stânga pe document (Fig. 3. 12);

Fig. 3. 12

6) Dacă se doreşte a se lucra cu un document creat cu o altă aplicaţie decât MS.Word,

este necesar a se accesa caseta derulantă File of Type plasată în partea de jos a casetei
de dialog şi a se selecta cu clic-stânga formatul sub care a fost realizat acel document.

93
Deschiderea documentului din bara cu instrumente standard

Această variantă presupune deschiderea unui document existent într-un timp mai scurt
şi se realizează prin parcurgerea următorilor paşi :
1) Se acţionează prin clic-stânga butonul prezent în bara cu unelte standard ;
2) Din caseta de dialog Open se selectează una din unităţile de disk care conţine
documentul căutat (Fig. 3.11);
3) Se selectează cu dublu clic-stânga directorul care conţine documentul;
4) Se selectează documentului după care se accesează butonul Open sau mai rapid,
dublu clic-stânga pe document (Fig. 3.12);

SALVAREA DOCUMENTULUI
Pentru salvarea unui document se parcurg următorii paşi:
1) accesaţi butonul Save de pe bara cu instrumente de lucru standard sau comanda Save
din meniul File ;
2) la prima salvare a documentului va apare caseta de dialog SaveAs (Fig. 3. 13) în care
alegeţi destinaţia fişierului pe unul dintre suporturile de păstrare a informaţie, prin
deschiderea casetei cu lista derulantă Save In;

Fig. 3. 13

3) alegeţi formatul implicit caracteristic aplicaţiei în care aţi creat documentul sau alt
format prin alegerea unuia din formatele oferite în caseta cu lista derulantă Save as
type;
4) denumiţi documentul în funcţie de conţinutul acestuia în caseta de text File name;
5) acţionaţi butonul Save plasat în dreapta-jos a casetei de dialog Save As.
Odată salvat acest document cu un anumit nume, pentru o nouă salvare a modificărilor
se execută clic-stânga pe butonul Save sau opţiunea Save din meniul File.

94
Salvarea documentului sub o altă denumire

Dacă din diferite motive se doreşte salvarea documentului sub o altă denumire decât
cea iniţială, se va acţiona opţiunea Save As din meniul File şi se vor urmări toţi paşii indicaţi
mai sus pentru prima salvare a unui document nou creat: meniul File - comanda SaveAs -
alegeţi calea spre noua destinaţie a fişierului - alegeţi formatul fişierului - alegeţi o
eventuală redenumire a documentului.

PĂRĂSIREA APLICAŢIEI

Închiderea documentului

Pentru închiderea documentului se vor urma paşii din una din următoarele variante:
1) meniul File, opţiunea Close (Fig. 3. 14 ) sau
2) clic-stânga pe butonul Close din bara de meniuri a aplicaţiei care include documentul
în cauză. În cazul în care nu s-au salvat ultimele modificări, aplicaţia întreabă dacă
acest lucru se doreşte, protejând utilizatorul de o eventuală pierdere parţială a
informaţiilor. Butonul Close

Fig. 3. 14

Variante de părăsire a aplicaţiei

După închiderea tuturor documentelor deschise într-o sesiune de lucru în Word se va

închide şi aplicaţia care le-a generat, acţiune realizabilă prin alegerea uneia din următoarele
variante:
1) meniul File - opţiunea Exit;

95
 2) clic-stânga pe butonul Close din bara de titlu a aplicaţiei;
3) clic-stânga pe butonul meniului de control din bara de titlu a aplicaţiei (Fig. 3. 15),
4) prin combinaţia de taste Alt ,F4.

Fig. 3. 15

VIZUALIZAREA DOCUMENTULUI
MS. Word vă oferă cinci posibilităţi de vizualizare a documentului curent:
1) Normal – pentru operaţii generale de prelucrare a documentului;
2) Web Layout – permite vizualizarea ca pagină Web;
3) Print Layout – pentru vizualizarea documentului în forma lui finală, ca rezultat al tipăririi;
4) Outline – permite vizualizarea modului de structurare al documentului;
5) Full Screen – permite folosirea întregului ecran pentru vizualizarea documentului curent.
Comutarea între aceste posibilităţi de vizualizare a documentului curent se poate
realiza prin acţionarea comenzilor din meniul View (Fig. 3. 16 ) sau prin acţionarea butoanelor
prezente în partea stângă a barei de derulare pe orizontală (Fig. 3. 17 )

Fig. 3. 16

Fig. 3. 17

Previzualizarea documentului

La terminarea conceperii unui document acesta se poate previzualiza înainte de faza

de tipărire. Acest lucru se poate realizează în două moduri:
1) prin acţionarea butonului plasat pe bara cu instrumente de lucru standard;

96
 2) prin acţionarea comenzii din meniul File.
Se va deschide o fereastră care oferă o serie de instrumente de vizualizare pentru
documentul activ (Fig. 3. 18).

Fig. 3. 18

are rol de comutator între posibilitatea de editare şi aceea de a mări sau micşora
imaginea documentului previzualizat;

permite previzualizarea simultană a mai multor pagini din document ;

permite vizualizarea unei pagini din document. Această acţiune se poate realiza în două
variante:
1)
 acţionarea butonului ;
 acţionarea butonului cu alegerea numărului de pagini de previzualizat
astfel încât să includă pagina în cauză ;
 clic-stânga pe pagina în cauză ;

 acţionarea butonului sau se sare direct la următorul pas;

 clic-stânga succesiv pentru maximizarea sau minimizarea imaginii.

2)
 alegerea paginii în cauză încă din faza de dinainte de previzualizarea
documentului;
 acţionarea butonului ;

 acţionarea butonului din fereastra de previzualizare;

 clic-stânga succesiv pentru maximizarea sau minimizarea imaginii.

permite condensarea textului pe un număr mai mic de pagini în cazul în care pe ultima
pagină există doar câteva rânduri;

previzualizarea documentului la diferite scale de afişare a documentului;

când se doreşte ca imaginea din document să ocupe maximum din fereastra de

previzualizare ;

realizează trimiterea directă a documentului spre imprimare;

permite părăsirea ferestrei corespunzătoare previzualizării documentului;

activarea componentei Help a barei cu instrumente specifice acţiunii de previzualizare

a documentului.

97
TIPĂRIREA DOCUMENTULUI

Dacă se doreşte tipărirea documentului se va putea acţiona direct butonul din bara
de instrumente de lucru standard sau comanda din meniul File plasat în

bara cu meniuri. Diferenţa între cele două variante este aceea că prin acţionarea butonul
se va sări peste un pas materializat prin apariţia casetei de dialog Print (Fig. 3. 19 ) care
permite modificarea unor parametrii de tipărire.

Fig. 3. 19

Modificarea parametrilor de tipărire a unui document

Această casetă de dialog vă permite:

* să vă conectaţi la una dintre imprimantele din reţeaua locală (dacă aceasta există),
diferite de implicita, vizibile într-o casetă cu lista derulantă

(prezentă în partea de sus),

* să selectaţi pagina, anumite pagini sau tot documentul care trebuie tipărit

,
* tipărirea într-un fişier ,
* tipărirea documentului pe ambele pagini ale foilor de hârtie prin acţionarea manuală
sau automată a foilor de hârtie,

98
 * tipărirea în mai multe exemplare ,

* tipărirea paginilor pare sau impare ,

* selectarea numărului de pagini din document care să fie plasate pe o foaie de hârtie

şi dimensiunea relativă a paginilor miniaturale pe pagina de

tipărit.
Prin acţionarea butonului Options plasat în dreapta-jos a casetei de dialog Print veţi
putea să selectaţi sau să deselectaţi câteva opţiuni suplimentare de tipărire a documentului
prin acţionarea clic-stânga a mouse-ului în casetele de validare care compun următoarea
casetă de dialog Print care urmează să apară pe ecranul monitorului.
Efectul opţiunilor de tipărire din această casetă de dialog este descris mai jos:
Draft Output/ciorna - Tipăreşte documentul mai rapid, la o
rezoluţie mai mică
Reverse Print Order/inversare ordine - Tipăreşte paginile documentului de la
de tipărire sfârşit spre început
Background Printing/tipărire în - Documentul este tipărit mult mai repede
fundal în timpul unei continuări în editarea
documentului
Document Properties/proprietăţile - Proprietăţile documentul vor apare pe
documentului documentul tipărit
Comments/comentarii Tipăreşte orice comentarii din document

Selecţiile se vor valida prin acţionarea butonului OK plasat în partea de jos-dreapta din
toate casetele de dialog Print care pot apare succesiv pe ecranul monitorului funcţie de care
varianta de activare a comenzii de tipărire veţi alege.

D. Selectarea textului
Selectarea textului este utilă în vederea realizării unor operaţii de copiere, mutare sau
ştergere text, operaţii realizabile operând într-un document sau simultan în mai multe
documente. În acest sens, veţi învăţa modul de utilizare a unui element foarte util

99
dumneavoastră în procesul de modificare a unui text: bara de selecţie. Această bară invizibilă
este plasată în imediata vecinătate a marginii din partea stângă a oricărui document.
Selectarea textului cu ajutorul mouse-ului
Regulile pentru selectarea textului sunt prezentate mai jos:
Pentru a selecta Acţiune
un cuvânt dublu clic-stânga pe cuvântul respectiv, înaintea sau
imediat după ultimul caracter din cuvânt;
un bloc de text 1) clic-stânga înaintea primului cuvânt din blocul de
text, eliberarea butonului stâng al mouse-ului după care
prin apăsarea cu menţinere a tastei Shift se punctează cu
clic-stânga sfârşitul blocului de text dorit a se marca;
2) clic-stânga cu menţinere, înaintea primului cuvânt
din blocul de text şi glisarea mouse-ului prin acoperirea
blocului de text, acesta fiind evidenţiat cu caractere albe
pe fond negru (invers de cum este normal), după care se
va elibera butonul stâng al mouse-ului;
un rând din text clic-stânga în bara de selecţie în imediata apropiere a
rândului de text (partea stângă a textului);
mai multe rânduri dintr-un text clic-stânga cu menţinere în bara de selecţie în imediata
apropiere a primului rând din text, după care prin
glisarea mouse-ului în sus sau în jos se vor marca toate
rândurile dorite din text;
o propoziţie se menţine apăsată tasta <Ctrl> în timp ce se execută
clic-stânga oriunde pe propoziţia în cauză;
un paragraf 1) dublu clic-stânga în bara de selecţie în imediata
vecinătate a paragrafului;
2) triplu clic-stânga oriunde pe paragraf;
tot documentul se ţine apăsată tasta <Ctrl> şi se execută clic-stânga pe
bara de selecţie.

Deselectarea unui text se realizează foarte simplu prin eliberarea tastelor şi prin
operaţia clic-stânga cu mouse-ul oriunde pe textul documentului.
Selectarea textului cu ajutorul tastaturii
Paşii pentru selecţia textului dintr-un document cu ajutorul exclusiv al tastaturii sunt:
1) Se fixează punctul de început al selecţiei;
2) Se acţionează tasta funcţională F8 - în acest moment indicatorul prompterului se
transformă dintr-o bară verticală care apare şi dispare intermitent, într-un dreptunghi
fix;
3)
Pentru a selecta: Acţiune
un cuvânt Se acţionează tasta <Space>;
mai multe cuvinte succesive Se acţionează tasta <Space> în mod repetat;
o propoziţie Activează tasta <.> (punct);
un paragraf Se acţionează tasta <Enter>;

Pentru a dezactiva caracteristica de selecţie a textului ajutaţi doar de tastatură se va

apăsa tasta <Esc>.

100
 E. Formatarea documentului (editare, iniţializare pagină, formatare
caractere, formatare paragraf)
Editare

Introducerea textului

Textul conţine toate caracterele alfanumerice (litere şi numere) şi caracterele speciale

iar un document este de fapt un fişier care conţine un text aranjat într-o anumită formă
(paginat, aliniat, introdus cu anumite stiluri de corp de caracter) şi eventual îmbogăţit cu
imagini, grafice sau tabele.
Introducerea textului presupune introducerea caracterelor unul după altul construind în
acest fel cuvinte, propoziţii şi/sau paragrafe.
Pentru introducerea corectă a textului se impun respectarea următoarelor reguli:
 se introduce un singur spaţiu între cuvintele din text-prin acţionarea tastei , ,
Spaţiu’’;
 textul se introduce continuu fără acţionarea tastei <Enter> la sfârşitul rândurilor-
ruperea rândurilor este realizată automat de către aplicaţie în momentul în care se
depăşeşte marginea din dreapta a şablonului curent;
 se acţionează tasta <Enter> doar în cazul în care se doreşte începerea de noi
paragrafe sau alineate;
 se introduce obligatoriu un singur spaţiu după fiecare semn de punctuaţie;
 nu se introduce spaţiu între parantezele care încadrează un text şi textul respectiv;
 alineatele se creează prin acţionarea tastei <Tab>, niciodată prin introducerea de
spaţii;
 centrarea titlurilor se face folosind funcţia de aliniere centrală, niciodată prin
introducerea de spaţii sau prin acţionarea repetată a tastei <Tab>;
 majuscula de la începutul frazelor sau al numelor proprii se introduce prin
tastarea combinaţiei de taste <Shift>+<literă> ;
 tasta <CapsLock> se acţionează în cazul în care se introduc de regulă doar
majuscule (titluri).

Definiţii

Paragraful este porţiunea de text cuprinsă între două caractere Enter.

Alineatul este distanţa între una dintre marginile laterale ale documentului şi începu-
tul unui paragraf sau rând de text.
In realitate, aveţi două posibilităţi de a edita un text: inserare şi suprascriere. Prin
înserare, orice introducere se adăuga la textul existent începând din poziţia curentă a
prompter-ului iar prin suprascriere se înlocuieşte vechiul text cu noul text începând de
asemenea din poziţia curentă a prompter-ului fixată la un moment dat de către dumneavoastră.
Comutarea între cele două moduri de introducere a textului se realizează prin acţionarea tastei
<Ins> plasată în zona III corespunzătoare tastelor pentru poziţionare/deplasare cursor.

101
Defilarea conţinutului din document

Defilarea textului dintr-un document se poate realiza cu ajutorul tastaturii sau cu

mouse-ul.
Utilizarea tastaturii pentru deplasarea prin textul unui document:
Combinaţia de taste DEPLASAREA cursorului
Home La începutul rândului
End La sfârşitul rândului
Ctrl+ → Cu un cuvânt la dreapta
Ctrl+ ← Cu un cuvânt la stânga
Ctrl+ ↑ La paragraful anterior
Ctrl+ ↓ La următorul paragraf
Ctrl+ . La următoarea propoziţie
PgUp In sus cu o fereastra
PgDn In jos cu o fereastra
Ctrl+ PgUp In sus cu o pagina
Ctrl+ PgDn In jos cu o pagina
Ctrl+ Home La începutul documentului
Ctrl+ End La sfârşitul documentului

Utilizarea mouse-ului pentru deplasarea prin textul unui document

Deplasarea într-o altă poziţie din pagina curentă se realizează prin a plasa indicatorul
mouse-ului în poziţia dorită şi executând clic-stânga. În acest fel aţi fixat noua poziţie curentă
de inserare caracter sau text.
De asemenea, pentru a vă deplasa prin document se poate utiliza mouse-ul pentru
acţionarea barelor de derulare verticală şi orizontală, generând o deplasare în sus sau în jos
precum şi o deplasare spre stânga sau dreapta documentului curent.
Pentru a vă deplasa într-o locaţie plasată într-o altă pagină decât cea curentă, vă veţi
deplasa în acea pagină acţionând bara de derulare pe verticală după care vei fixa noua poziţie
curentă de înserare caracter sau text.

Reguli de deplasare printr-un document

1) deplasare la stânga: clic-stânga pe butonul cu săgeată orientată la stânga, plasat în

partea stângă a barei de derulare pe orizontală;
2) deplasare la dreapta: clic-stânga pe butonul cu săgeată orientată la dreapta, plasat în
partea dreaptă a barei de derulare pe orizontală;
3) deplasare în sus: clic-stânga pe butonul cu săgeata orientată în sus, plasat în partea de
sus a barei de derulare pe verticală;
4) deplasare în jos: clic-stânga pe butonul cu săgeata orientată în jos, plasat în partea de
sus a barei de derulare pe verticală.
În cadrul barei de stare pot fi observate: pagina curentă, numărul total de pagini din
documentul curent şi poziţia precisă a punctului curent de inserare (Fig. 3. 20).

102
 Prompterul

Pagina curenta Numărul total de

pagini din
document

Bara de stare Nr. linie şi nr. coloana care

definesc poziţia
prompterului

Fig. 3. 20

Formatarea caracterelor
Prin corp de literă se înţelege aspectul literei. Acest aspect include forma, stilul,
mărimea, culoarea şi evidenţierea literelor folosind diferite efecte vizuale pentru caracterele
care alcătuiesc textul dintr-un document. Formatarea este realizabilă în timpul introducerii
textului sau după completarea unui document. Pentru a controla aspectul unui text deja
existent, parcurgeţi următorii paşi:
1) Selectaţi caracterele dorite;
2) Selectaţi meniul Format;
3) Selectaţi comanda Font... Apare o casetă de dialog Font care va conţine trei etichete:
Font, Character Spacing şi Text Effects;
4) Selectaţi eticheta Font (Fig. 3. 21);
5) Alegeţi forma caracterelor din caseta cu lista Font - uzual este Times New Roman;
6) Alegeţi stilul de scriere al caracterelor din caseta cu lista Font style;
7) Alegeţi mărimea caracterelor din caseta cu lista Size;
8) Alegeţi culoarea caracterelor din caseta cu lista derulantă Font color;
9) Dacă doriţi ca ceea ce aţi marcat să fie subliniat, selectaţi tipul liniei de subliniere din
caseta cu lista derulantă Underline style;
10) Dacă doriţi să anexaţi alte efecte textului marcat, bifaţi cu clic-stânga în căsuţele de
validare din grupul de căsuţe de validare Effects;

103
 Fig. 3. 21

11) În căsuţa Preview aveţi ocazia să previzualizaţi forma finală a textului marcat;
12) Dacă doriţi ca aceste setări să devină implicite şi pentru alte eventuale modificări de
aspect de corp de literă, acţionaţi butonul Default...;
13) Validaţi toate setările prin acţionarea butonului OK.

Setările realizate anterior se mai pot obţine prin acţionarea butoanelor corespunzătoare
din bara cu instrumente pentru formatarea textului sau prin diferite combinaţii de taste:

Buton Efect Combinaţie de taste

Font alegerea formei corpului
de literă
Dimensiune font alegerea mărimii
caracterului
Stil Regular
Stil Italic <Ctrl>+<I>
Stil Bold <Ctrl>+<B>
Stil + Bold italic <Ctrl>+<B>+<I>
Subliniere Subliniere <Ctrl>+<U>
Culoare font Alegerea culorii de text
Efect Exponent <Ctrl>+<+>
Efect Indice <Ctrl>+<=>

104
Spaţierea caracterelor
Uneori, se întâmplă să doriţi să modificaţi distanţa între caracterele unui text. Această
operaţie se realizează prin parcurgerea următorilor paşi:
1) Selectaţi litera, cuvântul, rândul, paragraful sau uneori chiar întregul document;
2) Selectaţi meniul Format;
3) Selectaţi comanda Font...- va apare o casetă de dialog Font care va conţine trei
etichete: Font, Character Spacing şi Text Effects;
4) Selectaţi eticheta Character Spacing (Fig. 3. 22);
5) Alegeţi scara de dimensiune din caseta cu lista derulantă Scale;
6) Alegeţi spaţierea tip condensat sau expandat din caseta Spacing;
7) Acţionând cele două săgeţi din caseta By setaţi numărul de puncte între două
caractere;
8) Din caseta Position alegeţi varianta dorită;
9) Acţionând cele două săgeţi din caseta By alăturată pentru a seta numărul de puncte;
10) Dacă doriţi ca aceste setări să devină implicite la o nouă deschidere acţionaţi butonul
Default…;
11) Validaţi toate setările prin acţionarea butonului OK.

Fig. 3. 22

Formatarea paragrafelor

Alinierea, spaţierea paragrafelor

Alinierea paragrafelor într-un document, respectiv din celulele unui tabel, este relativă
la marginile din stânga şi dreapta ale documentului, respectiv marginile din stânga şi dreapta
ale celulelor din tabel.
Există patru posibilităţi de a alinia un text:

105
 1) Aliniere la stânga (Left Justifield)- aliniere implicită la deschiderea unui document
nou şi care se caracterizează prin faptul că textul este aliniat la marginea din stânga iar
marginea din dreapta a rândurilor de text este de forma neregulată;
2) Aliniere la dreapta (Right Justifield)- textul este aliniat la marginea din dreapta iar
marginea din stânga a rândurilor de text este de forma neregulată;
3) Centrare (Centre)-textul este centrat între marginea din stânga şi din dreapta a
documentului;
4) Aliniere stânga-dreapta (Full Justification)-textul este aliniat atât la stânga cât şi la
dreapta astfel încât ambele margini sunt drepte.
Pentru a modifica alinierea, spaţierea paragrafului, în timpul tastării sau într-un
document deja existent, aveţi la dispoziţie, ca în majoritatea cazurilor, mai multe variante:
a) Cu ajutorul barei cu meniuri - meniul Format/Paragraph;
b) Cu ajutorul butoanelor din bara cu instrumente Formatting;
c) Cu ajutorul meniului imediat - comanda Paragraph;
d) Utilizând metoda Click and type.

a) Paşii de urmat pentru a realiza alinierea unui text cu ajutorul barei cu meniuri, sunt:
1) Marcaţi poziţia curentă de inserare (într-un document nou) sau paragrafele pe care doriţi
să le aliniaţi;
2) Selectaţi meniul Format;
3) Selectaţi comanda Paragraph - apare caseta de dialog Paragraph (Fig. 3. 23);

Fig. 3. 23

4) Selectaţi eticheta Indents and Spacing;

5) Din caseta cu lista derulanta Alignment, alegeţi modul dorit de aliniere a textului

;
6) Dacă doriţi să spaţiaţi paragrafele marcate accesaţi casetele de text din grupul Spacing;
7) Validaţi prin acţionarea butonului OK.

106
b) Paşii de urmat pentru a realiza alinierea unui text cu ajutorul butoanelor din bara cu
instrumente Formatting, sunt:
1) Marcaţi (selectaţi) poziţia curentă de inserare (într-un document nou) sau textul pe
care doriţi să-l aliniaţi;
2) Executaţi clic-stânga pe unul din butoanele destinate alinierii de text (Fig. 3. 24),
prezente în bara cu instrumente Formatting.
BUTON EFECT
Aliniere la marginea din stânga
Aliniere pe centru
Aliniere la marginea din dreapta
Aliniere de la marginea din stânga la cea din dreapta
Fig. 3. 24
c) Paşii de urmat pentru a realiza alinierea unui paragraf cu ajutorul meniului imediat
(contextual) sunt aceeaşi ca şi în cazul utilizării barei cu meniuri, mai puţin punctul 2), care
va fi înlocuit cu: clic-dreapta pe suprafaţa de lucru Word;
d) O altă variantă de a alinia un text este aşa numita Click and type. Această variantă este
valabilă doar în cazul în care aţi validat în caseta de validare Enable click and type din caseta
de dialog Options (Fig. 3. 25), activată cu comanda Options… din meniul Tools.

Fig. 3. 25
Paşii ce trebuie parcurşi pentru o aliniere prin varianta Click and type sunt:
1) Deplasaţi indicatorul mouse-ului spre noul punct curent de inserare;
2) Când va apare indicatorul corespunzător modului de aliniere (Fig. 3. 26), executaţi
dublu-clic- stânga;
3) Introduceţi noul text.
Forma indicatorului de mouse Efect
Aliniere la stânga

Aliniere la dreapta

Centrare

Fig. 3. 26

107
 Observaţie: Un mod de aliniere a unui text se menţine până la o nouă procedură de
modificare.

Introducerea de alineate (indentari) pentru paragrafe

Stabilirea indentarilor cu butoanele din bara cu instrumente Formatting

Pentru a introduce indentări (distanţări) într-un paragraf se parcurg paşii:
1) Fixaţi punctul curent de inserare în paragraful dorit sau selectaţi paragrafele dorite;
2) Selectaţi unul din butoanele (alineat la dreapta), (alineat la stânga) - prezente
în bara cu instrumente Formatting; de câte ori acţionaţi butonul se va mări sau micşora
alineatul cu câte încă o jumătate de inch.

Introducerea de indentări prin utilizarea barei cu meniuri

Această operaţie se face astfel:
1) Fixaţi punctul curent de inserare în paragraful dorit sau selectaţi paragrafele dorite;
2) Selectaţi meniul Format;
3) Selectaţi comanda Paragraph; apare caseta de dialog Paragraph (Fig. 3. 23);
4) În casetele de text din grupul Indentation, aveţi posibilitate să setaţi dimensiunea
spaţiului lăsat la stânga, dreapta paragrafului sau indentarea specială;
5) Validaţi prin acţionarea butonului OK.

Introducerea de indentări prin utilizarea riglei

Rigla are câte un marcaj pentru introducere de indentare la stânga pentru primul rând
din paragraf şi la dreapta pentru tot paragraful (la capătul din stânga, respectiv din dreapta, pe
rigla).
Pentru a fixa alineate prin utilizarea grilei se parcurg paşii:
1) Fixaţi punctul curent de inserare în paragraf;
2) Trageţi marcajul pentru introducere de alineat: din stânga, din dreapta sau din
ambele părţi ( prezente pe riglă), până în poziţia dorită - Fig 27.

Fig. 3. 27

Formatarea bordurilor (chenarelor)

Chenarele pot fi utile la încadrarea unui sau a mai multor paragrafe.
Pentru adăugarea unui chenar la un paragraf, utilizând bara cu meniuri, se execută
operaţiile:
1) Selectaţi paragraful;
2) Selectaţi meniul Format;
3) Selectaţi Borders and Shading…; apare caseta de dialog Borders and Shading;

108
 Fig. 3. 28
4) Selectaţi eticheta Borders (Fig. 3. 28);
5) Alegeţi tipul de chenar din zona Setting;
6) Alegeţi tipul de linie din caseta derulanta Style;
7) Alegeţi culoarea liniei din caseta cu lista derulantă Color;
8) Alegeţi grosimea liniei de chenar din caseta cu lista derulantă Width;
9) Accesând butoanele laterale ale casetei Preview, adăugaţi sau ştergeţi câte o linie în
chenar:
10) Validaţi accesând butonul OK.

Adăugarea unei borduri la un paragraf se poate face şi utilizând butoanele din bara
cu instrumente Fomating:
1) Plasaţi punctual curent de inserare în interiorul paragrafului;
2) Accesaţi butonul din bara cu instrumente Formatting;
3) Selectaţi cu clic-stânga una din variantele propuse.

Bordurile paginilor din document se pot adăuga astfel:

1) Selectaţi meniul Format;
2) Selectaţi comanda Borders and Shading…; apare caseta de dialog Borders and
Shading
3) Selectaţi eticheta Page Border (Fig. 3. 29);
4) Alegeţi tipul de chenar din zona Setting;
5) Alegeţi tipul de linie de chenar din caseta derulantă Style;
6) Alegeţi culoarea tipului de linie de chenar din caseta cu lista derulantă Color;
7) Alegeţi grosimea liniei de chenar din caseta cu lista derulantă Width;
8) Accesând butoanele laterale ale casetei Preview, adăugaţi sau ştergeţi câte o linie în
chenar;
9) Alegeţi din caseta cu lista derulantă locul în care se va aplica chenarul în
document;
10) Validaţi accesând butonul OK.

109
 Fig. 3. 29

Stabilirea culorilor de umplere

Pentru a realiza acest lucru asupra paragrafelor selectate sau textului se respectă paşii:
1) Selectaţi meniul Format;
2) Selectaţi comanda Borders and Shading...;
3) Selectaţi eticheta Shading (Fig. 3. 30);
4) Alegeţi din caseta Fill, culoarea pentru fond;
5) Alegeţi un stil a culorii de umplere din caseta cu lista derulantă Style;
6) Alegeţi din caseta Apply To suprafaţa de umplere;
7) Validaţi setările prin acţionarea butonului OK.

Fig. 3. 30

Formatarea paginii
Definirea paginilor documentului se face prin deschiderea ferestrei Page Setup: meniul
File – comanda Page Setup… (Iniţializare pagină...). (Fig. 3. 31)

110
 Se definesc marginile documentului (Top-sus, Bottom-jos, Left-stânga, Right-dreapta),
spaţiul suplimentar pentru îndosariere (Gutter) şi poziţia sa (Gutter position) în secţiunea
Margins, orientarea paginii (tip portret - vertical, respectiv tip vedere - orizontal) )în
secţiunea Orientation, eventual pentru ce parte din document se aplică aceste setări (whole
document-tot documentul sau de la acest punct înainte) ) în caseta Apply to.

Fig. 3. 31

Observaţie: Unităţile de măsură se stabilesc în Instrumente – Opţiuni – General.

Dimensiunea paginii de document se alege din eticheta Paper - Hârtie (Fig. 3.32) şi
este recomandabil să fie un format recunoscut de imprimantă, iar hârtia utilizată pentru
tipărire să aibă chiar acel format, pentru a evita orice eroare.
Pentru validarea opţiunilor alese se accesează butonul OK.

111
 Fig. 3. 32

F. Operaţii de editare (copiere, mutare, ştergere, căutare, înlocuire)

OPERAŢII DE MANIPULARE TEXT

Adăugarea textului

Mai întâi se va fixa punctul curent de înserare a noului text. Acest lucru se poate
realiza folosind tastatura, acţionând tastelor cu săgeţi, sau mouse-ul prin operaţia de punctare
sau clic-stânga în poziţia în care se doreşte a se adăuga noul text. Din acest moment se poate
tasta noul text. Se va observa cum toate caracterele nou introduse se vor adăuga spre dreapta
după punctul curent de inserare.

Înlocuirea textului
Etapele de înlocuire a textului prin procedeul de suprascriere a noului text sunt :
1) Se fixează punctul de început al suprascrierii;
2) Se acţionează tasta <Ins>;
3) Se tastează textul dorit – se observă cum rând pe rând caracterele de după punctul de
început al suprascrierii dispar şi apar altele noi în locul lor.
Pentru a dezactiva această caracteristică se va acţiona din nou tasta <Ins>.

112
Copierea, mutarea
Aceste operaţii se pot realiza atât cu ajutorul mouse-ului cât şi cu ajutorul tastaturii.
Prima etapă presupune selecţia textului dorit, urmată de a doua etapă în care este activată
operaţia dorită.

Copierea textului

Operaţia de copiere a unui text presupune memorarea textului selectat într-o variabilă
de memorie de tip Clipboard (o parte din memoria calculatorului), apoi lipirea acesteia într-un
anumit loc din document.

Copierea textului cu ajutorul mouse-ului se poate realiza în mai multe moduri:

Varianta 1:
1) Se selectează textul;
2) Se activează meniul Edit;
3) Se activează comanda Copy;
4) Se fixează cu clic-stânga o noua poziţie de plasare a textului selectat;
5) Se activează meniul Edit;
6) Se activează comanda Paste.

Varianta 2:
1) Se selectează textul;
2) Se activează butonul Copy din bara cu instrumente standard;
3) Se fixează cu clic-stânga o noua poziţie de plasare a textului selectat;
4) Se activează butonul Paste din bara cu instrumente standard.

Varianta 3 :
1) Se selectează textul ;
2) Se activează cu clic-dreapta pe text meniul imediat (contextual);
3) Se activează comanda Copy cu clic-stânga (Fig. 3. 33);
4) Se fixează cu clic-stânga o noua poziţie de plasare a textului selectat ;
5) Din meniul imediat care-şi face din nou apariţia se va activa cu clic-stânga comanda
Paste .

Fig. 3. 33
Respectând logica acestei operaţii puteţi realiza diferite combinaţii între aceste trei
variante prezentate. Efectul va fi acelaşi.

113
Copierea textului cu ajutorul tastaturii
Urmăriţi paşii următori şi veţi reuşi să realizaţi întotdeauna cu succes o operaţie de
copiere ajutaţi fiind doar de tastatura :
1) Se selectează textul;
2) Se activează combinaţia de taste Ctrl+C;
3) Se fixează cu clic-stânga o nouă poziţie de plasare a textului selectat;
4) Se activează combinaţia de taste Ctrl+V .

Mutarea textului

Mutarea textului cu ajutorul mouse-ului se poate realiza în mai multe moduri:

Varianta 1:
1) Se selectează textul;
2) Se activează meniul Edit;
3) Se activează comanda Cut;
4) Se fixează cu clic-stânga o noua poziţie de plasare a textului;
5) Se activează meniul Edit ;
6) Se activează comanda Paste.
Varianta 2:
1) Se selectează textul;
2) Se activează butonul Cut din bara cu instrumente standard;
3) Se fixează cu clic-stânga o noua poziţie de plasare a textului selectat;
4) Se activează butonul Paste din bara cu instrumente standard .
Varianta 3:
1) Se selectează textul;
2) Se activează cu clic-dreapta (pe textul selectat) meniul imediat;
3) Se activează comanda Cut cu clic-stânga (Fig. 3. 33);
4) Se fixează cu clic-stânga o noua poziţie de plasare a textului selectat;
5) Din meniul imediat (contextual) care-şi face din nou apariţia se va activa cu clic-
stânga comanda Paste.

Mutarea textului cu ajutorul tastaturii

Această operaţie presupune parcurgerea în ordine a următorilor paşi :
1) Se selectează textul ;
2) Se activează combinaţia de taste Ctrl+X ;
3) Se fixează cu clic-stânga o noua poziţie de plasare a textului selectat ;
4) Se activează combinaţia de taste Ctrl+V .

Ştergerea textului
Şi această operaţie se poate realiza uşor atât cu mouse-ul cât şi cu tastatura..

Ştergerea textului cu ajutorul mouse-ului

Pentru ştergerea unui grup mai mare de caractere se parcurg paşii:
1) Selectaţi textul;

114
 2) Activaţi comanda Cut (prin una din variantele expuse mai sus) dacă doriţi să-l
eliminaţi din poziţia iniţială şi să-l poziţionaţi altundeva.

Ştergerea textului cu ajutorul tastaturii

Cel mai simplu mod de ştergere este acela de poziţionare a indicatorului mouse-ului
înaintea sau după caracterul sau cuvântul care urmează a fi şters şi activarea tastei Delete
(şterge caracterul din dreapta punctului curent de înserare) sau a tastei Backspace ← (şterge
caracterul din stânga punctului curent de înserare).
Paşii de urmat pentru ştergerea unui grup mai mare de caractere sunt:
1) Selectaţi textul;
2) Activaţi tasta Delete dacă nu mai aveţi nevoie de textul selectat.

Anularea ultimelor operaţii

Anularea ultimei operaţii realizate (refacerea unei faze anterioare în care s-a aflat
documentul) se realizează prin accesarea comenzii Undo prezentă în meniul Edit sau ca
buton în bara cu instrumente standard.
Dacă doriţi să refaceţi documentul de dinaintea uneia sau mai multor ultime
modificări, accesaţi butonul Undo şi selectaţi cu mouse-ul prin simpla glisare a acestuia peste
toate ultimele modificări la care doriţi să renunţaţi după care acţionând clic-stânga cu mouse-
ul validaţi alegerea făcută.
Dacă s-a renunţat la prea multe modificări , comanda Repeat, prezentă în meniul Edit
(Fig. 3. 34) reface conţinutul documentului dumneavoastră până în momentul pe care-l doriţi.

Fig. 3. 34

Găsirea şi înlocuirea textului - Find si Replace

Foarte utile sunt localizările rapide de termeni în text, respectiv înlocuirile. Acestea se
fac din fereastra de Găsire şi înlocuire care se deschide selectând meniul Edit, apoi Find and
Replace… sau se apelează combinaţia de taste Ctrl+F.
Pentru a găsi un anumit cuvânt sau text în documentul activ (indiferent de numarul de
pagini) se foloseşte eticheta (comanda) Find (găsire). (Fig. 3. 35).
Dacă se face căutarea în tot documentul se foloseşte comanda Find, iar dacă se face
căutarea într-o anumită arie, se va selecta aria respectivă după care se utilizează comanda
Find.

115
 Fig. 3. 35

Pentru a înlocui un şir de caractere în documentul activ se foloseşte eticheta

(comanda) Replace (Înlocuire) sau se acţionează simultan tastele Ctrl şi H. (Fig. 3. 36)

Fig. 3. 36

G. Numerotarea paginilor, antetul şi subsolul documentului

Numerotarea paginilor din document
Pentru a realiza apariţia numărului de pagină într-un document urmaţi paşii:
1) Selectaţi meniul Insert;

116
 2) Selectaţi comanda Page Numbers (Fig. 3. 37);

Fig. 3. 37

3) Stabiliţi poziţionarea numerotării paginilor accesând caseta cu lista derulantă

Position;
4) Stabiliţi alinierea numerelor de pagină accesând caseta cu lista derulantă
Alignment;
5) Selectaţi formatul numerelor de pagina după accesarea butonului Format...;
6) Validaţi (selectaţi) caseta Show number on first page, dacă doriţi ca pe prima
pagină din document să apară numărul de pagină;
7) Validaţi setările prin acţionarea butonului OK.

Antetul şi subsolul documentului

Antetul sau subsol sunt vizibile doar în modul de vizualizare Print Layout şi,
implicit, parametrii de machetare sunt aceeaşi în tot documentul. Pentru ca într-un document
să se poată distinge un antet/subsol de altul este necesar ca după activarea comenzii meniu
View - comanda Header and Footer, să se acceseze şi comanda meniu File - comanda Page
Setup (Fig. 3. 38). În eticheta Layout se vor face setările necesare şi numai după aceea se vor
completa antetele/subsolurile documentului.

Fig. 3. 38

117
Introducerea textului în antetul/subsolul documentului

Antetul este parte componentă din cadrul marginii de sus a unui document, care poate
fi capabil să stocheze informaţie. Paşii care trebuie să fie parcurşi pentru a completa un antet
sunt:
1) Selectaţi meniul View ;
2) Selectaţi comanda Header and Footer: în cadrul marginii de sus a documentului va apare
un chenar cu linie întreruptă în interiorul căruia este fixat automat punctul curent de
inserare, iar mai jos va apare şi o bara cu instrumente specifice procesului de creare a unui
antet sau a unei note de subsol (Fig. 3. 39);

Fig. 3. 39
3) Poziţionaţi cursorul în pagina în care doriţi să adăugaţi text în antet/subsol, ajutaţi de
butoanele: , sau cu ajutorul mouse-ului;
4) Adăugaţi sau modificaţi textul din interiorul cadrului, utilizând cunoştinţele de
formatare şi butoanele care compun bara cu instrumente Header and Footer (Fig. 3. 40);
5) Validaţi selectând butonul din bara cu instrumente specifice; dispare chenarul de
antet, conţinutul acestei zone fiind observabil în document ca zonă estompată (umbrită).
Butoane Efect
Inserează numărul de pagină
Inserează numărul total de pagini
Editează formatul numărului de pagină
Inserează data curentă
Inserează ora curentă

118
 Deschide în caseta de dialog Page Setup pagina etichetei Layout,
unde puteţi configura
Ascunde textul documentului în timp ce lucraţi la antet/subsol
Comută între antet şi subsol
Realizează trecerea la antetul/subsolul anterior
Realizează trecerea la antetul/subsol următor
Închide accesul la anteturile şi subsolurile documentului
Inserează un şablon în locul unde se află cursorul în antet/subsol
(Fig. 3. 41)
Fig. 3. 40

Fig. 3. 41

H. Utilizarea listelor
Pentru a evidenţia anumite informaţii se poate utiliza facilitatea de plasare marcatori în
faţa paragrafelor: litere, cifre, simboluri care se incrementează sau nu în mod automat la
acţionarea tastei Enter. Dacă paragrafele au fost scrise acestea se vor selecta mai intâi (la
pasul 1).

Introducerea de liste prin utilizarea barei cu meniuri

Paşii de parcurs sunt:
1) Fixaţi punctul curent de inserare;
2) Selectaţi meniul Format;
3) Selectaţi comanda Bullets and Numbering… (Fig. 3. 42);
4) Selectaţi eticheta Bullet sau eticheta Numbered;
5) Selectaţi tipul de model dorit;
6) Dacă se doreşte modificarea tipului respectiv se va selecta butonul Customize şi se
fac modificările dorite în fereastra care apare, se alege OK;
7) Validaţi prin acţionarea butonului OK.

119
 Fig. 3. 42

Introducerea de marcatori prin utilizarea butoanelor din bara cu instrumente

Formatting
Se parcurg paşii următori:
1) Fixaţi punctul curent de inserare;
2) Selectaţi unul dintre butoanele corespunzătoare inserării de liste din bara cu
instrumente Formatting.

I. Inserarea simbolurilor, aranjarea pe coloane

Tipuri de caractere speciale şi simboluri
Caracterele speciale şi simbolurile sunt caracterele care nu fac parte din setul standard
de caractere prezent pe tastatura dumneavoastră.
Caracterele speciale şi simboluri de bază sunt incluse în trei grupuri:
a) Simbolurile = simbolurile matematice, săgeţile, simbolul de marcă înregistrată, simbolul
de copyright şi literele din alfabetul grecesc;
b) Textul normal = caractere speciale care includ accente şi alte marcaje speciale;
c) Wingdings = pictograme şi simboluri speciale într-o gamă foarte variată.

Inserarea caractere speciale sau a simbolurilor

Această operaţie se poate realiza utilizând comanda Symbol… prezentă în meniul

Insert. Paşii care urmează a fi parcurşi de dumneavoastră pentru a reuşi să înseraţi un caracter
special sau un simbol sunt:
1) Fixaţi punctul curent de înserare cu clic-stânga în documentul curent;

120
 2) Selectaţi meniul Insert ;
3) Selectaţi comanda Symbol... ; apare căsuţa de dialog Symbol (Fig. 3. 43);
4) În funcţie de ceea ce doriţi selectaţi una din etichetele Symbol sau Special Characters;
5) Dacă alegeţi setul de simboluri, selectaţi tipul setului de simboluri dorite din caseta
derulantă Font;
6) Executaţi clic-stânga pe simbolul sau caracterul special dorit;
7) Validaţi alegerea prin clic-stânga pe butonul Insert;
8) După ce aţi înserat toate simbolurile şi/sau caracterele speciale se va părăsi caseta de
dialog Symbol prin acţionarea butonului Close.

Fig. 3. 43

Crearea coloanelor de text

Implicit, într-un document, spaţiul alocat textului este format dintr-o singură coloană.
Microsoft Word oferă posibilitatea de a formata textul pe mai multe coloane.
Crearea sau modificarea parametrilor de formatare a textului pe mai multe coloane
este indicat să se realizeze în modul de vizualizare Print Layout.
Pentru a crea coloane de text parcurgeţi paşii:
1) Fixaţi punctul curent de inserare sau selectaţi textul dorit să-l formataţi pe coloane;
2) Selectaţi meniul Format;
3) Selectaţi comanda Columns...; apare caseta de dialog Columns (Fig. 3. 44);
4) Alegeţi numărul de coloane din grupul de butoane Presets sau din caseta Number of
columns;
5) Dacă doriţi separarea coloanelor printr-o linie verticală, bifaţi în caseta de validare
Line between;

121
 Fig. 3. 44

6) Dacă doriţi o altă dimensionare a coloanelor, acţionaţi săgeţile din grupul de casete
Width and spacing;
7) Dacă doriţi dimensionaţi diferit coloanele, debifaţi caseta de validare Equal column
width şi redimensionaţi-le în grupul de casete Width and spacing;
8) Validaţi setările prin accesarea butonului OK.

Modificarea parametrilor coloanelor de text

În cazul în care doriţi, din diferite motive, să modificaţi formatarea iniţială a

coloanelor de text, parcurgeţi paşii următori:
1) Fixaţi punctual curent de inserare în secţiunea de text pe coloane;
2) Selectaţi meniul Format;
3) Selectaţi comanda Columns… şi apare caseta de dialog Columns;
4) Modificaţi parametrii coloanelor de text ;
5) Validaţi modificarea prin acţionarea butonului OK.

J. Inserarea notelor
Notele de subsol reprezintă completări, explicări, comentarii sau referinţe faţă de
textul din document publicate în fiecare pagină. Unei note de subsol îi corespund trei
elemente: marcajul de referinţă la nota, linia care desparte textul documentului de spaţiul
destinat notelor de subsol şi textul propriu-zis al notei.
Notele de final au acelaşi rol ca şi notele de subsol, cu deosebirea că sunt publicate
doar la finanul documentului.
Pentru a introduce o nota de subsol sau de final trebuie respectaţi paşii următori:
1. Fixaţi cursorul în dreptul cuvântului dorit (în textul principal);
2. Selectaţi din meniul Insert opţiunea Reference, apoi Footnote…;

122
 3. Din fereastra deschisă se pot selecta: tipul notei, modalitatea de numerotare,
eventual simbolul fiecărei note, numărul de pornire, tipul numerotării (Fig. 3. 45);
4. Validaţi modificarea prin acţionarea butonului Insert .
5. Introduceţi textul notei.

Fig. 3. 45

K. Inserarea imaginilor
Word oferă facilitatea de a insera imagini sau obiecte realizate cu diferite tipuri de
aplicaţii. Acest lucru presupune ca întotdeauna să existe un document principal/destinaţie şi
unul sau mai multe documente secundare/surse, între care va exista o legătură specială.
MS Word acceptă următoarele formate de fişiere grafice: .GIF, .EPS, .PCX,. TIF,
.BMP, .JPG, .WPG.

Utilizarea operaţiilor cu imagini

Ştergerea unei imagini se poate realiza prin parcurgerea etapelor:
- se va selecta imaginea dorită;
- se apasă tasta Delete.
Copierea, mutarea unei imagini dintr-o poziţie iniţială într-o alta poziţie în cadrul
documentului dumneavoastră se realizează în acelaşi mod ca operaţiile de copiere şi mutare
pentru text (selectaţi obiectul; selectaţi comanda Copy, Cut din meniul contextual-imediat pe
imagine; executaţi clic-dreapta în punctului nou de inserare din document; selectaţi comanda
Paste din meniul contextual).
Redimensionarea obiectelor desenate se realizează astfel:
1) Selectaţi obiectul;

123
 2) Utilizaţi metoda “drag and drop”: prindeţi (clic stânga ţinut apăsat) pătratele de
dimensionare şi glisaţi-le pentru a mări sau micşora dimensiunea obiectului.

Inserarea imaginilor de tip ClipArt

Paşii pentru a insera o imagine de tip ClipArt sunt:
1) Deschideţi documentul principal;
2) Fixaţi punctul de inserare pentru imaginea ClipArt;
3) Selectaţi meniul Insert;
4) Selectaţi comanda ; apare submeniul în cascadă din Fig. 3. 46;

Fig. 3. 46

5) Selectaţi varianta ; apare caseta de dialog ClipArt (Fig. 3.

47) care conţine o serie de butoane, o caseta de text şi trei etichete;
6) Alegeţi butonul GO, eventual introducând una din categoriile dorite de imagini (în
caseta Search for); apare portofoliul de imagini disponibile (Fig. 3. 48);

Fig. 3. 47 Fig. 3. 48

124
 7) Selectaţi Insert din bara verticală, stânga a imaginii dorite sau din meniul contextual
pe imagine - efectul este vizibil în documentul principal în locul în care este poziţionat
cursorul. (Fig. 3. 49)

Fig. 3. 49

Inserarea imaginii dintr-un fişier specific

Paşii pentru înserarea unor imagini diferite de cele de tip ClipArt sunt:
1) Fixarea punctului curent de înserare;
2) Selectaţi meniul Insert;
3) Selectaţi comanda Picture; apare un submeniu derulant (Fig. 3. 50);

Fig. 3. 50

4) Selectaţi varianta - apare caseta de dialog Insert

Picture pentru localizarea fişierului imagine;
5) Selectaţi fişierul dorit;
6) Alegeţi butonul Insert: imaginea va fi inserată în document, iar bara cu instrumente de
desenare va apare automat în fereastra Word.

125
 Fig. 3. 51

Crearea unui obiect desenat

Pentru a crea un obiect grafic utilizaţi instrumentele de pe bara cu instrumente pentru
desenare - Drawing. Aceste instrumente facilitează posibilitatea de a utiliza diferite elemente
şi forme geometrice. Pentru inserarea obiectului se alege butonul specific şi se utilizează
metoda “drag and drop” în locul dorit în document.

Buton Efect
Selectare obiect
Permite rotirea obiectului
Permite inserarea unei forme automate
Un segment de dreaptă
O săgeată
Un patrulater
Un oval
Creează o caseta de text
Creează un impact vizual deosebit pentru un text: obiect WordArt
Inserare imagini ClipArt
Culoare de umplere
Culoarea liniei
Culoarea fontului
Stilul liniei
Stil liniuţe
Stilul săgeţii
Umbrire
Vizualizare tridimensională a obiectului

126
Modificarea imaginilor inserate

Dacă doriţi să modificaţi parametrii imaginii adăugate în document parcurgeţi

următorii paşi:
1) Selectaţi imaginea - apare bara cu instrumente Insert Pictures (Fig. 3. 52);

Fig. 3. 52

2) Utilizaţi butoanele oferite în cadrul acestei bare cu instrumente pentru a realiza ceea
ce vă doriţi:
Buton Efect
Inserează o imagine nouă în poziţia imaginii curente
Modifică modul de prezentare a imaginii (alb si negru, nuanţe de gri,
transformă imaginea într-un tapet(Background) al paginii de document)
Măreşte intensitatea culorilor
Scade intensitatea culorilor
Măreşte luminozitatea imaginii
Scade luminozitatea imaginii
Decupează o porţiune din imagine
Roteşte imaginea spre stânga cu 900
Oferă posibilitatea de alegere a stilului de linie pentru un eventual chenar care
încadrează imaginea
Comprimă imaginea
Controlează modul de încadrare a imaginii în cadrul textului din document
Accesează caseta de dialog Format Picture în care aveţi ocazia să modificaţi
diferiţi parametrii de font.
Introduce transparenţa de culoare
Reface parametrii iniţiali a imaginii
Închide bara cu instrumente Picture

Formatarea obiectelor desenate

Pentru a modifica un obiect desenat cu ajutorul instrumentelor Drawing este necesar a

se parcurge paşii:
1) Selectaţi obiectul;
2) Utilizaţi instrumentele Drawing.

L. Operaţii cu tabele
Elementele unui tabel
Elementele unui tabel sunt rândurile, coloanele şi celulele. Rândurile sunt orientate pe
orizontală iar coloanele pe verticală. Intersecţia unui rând şi a unei coloane generează o mică

127
locaţie dreptunghiulară numită celulă. Un tabel poate fi creat în documentul Word curent prin
inserare sau prin desenare.

Crearea unui tabel

Crearea unui tabel prin inserare

Paşii de urmat pentru inserarea unui tabel sunt :

1) Fixaţi punctul curent de inserare tabel;
2) Selectaţi meniul Table;
3) Selectaţi comanda Insert;
4) Selectaţi comanda Table… - apare caseta de dialog Insert Table (Fig. 3. 53) ;

Fig. 3. 53
5) Introduceţi numărul de coloane în caseta Number of columns;
6) Introduceţi numărul dorit de rânduri necesar pentru tabel în caseta Number of rows;
7) Dacă doriţi să fixaţi ca egale dimensiunile coloanelor la dimensiunea implicită sau la o
altă dimensiune, accesaţi cu clic-stânga Fixed column width apoi, prin accesarea
celor două săgeţi (în sus sau jos) din caseta alăturată varianta dorită;
8) Dacă doriţi să se autofixeze dimensiunea coloanelor după datele care vor urma a fi
introduse, bineînţeles în limitele marginilor din stânga respectiv dreapta ale
documentului, accesaţi caseta de validare Autofit to contents – după validarea
setărilor (clic-stânga pe OK) şi completarea tabelului, veţi observa că dimensiunea
coloanelor s-a modificat în funcţie de consistenţa datelor introduse;
9) Dacă doriţi să se autodimensioneze tabelul după modificările unei ferestre în care va fi
inclus tabelul respectiv, selectaţi căsuţa de validare Autofit to window;
10) Dacă doriţi să daţi un anumit format tabelului, accesaţi cu clic-stânga butonul
AutoFormat..., alegeţi categoria de tabel din caseta cu lista derulantă Category, apoi
formatul dorit din caseta cu lista Table styles care vi se oferă în cadrul casetei de
dialog Table AutoFormat după care validaţi alegerea făcută - alegeţi OK (Fig. 3. 54);

128
 Fig. 3. 54
11) Dacă doriţi ca setările pentru tabel să devină implicite oricând se doreşte crearea unui
alt tabel validaţi cu clic-stânga în caseta de validare Remember dimensions for new
tables .

Crearea unui tabel prin desenare

În acest caz, tabelul va fi creat cu ajutorul instrumentelor de desenare cuprinse într-o

bară cu instrumente de desenare numită Tables and Borders. Tabelul va fi creat într-un cadru
iniţial gol, dar pe măsură ce trasaţi cu mouse-ul liniile şi coloanele necesare, acesta se va
contura în final ca un tabel care va conţine numărul dorit de linii şi coloane. Pentru a realiza
un tabel prin procedura de desenare se parcurg paşii:
1) Selectaţi meniul Table;
2) Selectaţi Draw Table – apare bara cu instrumente Tables and Borders (Fig. 3. 55), iar
indicatorul mouse-ului se va transforma într-un ‘‘creion” ;

sau
Fig. 3. 55

3) Poziţionaţi indicatorul tip “creion” în poziţia din care doriţi să creaţi tabelul după care
glisaţi mouse-ul cu menţinere, în jos şi spre dreapta, conturând marginile tabelului până
într-un punct care va defini colţul dreapta-jos (vezi fig. 3. 56);

Fig. 3. 56 Fig. 3. 57

4) Eliberaţi butonul stâng al mouse-ului- linia punctată se va transforma în linie continuă

(Fig. 3. 57);

129
5) Fixaţi cu menţinere, de sus în jos, marginile coloanelor din tabel, după fiecare margine
eliberându-se butonul stâng al mouse-ului;
6) Fixaţi cu menţinere, de la stânga spre dreapta, marginile rândurilor din tabel, după
fiecare margine eliberându-se butonul stâng al mouse-ului;
7) Dezactivaţi caracteristica de desenare tabel prin clic-stânga pe butonul DrawTable ,
prezent în bară cu instrumente de desenare Tables and Borders.
În tabelul de mai jos sunt prezentate efectele accesării butoanelor care compun bara cu
instrumente de desenare Tables and Borders:
Buton Efect accesare buton
Activarea sau dezactivarea modului de desenare tabel prin “drag and
drop”
Corecţii prin ştergere
Alegerea stilului de linie
Alegerea grosimii de linie
Colorarea diferitelor margini de celule
Alegerea bordurilor celulelor selectate
Umplerea cu culoare a unei celule curente
Poate aduce diferite modificări în conţinutul unei celule sau a tabelului:
sau inserare de tabel, rând, coloană, celule, fixarea sau redimensionarea
lăţimii coloanelor
Unirea celulelor selectate într-una singură
Scindarea (împărţirea) zonei selectate în mai multe rânduri şi coloane
Alinierea pe verticală şi orizontală a conţinutului selecţiei
Înălţimile rândurilor din tabel vor deveni egale
Lăţimile coloanelor din tabel vor deveni egale
Formatarea automată a tabelului prin modificarea aspectului
Schimbarea orientării textului din celulele selectate
Sortarea descendentă a conţinutului unei coloane
Sortarea ascendentă a conţinutului unei coloane
Însumarea conţinutului unei coloane numerice

Explorarea unui tabel

Prin explorarea unui tabel se înţelege posibilităţile de deplasare în oricare celulă,
coloană sau rând care compun acel tabel. Această deplasare se poate realiza atât cu ajutorul
mouse-ului cât şi cu ajutorul tastaturii. Deplasarea în tabel cu ajutorul mouse-ului se
realizează foarte simplu prin clic-stânga în celula care se doreşte a deveni curentă, iar cu
ajutorul tastaturii se vor folosi următoarele combinaţii de taste:
Combinaţii de taste Efect
<Tab> sau <→> Deplasare în celula vecină din dreapta celulei curente
<Shift>+<Tab> sau <←> Deplasare în celula vecină din stânga celulei curente
<↑> Deplasare în celula vecină din partea de sus a celulei curente
<↓> Deplasare în celula vecină din partea de jos a celulei curente
<Alt>+<Home> Deplasare în prima celulă din rândul curent

130
<Alt>+<Page Up> Deplasare în prima celulă din coloana curentă
<Alt>+<End> Deplasare în ultima celulă din rândul curent
<Alt>+<Page Down> Deplasare în ultima celulă din coloana curentă

Inserarea de rânduri, coloane sau celule

Într-un tabel deja existent se pot insera rânduri, coloane sau celule goale sau se pot
şterge rânduri, coloane sau celule goale sau deja completate.

Dacă se doreşte adăugarea de rânduri, coloane, celule în tabel:

1) Se selectează în tabel numărul de rânduri, coloane sau celule care urmează a fi inserate;
2) Se alege Table;
3) Se va selecta Insert, apoi se alege opţiunea dorită.
Dacă se doreşte să se adauge celule (se alege opţiunea Cells…) apare caseta de dialog
următoare în care se selectează varianta dorită şi se apasă butonul OK.

Fig. 3. 58

Denumire comandă Efect accesare comandă

Inserare celulă la stânga celulei curente
Inserare celula deasupra celulei curente
Inserare rând deasupra celulei curente
Inserare coloana la dreapta celulei curente

Ştergerea de rânduri, coloane sau celule

Paşii pentru a şterge rânduri, coloane sau celule sunt:

1) Selectaţi ceea ce doriţi să ştergeţi: un rând, coloană, celulă sau a unui domeniu (mai
multe rânduri, coloane sau celule);
2) Selectaţi meniul Table;
3) Selectaţi comanda Delete- va apare un submeniu (Fig. 3. 59);

Fig. 3. 59

131
 4) Selectaţi comanda pe care o doriţi;
Comandă Efect accesare comandă
Ştergere tabel
Ştergere coloană sau coloane selectate
Ştergere rând sau rânduri selectate
Ştergere celulă sau celule selectate

5) Dacă doriţi să ştergeţi o celulă sau mai multe celule, după accesarea comenzii
apare o casetă de dialog deja cunoscută în care se alege varianta
dorită.

O altă variantă pentru a însera sau şterge un tabel, rânduri, coloane sau celule este
utilizarea meniului contextual sau a butoanelor corespunzătoare operaţiei alese, care pot fi
conţinute în bara cu instrumente standard.

Modificări de dimensiune a elementelor unui tabel

Prin modificări de dimensiune a elementelor unui tabel se înţelege redimensionarea

întregului tabel, a înălţimilor de rânduri, a lăţimilor de coloane sau redimensionarea diferitelor
celule. Aceste modificări se pot obţine cu ajutorul meniului Tools, a meniului imediat al
suprafeţei de lucru, cu ajutorul butoanelor din bara cu instrumente standard sau ajutaţi de
riglă.
♦ Cea mai simplă metodă de a ajusta o coloană sau un rând este de a deplasa punctul
de inserţie la limita de jos a rândului sau la limita din dreapta a coloanei. Punctul de inserţie se

va transforma într-o săgeată cu două capete, (pentru coloana , pentru rand ), care
permite deplasarea marginilor, prin glisare şi fixare – “tragere” (drag and drop), în oricare din
cele două direcţii posibile. Această metodă se poate aplica şi pentru modificarea dimensiunii a
unor celule dorite care mai întâi se vor selecta.
Pentru a se afişa lăţimile coloanelor sau înălţimile rândurilor pe rigla verticală sau
orizontală (în timp ce le modificăm dimensiunea) se ţine apăsată tasta ALT în timp ce se
glisează marginile.
♦ Există şi alte metode pentru precizarea cu exactitate a dimensiunilor celulelor dintr-
un tabel.
Paşii pentru stabilirea dimensiunilor unei coloane, rând sau celulă dintr-un tabel sunt:
1) Se efectuează clic-stânga într-o celulă care aparţine coloanei, rândului respectiv;
2) Selectaţi meniul Table;
3) Alegeţi Table Properties…; apare o casetă de dialog care conţine patru etichete
(Fig. 3. 60); se alege eticheta dorită Column, Row sau Cell;

132
 Fig. 3. 60

4) Se selectează opţiunile dorite;

5) Se alege butonul OK pentru validare.

Sortarea datelor într-un tabel

Conţinutul datelor dintr-un tabel, text sau numeric, poate fi sortat ascendent sau
descendent în funcţie de obiectivul pe care vi l-aţi ales.
Paşii de urmat în a realiza o sortare sunt :
1) Selectaţi tabelul sau poziţionaţi cursorul în coloana după care vreţi să se realizeze
ordonarea;
2) Accesaţi meniul Table;
3) Alegeţi Sort…- apare o casetă de dialog Sort (Fig. 3. 61) sau (Fig. 3. 62) - dacă în
selecţie aţi prins şi eticheta coloanei selectate, setările implicite din caseta de dialog
Sort (vezi caseta Sort by şi activarea implicită a butonului radio Header row) vor fi de
forma prezentată în Fig. 3. 61;
4) Selectaţi butonul radio Ascending pentru ordonare alfabetică, crescătoare sau
Descending pentru ordonare invers alfabetică, descrescătoare;

133
 Fig. 3. 61 Fig. 3. 62

5) Dacă doriţi ca sortarea să fie restrânsă (sunt sortate doar celulele din selecţie) şi nu
extinsă în tot tabelul (sortarea conţinutului din toate coloanele tabelului după coloana
selectată), accesaţi butonul Options - apare caseta de dialog Sort Options (Fig. 3. 63)
în care validaţi caseta Sort column only după care acţionaţi butonul OK;
6) Alegeţi butonul OK

Fig. 3. 63
Final.

134