Word XP Limba Romana

I.
S ÎNVM NOIUNILE ELEMENTARE

Pe data de 31 mai 2001, corporaia Microsoft a lansat oficial noul produs XP în limba român,
compact, perfect integrat pentru a rspunde nevoilor utilizatorilor, pentru a dezvolta i îmbunti lucrul cu
documente din ce în ce mai complexe, accesate de echipe întregi prin facilitile oferite odat cu introducerea
Internet-ului ca dispozitiv de stocare i manipulare a informaiei.
„Puterea Office XP de a transforma cunotinele va contribui considerabil la

creterea productivitii personale, va permite oamenilor accesul uor la datele de
care au nevoie, va facilita captarea i partajarea informaiilor între membrii unei
echipe i va simplifica modul în care ei lucreaz.”
SILVIU HOTRAN
General Manager Microsoft România1
Office XP nu mai este doar o aplicaie, ci a devenit un sistem integrat de furnizare de date în întregul
sistem de lucru. Componenta cea mai utilizat a pachetului Microsoft Office XP - Word este un program de
prelucrare de texte evoluat, pe care-l putei utiliza pentru a crea o mulime de tipuri de documente.
Aceast seciune cuprinde strictul necesar pentru a putea începe s lucrai cu Microsoft Word XP sub
Windows (denumit Word în continuare), incluzând modul de lansare al programului, modul de utilizare al
ecranului i modul de obinere a asistenei interactive. De asemenea, pune la dispoziie o privire de ansamblu
asupra caracteristicilor programului Word i informaii referitoare la modul de utilizare a acestora.
Obiective
La sfâritul acestui seminar vei înva urmtoarele:
S lansai Word.
S identificai diferitele elemente ale ecranului Word.
S utilizai meniuri, bare cu instrumente de lucru i casete de dialog.
S obinei asisten.
S vizualizai un document în mai multe moduri.
S prsii aplicaia.
S descoperii c Word este mai mult decât o foaie de hârtie electronic.
S facem cunotin cu Microsoft Word XP

Word este un program de prelucrare de texte pe care-l putei utiliza pentru a crea mai multe tipuri
diferite de documente. În Microsoft Word XP putei uor îmbunti calitativ aspectul unui text prin utilizarea de
caractere subliniate, aldine sau cursive i prin verificarea greelilor de ortografie din document. Putei crea, de
asemenea, documente mai complexe, prin utilizarea unor caracteristici mai sofisticate, cum ar fi crearea de
rezumate, adnotri, grafice, tabele i integrarea în text a elementelor grafice.
Dei unele dintre caracteristicile mai complicate ale programului Microsoft Word depesc preteniile
acestui caet de seminar, în leciile urmtoare vei gsi informaii despre utilizarea majoritii instrumentelor de
lucru disponibile în Microsoft Word XP, versiunea în limba român.
Urmtoarea list explic doar câteva dintre caracteristicile programului Word:
Word este un program de prelucrare de texte de tip WYSIWYG (What You See Is What You Get),
acest lucru însemnând c el afieaz documentele pe ecran în forma în care le va tipri pe hârtie.
Microsoft Word este echipat cu abloane pe care le putei utiliza pentru a crea documente.
Activitile repetitive pot fi automatizate prin folosirea macrocomenzilor sau a facilitailor
AutoCorecie, AutoFormatare i abloane.
1 vezi http://www.microsoft.com/romania/Office/prezentare.htm
2 – Microsoft Word XP
Toate instrumentele de lucru necesare pentru crearea i stabilirea formatului oricrui tip de
document pot fi afiate pe ecran în timp ce lucrai sau pot rmâne ascunse pân în momentul în
care avei nevoie de ele. Putei da rapid comenzi utilizând selectarea meniurilor sau butoanele de
pe barele cu instrumente de lucru.
Asistena în context este disponibil oriunde suntei în program.
Putei stabili formatul caracterelor folosind stiluri i dimensiuni diferite de corpuri de liter. Putei,
de asemenea, s evideniaii caracterele prin subliniere i prin utilizarea stilurilor aldin sau cursiv.
Microsoft Word cuprinde un program de verificare a corectitudinii ortografice (Corectare
ortografic i gramatical), un program de verificare a corectitudinii gramaticale, un dicionar de
sinonime i antonime (Lexicon în limba român, limba englez etc.), corectarea automat, astfel
încât s putei fi sigur c documentul dvs. atinge cele mai înalte standarde de calitate.
Putei aduga legende de ilustraii, note explicative, note de subsol i note de final documentului.
Putei genera cuprinsuri, indexuri i rezumate.
Putei crea formulare pentru a fi tiprite sau pentru a fi completate pe ecran.
Putei adapta cerinelor dvs. modul în care apar documentele pe ecran.
Putei utiliza fuzionarea datelor pentru administrarea corespondenei (îmbinare coresponden)
(scrisori tipizate, plicuri i etichete).
Putei crea documente având un aspect profesional, care includ coloane de tip ziar, tabele,
grafice, imagini i ilustraii.
Putei integra date din Word cu date din alte aplicaii Windows.
Putei folosi pota electronic pentru colaborarea pe documente i partajarea informaiilor.
Putei transforma documente rapid i uor în pagini Web.
Lansarea programului
Exist mai multe modaliti de lansare a aplicaiei Word. Cele mai utilizate sunt prin meniul Start i
icoana corespunztoare aplicaiei de pe desktop.
Pentru a lansa Word XP urmai unul din paii:
1. Executai clic pe butonul Start-Programs i alegei opiunea Microsoft Word (a).
2. Executai dublu clic pe pictograma programului Microsoft Word (b).
(a) meniul Programs (b) pictograma de pe desktop

Lansarea în execuie a programului Word
Dac apar probleme … Dac nu se întâmpl nimic, probabil c nu ai executat destul de rapid dublu clic. Încercai din nou
i asigurai-v c apsai de dou ori ferm i rapid pe butonul mouse-ului.
Indiferent de modul de lansare în execuie a aplicaiei ecranul de început arat astfel:

S învm noiunile elementare 3
Fereastra principal Microsoft Word XP

Ecranul Word
Elementele principale de pe ecranul Word sunt bara de meniuri, barele de instrumente, bara de stare,
barele de defilare, suprafaa de lucru, riglele, punctul de inserare i panoul de activiti.
Panoul de activiti apare chiar de la pornirea aplicaiei Word. Dac la început în acest meniu sunt
disponibile aciuni cum ar fi deschiderea unui document sau crearea unui document nou pornind de la un
ablon, vom observa cu uurin c Panoul de activiti îi modific opiunile afiate în funcie de contextul în
care lucrm, afiând în fiecare moment aciunile cele mai potrivite. Astfel, în loc s ne pierdem vremea
cutând prin meniuri o anumit facilitate des folosit, o putem gsi rapid în Panoul de activiti. Putem activa
în orice moment Panoul de activiti din meniul Vizualizare-Bare de instrumente.
Panoul de activiti reflectând operaii de deschidere document, cutare în document sau formatare a textului
Barele de instrumente. Utilizarea butoanelor

Barele de instrumente conin butoane scurttur pentru opiunile din meniurile aplicaiei Word. Fiecare
bar are un nume. Exist bare predefinite ale sistemului, dar utilizatorul îi poate crea propriile sale bare cu
unelte. Prima dat când lansaii în execuie Word i deschidei un document, barele de instrumente Standard
i Formatare (Stabilire formate) sunt afiate sub bara de meniu.
În Word, multe comenzi pot fi executate rapid prin alegerea butoanelor care apar pe ecran. Marea
majoritate a butoanelor apar în barele cu instrumente de lucru Standard i Formatare, dar câteva apar i în
alte poziii pe ecran, inclusiv în linia de stare i în barele de derulare.
Exemple de butoane: a) butoane pe barele de unelte Standard i Formatare;

b) butoane de pe bara de defilare orizontal
Unele butoane asigur accesul direct la o comand, pe când altele deruleaz liste din care putei
alegei (a). Pentru a selecta un buton, indicai-l cu mouse-ul i executai clic. Dac apare o list derulant,
indicai cu mouse-ul articolul dorit i executai clic.
a) butonul Panoramare de pe bara de unelte Standard b) butonul de subliniere caractere de pe bara de unelte Formatare
Pentru a afla numele unui buton, indicai-l cu mouse-ul. În linia de stare apare o descriere a funciei
butonului respectiv iar în dreapta butonului eticheta cu denumirea sa.
Afiarea sau ascunderea barelor de instrumente.
Putei afia sau ascunde barele de instrumente în timpul
lucrului. De exemplu, putei ascunde bara de instrumente
Formatare pân când stabilii formatul textului.
Word afieaz anumite bare de instrumente atunci
când utilizaii anumite faciliti. De exemplu, când trecei la
vizualizarea ierarhizat, Word afieaz bara de instrumente
Schiare iar când lucrai în documentul principal al
documentelor combinate pentru pot electronic Word
afieaz bara de instrumente Îmbinare coresponden.
Dac cel puin o bar de instrumente este vizibil, putei
utiliza un meniu de comenzi rapide pentru a afia sau pentru a
ascunde barele de instrumente incluse. Pentru aceasta,
executai clic pe o bar de instrumente (de exemplu Standard)
utilizând butonul drept al mouse-ului. Un marcaj de selectare
înseamn c bara de instrumente este afiat2.
Dac nici o bar de instrumente nu este afiat, alegei
comanda Bare de instrumente din meniul Vizualizare pentru
a vedea o list de bare de instrumente.
2 Toate barele active la un moment dat sunt marcate.

Prin opiunea Particularizare din meniul Bare de instrumente putei, de asemenea, mri butoanele
de pe barele de instrumente, le putei colora i putei ascunde NumeButoane. Dac utilizaii butoanele mrite,
va trebui s redimensionaii bara de instrumente astfel încât s vedei toate butoanele. Putei, de asemenea,
crea noi bare de instrumente i putei aduga sau terge butoane i opiuni.
Mutarea i redimensionarea barelor de instrumente. Barele de instrumente Standard i
Formatare sunt normal „ancorate” sub bara de meniu. Când afiaii alte bare de instrumente, acestea pot
apare fie „stivuite” în ordinea afirii lor, fie „plutitoare” ca ferestre mici pe ecran. Pentru a rearanja barele de
instrumente stivuite, este suficient s le glisaii.
Pentru a face s pluteasc o bar de
instrumente ancorat inei apsat tasta Shift i
executai dublu clic pe zona liber din bara de
instrumente.
Pentru a ancora o bar de instrumente plutitoare executai dublu clic pe zona liber de pe bara de
instrumente sau pe bara de titlu a acesteia.
Riglele
Word pune la dispoziie dou rigle: orizontal (ancorat sub bara de instrumente Formatare) i
vertical (în partea stâng a ecranului). Putei utiliza rigla orizontal pentru a stabili tabulatorii i indenturile
pentru paragrafele selectate i pentru a ajusta limea coloanelor de text de tip ziar. În vizualizarea paginat
sau vizualizarea înaintea imprimrii putei utiliza rigla orizontal i vertical pentru a schimba marginile paginii
i locul elementelor de pe pagin.
Afiarea sau ascunderea riglelor se face alegând comanda Rigl din meniul Vizualizare. Rigla
orizontal este întotdeauna afiat la începutul ferestrei document. Rigla vertical este afiat numai în
vizualizarea paginat sau în vizualizarea înaintea imprimrii.
Citirea riglei orizontale. Marcatorii de indentare i tabulatorii de pe rigla orizontal reflect parametrii
stabilii pentru paragraful care conine punctul de inserare.
Marginea stâng (reper zero pe rigl)

Marginea dreapt
Marcator de indentare stânga
Marcator de indentare
pentru prima linie Marcator de indentare dreapta
Glisai cutiua pentru a muta marcatorii de

indentare stânga i pentru prima linie
Rigla vertical. Afiarea riglei verticale poate fi controlat cu opiunea de tip comutator Rigl
vertical urmrind succesiunea de comenzi Instrumente-Opiuni-Vizualizare.
Alegerea tipului de tabulator
Marginea de sus
Fixarea tabulatorilor
În colul din stânga sus al riglei se gsete un buton de alegere a tipului de tabulator. Printr-un simplu
clic stânga cu mouse-ul pe acest buton, se va activa un nou tip de tabulator, care poate fi selectat. Pasul
acestui tabulator (poziia tab-ului) este fixat pe rigl printr-un clic stânga al mouse-ului la locul dorit, unde va i
aprea simbolul tipului respectiv de tab.
Bara de stare
Aceasta se gsete în partea de jos a ferestrei Word i ofer informaii despre documentul activ sau
operaia pe care o executai.
Afiarea sau ascunderea barei de stare. Bara de stare este afiat implicit. Pentru a o ascunde
alegei comanda Opiuni din meniul Instrumente. Selectai tab-ul Vizualizeaz i apoi golii cutia de selectare
Bara de stare de sub Afiare.
Citirea barei de stare. Operaia pe care o executai determin ce informaii apar pe bara de stare.
Aceasta afieaz o scurt descriere a comenzii selectate sau butonul de pe bara de instrumente. Dac alegei
o comand care dureaz câteva momente – de exemplu, salvarea unui document – bara de stare afieaz un
mesaj pentru a face cunoscut c operaia este în curs de execuie.
Când lucrai într-un document putei comuta rapid între vizualizarea normal, vizualizarea paginat i
vizualizarea ierarhizat. Pentru aceasta executai clic pe butonul corespunztor de pe bara de defilare
orizontal ce se afl deasupra barei de stare.
De asemenea bara de stare afieaz informaii despre textul vizibil pe ecran i dac alte câteva
moduri de lucru (de exemplu, scriere peste ceea ce exist) sunt active.
Bara de stare din figura de mai jos conine urmtoarele informaii:
Pagin 8 vi spune c textul vizibil pe ecran este pe pagina 8 a documentului. Acesta este
numrul paginii care va fi imprimat pe pagina curent dac ai numerotat paginile prin utilizarea
comenzii Numere de pagin din meniul Inserare sau ai inclus un numr de pagin într-un antet
sau într-o not de subsol prin utilizarea comenzii Antet i subsol din meniul Vizualizare.
Seciune 1 vi spune c suntei în seciunea 1 a documentului. Putei împri un document
în seciuni prin utilizarea comenzii Întrerupere din meniul Inserare.
8/26 v spune c v aflai în pagina 8 din cele 26 ale documentului. Acest numr de pagin
se bazeaz pe numrul paginii actuale din document, nu pe numrul paginii de imprimat. Dac ai
început numerotarea paginilor de la un numr altul decât 1, acest numr nu se potrivete cu
numrul paginii imprimate.
De asemenea, bara de stare afieaz poziia punctului de inserare în pagin. Aceast informaie
apare numai când textul care conine punctul de inserare este vizibil pe ecran.
La 18,8 cm v spune c punctul de inserare este pe o linie de text la 18,8 cm de la
începutul paginii (msurat de la începutul liniei textului).
Lin. 34 vi spune c punctul de inserare este pe linia 34 de pe pagin. Sunt contorizate
liniile albe, dar nu i liniile dintr-un antet, not de subsol sau not de final.
Col. 1 vi spune c punctul de inserare se afl pe poziia primului caracter din linia unui
text; tab-ul i spaiile sunt socotite drept caractere.
Moduri. Executai dublu clic pe un indicator de mod care activeaz sau dezactiveaz un mod. De
exemplu, încercai clic pe „OVR” pentru a trece în modul scriere peste ceea ce exist, în care fiecare caracter
pe care îl scriei înlocuiete un caracter existent în dreapta punctului de inserare. Când „OVR” este estompat,
modul inserare este activ. În modul de inserare, Word mut textul existent la dreapta pentru a face loc noului
text.
REC Înregistrarea unui macro
TRK Marcarea modificrilor din document
EXT Extinderea seleciei
OVR Modul de editare cu suprascriere
Român (Ro) Indicatorul de limb
Bara de meniu
Meniurile aplicaiei Word sunt:
Fiier: conine opiuni pentru lucrul cu fiiere

document pe care le creeaz i actualizeaz Word. Acestea
pot fi în format Microsoft Word (.doc), Reach Text Format
(.rtf), fiiere text (.txt), fiiere ablon document (.dot), fiiere
create cu alte aplicaii (Word Perfect, Works) sau pentru alte
sisteme (Macintosh) etc.
Editare: conine opiuni pentru operaii de editare (de
modificare a documentelor).
Vizualizare: conine opiuni pentru stabilirea modului
în care se face afiarea în fereastra aplicaiei.
Inserare: conine opiuni pentru inserarea în
documentul activ la poziia punctului de inserare a diferite
entiti (seciuni, note de subsol, antete, grafice, comentarii
etc.).
Formatare: conine opiuni pentru formatarea
textelor i a obiectelor inserate în texte.
Instrumente: conine opiuni pentru întreinerea
Meniul Instrumente
documentului.
Tabel conine opiuni pentru administrarea tabelelor inserate într-un document.
Fereastr: conine opiuni pentru organizarea ferestrelor document ale aplicaiei.
Ajutor ofer asisten interactiv utilizatorului.
Alegerea unei opiuni de pe bara de meniu se poate face i cu ajutorul tastei ALT+ litera subliniat (de
exemplu ALT+ u va afia pe ecran meniul Instrumente). Pentru a selecta o opiune dintr-un meniu Word
indicai-o cu mouse-ul i executai clic. Apare o list derulant de comenzi pe care le putei selecta în acelai
mod.
Pentru a face s dispar meniul de comenzi executai clic oriunde în afara lui sau apsai ESC.
Alegerea comenzilor din meniuri de comenzi rapide

Când selectai anumite elemente din Word – de exemplu un paragraf, un grafic sau un tabel putei
afia un meniu de comenzi rapide. Meniurile de comenzi rapide conin comenzi legate de elementul cu care
lucrai i apar în fereastra document chiar acolo unde se afl punctul de inserare.
Meniu de comenzi rapide Meniu de comenzi rapide

pentru editare i stabilire format text pentru lucrul cu tabele
Pentru a afia un meniu de comenzi rapide poziionai punctul de inserare în textul sau elementul cu
care dorii s lucrai apoi executai clic pe butonul drept al mouse-ului. Când apare meniul executai clic pe un
nume de comand.
Pentru a închide un meniu de comenzi rapide fr s alegei o comand, executai clic oriunde în
afara lui sau apsai Esc.
Utilizarea tastelor pentru comenzi rapide

Putei alegei câteva comenzi prin apsarea tastelor pentru comenzi rapide afiate în meniurile de pe
bara de meniu, aflate la dreapta comenzii. De exemplu CTRL+S pentru a salva un document.
Word furnizeaz, de asemenea, mai multe taste pentru comenzi rapide cât timp lucrai, chiar dac nu
se regsesc în meniuri. De exemplu, putei apsa CTRL+B pentru a aplica formatul aldin textului selectat.
Tastele pentru comenzi rapide se pot obine din Ajutor introducând textul shortcut keys (taste de comenzi
rapide) în caseta Search.
Anularea i Repetarea comenzilor

Word înregistreaz modificrile de editare sau stabilire formate pe care le facei. Dac v rzgândii
sau facei o greeal, de obicei putei anula ultimele aciuni realizate. De asemenea, putei „reface” o aciune
pe care ai anulat-o. Pentru aceasta utilizai butoanele Anulare i Refacere de pe bara de instrumente
Standard.
Când este disponibil putei utiliza comanda Repetare din meniul Editare pentru a repeta ultima
comand selectat, inclusiv orice opiune pe care ai modificat-o într-o cutie de dialog. De exemplu, dac ai
aplicat un format complex unui text, putei selecta alt text i putei alegei comanda Repetare pentru a aplica
acelai format într-un singur pas.
Clic pe butonul Anuleaz pentru a anula ultima aciune. Clic pe sgeata orientat în jos de lâng butoane pentru a
Clic pe butonul Reface pentru a reface ultima aciune selectat. selecta anularea sau refacerea mai multor aciuni.
Barele de defilare
Word pune la dispoziie dou bare de derulare pentru defilarea în cadrul documentului atât pe linie
(bara de derulare vertical) cât i pe coloan (bara de derulare orizontal).
Ambele bare pot fi ascunse sau afiate prin intermediul comutatorilor Bar de defilare pe vertical i
Bar de defilare pe orizontal din caseta Opiuni (eticheta de selecie Afiare) a meniului Instrumente.
În funcie de poziia punctului de inserare documentul se
poate parcurge spre început sau sfârit. Folosii sgeile duble
albastre pentru parcurgerea documentului pagin cu pagin:
- Pagina anterioar: salt la pagina anterioar poziiei
punctului de inserare
- Pagina urmtoare: defileaz documentul o pagin
în jos.
Un element nou adus de aplicaia Word XP este
prezena, pe bara de defilare vertical, în colul din dreapta jos,
între sgeile duble pentru defilarea prin document pagin cu
pagin, a butonului Selectare Obiect dup care se face
rsfoirea.
Printr-un clic pe acest buton se afieaz o caset-meniu,
din care putei alegei elementul dup care se face parcurgerea
documentului: pagin, not de subsol, comentariu, seciune,
grafic, tabel etc. De asemenea permite operaiile de cutare i
înlocuire în document (comenzile Salt La, Gsire i Înlocuire).
Utilizarea casetelor de dialog

Multe comenzi din Word necesit informaii suplimentare înainte de a fi executate. Aceste informaii
sunt introduse prin intermediul casetelor de dialog. O caset de dialog este ca o mini-fereastr în interiorul
ferestrei document. Fiecare caset de dialog este diferit i poate conine câteva sau chiar toate opiunile
urmtoare:
Barele de derulare sunt folosite pentru a te deplasa înainte sau înapoi într-o list.
Un buton de opiune este un buton mic i rotund, pe care îl utilizai pentru a alege un articol
dintr-un grup de opiuni. Un punct negru într-un buton de opiune indic faptul c opiunea este
selectat.
O csu de validare este o micu caset ptrat pe care o folosii pentru a valida o opiune. Un
X într-o csu de validare indic faptul c opiunea este selectat.
O caset de text este o caset dreptunghiular în care putei introduce un text. Dac execuai
clic în interiorul casetei, cursorul mouse-ului ia forma indicatorului de scriere. Unele casete de text
prezint bare de derulare pe lâng ele. Folosii sgeile pentru a derula o list de opiuni i pe
urm alegei un articol pentru a fi introdus în caseta de text.
O caset de liste afieaz o list de opiuni din care putei selecta un articol. Dac lista este
lung vor aprea automat bare de derulare.
Un buton de comand este un buton care execut o comand sau realizeaz o aciune. Dac
numele de pe butonul de comand este urmat de puncte de suspensie (...), atunci acel buton
deschide o alt caset de dialog. Aproape toate casetele de dialog au un buton de comand pe
care scrie OK. Executai clic pe butonul OK (sau apsai tasta Enter, dac butonul este încadrat
într-un chenar negru) pentru a determina aplicaia s materializeze seleciile pe care le-ai fcut.
Dac v rzgândii în privina seleciilor operate în caseta de dialog, executai clic pe butonul
Revocare (sau apsai tasta ESC).
Etichetele de selecie apar în partea de sus a unei casete de dialog atunci când aceasta prezint
mai mult decât un singur subiect care s solicite informaii suplimentare. Executai clic pe o
etichet, pentru a afia opiunile legate de subiectul respectiv.
Casetele de examinare afieaz mostre ale modului în care va arta documentul dvs. utilizând
seleciile curente din caseta de dialog.
Butoanele de incrementare/decrementare permit modificarea valorii unei opiuni prin mrirea
sau micorarea acesteia.
Etichete de
selecie
Caset de listare Bare de

derulare
Caset de text
Csu de validare
Caseta de
examinare
Caseta de dialog Font din meniul Format
Butoane de
incrementare/
decrementare
Caset de text
Butoane de opiune
Buton de comand
Caseta de dialog Tabs din meniul Format

Dei este mai uor s utilizai mouse-ul cât timp lucrai într-o cutie de dialog putei, de asemenea,
selecta opiunile sau completa informaiile folosind tastatura. De exemplu, pentru a v deplasa de la o opiune
la alta în cadrul unei casete de dialog apsai tasta Tab. Pentru a selecta o opiune executai clic pe ea sau
apsai tasta Alt+litera subliniat în numele opiunii. Pentru a executa comanda selectai OK sau apsai
Enter dac butonul OK are marginile încadrate cu o linie mai groas. Pentru a dezactiva o caset de dialog de
pe ecran fr a executa comanda selectai Revocare sau apsai tasta Esc.
Alte casete de dialog, cum ar fi cutia de dialog Corectare ortografic i gramatical, rmân
deschise cât timp lucrai într-un document astfel încât s putei repeta o operaie de mai multe ori.
Tastare uniti de msur în cutii de dialog. Când tastai numere într-o caset de dialog, Word-ul
utilizeaz unitile de msur specificate în cutia de dialog Opiuni a meniului Instrumente. De exemplu, dac
unitatea de msur standard este inch i scriei .25 în cutia Indentare la stânga din caseta de dialog Paragraf
(din meniul Format), Word indenteaz paragraful cu 0.25 inch. Pentru a schimba unitatea standard de
msur, alegei comanda Opiuni din meniul Instrumente i apoi selectai eticheta General. În cutia Uniti
de msur selectai unitatea dorit.
Dac dorii s specificai o unitate diferit pentru o anumit opiune, nu tergei unitatea de msur.
Doar introducei una din urmtoarele abrevieri dup numr. Nu trebuie s lsai un spaiu între numr i
msur.
Pentru a specifica Introducei Exemplu Conversie

Centimetrii cm 3 cm 2,54 cm=1 in
Inch in sau “ 24 in 1 in=72pt=6pi
Linii li 2 li 1li=1/6in=12pt
Picas (Cicero) pi 1.2 pi 1pi=12pt=1/6in
Puncte pt 6 pt 1li=1/6in=12pt
Obinerea asistenei
Word v pune la dispoziie un instrument de referin interactiv complet, un sistem de asisten
permanent, extensiv i în context, ceea ce înseamn c putei obine ajutor în orice moment dorii s aflai
informaii referitoare la aproape orice subiect. În Word Ajutor reprezint, de fapt, un program separat, la care
putei avea accesul în cel puin trei moduri diferite:
Utilizând sistemul de asisten general pentru a
gsi un anumit subiect.
Utilizând sistemul de asisten în context.
Utilizând indicatorul de asisten (Asistent
Office).
Meniul Ajutor asigur o cale de acces spre facilitile

de asisten. Putei alegei una dintre comenzile care
lanseaz programul Ajutor i afia o list de subiecte sau
putei trece în revist exemple i demonstraii, putei rula o
scurt prezentare referitoare la utilizarea programului Word
sau afia sfaturi.
Putei obine, de asemenea, asisten cu privire la aciunea curent sau la un ecran curent fr a mai
apela meniul Ajutor, folosind una din urmtoarele metode:
Pentru a lansa programul Ajutor i pentru a afia informaii de asisten software în context, apsai
F1. Dac apare o caset de dialog, executai clic pe butonul comenzii Help (care schimb forma
indicatorului de mouse) iar apoi executai clic pe zona de ecran pentru care dorii s se afieze informaii
suplimentare.
Pentru a obine informaii urmai paii:

1. Executai clic pe butonul Ajutor pentru Microsoft Word de pe bara de unelte Standard
2. Putei s introducei o întrebare în caseta Search (Cutare) i s executai clic pe butonul List
Topics pentru a determina asistentul s caute subiectele care rspund cel mai bine întrebrii dvs.
Gsirea unui subiect în sistemul de asisten

Dac avei nevoie de informaii generale despre utilizarea programului Word sau dac nu suntei prea
sigur asupra naturii informaiilor pe care dorii s le obinei, putei utiliza cuprinsul meniului Help: Contents.
Utilizarea cuprinsului
din meniul Help
Pentru a afia cuprinsul,

selectai eticheta Contents din
fereastra Microsoft Word Help.
Observaie: Putei afia rapid

informaiile legate de orice subiect
subliniat prin intermediul simplei lui indicri
i a unei executri de clic. Când indicai
subiectul, indicatorul se transform într-o
mân având degetul arttor întins,
indicând faptul c sunt puse la dispoziia
dvs. informaii suplimentare..
Dac apar probleme …
Nu toate subiectele din index conduc automat la
informaii suplimentare. Atunci când indicai un subiect i
indicatorul mouse-ului se transform într-o mân,
înseamn c informaiile v stau la dispoziie. Dac
indicatorul mouse-ului nu îi schimb forma atunci trebuie
s alegei un alt subiect.
Activarea funciei de Ajutor
În cazul în care asistentul nu apare undeva pe ecran, acesta poate fi totui activat prin apsarea tastei
F1. Funcia ajutor apare ca un mic desen animat (o agraf de birou ce-i schimb tot timpul forma, denumit
Clippit).
Apare o caset în care avei posibilitatea s deschidei
aplicaia Ajutorul pentru Microsoft Word executând un clic pe
„Vedei o list complet de termeni de Ajutor”. Un clic pe
Opiuni duce la deschiderea unei ferestre Asistent Office.
În registrul Galerie al acestei ferestre pot fi modificate
pictogramele animate prin folosirea opiunilor Urmtorul i
Înapoi.
Caseta Asistentului Office

Un clic dreapta al mouse-ului pe pictograma animat deschide
un meniu de context prin care pot fi adaptate diferite opiuni
(ascundere asistent, animare, schimbarea pictogramei).
Pentru animarea asistentului v stau la dispoziie pictogramele
de mai jos. Pictograma aferent Asistentului poate fi mutat, dup
bunul plac, oriunde pe ecranul monitorului. Pentru aceasta, este
suficient s tragei pictograma, inând apsat butonul stâng al
mouse-ului i eliberându-l când iconia a ajuns în poziia dorit.
Reprezentri grafice ale asistentului pachetului de aplicaii integrat Office XP

Sfat. Atunci când difuzoarele calculatorului sunt deschise, Asistentul poate fi i auzit.
Vizualizarea unui document în diferite moduri

Word ofer câteva moduri de vizualizare a unui document: vizualizare normal, vizualizare
ierarhizat, vizualizare paginat, vizualizare înaintea imprimrii, vizualizare ecran complet, vizualizare aspect
pagin web etc.
Suplimentar, putei mri o parte a unui document pentru a

obine o vizualizare mrit. Dac dorii s vedei numai documentul pe
ecran (fr rigle, bare de instrumente sau alte elemente) folosii
facilitatea de „ecran complet”. Dac vrei s vedei anumite pri ale
aceluiai document „împrii” fereastra.
Vizualizare normal: pentru tastare i editare
Vizualizarea normal (implicit în Word) prezint o versiune
simplificat a documentului. Aceasta este cea mai bun vizualizare
pentru tastare, editare, stabilire format text i pentru deplasare în
document. Pentru a trece la vizualizarea normal, executai clic pe
butonul Vizualizare normal de pe bara de defilare pe orizontal sau
alegei comanda Normal din meniul Vizualizare.
Butonul Vizualizare normal Documentul este afiat ca o coloan neîntrerupt în care apar
textele, obiectele, tabelele. Caracterele sunt afiate pe ecran în forma
în care vor fi tiprite la imprimant. Pentru a folosi întregul spaiu de
lucru a ferestrei, unele elemente nu sunt afiate, ca antet, subsol, rigl
vertical, margini etc.
Vizualizarea electronic permite vizualizarea unui document
în varianta de pagin Web. Acest mod îl putei utiliza atunci când, de
exemplu, trebuie s inei un discurs în faa unei audiene, v prezentai
informaiile prin intermediul unui proiector (retro, video) sau dorii s
punei documentul pe un site Web. Programul Word înfoar textul
astfel încât s încap în fereastr, prezint fundalurile i plaseaz
Butonul Vizualizare cu aspect pagin
Web
graficele pe ecran în acelai mod în care vor aprea într-un browser.
Pentru a trece la vizualizarea electronic, executai clic pe
butonul Vizualizare cu aspect pagin Web de pe bara de defilare pe
orizontal sau alegei comanda Aspect pagin Web din meniul
Vizualizare.
Vizualizare paginat: pentru stabilirea paginii „imprimabile”
Vizualizarea paginat este de tip WYSIWYG (What You See Is
What You Get – Ceea ce vezi este ceea ce obii) cu care putei vedea modul
în care elemente, cum ar fi ilustraiile, vor fi poziionate pe pagina imprimat.
Aceast vizualizare este, de obicei, util pentru verificarea aspectului final al
documentului, dar poate încetini editarea i defilarea. Pentru a trece la
Butonul Aspect pagin imprimat vizualizarea paginat, executai clic pe butonul Aspect pagin imprimat
de pe bara de defilare pe orizontal sau alegei comanda Aspect pagin
imprimat din meniul Vizualizare.
Vizualizare schiat: pentru ierarhizarea i organizarea unui
document. În vizualizarea ierarhizat putei restrânge un document pentru a
vedea numai titlurile de paragraf sau îl putei extinde pentru a vedea întregul
document. Aceast vizualizare uureaz defilarea sau deplasarea textului pe
o distan mare sau schimbarea ierarhiei termenilor. Pentru a trece la
vizualizarea ierarhizat executai clic pe butonul Vizualizare schiat de pe
Butonul Vizualizare schiat bara de defilare pe orizontal sau alegei comanda Schi din meniul
Vizualizare.
Vizualizarea ecran complet: pentru maximizarea spaiului ecran

Pentru a vedea numai un document pe ecran – fr rigle, bare de instrumente i alte elemente –
alegei comanda Ecran complet din meniul Vizualizare. În acest mod de vizualizare putei alege comenzi cu
taste pentru comenzi rapide i putei afia meniuri de comenzi rapide în timp ce lucrai. De asemenea, putei
alege s afiaii elemente cum ar fi bara de defilare pe vertical sau o bar de instrumente. De exemplu,
pentru a afia bara de defilare pe vertical, apsai ALT-U-O pentru a alegei comanda Opiuni din meniul
Instrumente. Selectai tab-ul Vizualizare i apoi marcai cutia de selectare Bar de defilare pe vertical.
Vizualizarea unui document în modul Ecran complet

Pentru a v reîntoarce la vizualizarea anterioar, executai clic pe butonul Închidere ecran complet
aflat (de obicei) în colul din dreapta al ecranului sau apsai Esc. Elementele pe care le selectaii pentru a le
afia sau ascunde în vizualizarea ecran complet nu afecteaz parametrii stabilii pentru alte vizualizri, cum ar
fi vizualizarea normal sau paginat.
Vizualizarea înaintea imprimrii: pentru ajustarea
documentului înainte de imprimare
Aceast arat pagini întregi la o mrime redus, în aa fel
încât putei ajusta macheta documentului înainte de imprimare.
Putei vedea una sau mai multe pagini la un moment dat, micora
sau mri, ajusta margini i putei edita i stabili formatul textului.
Pentru a trece la vizualizarea înaintea imprimrii, executai clic pe
Butonul Vizualizare înaintea imprimrii butonul Vizualizarea înaintea imprimrii de pe bara de
instrumente Standard sau alegei comanda Examinare înaintea
imprimrii din meniul Fiier.
Micorarea/mrirea poriunilor dintr-un

document
Pentru a mri sau micora o parte a unui

document, utilizai cutia Panoramare de pe bara de
instrumente Standard. Executai clic pe sgeat
pentru a selecta procentajul dorit sau introducei
unul în caset.
Pentru alternative suplimentare pentru
micorarea / mrirea unui document, folosii
comanda Panoramare din meniul Vizualizare.
Caseta Panoramare
Se deschide caseta de dialog Panoramare în care putei alegei scara la care dorii s se fac
afiarea în fereastra document activ:
200% - mrete de dou ori textul în fereastra document.
100% - afieaz normal textul în fereastra document.
75% - micoreaz afiarea la un procent de 75% din normal.
Lime pagin - micoreaz sau mrete afiarea astfel încât s vedei marginile din dreapta i
din stânga ale documentului fa de pagina fizic.
Pagin întreag - micoreaz afiarea astfel încât s putei vedea întreaga pagin.
Multe pagini - afieaz mai multe pagini din document. Pentru a stabili numrul de pagini
executai clic pe pictograma monitorului. Se va deschide o caset cu mai multe pagini. Deplasai
mouse-ul în aceast caset i selectai numrul de pagini care dorii s fie afiate.
Procent - mrete sau micoreaz textul cu un procent pe care îl vei scrie în zona de editare.
În zona Examinare putei s previzualizai aspectul ferestrei document la scara aleas.
Lucrul cu mai multe ferestre de document deschise simultan

În Word putei deschide mai multe documente simultan, fiecare dintre ele în propria Iui fereastr.
Deschiderea simultan a mai multor documente faciliteaz copierea i mutarea textului dintr-un document în
altul sau consultarea informaiilor dintr-un document în timp ce lucrai la altul. Câteva dintre modurile în care
putei lucra cu mai multe ferestre de document deschise simultan sunt urmtoarele:
Putei lucra cu documente diferite, plasate în ferestre diferite, de dimensiuni maxime.
Putei lucra cu copii ale aceluiai document, plasate în ferestre diferite, de dimensiuni maxime.
Putei împri o fereastr în pri mai mici - numite panouri care pot fi afiate simultan pe ecran.
Putei muta sau copia un text dintr-o fereastr sau panou în altele.
Pentru a deschide mai multe ferestre de document simultan, parcurgei urmtoarele etape:
1. Selectai Fiier-Deschidere, pentru a deschide primul document.
2. Fr a închide primul document, selectai din nou Fiier-Deschidere, pentru a deschide
un alt document sau Fiier-Nou pentru a crea un nou document. Word deschide a doua
fereastr de document deasupra primei.
3. Continuai s deschidei sau s creai documente pân când avei deschise pe ecran
toate documentele de care avei nevoie sau pân când depii memoria disponibil.
Pentru a închide o fereastr, selectai Închidere din meniul de control sau executai dublu clic pe
csua meniului de control. Nu conteaz câte ferestre sunt deschise, putei lucra doar într-una la un moment
dat, i anume în fereastra activ. În mod prestabilit, fereastra activ este maximizat pentru a umple tot
ecranul; toate celelalte ferestre deschise sunt ascunse în spatele ei.
Pentru a aranja ferestrele deschise pe ecran astfel încât s nu fie toate ascunse în spatele ferestrei
active, selectai Fereastr-Aranjare total. Word aranjeaz fiecare fereastr deschis pentru a aprea toate
pe ecran.
Dac selectaii Fereastr-Aranjare total atunci când avei multe documente deschise, fiecare fereastr va fi foarte mic.
Deoarece este dificil s lucrai într-o fereastr foarte mic, folosii mai bine opiunea Aranjare total doar atunci când avei dou sau
cel mult trei documente deschise.
Lucrul cu un document în dou panouri

Dei nu putei lucra decât cu un document la un moment dat, putei împri documentul activ în dou
panouri. Având documentul activ împrit, putei lucra simultan în zone diferite ale aceluiai document. Acest
lucru este util atunci când suntei nevoit s v mutai sau s copiai un text dintr-un loc în altul în cadrul unui
document de mari dimensiuni.
Pentru a împri documentul activ în dou panouri, parcurgei urmtoarele etape:
1. Selectai Fereastr-Scindare. Va aprea o bar vertical în fereastra documentului.
2. Tragei bara în sus sau în jos pân când panourile au dimensiunile dorite.
3. Executai clic.
Pentru a activa un panou executai clic pe el. Pentru a reveni la fereastra cu un singur panou, selectai
Fereastr-Eliminare scindare. Utilizând mouse-ul putei împri documentul activ în panouri folosind csua
de delimitare.
Pentru a utiliza csua de delimitare, vei efectua urmtoarele operaii:
Executai dublu clic pe csua de delimitare pentru a împri zona de text în dou panouri egale.
Deplasai csua de delimitare pentru a împri zona de text în panouri inegale. Elibererai butonul
mouse-ului atunci când panourile au dimensiunea dorit de dvs.
Pentru a schimba dimensiunea panourilor, tragei csua de delimitare în sus sau în jos.
Pentru a reveni la fereastra cu un singur panou, executai din nou dublu clic pe csua de
delimitare.
Lucrul cu un document în mai multe ferestre

Dac avei nevoie s vedei dou pri diferite ale aceluiai document, dar poriunea de text pe care
dorii s o vedei nu încape într-un panou, putei afia documentul activ în dou ferestre. Modificrile pe care le
operaii într-una dintre ferestre sunt reflectate i în cealalt, dar deplasarea în cadrul fiecrei ferestre este
independent.
Pentru a v întoarce la lucrul într-o singur fereastr închidei una din ele.
Pentru a deschide un document în mai multe ferestre parcurgei aceste etape:

1. Deschidei documentul. Dac acesta nu este activ, executai clic pe el sau selectai-l din
meniul Fereastr pentru a-l activa.
2. Selectai Fereastr-Fereastr nou.
Word deschide documentul în alt fereastr. Pentru a face diferena între cele dou ferestre, Word
adaug un numr la numele documentului din bara de titlu. În primul document se adaug doua puncte (:) i
cifra 1. În al doilea document, se adaug dou puncte (:) i cifra 2 .a.m.d.
Ieirea din Word

Pentru a iei din Word XP alegei Fiier-Ieire.
Dac ai fcut modificri într-un document va aprea o caset coninând un mesaj prin care suntei
întrebat dac dorii s salvai modificrile efectuate. Alegei Da pentru a salva modificrile i a iei din
program, Nu pentru a iei din program fr a salva sau Revocare pentru a continua s lucrai în Word.
Caset de confirmare la închiderea ferestrei de aplicaie Word

Iat alte câteva modaliti de a prsi aplicaia:
Clic pe butonul Close de pe bara de titlu a aplicaiei Microsoft Word.
Apsai Alt, apoi F i, în final, I.
Executai dublu clic pe pictograma meniului de control – adic pe W-ul
de la captul din stânga al barei de titlu a ferestrei aplicaiei etc.

Pentru
Lansarea programului Word Alegei opiunea Microsoft Word din meniul Programs
Deschiderea unui meniu în Word Indicai numele meniului i executai clic
Alegerea unei comenzi din Word Indicai numele comenzii i executai clic
Utilizarea unui buton Indicai pictograma butonului i executai clic
Gsirea unui subiect din Ajutor Alegei Ajutor-Ajutor pentru Microsoft Word i apoi subiectul
Obinerea asistenei în context Apsai F1
Deschiderea mai multor copii ale Selectai Fereastr-Fereastr nou.
documentului activ
A scinda ferestre Alegei Fereastr-Scindare
Ieirea din Word Alegei Fiier-Ieire
Întrebri de control:
1. Unde se gsesc bara de titlu, bara de meniu i bara de instrumente? Dar bara de stare?
2. Ce este meniul de comenzi rapide? La ce v este util?
3. Ce informaii sunt afiate în bara de stare?
4. Ce sunt riglele? Unde sunt afiate? La ce v folosesc?
5. Completai tabelul:
Mod de vizualizare Pentru afiarea lui se folosete: Se folosete

Opiune de meniu Buton Combinaii de taste atunci când:
6. De ce este util s vizualizai documentul înainte de tiprire?

7. Ce operaii putei executa în modul de previzualizare a documentului?
8. Putei executa corectur în document în modul de previzualizare? Cum?
Lucru individual – exerciii practice
Exerciiul 1: Exerciiul 2:
1. Cutai comanda Simbol … din meniu 1. Lansai programul Word.
2. Cutai comanda Opiuni Autocorecie … din 2. Folosii asistentul pentru a afia informaii despre
meniu utilizarea meniurilor.
3. Cutai intrarea din meniu Borduri i umbrire… 3. Cutai informaii suplimentare referitoare la
4. Pornii funcia Ajutor pentru Word. ieirea din Word.
5. Solicitai funcia Ajutor cu informaii despre 4. Întoarcei-v în ecranul Word.
„inserare text!. 5. Folosii indexul din Ajutor pentru a afia
6. Închidei fereastra funciei Ajutor. informaii referitoare la bara de stare.
7. Mutai Asistentul în alt loc al ecranului. 6. Prsii aplicaia.
8. Adugai bara de instrumente Desenare.
9. Îndeprtai bara de instrumente Desenare.
Exerciiul 3: Exerciiul 4:
1. Lansai în execuie Word. 1. Afiai documentul în modul Aspect pagin web.
2. Identificai elementele caracteristice ale ferestrei 2. Schimbai panoramarea la 200%.
document. Ce bare cu instrumente sunt afiate? 3. Schimbai coeficientul de panoramare în Lime
3. Renunai la afiarea barei de stare. Reafiai pagin.
bara de stare. Identificai butoanele de pe bara de 4. Optai apoi pentru Vizualizare normal.
stare. 5. Mrii coeficientul de panoramare la 75% folosind
4. Renunai la afiarea barelor de derulare. meniul.
Reafiai barele de defilare. Identificai butoanele 6. Revenii la vizualizarea Aspect pagin
pe care le putei folosi pentru deplasarea în imprimat prin utilizarea butonului
document. corespunztor.
5. Renunai la afiarea riglelor. Reafiai riglele. 7. Închidei aplicaia prin meniul de comenzi control.
Identific marcajele de pe rigla orizontal.
6. Afiai pe ecran bara pentru borduri, bara cu
instrumente pentru desen i bara pentru
navigarea pe Internet. Apoi pstrai pe ecran
numai barele de unelte Standard i Formatare.
7. Alegei ca unitate de msur punctul. Ce
reprezint valorile afiate pe rigle? Alegei ca
unitate de msur centimetrul.
8. Prsii aplicaia.
II. LUCRUL CU DOCUMENTE
În Word putei crea mai multe tipuri diferite de documente, de la simple scrisori, referate, proiecte i
pân la rapoarte complexe. În aceast lecie vei înva cum s creai un document prin alegerea unui ablon,
un stil de scriere i tastarea textului. Vei mai înva, de asemenea, cum s modificai modul în care apare
documentul dvs. pe ecran, cum s-l salvai pentru a-l utiliza ulterior, cum s-l tiprii i s-l închidei.
Obiective
În aceast lecie vei înva s efectuai urmtoarele operaii:
S creai un document nou.
S deschidei un document existent.
S utilizai abloane i asisteni.
S introducei text în document.
S folosii stiluri.
S selectai, s mutai i s copiai text.
S corectai greeli.
S inserai data i ora curent i simboluri speciale.
S salvai, s tiprii i s închidei documente.
Crearea unui document nou

Putei crea un document pornind de la zero, putei utiliza un asistent sau un ablon.
Programul Word afieaz în bara de titlu a ferestrei de aplicaie Document1,
atunci când Word este lansat în execuie pentru prima oar.

Dac dorii s creai un document care utilizeaz un ablon1 diferit sau nu de cel implicit putei folosi
comanda Fiier-Nou sau dac ai introdus textul în Document1 i dorii s începei un nou document putei
folosi fie combinaia de taste CTRL+N (a), fie s facei clic pe butonul Nou (b) de pe bara de unelte Standard.
a) Meniul Fiier b) Bara de unelte Standard
Observaie. Dac introducei text în Document1 i apoi deschidei un nou document, Word va denumi noul document
Document2. Fiecare document nou va fi numerotat succesiv. Numrul de documente pe care le putei deschide este limitat doar de
capacitatea de memorie a calculatorului.
Dac dorii s folosii meniul pentru a deschide un document nou selectai Fiier-Nou. Va aprea
panoul de activiti.

Dac selectai butonul Nou de pe bara de instrumente Standard, caseta de dialog Nou nu va aprea. Word va crea
automat un document nou utilizând ablonul prestabilit curent Document necompletat.
1 Un ablon este un document Word predefinit, ce conine definiii de stiluri, de macrocomenzi sau text. abloanele reprezint instrumente ideale
pentru formulare, cum ar fi facturile, ofertele periodice de produse, pagina de prezentare a unui fax, rapoartele periodice etc. Un ablon se creeaz
ca orice document obinuit. Pentru aceasta alegei opiunea Salvare ca din meniul Fiier. În zona Tip fiier selectai opiunea ablon document
i introducei un nume în caseta Nume fiier. Fiierele ablon primesc extensia .dot i sunt salvate automat în directorul \Microsoft
Office\TEMPLATES.
Dac tii ce tip de document vrei s creai dar nu tii sigur cum s începei, din caseta Nou selectai
un ablon sau un asistent pentru ajutorul pas cu pas în crearea unui document.
Panoul de activiti
Folosirea abloanelor
Aa cum ai citit în nota de la pagina anterioar, un ablon este un model care include informaiile,
formatarea i alte elemente folosite într-un anumit tip de document. Dac nu specificai nimic altceva, toate
noile documente din Word se bazeaz pe ablonul Document necompletat. Word mai include îns câteva
abloane pe care le putei folosi ca atare sau într-o form modificat; în plus, v putei crea propriile abloane.
În cadrul procesului de instalare a pachetului Microsoft Office, o serie de abloane au fost copiate în
Program Files\Microsoft Office\Templates de pe CD-ROM-ul de instalare pe hard-disc. Pentru a previzualiza
aceste abloane, urmai paii de mai jos:
Lucrul cu documente - 23
1. La intrarea în Word verificai dac sunt afiate rigla orizontal i caracterele neimprimabile
(executai clic pe butonul Afiare/Ascundere ) de pe bara de unelte

Standard.
2. Alegei Fiier-Nou (s-ar putea ca abloanele instalate pe calculatorul nostru s nu coincid cu
cele de pe staia de lucru pe care lucrai sau s-ar putea ca numrul de etichete din figura de mai
jos s fie diferit). Alegei abloane generale din seciunea Nou din ablon. Word împarte
abloanele pe categorii, reprezentate în seciunea prin etichetele din partea superioar a casetei
de dialog abloane. Selecia implicit (care este disponibil chiar dac celelalte abloane nu au
fost instalate) este Document necompletat din cadrul etichetei General. Exist abloane
predefinite pentru:
Birotic: scrisori (Contemporary Letter, Elegant Letter etc.) i faxuri (Elegant Fax,
Professional Fax) în seciunea Scrisori&Faxuri, circulare (Elegant Memo, Professional
Memo etc.) în Memorii i rapoarte (Contemporary Report, Elegant Report, Professional
Report) în Rapoarte;
Publicaii: brouri, comunicate de pres, ziare;
Alte activiti: curriculum vitae, planificarea activitilor, afaceri – garanie (Alte
documente);
Îmbinare coresponden pentru corespondena personalizat;
Publicaii pe Web: abloane pentru construirea de Pagini Web.
3. Executai clic pe eticheta Scrisori&Faxuri i apoi pe opiunea Fax Wizard. Uitai-v în caseta
Examinare pentru a vedea o previzualizare a articolului selectat.
4. Alegei diferite abloane din seciunea Scrisori&Faxuri i apoi trecei la alte etichete. abloanele
pe care le trecei în revist stau la baza majoritii documentelor uzuale de afaceri.
5. Când ai terminat din etichetele de selecie pentru abloane (General, Scrisori&Faxuri, Memorii,
Alte documente etc.) executai clic pe Memorii, apoi clic pe Professional Memo (Raport
profesional). Asigurai-v c opiunea Document din zona Creare este activ i apsai tasta
Enter sau selectai OK pentru a deschide un nou document bazat pe ablonul pus în eviden.
Documentul se va deschide pe ecran (vezi figura de mai jos).
Dup cum vedei, toate elementele comune oricrui raport apar sub form de câmpuri incluse între
paranteze drepte iar aplicaia Word a introdus data curent (folosind data memorat în calculator).
Documentul se poate completa cu propriile informaii, salva i tipri.
Folosirea asistenilor („vrjitorilor”)

Vrjitorii sau aplicaiile Wizard sunt utilitare încorporate în toate aplicaiile Microsoft Office pentru a v
ajuta s realizai anumite operaii. Au, în general, acelai mod de lucru, indiferent de operaie sau de aplicaie.
Constau dintr-o serie de casete de dialog care v solicit anumite informaii sau v ofer mai multe opiuni din
care s alegei. Putei s trecei de la o caset la alta executând clic pe butonul Next (Urmtoarea) i s
revenii la caseta anterioar executând clic pe butonul Back (Anterioara). Printr-un clic pe Cancel (Revocare)
putei anula întreaga procedur. La fel ca i la abloane exist proceduri asistent pentru birotic, circulare,
faxuri, afaceri, ziare, curriculum vitae etc.
Când creai un document nou pe baza unui asistent, aspectul i coninutul documentului vor depinde
de rspunsurile pe care le dai la întrebrile adresate prin intermediul casetelor de dialog. Haidei s vedem ce
face vrjitorul Fax Wizards pentru a crea un mesaj fax.
Chiar dac nu tii înc s salvai, nu-i
nimic, urmai doar paii care vi se cer.
1. Alegei comanda Fiier-Nou.
Executai clic pe abloane generale.
Din caseta de dialog abloane alegei
eticheta Scrisori&Faxuri i apoi dublu
clic pe Fax Wizard pentru a afia
prima caset de dialog a aplicaiei
wizard.
2. Executai clic pe Next pentru a afia
cea de-a doua caset de dialog.
Pasul 1-2
3. Asigurai-v c este selectat opiunea

Just a cover sheet with a note (Doar o
fil de început cu o not) i apoi executai
clic pe Next pentru a afia cea de a treia
caset de dialog a vrjitorului.
Pasul 3
4. Selectai a treia opiune pentru a putea

tipri documentul (imprimanta implicit pe
care am lucrat este o matriceal cu 24 de
ace - EPSON LQ) i a-l putea trimite de la
un aparat de fax separat. Apoi executai
clic pe butonul Next pentru a trece la
urmtoarea caset de dialog.
Pasul 4
Am presupus c suntem plecai din
localitate i am avut de transmis anumite date
secretarei noastre, d-na Mioara Popa, la
numrul de fax al facultii (490770).
În acest moment putei s selectai
numele destinatarilor i numerele de fax din
agenda personal sau pur i simplu s le
tastai.
Dac Fax Wizard a mai fost folosit

anterior, atunci numele destinatarilor receni apar în
lista derulant.
Pasul 5
6. Având opiunea Professional selectat,

executai clic pe Next pentru a afia
Pasul 6
7. În casetele Name (nume),

Company (societate),
Mailing Address (adresa
potal), Phone (telefon) i
Fax (numrul de fax) apar
informaiile introduse.
Pasul 7
Putei s modificai aceste câmpuri cu propriile informaii. Pur i simplu apsai tasta Tab sau facei
clic cu mouse-ul pentru a poziiona punctul de inserare în caseta dorit.
În final executai clic pe Finish.
pentru a afia documentul de mai jos:

Ar mai trebui s tii c opiunile din Fax Wizard pot fi folosite pentru a trimite acelai fax mai multor
persoane simultan. Completai numele i numerele de fax în pasul 5 (sau folosii Address Book).
Pentru siguran am presupus c vom trimite faxul i la prorectorat i rectorat
Dup ce ai terminat Word afieaz mesajul fax împreun cu bara de instrumente Îmbinare
coresponden.
Numele i numerele introduse sunt acum ceea ce se numete „câmpuri de compunere”.

Pentru a le vizualiza executai clic pe butonul Vizualizare date îmbinate i apoi parcurgei ciclic
faxurile executând clic pe butoanele Înregistrarea urmtoare sau
Înregistrarea anterioar din bara de instrumente Îmbinare coresponden.
Pentru a tipri mesajele fax, executai clic pe butonul Îmbinare pentru imprimant
(vom discuta toate acestea mai detaliat în lecia despre compunerea

corespondenei).
Sfat. Dac dorii s transmitei mesajele fax direct de pe calculator trebuie s avei conectat i activat un modem.
Deschiderea unui document existent

Pentru a modifica un document creat anterior trebuie s-l deschidei mai întâi pe ecran. Pentru
aceasta v putei folosi de: meniuri, bare de instrumente, combinaii de taste, un utilitar de gestiune a fiierelor
etc. Nu le vom parcurge pe toate, ci doar câteva dintre ele.
Deschiderea unui document din meniul Fiier

Word pstreaz evidena ultimelor documente pe care le-ai deschis i le afieaz în partea de jos a
meniului Fiier. Pentru a deschide unul dintre aceste documente, selectai Fiier i apoi selectai numele
documentului.
Sfat. Pentru a schimba numrul documentelor în aceast list, alegei
succesiunea de comenzi Instrumente-Opiuni-General. În cutia Lista
fiierelor recent utilizate tasteaz sau introdu numrul de documente care
dorsuntei s fie afiate la baza meniului Fiier i apoi alegei butonul OK.
Deschiderea unui document folosind comanda

Deschidere
Pentru a deschide un document existent cu ajutorul
comenzii Deschidere parcurgei urmtoarele etape:
1. Alegei Fiier-Deschidere sau executai clic pe butonul
Deschidere de pe bara de unelte Standard
sau apsai combinaia de taste CTRL+O.

În caseta de text Nume fiier, tastai numele documentului pe
care dorii s-l deschidei sau selectai numele acestuia din
lista de fiiere pe care o vedei în zona alb a casetei
Deschidere.
Meniul Fiier 2. Selectai Deschidere.
Observaie: Pentru a deschide rapid documentul executai dublu clic pe numele acestuia.

Dac documentul pe care dorii s-l deschidei nu se afl în aceast list, atunci s-ar putea ca acesta s fie stocat într-un
director diferit, pe o unitate de disc diferit sau s-ar putea s nu aib extensia .DOC .În acest caz verificai cutia Fiiere de tip.
Pentru a vedea toate documentele din directorul curent selectai Toate fiierele.
În Windows, Word listeaz documentele în concordan cu o extensie de nume de fiier. Când selectai un tip de fiier din
Fiiere de tipul Word insereaz extensia corespunztoare din cutia Nume fiier. Putei, de asemenea, tasta una sau mai multe
extensii direct în cutia Nume fiier pentru a vedea o list a documentelor pentru o aplicaie specific. De exemplu, tastai *.doc i
apsai Enter pentru a vedea o list a documentelor Word din directorul curent, tastai *.xls i apsai tasta Enter pentru vedea o list
a fiierelor create în Excel sau chiar *.doc, *.xls pentru a vedea ambele liste simultan.
Citii urmtoarele seciuni pentru a obine informaii referitoare la deschiderea unui document de pe o unitate de disc
diferit sau dintr-un director diferit.
Deschiderea unui document aflat într-o alt unitate de disc sau într-un alt director
Pentru a deschide un fiier stocat într-o alt unitate de disc sau într-un alt director urmai aceste etape:
1. Selectai Fiier-Deschidere. Va aprea caseta de dialog Deschidere.
2. Din lista derulant Privire în selectai unitatea de disc în care este stocat fiierul.
3. În caseta de listare executai dublu clic pe directorul care conine fiierul pe care dorii s-l
deschidei.
4. În caseta în care sunt afiate numele fiierelor, executai dublu clic pe numele fiierului pe care
dorii s-l deschidei.
Caseta comenzii Deschidere din meniul Fiier
Dac apar probleme...

Dac documentul pe care dorii s-l deschidei nu apare în caseta de listare Nume fiier, atunci s-ar putea s fi deschis
catalogul corect, dar alt subdirector. Încercai s executai dublu clic pe numele catalogului pentru a afia o list de subdirectoare.
Apoi selectai numele subdirectorului. De asemenea mai putei folosi comanda Cutare din meniul butonului Instrumente. O dat
activat, în caseta de listare vei vedea structura arborescent a discului curent. Fiierele sunt grupate pe directoare.
Sfat.
Dac stocai cele mai multe documente într-o locaie
particular, este posibil s schimbai folderul pe care Word îl afieaz
când folosii prima dat comenzile Deschidere. Din meniul
Instrumente selectai Opiuni i apoi Amplasare fiiere. În cutia de
dialog executai clic pe butonul Modificare i apoi în noua caset de
dialog Modificare amplasare selectai unitatea de disc i directorul
care dorii s fie implicit i apoi alegei OK. În final, alegei butonul
Închidere din cutia de dialog Opiuni.
Pentru a revedea un document fr a face modificri sau pentru
a deschide un document într-o reea i a-l lsa disponibil altor
utilizatori, deschidei-l doar pentru citire sau deschide o copie a sa.
Folosii pentru aceasta butonul Deschidere i alegei comanda
Deschidere doar în citire sau Deschidere ca o copie
Partajarea documentelor într-o reea

Pentru a deschide sau salva un document într-o reea, trebuie s v conectai la o unitate din reea,
Amplasri în reea, i apoi s selectai unitatea din reea din cutia de dialog.
Introducerea textului în document

Atunci când introducei text, caracterele apar la stânga unei liniue pâlpâitoare, numit punct de
inserare sau cursor. Aceste caractere apar într-un format corespunztor stilurilor asociate ablonului
documentului. Pentru a vedea numele stilului curent, privii caseta Stil de pe bara cu instrumente Formatare.
Putei deplasa punctul de inserare în cadrul documentului prin utilizarea tastaturii sau a mouse-ului.
Observaie. Dac ai selectat un ablon care include text, acesta va apare pe ecran. Utilizai tastele Backspace i modul
Overtype (Suprascriere) pentru a înlocui textul propus cu propriile informaii.
Nu este necesar s apsai tasta Enter atunci când ajungei la sfâritul unui rând. Word are facilitatea
de poziionare automat a cuvintelor, adic textul este deplasat în mod automat la începutul rândului urmtor.
Apsai tasta Enter numai atunci când dorii s începei un nou paragraf.
Dac observai o greeal, aa cum ar fi o eroare de dactilografiere, apsai tasta Backspace pentru
a terge caracterul plasat în stânga punctului de inserare sau tasta Delete pentru a elimina caracterele din
dreapta cursorului. Apsai aceste taste pân când ai ters greeala i apoi introducei de la tastatur textul
corect (alte moduri de rectificare a greelilor sunt discutate mai târziu în seciunea Modificarea unui
document).

Dac apar majuscule atunci când dorii litere mici sau dac apar litere mici atunci când dorii litere mari, înseamn ca ai
apsat din greeal tasta Caps Lock (starea tastei o putei verifica urmrind ledul din partea dreapta a tastaturii). Apsai din nou
aceast tast pentru a dezactiva modul de scriere majuscule Caps Lock i reluai tastarea.
Tastarea textului
Aa cum am vzut anterior, atunci când creai un document în Word este suficient s începei tastarea
lui. Punctul de inserare clipitor arat unde va aprea textul pe care îl introducei.
Pentru a începe un nou paragraf apsai ENTER. Word va continua automat textul pe linia urmtoare.
Observaie. Pentru a trece la linie nou în cadrul aceluiai paragraf apsai SHIFT+ENTER. Word insereaz un caracter
salt la linie nou i mut punctul de inserare la începutul noii linii.
Este bine s tii c atunci când terminai un paragraf, Word insereaz un caracter neimprimabil numit
marcaj de sfârit de paragraf (¶). Pentru a fi afiate toate caracterele neimprimabile executai clic pe butonul
Afiare/Ascundere de pe bara de instrumente Standard. Afiarea acestor caractere (tab, spaii etc.) v
permite s vedei cu uurin dac nu cumva ai tastat un spaiu suplimentar, dac ai tastat spaii în loc de un
caracter tab etc. Aceste caractere nu sunt listate la imprimant, indiferent dac sunt sau nu afiate pe ecranul
monitorului.
Tastarea peste un text existent. Implicit Word mut textul existent la dreapta pe msur ce inserai
noi caractere. Dac preferai ca noul text s îl înlocuiasc pe cel existent, caracter dup caracter, comutai pe
modul de scriere peste ceea ce exist. Pentru aceasta executai dublu clic pe OVR de pe bara de stare
(pentru revenirea la modul inserare repetai operaia).
Deplasarea punctului de inserare i defilarea textului

Pe msur ce tastai Word defileaz documentul pentru a ine punctul de inserare vizibil în fereastr.
Dac dorii inserare în alt parte a documentului, trebuie întâi s deplasai acolo punctul de inserare i apoi s
inserai textul.
Pentru a deplasa punctul de inserare cu ajutorul mouse-ului:
putei folosi barele de defilare din partea dreapt i din partea de jos a ferestrei pentru a afia o
alt parte a documentului. Reinei: defilarea nu mut punctul de inserare!
atunci când suntei gata s introducei text într-o nou locaie a documentului, poziionai
indicatorul mouse-ului i executai clic pentru a fixa punctul de inserare în noua locaie.
Dac barele de defilare nu sunt afiate folosii comanda Instrumente-Opiuni-Vizualizare i apoi
marchai cutiile de selectare Bar de defilare pe vertical i Bar de defilare pe orizontal.
Pentru a defila printr-un document cu mouse-ul executai una din operaiile:

Defila în sus cu o linie
Defila în jos cu o linie
Muta într-o locaie aproximativ din
document
Defila în sus cu un ecran Executai clic deasupra cutiei de defilare din bara de defilare
vertical
Defila în jos cu un ecran Executai clic sub cutia de defilare din bara de defilare vertical
Pentru a muta la editarea anterioar i Executai clic pe sgeile albastre duble de pe bara de defilare:
la cea urmtoare în vizualizarea
paginat
Editarea anterioar i Editarea urmtoare
Defila dreapta, stânga
i
Defila în marginea stâng, dincolo de
zona de text (în vizualizarea normal) SHIFT +
Pentru a deplasa punctul de inserare cu ajutorul tastaturii (asigurai-v c tasta NUMLOCK este
dezactivat) folosii tastele sgei, singure sau în combinaie cu CTRL i SHIFT, aa cum vedei în tabelul de
mai jos:
Cu un caracter la stânga ← La începutul paragrafului anterior CTRL+↑de dou ori

Cu un caracter la dreapta → Cu un ecran în sus PgDown
Cu o linie în sus ↑ Cu un ecran în jos PgUp
Cu o linie în jos ↓ La începutul paginii precedente CTRL+PgUp
Cu un cuvânt la stânga CTRL+← La începutul paginii urmtoare CTRL+PgDown
Cu un cuvânt la dreapta CTRL+→ Pe ultima linie a ecranului ALT+CTRL+PgDown
La sfâritul unei linii END Pe prima linie a ecranului ALT+CTRL+PgUp
La începutul unei linii HOME La sfâritul documentului CTRL+End
La începutul paragrafului curent CTRL+↑ La începutul documentului CTRL+Home
Word memoreaz ultimele locaii în care s-a tastat sau editat un text. Combinaia de taste SHIFT+F5
readuce punctul de inserare în fiecare din locaiile precedente la rând, apoi poziioneaz punctul de inserare în
poziia curent.
Sfat. Pentru a merge la o locaie specific, executai dublu clic pe numrul paginii în bara de stare pentru a afia cutia de
dialog Salt la.
Selectarea textului i a ilustraiilor

În Word trebuie s selectai textul pe care dorii s-l modificai. Putei selecta textul utilizând mouse-ul
sau tastatura. Atunci când selectai un text cu mouse-ul utilizai bara de selecie. Aceasta nu este marcat pe
ecran dar, în cadrul ei, indicatorul mouse-ului se transform într-o sgeat îndreptat în sus i uor spre
dreapta.
Pentru a selecta texte i ilustraii folosind mouse-ul executai una din operaiile urmtoare:
Orice element sau poriune din text Glisai peste textul pe care vrei s-l selectai
Un cuvânt Dublu clic pe cuvânt
O ilustraie Clic pe ilustraie
O linie de text Clic în bara de selectare din stânga liniei
Mai multe linii de text Glisai în bara de selectare din stânga liniilor
O propoziie inei apsat tasta CTRL i clic oriunde în
propoziie
Un paragraf Dublu clic în bara de selectare de lâng paragraf
sau triplu clic oriunde în paragraf
Mai multe paragrafe Glisai în bara de selectare
Un document în întregime Triplu clic în bara de selectare
Un bloc vertical de inei apsat tasta ALT i apoi clic pe butonul
text (excepie într-o celul mouse-ului i glisai
a unui tabel)
Sfat. Putei selecta, de asemenea, texte i ilustraii poziionând punctul de inserare la începutul textului sau al ilustraiei,
inând apsat tasta SHIFT i apoi clic acolo unde dorii s se termine selectarea.
Abandonarea unei selectri. Pentru a anula sau a deselecta un text selectat, executai clic oriunde
în afara zonei selectate sau, dac folosii tastatura, apsai orice tast sgeat.
Selectarea de text sau de grafic utilizând tastatura se bazeaz pe combinaiile de taste utilizate la
deplasarea punctului de inserare cu ajutorul tastaturii inând apsat în plus tasta SHIFT.
Excepie! Pentru a selecta tot documentul apsai CTRL+A.
Modul extindere-selecie poate fi folosit ca o tehnic alternativ de a selecta un text. Plasai punctul
de inserare acolo unde dorii s înceap selecia i activai modul de extindere-selecie apsând tasta F8 sau
executând dublu clic pe butonul EXT de pe bara de stare. Apoi executai clic în locul în care dorii s se
încheie selecia i Word va evidenia în videocontrast tot textul dintre punctul de inserare i locul unde ai
executat clic. Pentru a dezactiva acest mod apsai pur i simplu ESC sau executai din nou dublu clic pe
indicatorul de mod din bara de stare.
Corectarea greelilor
Toi facem greeli. În Word îns este uor s le reparm. Acest program pune la dispoziie mai multe
metode de revenire asupra aciunilor incorecte i de reluare a lor în mod corect. Word v ofer i posibilitatea
corectrii greelilor de ortografie, înainte ca acestea s apar.
tergerea textului
O metod simpl de corectare a greelilor este s le tergei. În lecia „Crearea unui document” ai
învat s apsai tasta Backspace pentru a terge caracterele aflate la stânga punctului de inserare. Word
îns pune la dispoziie multe alte modaliti de tergere a textului.
În cele ce urmeaz v vom prezenta câteva metode obinuite de îndeprtare a textului nedorit:
Pentru a terge caracterul din dreapta punctului de inserare, apsai tasta Delete.
Pentru a terge un text selectat, dup ce l-ai selectat, apsai tasta Delete sau alegei Golire-
Cuprins din meniul Editare.
Pentru a înlocui un text cu altul selectai textul i apoi tastai noul text.
Sfat. Dac nu dorii ca textul selectat s fie înlocuit pe msur ce tastai alegei Instrumente-Opiuni-Editare i apoi golii
cutia Selectare înlocuit prin tastare.
Pentru a modifica literele mari i mici dintr-un text procedai astfel:

1. Selectai textul pe care vrei s-l modificai.
2. Din meniul Format alegei Modificare dup caz.
3. Selectai opiunea dorit i apoi clic pe OK.
Sfat. O metod mai rapid de obinere a aceluiai rezultat este prin selectarea textului pe care vrei s-l modificai urmat
de apsarea tastelor SHIFT+F3 pân când textul ajunge la forma dorit.
Anularea greelilor
Word v ofer posibilitatea de a v rzgândi. Acest program ine minte cele mai recente aciuni pe
care le-ai efectuat i, în cazul în care nu v convin rezultatele, le putei anula, una dup alta.
Pentru a anula cea mai recent aciune alegei Editare-Anulare sau executai clic pe butonul Anulare
de pe bara de unelte Standard.
Dac apar probleme … Dac vedei cuvintele Nu se poate anula în meniu, atunci înseamn c ultima aciune pe care ai
efectuat-o nu poate fi anulat.
Pentru a anula o serie de aciuni selectai Editare-Anulare de câteva ori pân când anulai toate
aciunile, în ordinea invers efecturii lor.
Mai putei proceda astfel:
1. Executai clic pe sgeata de derulare plasat lâng butonul Anulare pe bara de instrumente
Standard. Word afieaz o lista a celor mai recente aciuni care pot fi anulate, dispuse în ordinea
invers efecturii lor.
2. Tragei mouse-ul de-a lungul listei pân când punei în eviden toate aciunile pe care dorii s le
anulai.
3. Eliberai butonul mouse-ului. Word anuleaz aciunile selectate, în ordinea invers efecturii lor.
Refacerea greelilor anulate

Dac, imediat dup ce ai anulat o aciune, v dai seama c aceasta era de fapt corect, putei reface
aciunea pe care tocmai ai anulat-o.
Pentru a reface aciunea cea mai recent anulat selectai Editare-Refacere sau executai clic pe
butonul Refacere de pe bara de unelte Standard.
Dac în meniul Editare nu apare opiunea Refacere înseamn

c ultima dvs. aciune nu a fost anularea unei greeli (Anulare).
Refacere este disponibil doar imediat ce utilizai Anulare.
Pentru a anula o serie de aciuni selectai în mod repetat
Editare-Refacere, pân când refacei toate aciunile în ordinea invers
efecturii lor.
Observaie. Fii atent la tergerea unui marcaj! Un marcaj ¶ indic locul în care se termin un paragraf. Acest marcaj
memoreaz tipul de format pentru textul sau ilustraia din acel paragraf, deci este important s nu-l tergei accidental.
Deplasarea i copierea textului i a ilustraiilor

Putei muta sau copia orice element dintr-un document, indiferent dac acesta este text, ilustraie sau
o component inserat dintr-o alt aplicaie.
Mutare înseamn a elimina (a decupa) textul sau ilustraia selectat dintr-o locaie i de a îl (o)
insera în alta.
Copiere înseamn a face o copie a textului sau ilustraiei selectate i de a-l (o) insera într-o alt
locaie, lsând originalul neschimbat.
În Word putei muta un text din poziia curent într-o nou poziie prin una dintre urmtoarele metode:
Putei utiliza comenzile meniului Editare sau comenzile meniului de comenzi rapide butoanele de pe
bara de unelte Standard sau combinaii de taste pentru a decupa textul din poziia curent, a-l stoca
în memoria temporar (Clipboard) i a-l lipi apoi în noua poziie.
Putei utiliza mouse-ul pentru a trage textul din poziia curent în noua poziie.
Meniul Editare Butoanele Comenzile Decupare, Copiere i Lipire

Comenzile Decupare, Copiere i Decupare, Copiere i din meniul de comenzi rapide
Lipire Lipire
Mutarea textului prin utilizarea comenzilor meniului Editare, a butoanelor sau a tastaturii
Pentru a muta textul folosind comenzile din meniul Editare parcurgei urmtoarele etape:
1. Selectai textul pe care dorii s-l mutai.
2. Selectai Editare-Decupare (sau executai clic pe butonul Decupare sau apsai CTRL+X).
Word va decupa textul selectat din document i-l va plasa în Clipboard.
3. Poziionai punctul de inserare în locul în care dorii s fie plasat textul. Nu uitai s executai
clic cu butonul stâng al mouse-ului pentru a deplasa punctul de inserare în noua poziie.
4. Selectai Editare-Lipire (sau executai clic pe butonul Lipire sau apsai CTRL+V). Word
insereaz textul în noua poziie.
Mutarea textului cu mouse-ul
Exist dou modaliti de a deplasa textul cu ajutorul mouse-ului: prin glisare (metoda rapid) sau cu
butonul drept al mouse-ului.
Pentru a deplasa textul glisând mouse-ul parcurgei paii:
2. Poziionai indicatorul mouse-ului oriunde în cadrul textului selectat. Indicatorul se transform
într-o sgeat având un dreptunghi estompat „agat”.
3. Executai clic i meninei apsat butonul stâng al mouse-ului.
4. Tragei indicatorul mouse-ului în noua poziie.
5. Elibererai butonul mouse-ului. Word va muta textul în noua poziie.
Pentru a utiliza modalitatea rapid, cu butonul drept al mouse-ului parcurgei urmtoarele etape:
1. Selectai textul pe care dorii s-l copiai.
2. Amplasai indicatorul mouse-ului în noua poziie. Nu executai clic pentru a muta punctul de
inserare!
3. Apsai i meninei apsat tasta Ctrl i executai clic pe butonul drept. Word mut textul în
noua poziie.
Observaii:
1. Dac se ine apsat tasta CTRL în timpul glisrii are loc copierea textului dintr-o locaie în alta.
2. Atunci când decupai sau inserai o seciune dintr-un text Word ajusteaz automat spaiile rmase într-o propoziie.
De exemplu, dac tergei un cuvânt înainte de un semn de punctuaie, cum ar fi o virgul sau un punct, Word va
terge toate spaiile dintre cuvântul precedent i semnul de punctuaie. Dac preferai s nu folosii opiunea pentru
tergere i inserare „inteligente” alegei Instrumente-Opiuni-Editare i golii cutia de selectare Utilizare selectare
inteligent a paragrafului.
3. Word poate fi particularizat în aa fel încât prin apsarea tastei INS s fie inserat coninutul Clipboard-ului în loc s
comute în modul scriere peste ceea ce exist. Alegei Instrumente-Opiuni-Editare i marchai cutia de selectare
Utilizarea tastei INS pentru a lipi i apoi OK.
4. Dac inserai din Clipboard în document un material dintr-un alt document Word sau dintr-o alt aplicaie, cum ar fi
Microsoft Excel, mai bine folosii comanda Lipire special în loc de Lipire deoarece ea leag elementul inserat din
Clipboard într-un document Word la elementul original din fiierul surs. Acesta va fi astfel actualizat atunci când
sunt aduse modificri originalului.
5. Dac nu putei folosi editarea prin glisare i fixare pentru c textul selectat nu rmâne selectat atunci când îl indicaii
verificai în meniul Instrumente-Opiuni-Editare cutia de selectare Editare texte prin glisare i fixare.
Copierea textului
În Word putei copia un text dintr-o poziie în alta, utilizând comenzile din meniul Editare sau cele ale
meniului de comenzi rapide, butoanele de pe bara de unelte Standard sau mouse-ul.
Copierea textului prin utilizarea comenzilor meniului Editare
Pentru a copia textul folosind comenzile din meniul Editare, parcurgei urmtoarele etape:
2. Selectai Editare-Copiere. Word va copia textul selectat din document în Clipboard.
Observaie: Atunci când selectai Copiere din meniul Editare, textul selectat nu dispare. Acesta este copiat în Clipboard,
dar rmâne i în poziia lui original.
3. Poziionai punctul de inserare acolo unde dorii s fie plasat textul copiat. Nu uitai s
executai clic cu butonul stâng al mouse-ului pentru a deplasa punctul de inserare din poziia
anterioar.
Observaie: Atunci când deplasai punctul de inserare, textul pe care l-ai selectat pentru a fi copiat nu mai apare scos în
eviden. Nu v speriai! Este în siguran, în Clipboard, pân în momentul în care vei efectua urmtoarea operaie de decupare sau
copiere.
4. Selectai Editare-Lipire. Word copiaz textul în noua poziie.

Observaii:
1. Dup ce copiai textul în Clipboard, îl putei copia în documentul dvs. ori de câte ori dorii. Pur i simplu continuai s
repoziionai punctul de inserare i apoi lipii textul în fiecare poziie nou.
2. Procedai analog atunci când folosii butoanele de pe bara de unelte Standard sau combinaiile de taste CTRL+C
pentru copiere, respectiv CTRL+V pentru inserare.
Copierea textului cu mouse-ul

Pentru a copia un text prin tragere cu mouse-ul, procedai astfel:
într-o sgeat.
3. Apsai i meninei apsat tasta Ctrl, dup care executai clic i meninei apsat butonul
stâng al mouse-ului.
5. Elibererai butonul mouse-ului. Word va copia textul selectat în noua poziie.
Pentru a utiliza modalitatea rapid, cu butonul drept al mouse-ului, parcurgei urmtoarele etape:
2. Amplasai indicatorul mouse-ului în noua poziie. Nu executai clic pentru a muta punctul
de inserare!
3. Apsai i meninei apsate tastele Ctrl+Shift i executai clic pe butonul drept. Word
copiaz textul în noua poziie.
Copierea sau mutarea textului între ferestre de document

Procedurile de copiere i mutare a textului între documente sunt aceleai ca i cele pentru copierea i
mutarea textului în cadrul unui document. Putei utiliza comenzile meniului Editare împreun cu memoria
temporar sau putei utiliza deplasarea cu mouse-ul.
Pentru a utiliza comenzile din meniul Editare în scopul mutrii sau copierii unui text între documente,
urmai aceste etape:
1. Deschidei documentul care conine textul pe care dorii s-l mutai sau s-l copiai (documentul
surs).
2. Deschidei documentul în care dorii s copiai sau s mutai textul (documentul destinaie).
3. Activai documentul surs.
4. Selectai textul.
5. Efectuai una dintre urmtoarele operaiuni:
Pentru a muta textul: Editare-Decupare.
Pentru a copia textul: Editare-Copiere.
6. Activai documentul destinaie i plasai punctul de inserare în locul în care dorii s apar textul.
7. Selectai Editare-Lipire. Word insereaz textul în documentul destinaie.
Pentru a utiliza deplasarea cu mouse-ul în vederea copierii sau mutrii unui text dintr-o fereastr de
document în alta, parcurgei urmtoarele etape:
1. Deschidei documentul care conine textul pe care dorii s-l copiai sau s-l mutai (documentul
surs).
3. Selectai Fereastr-Aranjare total pentru a afia ambele documente pe ecran.
4. Activai documentul surs i selectai textul.
5. Efectuai una dintre urmtoarele operaii:
Pentru a muta textul selectat poziionai punctul de inserare în cadrul acestuia, dup care
executai clic i tragei indicatorul mouse-ului în noua poziie din fereastra documentului
destinaie.
Pentru a copia textul selectat poziionai punctul de inserare în cadrul acestuia, apsai i
meninei apsat tasta Ctrl i executai clic i tragei indicatorul mouse-ului în noua poziie
din fereastra documentului destinaie.
Inserarea datei calendaristice i a orei

Word ine evidena datei curente i a orei prin intermediul ceasului i calendarului încorporate în
calculator. Putei insera automat data calendaristic sau ora într-un document folosind o mulime de formate
disponibile. Acest lucru este util pentru a ti când s–au operat anumite modificri sau pur i simplu pentru a
evita introducerea datei de fiecare dat când reactualizai un document.
Pentru a insera data calendaristic sau ora într-un document, urmai aceste etape:
1. Poziionai punctul de inserare în locul în care dorii s apar aceast informaie în cadrul
documentului. Selectai Inserare-Data i ora.
2. Selectai data calendaristic sau ora dorite dintr-unul din formatele puse la dispoziie în lista
Formate disponibile. Dac marcai opiunea Actualizare automat Word introduce data i
ora ca i câmpuri, adic de fiecare dat când se deschide documentul sau se tiprete,
informaiile calendaristice vor fi actualizate conform datei curente. Selectai OK.
Comanda Data i ora din meniul Inserare
Tastarea simbolurilor: ©, é,TM i altele

În plus fa de literele, numerele i semnele de punctuaie prezente pe tastatur, multe fonturi includ
marcatori i simboluri cum ar fi: £, §, ®, µ , linia de dialog, cratima, ghilimele curbate etc. Multe fonturi pot
conine caractere cu marcaje diacritice (umlauts, tilde i alte accente) – de exemplu: ä, ê, õ, ü, ç etc. Putei
insera aceste simboluri cu ajutorul comenzii Simbol din meniul Inserare sau apsând combinaii de taste
(putei, de asemenea, asocia simboluri utilizate frecvent unor combinaii de taste particularizate). Dac este
necesar s inserai simboluri matematice sau s creai ecuaii atunci folosii Editorul de ecuaii.
Inserarea de simboluri utilizând comanda Simbol

Atunci când selectai comanda Simbol din meniul Inserare cutia de dialog Simbol afieaz
simbolurile disponibile în fontul curent. Dac nu vedei simbolul pe care îl cutai s-ar putea s fie nevoie de
selectarea unui alt tip de font din cutia Font care arat toate tipurile de fonturi instalate pe calculatorul pe care
lucrai.
Pentru a fi afiate toate opiunile putei s selectai fie eticheta Simboluri fie Caractere speciale.
Eticheta de selecie Caractere speciale include caracterele suplimentare, cum ar fi linii de dialog i cratime.
spaii i cratime neseparatoare (aflate între cuvinte care trebuie s rmân pe acelai rând de text), © i ®.
Cutia de dialog Simbol va rmâne deschis pân când alegei butonul Revocare sau butonul Închidere astfel
încât s putei parcurge documentul i s inserai în mod repetat simbolurile fr s fie nevoie s alegei
comanda Simbol de fiecare dat.
Pentru a insera simboluri cu comanda Simbol procedai astfel:

1. Poziionai punctul de inserare în locul în care dorii s introducei simbolul.
2. Din meniu alegei Inserare-Simbol.
3. Selectai fontul dorit.
4. Executai dublu clic pe simbolul dorit. Word insereaz caracterul cu dimensiunea textului care
precede punctul de inserare. Dac nu vedei simbolul pe care îl cutai, încercai s selectaii
un alt font în cutia Font sau s folosii bara de defilare vertical a cutiei de dialog Simbol.
Pentru a vedea o versiune mrit a simbolului în cutia de dialog executai clic pe simbol sau
folosii sgeile pentru a v muta pe el.
5. Pentru a insera un alt simbol poziionai punctul de inserare în text i repetai pasul 4.
6. Atunci când ai terminat alegei butonul Închidere.
Pentru a insera un simbol tastându-i codul caracter procedai astfel:
3. Asigurai-v c tasta NUMLOCK este activ.
4. inei apsat tasta ALT i apoi, folosind tastele numerice din partea dreapta a tastaturii,
tastai 0 (zero) urmat de codul corespunztor (preluat din cutia Simbol).
Dac inserai frecvent un anumit simbol îl putei asocia unei taste de comenzi rapide particularizate.
Stilurile
În general, se poate vorbi de dou tipuri de stiluri2:
stiluri de paragraf, care au efect asupra unui paragraf. Stilurile de paragraf iau în considerare i
elementele referitoare la formatarea paragrafelor, cum ar fi spaierea rândurilor sau indentarea. În
lista de stiluri stilurile de paragraf sunt scrise cu aldine.
stiluri de caracter, care au efect doar asupra unui text selectat.
Aadar, stilurile se utilizeaz pentru a realiza rapid aranjarea în pagin a textului i paragrafelor.
Fiecare ablon este însoit de o foaie de stil care include stilurile tipic utilizate la crearea tipului de document
asociat cu ablonul.
Pentru a selecta un stil parcurgei etapele:
1. Plasai punctul de inserare în locul în care dorii s înceap textul scris în noul stil. Dac este
necesar apsai tasta Enter pentru a începe un nou paragraf.
2. Executai clic pe sgeata de derulare aflat lâng caseta Stil de pe bara de instrumente
Formatare pentru a afia lista Stil.
3. Executai clic pe numele stilului dorit din lista Stil.
2 Mai multe despre stiluri în cartea Grosseck, Gabriela, 2004, „Tehnoredactare computerizat”, Editura Orizonturi Universitare,
Timioara.
Pentru a crea propriul stil de scriere3, procedai astfel:

1. Alegei opiunea Stiluri i formatare din meniul Format. Din caseta de dialog care se
deschide alegei opiunea Stil nou.
2. În caseta Nume introducei numele noului stil pe care îl definii.
3. Executai clic pe butonul Format i alegei opiunea Font.
4. Selectai fontul dorit, dimensiunea, culoarea, apoi executai clic pe butonul OK.
5. Executai clic pe butonul Format i alegei opiunea Paragraf – dac este cazul.
6. Alegei opiunea dorit, apoi executai clic pe butonul OK.
7. Executai clic pe butonul OK (Aplic) i stilul este creat.
Pasul 1. Format-Stiluri i formatare Pasul 2. Stil nou - Nume
Paii 3-4. Butonul Format-Font Paii 5-6. Butonul Format-Paragraf

Crearea unui stil
3 De exemplu pentru formule de adresare i de încheiere în cadrul unei scrisori v propunei s alegei fonul Arial, de dimensiune 12 pt, scris
îngroat, pentru listele de enumerare s folosii Arial, de dimensiune 10, cu o distan de 6 pt. fa de textul de deasupra, iar pentru restul textului
fontul Arial, de dimensiune 14.
Stilurile nou create pot fi folosite în orice document. De asemenea, exist posibilitatea modificrii lor.
Modificarea stilului va duce la modificarea tuturor poriunilor de text scrise cu acest stil. Pentru modificarea
unui stil, în caseta de dialog Stiluri i formatare alegei stilul pe care dorii s-l modificai, dup care executai
clic pe butonul Modificare stil. Va aprea caseta de dialog Modificare stil, care v permite s efectuai
modificrile dorite.
Pentru a aplica într-un ablon stiluri care exist deja în abloanele Word, putei alegei din colecia de
stiluri Toate stilurile (clic pe Format-Stiluri i Formatare-Afiare) ablonul care conine stilurile cutate.
Observaii:
Pentru crearea unui stil nou putei folosi pân la 255 de caractere pentru numele acestuia.
Caracterele care nu se pot folosi în compunerea numelui unui stil sunt backslash-ul (\), parantezele, punctul i virgula.
Numele stilurilor se pot diferenia i prin tipul literelor folosite (mici sau majuscule).
Caseta de dialog Afiare-Toate stilurile

Salvarea documentelor
Când deschidei un document, Word îl copiaz de pe disc i îl afieaz pe ecran. Modificrile pe care
le facei sunt memorate temporar în memoria calculatorului. Pentru a le face permanente trebuie s salvai
documentul pe disc. Trebuie, de asemenea, s facei copii de rezerv pentru documentele importante.
Word poate salva periodic documentele în timp ce lucrai. Vei gsi mai multe informaii ulterior în
aceast seciune. Word dispune de mai multe modaliti de salvare a unui document. Iat câteva dintre ele:
Folosii:
1. Fiier-Salvare ca pentru a salva un document
pentru prima oar sau sub o nou denumire.
2. Fiier-Salvare pentru a salva orice document creat
în cadrul unei sesiuni de lucru anterioare.
3. Fiier-Salvare ca pagin Web pentru a salva
starea curent a documentului sub form de pagin
Web.
4. Butonul Salvare de pe bara de unelte Standard.
5. Combinaia de taste CTRL+S.
Observaie. Pentru a salva un document nou, putei folosi oricare
dintre comenzile Salvare. Dac documentul nu a mai fost salvat
anterior, Word afieaz caseta de dialog Salvare ca.
Salvarea unui document nou sau a unui document sub un alt nume
Folosind comanda Fiier-Salvare ca nu numai c salvai documentul pe disc sub o denumire aleas
de dvs. ci i specificai prin unitatea de disc i folderul din caseta Salvare în, calea de acces spre locul unde
dorii s stocai documentul. Folosii Fiier-Salvare ca pentru a salva un document nou sau pentru a salva o
copie a unui document existent, atribuindu-i un nume sau o cale noi.
Pentru a salva un document nou, parcurgei urmtoarele etape:

1. Selectai Fiier-Salvare ca. Pe ecran va aprea caseta de dialog Salvare ca.
2. Tastai un nume pentru document în caseta de text Nume fiier.
Observaie. Dac documentul are deja un nume, acesta va aprea în caseta de text Nume fiier. În cazul în care salvai
pentru prima dat un document înc nedenumit, Word va introduce o denumire bazat fie pe primul rând al documentului, fie pe
numrul atribuit de Word documentului în cadrul sesiunii de lucru curente (în funcie de personalizarea alocat aplicaiei la instalarea
pachetului Office). De exemplu, dac fiierul Document3 conine pe primul rând irul de caractere „Grupurile de presiune” i dorii s
îl salvai, numele atribuit de Word va fi prima linie de text, adic „Grupurile de presiune”. Pentru a scrie un alt nume peste cel existent
în caseta de text, este suficient s îl tastai pur i simplu. Pentru a insera text la stânga sau în interiorul textului existent, poziionai
mai întâi punctul de inserare în caseta Nume fiier înainte de a începe s tastai i apoi apsai pe butonul Salvare.
3. Efectuai modificrile dorite cu privire la folderul sau unitatea de disc unde dorii s salvai
fiierul. Dac nu facei nici o modificare, fiierul este salvat în folderul prestabilit pentru
plasarea documentelor care, de obicei, este My Documents de pe discul C:.
Observaie: Putei folosi butonul Creare folder pentru a crea un subfolder în directorul curent. Se deschide caseta
Folder nou în care, în caseta Nume se introduce numele noului catalog
4. Pentru a evita aglomerarea catalogului My Documents, nu ar trebui s salvai acolo toate

documentele4. Creai alte cataloage pentru fiiere create cu o anumit aplicaie. De exemplu:
„Chestionare” pentru fiierele create în Word care se refer la sondaje de opinie, „Prelucrarea
datelor” pentru fiierele create de aplicaia Excel sau „Histograme” pentru fiiere diagram
create de SPSS. Apoi îl putei specifica în lista Salvare în din caseta de dialog Salvare ca
sau putei modifica localizarea în folderul prestabilit pentru documentele dvs., prin intermediul
comenzii Instrumente-Opiuni-Amplasare fiiere.
5. Clic pe butonul Salvare. Word va salva fiierul în unitatea de disc i catalogul specificate.
Documentul rmâne pe ecran, astfel încât s putei continua lucrul. Observai c, acum, numele
documentului apare în bara de titlu, în partea superioar a

ecranului.

În cazul în care Word afieaz un mesaj întrebându-v dac vrei s înlocuii fiierul existent, înseamn c un fiier salvat
cu denumirea pe care ai introdus-o în caseta de text Nume fiier exist deja. Alegei OK pentru a salva noul fiier peste cel vechi,
dar nu vei mai putea recupera vechiul fiier! Alegei Revocare pentru a v întoarce în document i relua procedura de salvare,
tastând o alt denumire în caseta de text Nume fiier, dup care executai clic pe Salvare. Sau alegei una din celelalte dou
opiuni (Salvare modificri sub nume diferit i Îmbinare modificri în fiierul existent).
Salvarea repetat a unui document

Dup ce ai salvat un document o dat, putei salva rapid acest document pstrându-i numele, folderul
corespunztor unde e pstrat, formatul i alte atribute, fr a mai fi nevoie s trecei de fiecare dat prin
caseta de dialog Salvare ca.
4 Mai ales c, în ultimii ani, au fost dezvoltai virui ce acioneaz prin tergerea complet a coninutului folderului My Documents.
Pentru a salva în mod repetat un document selectai Fiier-Salvare sau executai clic pe butonul
Salvare de pe bara de unelte Standard.
Fiierul pe care îl salvai se suprascrie peste versiunea anterioar a aceluiai document de pe disc,
astfel încât orice modificri efectuate dup ultima salvare înlocuiesc la noua salvare versiunea precedent a
fiierului stocat. Documentul se pstreaz pe ecran pentru a permite s continuai lucrul.
Observaie. Salvai cât mai des un document! Pân în momentul efecturii unei salvri munca dvs. este stocat doar în
memorie. În cazul unei întreruperi de curent, toat munca a fost în zadar dac nu dispunei de surse neîntreruptibile de tensiune.
Obinuii-v s salvai documentele la intervale regulate sau utilizai cel puin opiunea de salvare automat a programului Word
pentru a salva fiierele (Instrumente-Opiuni-Salvare i asigurai-v c opiunea Salvare informaii pentru recuperare automat
este marcat; apoi introducei numrul de minute pentru a stabili perioada de timp în care va fi salvat documentul).
Salvarea tuturor documentelor deschise

Dac avei mai multe documente deschise simultan, putei s alegi Fiier-Salvare total pentru a le
salva rapid pe toate.
Word salveaz toate fiierele care au mai fost salvate înainte, folosind acelai nume de fiier i
catalog. Dac un fiier nu a mai fost salvat înainte, Word afieaz caseta de dialog Salvare ca astfel încât s
putei introduce un nume de fiier i un nume de folder unde s fie stocat.
Salvarea unui document în alt format de fiier

Dac schimbai fiiere cu utilizatori ai altor programe de procesare de texte cum ar fi Microsoft Works
sau pur i simplu au o alt versiune de Word decât a dvs., putei salva documentul în alt format de fiier.
Pentru a schimba formatul de fiier pentru un document, alegei comanda Salvare ca din meniul
Fiier i apoi selectai un format în cutia Tip document (Rich Text Format pentru portabilitate sau ablon
document pentru crearea unui ablon etc.).
Controlarea modului în care salveaz Word

Word v poate proteja lucrarea prin salvarea periodic a unei copii temporare, de siguran a
documentului în timp ce lucrai sau prin salvarea unei versiuni de rezerv a documentului de fiecare dat când
lucrai, protejarea la scriere prin introducerea unei parole etc.
Pentru a utiliza aceste faciliti alegei butonul Instrumente-Opiuni de salvare sau Opiuni de
securitate din caseta Salvare ca ori selectai din meniul Instrumente comanda Opiuni i apoi tab-ul Salvare
respectiv Securitate.
Caseta de dialog Salvare afieaz5:
Grupul de comutatoare Opiuni de salvare:
- Întotdeauna copie de rezerv: dac îl activai la fiecare operaie de salvare se va crea
un fiier copie de siguran în care se pstreaz versiunea anterioar a fiierului, altfel
copia de siguran nu se creeaz.
5 Vom discuta doar cele mai folosite.

- Se permit salvri rapide: dac îl activai, salvarea se face mai rapid deoarece se
salveaz doar modificrile fcute dup ultima salvare; altfel se salveaz tot fiierul i
timpul consumat pentru operaia de salvare va fi mai lung. Vei dezactiva acest comutator
pentru a se face o salvare complet atunci când documentul este în form final, înainte
de a transfera documentul într-o alt aplicaie sau înainte de a converti documentul într-un
alt format.
- Se permit salvri în fundal: permite salvarea documentului în fundal astfel încât în timpul
operaiei de salvare s putei lucra totui în document. Pe bara de stare apare o
pictogram sub forma unei dischete pâlpâitoare.
- Încorporare fonturi True Type: dac activai, la salvare vor fi încapsulate în document i
fonturile True Type folosite la tehnoredactarea documentului pentru ca fiierul s poat fi
exploatat i pe alt calculator, altfel aceste fonturi nu vor fi încapsulate în document.
- Se solicit proprietile documentului: dac îl activai se deschide fereastra Proprieti
(vezi mai jos) dup fiecare operaie de salvare, pân când vei completa cel puin un
câmp din informaiile suplimentare despre fiier în aceast fereastr.
- Se solicit salvarea ablonului Normal: dac îl activai, la terminarea sesiunii de lucru
Word, suntei invitat s hotrâi dac se vor salva în fiierul Normal.dot valorile stabilite
pentru parametri în sesiunea de lucru curent, altfel aceste valori nu vor fi salvate.
- Se salveaz doar datele din machete: salveaz datele introduse într-un formular online
ca i text (Text Only) astfel încât s poat fi folosit în fiiere de date.
- Salvare informaii pentru recuperare automat: dac activai opiunea documentul va fi
salvat în mod automat la fiecare n minute (numrul de minute n se scrie în caseta de
editare alturat), altfel salvarea se va face numai dac o cerei explicit. Salvarea
automat se face într-un format special pentru recuperare care poate fi folosit pentru
refacerea documentului în cazul în care se blocheaz sistemul i nu ai salvat modificrile
fcute. La deschidere, Word va încrca automat în fereastra aplicaiei acest fiier pentru a
recupera informaiile din document. Dac închidei normal sesiunea de lucru i nu salvai
modificrile fcute, ele nu mai pot fi recuperate deoarece la închiderea normal a unui
document Word terge fiierul pentru recuperare.
În zona Format implicit în caseta Salvare fiiere Word ca se precizeaz formatul în care va fi salvat
documentul. Iat câteva formate:
- Document Word (*.doc): formatul implicit pentru documente;
- ablon Document (*.dot): documente ablon;
- Word 2.x for Windows/Word 97-2002 &6.0/95 - RTF (*.doc): versiuni anterioare de Word;
- Word x.x for Macintosh (*.mcw): documente create în versiuni pentru calculatoare
Macintosh;
- WordPerfect x.x for MS-DOS/Windows (*.doc): create cu WordPerfect;
- Text simplu (*.txt): texte neformatate (marcajele de sfârit de linie, întreruperile de seciune
i caracterul în linie nou sunt convertite în caracterul Enter - folosete setul de caractere
ANSI);
- Text MS-DOS cu aspect pagin (*.txt): texte neformatate la fel ca Text Only cu deosebirea
c folosete setul de caractere ASCII extins care este setul standard MS-DOS;
- Text cu aspect pagin (.txt): texte neformatate (marcajele de sfârit de linie, întreruperile de
seciune i de pagin sunt convertite în caracterul Enter);
- Rich Text Format: (.rtf): un standard larg acceptat (salveaz toate formatrile i convertete
instruciunile de formatare astfel încât aplicaiile s le poate citi i interpreta);
- Pagin Web (*.htm; *.html; *.htx): document creat în format HTML (HyperText Markup
Language) pentru a fi exploatat pe Web.
Zona Opiuni de codare/partajare fiier pentru acest document conine obiecte prin intermediul
crora se construiete un sistem de protejare a documentului prin parole. Parola este un ir de maximum 15
caractere (litere, cifre, semne speciale i spaii). Protecia se poate face pe dou niveluri: la vizualizare
(documentul poate fi deschis numai dac se cunoate parola – Parol pentru deschidere) i/sau la scriere
(documentul poate fi vizualizat, dar pentru a face modificri în el trebuie s cunoatei parola – Parol pentru
modificare).
Acces recomandat doar în citire: prin activare se va afia la deschiderea fiierului o caset de dialog
prin care suntei avertizat c fiierul se deschide numai pentru consultare.
Word v ofer posibilitatea de a

introduce informaii sumare atunci când
salvai pentru prima oar un document
dac opiunea Se solicit proprietile
documentului din Instrumente-Opiuni-
Salvare este marcat.
Dup ce ai salvat documentul

Word v ofer posibilitatea de a introduce
informaii sumare în orice moment, cum
ar fi un titlu descriptiv sau cuvinte cheie
sugestive pentru coninutul documentului
prin folosirea comenzii Proprieti din
meniul Fiier. Dac introducei aceste
informaii în csuele etichetei Rezumat,
le putei utiliza mai târziu pentru a localiza
mai rapid documentul cu ajutorul opiunii
Cutare din meniul Fiier.
În casetele Titlu, Autor, Subiect

i Cuvinte cheie, introducei informaiile
pe care le vei utiliza mai târziu.
Putei include i cuta orice caractere în orice format, inclusiv punctuaie, iar mai târziu putei cuta
dup toate sau numai o parte din aceste informaii. Pentru a separa cuvintele cheie folosii caractere cum ar fi
spaii, virgule sau punct i virgul.
În cutia Comentarii introducei informaia pe care dorii s o avei ca referin mai târziu. Nu putei
îns utiliza o comand Cutare pentru a cuta comentarii.
Putei, de asemenea, s stabilii ce tip de document este (Categorie) i s includei adresa de pe
Internet, reea sau alt calculator (Baz hyperlink) în cazul în care documentul face trimiteri spre alte locaii.
Tiprirea documentului
Dup ce ai creat un document, îl putei tipri. Înaintea tipririi, asigurai-v c imprimanta este
conectat la calculator, este pus în funciune i are hârtie. Este indicat s previzualizai documentul înainte
de a-l tipri. În cazul în care nu are aspectul dorit sau ai uitat s inserai ceva în document vei putea face
modificrile înainte de a-l imprima. În acest mod vei tipri o singur dat documentul i vei economisi timp,
hârtie, cartu de imprimant sau toner etc.
Vizualizarea unui document înainte de tiprirea lui

În lecia 1 ai învat c pentru a vizualiza un document înaintea tipririi v folosii de comanda
Examinare înaintea imprimrii fie din meniul Fiier, fie cu ajutorul butonului de pe bara de unelte Standard.
În modul Examinare înaintea imprimrii Word ajusteaz imaginea astfel încât pe ecran pot încpea
pagini întregi. Nu vei putea vedea caracterele individuale, dar vei putea vedea aezarea general în pagin i
poziionarea componentelor documentului. În spaiul util al ferestrei Word pot fi astfel afiate dou sau mai
multe pagini din document, precum i o bar cu butoane care conine scurtturi pentru operaiile care pot fi
executate. Vei putea:
- s stabilii câte pagini previzualizai la un moment dat (una sau mai multe);
- s corectai documentul dac nu v place aspectul lui;
- s controlai dimensiunea afirii;
- s comprimai documentul, dac este cazul.
Bara cu instrumente de lucru pentru previzualizarea unui document înainte de tiprire
conine urmtoarele butoane:
Imprimare. Butonul nu deschide caseta de dialog Imprimare (vezi mai jos) ci permite tiprirea
întregului document într-un singur exemplar, cu valorile curente ale parametrilor de tiprire. Dac vrei s
operai asupra parametrilor de tiprire atunci va trebui s folosii comanda Imprimare din meniul Fiier.
Lup. Cursorul mouse-ului are forma unei lupe atunci când indicai pagina curent. Dac nu este
activat butonul indicai-l i executai clic pe el. Dac dorii s vedei doar o poriune din pagina curent indicai
un punct oarecare în zona dorit i executai clic. Pagina se mrete i putei s vedei coninutul. Atenie! Nu
putei s facei nici o corectur în document! Pentru a reveni la afiarea iniial executai din nou clic. Dac
vrei s dezactivai facilitatea de mrire a paginii, astfel încât s putei s facei corecturi, indica butonul i
executai clic. Cursorul mouse-ului revine la forma de inserare (o bar vertical ce pâlpâie).
O pagin. Se va afia pagina curent (adic pagina în care se afl punctul de inserare).
Pagini multiple. Mai multe pagini. Se deschide o caset din care putei alegei glisând cu mouse-ul
numrul de pagini de afiat i configuraia în care vor fi afiate (una lâng alta pe un rând, pe dou rânduri
etc.). Astfel putei s avei o privire de ansamblu a documentului (unde sunt inserate imaginile, unde apar
titlurile) i putei verifica dac documentul dvs. corespunde din punct de vedere estetic. Numrul maxim de
pagini afiate depinde de monitorul i placa grafic a calculatorului. Dac documentul are mai multe pagini
decât încap pe ecran folosii bara de defilare vertical.
Panoramare. Controlul scrii de afiare. Pentru a modifica dimensiunile paginii de pe ecran executai
clic pe sgeata de derulare plasat lâng caseta de text Panoramare i alegei un procent sau selectai de
exemplu, Pagin întreag, pentru a stabili automat procentul de mrire, în scopul afirii întregii limi a
paginii pe ecran.
Vizualizare rigl. Putei s modificai marginile aranjrii textului în pagin direct folosind riglele:
deplasai indicatoarele corespunztoare de pe rigla orizontal (marginea din dreapta sau din stânga) sau de
pe rigla vertical (marginea de sus sau de jos).
Potrivire prin reducere. Micoreaz pân încape în pagin. Dac constai c pe ultima pagin avei
doar câteva rânduri, putei s restrângei documentul astfel încât s încap totul pe celelalte pagini.
Ecran complet. Afieaz pe tot ecranul.
Închidere. Închide modul de previzualizare înaintea tipririi.
Ajutor dependent de context. Ofer informaii interactive.
Pentru a tipri documentul afiat pe ecran folosind meniul urmai aceste etape:
1. Selectai Fiier-Imprimare. Va aprea caseta de dialog Imprimare.
2. Efectuai modificrile necesare pentru tiprire conform cerinelor:
În zona Imprimant:
- Dac numele imprimantei afiat în caseta Nume nu este cel al imprimantei la care vrei s
tiprii executai clic pe sgeata orientat în jos i alegei imprimanta la care vrei s imprimai
documentul. Este posibil ca în aceast list s apar un driver de imprimant fr a avea acel
tip de imprimant în configuraia calculatorului. Sub numele imprimantei sunt afiate informaii
legate de starea acesteia, precum i portul la care este conectat.
- Dac nu vrei s tiprii dar vrei s salvai fiierul pregtit pentru tiprire într-un fiier de tip
.prn (Printer files) care s poat fi listat ulterior pe alt imprimant mai performant sau pe un
sistem care nu dispune de aplicaia Word, activai comutatorul Imprimare în fiier. Se
deschide o caset de dialog prin care va trebui s dai un nume fiierului. În acest timp pe
bara de stare putei urmri starea operaiei de tiprire.
- Butonul Proprieti afieaz o caset de dialog prin care stabilii ce fel de hârtie (Paper)
folosii (A4, pentru plicuri etc.), orientarea (Orientation), modul de alimentare (Paper Source)
(din tav, manual), rezoluia la care se va face tiprirea (Graphics) etc. Atenie! Informaiile
afiate difer de la o imprimant la alta.
Din grupul de butoane ir de pagini activai butonul corespunztor paginilor pe care vrei s le
tiprii:
- Toate - tot documentul;
- Pagina curent - pagina în care se gsete punctul de inserare sau pagina selectat;
- Selecia - blocul de texte selectat (aceast opiune nu este disponibil dac nu selectai cel
puin un caracter);
- Pagini - paginile pe care le vei indica prin enumerare în zona de editare. Numerele de pagin
se separ prin virgul. Dac vrei s tiprii grupuri de pagini, scriei prima i ultima pagin
separate prin linii de desprire în silabe. De exemplu, dac vrei s tiprii
1,2,3,4,8,9,10,11,17 vei scrie 1-4, 8-11, 17. Dac vrei s tiprii o seciune o vei preciza prin
s<numr seciune>. De exemplu s2 înseamn toate paginile seciunii 2 iar s2,s5 înseamn
toate paginile seciunilor doi i cinci. Putei s precizai i paginile unei seciuni prin p<numr
pagin> s>numr seciune>. De exemplu p3s2-p5s2 înseamn c se tiprete de la pagina
3 la pagina 5 a seciunii 2.
Suplimentar, pentru a stabili paginile care vor fi tiprite, avei la dispoziie i lista ascuns
Imprimare. Ea conine opiuni care se refer la paginile stabilite în zona ir de pagini:
- Toate paginile din interval - toate paginile;
- Pagini impare - numai paginile impare;
- Pagini pare - numai paginile pare.
Dac ai cerut s fie tiprite mai multe copii folosii zona Copii în care stabilii:
- numrul de copii (Numr de copii);
- modul de dispunere a paginilor în cazul în care dorii mai multe copii (Asamblare).
Din lista ascuns De imprimat alegei tipul informaiei pe care o vei tipri:
- Document - un fiier document;
- Proprieti document - numai informaiile asociate unui document;
- Stiluri - numai descrierea stilurilor folosite într-un document;
- Intrri AutoText - intrrile în AutoText pentru ablonul folosit la crearea documentului i
intrrile atribuite tuturor abloanelor;
- Atribuire taste - informaii despre macrourile din ablonul folosit la crearea documentului
(numele, secvena de taste care formeaz macroul, descrierea lui) i lista scurtturilor
asociate la diferite comenzi din acest ablon.
Din zona Panoramare se poate alege modul de dispunere a foilor pe pagin (câte dou, câte
patru .a.m.d.) precum i modul de scalare corespunztor dimensiunii paginilor documentului.
3. Selectai butonul Opiuni pentru a alegei opiuni suplimentare referitoare la tiprire. Aceiai
caset se poate deschide i alegând opiunea Imprimare a casetei Opiuni din meniul
Instrumente.
Prin intermediul acestei casete de dialog stabilii valorile urmtorilor parametri pentru tiprire:
Comutatoarele din zona Opiuni de imprimare sunt folosite pentru a stabili valorile parametrilor
care se refer la operaia de tiprire efectiv:
- Ieire schiat: documentul va fi tiprit astfel încât s solicite cât mai puin imprimanta. Din
document vor fi tiprite numai o parte din formatri, în funcie de tipul imprimantei.
- Actualizare câmpuri: câmpurile inserate în document vor fi actualizate înainte de tiprire.
- Actualizare legturi: obiectele inserate în document prin legare vor fi actualizate înainte de
tiprire.
- Imprimare în fundal: Word adaug o copie a documentului la coada de ateptare
corespunztoare imprimantei pe care se va efectua tiprirea, timp în care putei lucra pe
document în continuare.
- Imprimare Postscript peste text: se folosete numai pentru documentele care vor fi tiprite
pe sisteme Macintosh.
- Inversare ordine de imprimare: paginile vor fi tiprite în ordine invers, începând de la
ultima pagin i terminând cu prima.
Comutatoarele din zona Includere cu documentul sunt folosite pentru a stabili valorile
parametrilor care se refer la ce se va tipri împreun cu documentul:
- Proprieti document - informaiile despre document vor fi listate pe o pagin separat, dup
ce a fost tiprit documentul;
- Coduri de câmp - vor fi tiprite codurile câmpurilor în loc s se tipreasc rezultatul lor;
- Text ascuns - caracterele de formatare ascunse vor fi tiprite fr s fie subliniate, spre
deosebire de afiarea pe ecran unde ele sunt puse în eviden prin subliniere;
- Obiecte desenate - obiectele grafice desenate din Word vor fi tiprite.
În zona Opiuni numai pentru documentul curent exist comutatorul Se imprim numai datele
din machete pe care, dac îl activai, vei tipri numai intrarea într-un câmp pentru descrierea
formelor.
Din lista ascuns Tav implicit alegei modul în care se va alimenta imprimanta cu hârtie. Aceste
opiuni difer în funcie de tipul imprimantei. De exemplu: Paper Cassette - alimentarea se face din
tava imprimantei, Manual Feed - alimentarea se face manual, introducând fiecare foaie de hârtie
etc.
4. Când suntei gata - clic pe OK pentru a tipri documentul.
Închiderea documentului
Închiderea unui document îl terge pe acesta atât de pe ecran, cât i din memoria de lucru a
calculatorului. Dac avei prea multe documente deschise simultan vei observa c Word funcioneaz mai
încet. Prea multe fiiere deschise simultan v poate aduce în situaia de a nu mai avea suficient memorie
pentru a deschide un alt document, astfel încât ar fi bine s efectuai salvarea i închiderea fiierelor la care nu
lucrai.
Pentru a închide documentul curent alegei Fiier-Închidere. Dac nu ai salvat documentul sau dac
ai efectuat modificri de la ultima salvare a documentului, Word afieaz o caset cu un mesaj prin care
suntei întrebat dac dorii s salvai modificrile.
Avei la dispoziie mai multe alternative de a aciona. Putei alege:
Da pentru a salva documentul i a-l îndeprta de pe ecran. Dac este un document nou, va
aprea caseta de dialog Salvare ca.
Nu pentru a terge documentul de pe ecran fr a salva modificrile.

Revocare pentru a continua s lucrai la document.
Închiderea unui document

Atunci când Word închide documentul curent, el afieaz un alt document deschis. Dac nu exist alte
documente deschise, Word afieaz un ecran de aplicaie vid.
Pentru a închide toate documentele deschise ieii din Word. Pentru fiecare document pe care nu l-ai
salvat înc va aprea o caset coninând un mesaj care v invit s salvai modificrile.

i
Pentru
Deschiderea unui nou document Alegei Fiier-Nou. În caseta de dialog Document nou alegei un
ablon.
Deschiderea unui document existent Selectai Fiier-Deschidere, apoi alegei numele din lista Nume
fiier i Deschidere.
Salvarea unui document Selectai Fiier-Salvare ca. În caseta de dialog Salvare ca
introducei numele documentului i apoi Salvare sau alegei
Salvare din meniul Fiier dac fiierul are deja un nume.
Vizualizarea documentului înainte de tiprire Fiier-Examinare înaintea imprimrii.
Tiprirea documentului Fiier-Imprimare. În caseta de dialog Imprimare, dup stabilirea
cerinelor facei clic pe Ok.
Închiderea documentului Fiier-Închidere.
Introduce un text Pur i simplu tastai textul.
Selectarea unui text Glisai mouse-ul începând de la primul caracter pân la ultimul.
Copierea textului selectat Editare-Copiere. Repoziionai punctul de inserare. Selectai
Editare-Lipire.
Deplasarea textului selectat Editare-Decupare. Repoziionai punctul de inserare. Selectai
Editare-Lipire.
Inserarea orei sau a datei calendaristice Selectai Inserare-Data i ora. Alegei formatul i pe urm clic pe
OK.
Inserarea unui simbol Executai clic pe Inserare-Simbol. Alegei simbolul. Clic pe
Inserare.
Schimbarea stilurilor Plasai punctul de inserare în cadrul paragrafului sau selectai
textul respectiv. Alegei noul stil din lista Stil.
Anularea/Reluarea ultimei aciuni Editare-Anulare respectiv Editare- Refacere
Lucru individual
1. Ce sunt stilurile? Când avem nevoie de ele?
2. Ce este un ablon? Când avem nevoie de el? În ce tip de fiier se memoreaz?
3. Care este diferena între stilul de paragraf i stilul de caracter?
4. Care este deosebirea dintre un ablon i o procedur asistent?
5. Ce informaii suplimentare pot fi înregistrate într-un fiier document?
6. Cum poate fi controlat accesul la un document?
7. Ce informaii putei tipri despre un fiier?
8. Ce operaii de deplasare în text cunoatei? Dar de selectare?
9. Cum copiai? Cum decupai? Cum lipii?
10. În câte moduri putei insera data curent într-un document?
11. Ce este simbolul? În câte moduri putei insera un simbol într-un document?
12. Putei s definii un bloc vertical de texte?
Întrebri cu alegere multipl:

1. Considerai c punctul de inserare se afl în interiorul paragrafului. Definirea unui stil se va aplica
în acest caz:
a) paragrafului;
b) cuvântului din faa punctului de inserare;
c) cuvântului din spatele punctului de inserare.
2. Pentru aplicarea unui stil de caracter unui text existent:
a) se aplic punctul de inserare la începutul textului dorit;
b) se selecteaz textul dorit;
c) se alege stilul, dup care se selecteaz textul.
3. Dac ai realizat un document pe care îl salvai ca ablon, extensia noului fiier va fi:
a) dot; b) doc; c) exe; d) com.
1. Dac ai realizat un ablon atunci:
a) textul acestuia nu poate fi modificat;
b) acesta poate fi modificat ori de câte ori dorii;
c) acesta nu poate fi decât tiprit.
Exerciii practice (timp estimat - 20 de minute)

1. Lansai Word.
2. Deschidei un document existent.
3. Introducei un rând nou la începutul documentului.
4. Inserai data curent în noul rând.
5. Selectai paragraful care conine data calendaristic.
6. Schimbai stilul.
7. Deplasai data pe ultimul rând al documentului.
8. Copiai data pe primul rând al documentului.
9. Schimbai stilul datei din ultimul rând al documentului.
10. tergei data din ultimul rând al documentului.
11. Anulai ultima aciune.
12. Refacei ultima aciune.
13. Deschidei un nou document.
14. Aranjai ferestrele deschise pe ecran astfel încât s le putei vedea pe amândou.
15. Copiai un text din documentul original în noul document.
16. Maximizai noul document.
17. Împrii noul document în dou panouri.
18. Schimbai dimensiunile panourilor.
19. Mutai un text dintr-un panou în cellalt.
20. Închidei toate documentele deschise.
Exerciii practice (timp estimat – 1 or)

1. S se creeze un document al crui coninut s cuprind unul din textele de la sfâritul leciei, s
se salveze în calea destinat vou de pe staia de lucru curent, sub numele „Exerciiu1 Lecia2”.
Pentru fiecare text nu se va introduce referina bibliografic din care a fost preluat acesta.
2. Introducei urmtoarele informaii suplimentare:
Numele autorului = numele vostru
Titlul = Denumirea fiierului
Subiectul = Crearea unui document
Cuvinte cheie pentru localizare = extragei din text dou trei cuvinte semnificative
Comentarii = sursa bibliografic
3. Stabilii urmtoarele opiuni pentru salvri:
S se salveze numai modificrile fcute în document.
S se creeze un fiier copie de siguran.
S se salveze automat documentul la fiecare 5 minute.
4. S se editeze6 documentul creat anterior, efectuând urmtoarele operaii:
- inserarea referinei bibliografice corespunztoare;
- tergerea cuvintelor „Paragraful 1:”, „ Paragraful 2:” .a.m.d. din text;
- adugarea unei linii dup fiecare paragraf.
5. Realizai un ablon pentru o cerere. Bazai-v pe modul de redactare de la sfâritul leciei.
6. Împrii fereastra documentului în dou zone de lucru. Alegei un mod de vizualizare diferit pentru
cele dou zone. Revenii la afiarea unei singure zone de lucru.
7. Vizualizai apoi documentul în modul Normal. Afiai caracterele netipribile.
8. Vizualizai documentul în modul Ecran complet. Apoi revenii în modul Aspect pagin
imprimat i schimbai scara de vizualizare la 227%.
9. Închidei documentul.
Texte la alegere:
Text1
Paragraful 1: Sociologia studiaz componenta social a relaiilor care orienteaz praxiologic i
motiveaz axiologic comportamentele civico-profesionale specifice colectivitilor umane, de la grupurile
primare la societile globale.
Paragraful 2: […] Ca instituie, sociologia cumuleaz prerogativele studierii cauzelor care determin
efectele negative, în vederea elaborrii variantelor posibile de decizie care s duc la eradicarea cauzelor. În
acest sens, ei îi revine rolul de a stabili diagnosticul social. Comparativ cu medicina, care, prin diagnosticul pe
care îl stabilete, îi asum competena de a propune o terapie în vederea meninerii strii de sntate a
organismului, sociologia, prin diagnoza social, rezultat în urma cercetrilor concrete, de teren, propune o
terapie decizional în vederea meninerii i optimizrii strii de funcionalitate a sistemului social.
Text preluat din: Buzrnescu, tefan, 1999, Sociologia civilizaiei tehnologice, Editura Polirom, Iai, pag. 54-55.
6 Nu uita s execui operaia de salvare la fiecare exerciiu!

Text2
Paragraful 1: Sociologia secolului XX nu a reuit defel s concilieze diversele proiecte formulate de
ctre pionierii sociologiei. Fr îndoial, îns, putem meniona câteva tentative de sintetizare, cum a fost cea a
lui Parsons (1937) […].
Paragraful 2: Nu este întotdeauna uor s deosebim studiile descriptive de cele explicative. Cele dou
obiective, descrierea i explicaia, apar deseori în practic asociate unul altuia. […] Cu toate acestea,
numeroase lucrri sociologice au drept principal obiectiv evidenierea unor medii i fenomene sociale ce pot fi
mai mult sau mai puin transparente i familiare pentru actorii implicai, dar care rmân necunoscute publicului.
Text preluat din: Boudon, Raymond (coord.), 1997, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, Bucureti, pag. 11.
Text3
Paragraful 1: Nu sunt, desigur, primul care vorbete despre societatea informaional; nu este o idee
nou. De fapt , nici nu mai este o idee – este o realitate […].
Paragraful 2: Tehnologia de azi a informaiei – de la computere la televiziunea prin cablu – nu d
natere noii societi informaionale. Ea începuse deja s-i fac loc spre sfâritul anilor '‘50. Tehnologia
sofisticat de astzi grbete doar plonjarea noastr în societatea informaional, care este deja prezent.
Paragraful 3: Problema este c modul nostru de a gândi, atitudinile i, prin urmare, deciziile noastre au
rmas în urma realitii. Nivelul de schimbare implicat este atât de important i, totui, atât de subtil, încât
tindem s nu-l vedem sau dac-l vedem, îl respingem ca fiind prea simplist, i apoi îl ignorm.
Text preluat din: Naisbitt, John, 1989, Megatendine, Editura Politic, Bucureti, pag. 41.
Text4
Paragraful 1: Mijloacele de învmânt reprezint ansamblul de aparate sau sisteme tehnice care
mijlocesc (mediaz) folosirea materialelor didactice în scopuri instructiv-educative. Se pot meniona în acest
sens: aparatele care valorific pe cale audio înregistrrile sau emisiunile sonore, aa cum sunt magnetofonul,
radioul etc., precum i aparatele care valorific pe cele video (materialele didactice proiectabile) aa cum sunt:
epidiascopul, retroproiectorul, televizorul, calculatoarele etc., precum i uneltele, instalaiile, sistemele tehnice
etc. considerate prin extindere mijloace de învmânt.
Paragraful 2: Folosirea sistemelor i mijloacelor didactice se face prin intermediul intuiiei, în îmbinarea
cu instrumentul logico-matematic i aciunea. În contextul acestui demers didactic, ele au calitatea de a
evidenia date i informaii variate i specifice privind aspectele fizice i ideatice, structura, funcionalitatea,
utilitatea etc. obiectelor, fenomenelor i proceselor studiate, uurând în acelai timp înelegerea i asimilarea
cunotinelor.
Text preluat din: Bonta, Ioan, 1995, Pedagogie, Editura All, Bucureti, pag. 130.
Text5
Paragraful 1: Metoda testelor psihologice este cea mai important metod psihometric utilizat în
scopul de a stabili nivelul de dezvoltare a unei abiliti senzoriomotorii, a intelectului, memoriei, a unor caliti
ale ateniei, a dimensiunilor personalitii.
Paragraful 2: Ele sunt utilizate mai ales în psihologia aplicat în orientarea i selecia profesional, în
determinarea nivelului unor aptitudini, msurarea calitilor psihice obligatorii în anumite profesii etc.
Paragraful 3: Testele msoar diferenele individuale, ele fiind o evaluare obiectiv i standardizat a
unui eantion de comportament – neavând relevan în ceea ce privete dezvluirea genezei i dinamicii
proceselor psihice, organizarea intern a psihicului
Text preluat din: Iovan, M., 1995, Psihologie i educaie, Editura Felix, Arad, pag. 25.
II. LUCRUL CU DOCUMENTE
În Word putei crea mai multe tipuri diferite de documente, de la simple scrisori, referate, proiecte i
pân la rapoarte complexe. În aceast lecie vei înva cum s creai un document prin alegerea unui ablon,
un stil de scriere i tastarea textului. Vei mai înva, de asemenea, cum s modificai modul în care apare
documentul dvs. pe ecran, cum s-l salvai pentru a-l utiliza ulterior, cum s-l tiprii i s-l închidei.
Obiective
S creai un document nou.
S deschidei un document existent.
S utilizai abloane i asisteni.
S introducei text în document.
S folosii stiluri.
S selectai, s mutai i s copiai text.
S corectai greeli.
S inserai data i ora curent i simboluri speciale.
S salvai, s tiprii i s închidei documente.
Crearea unui document nou

Putei crea un document pornind de la zero, putei utiliza un asistent sau un ablon.
Programul Word afieaz în bara de titlu a ferestrei de aplicaie Document1,
atunci când Word este lansat în execuie pentru prima oar.

Dac dorii s creai un document care utilizeaz un ablon1 diferit sau nu de cel implicit putei folosi
comanda Fiier-Nou sau dac ai introdus textul în Document1 i dorii s începei un nou document putei
folosi fie combinaia de taste CTRL+N (a), fie s facei clic pe butonul Nou (b) de pe bara de unelte Standard.
a) Meniul Fiier b) Bara de unelte Standard
Observaie. Dac introducei text în Document1 i apoi deschidei un nou document, Word va denumi noul document
Document2. Fiecare document nou va fi numerotat succesiv. Numrul de documente pe care le putei deschide este limitat doar de
capacitatea de memorie a calculatorului.
Dac dorii s folosii meniul pentru a deschide un document nou selectai Fiier-Nou. Va aprea
panoul de activiti.

Dac selectai butonul Nou de pe bara de instrumente Standard, caseta de dialog Nou nu va aprea. Word va crea
automat un document nou utilizând ablonul prestabilit curent Document necompletat.
1 Un ablon este un document Word predefinit, ce conine definiii de stiluri, de macrocomenzi sau text. abloanele reprezint instrumente ideale
pentru formulare, cum ar fi facturile, ofertele periodice de produse, pagina de prezentare a unui fax, rapoartele periodice etc. Un ablon se creeaz
ca orice document obinuit. Pentru aceasta alegei opiunea Salvare ca din meniul Fiier. În zona Tip fiier selectai opiunea ablon document
i introducei un nume în caseta Nume fiier. Fiierele ablon primesc extensia .dot i sunt salvate automat în directorul \Microsoft
Office\TEMPLATES.
Dac tii ce tip de document vrei s creai dar nu tii sigur cum s începei, din caseta Nou selectai
un ablon sau un asistent pentru ajutorul pas cu pas în crearea unui document.
Panoul de activiti
Folosirea abloanelor
Aa cum ai citit în nota de la pagina anterioar, un ablon este un model care include informaiile,
formatarea i alte elemente folosite într-un anumit tip de document. Dac nu specificai nimic altceva, toate
noile documente din Word se bazeaz pe ablonul Document necompletat. Word mai include îns câteva
abloane pe care le putei folosi ca atare sau într-o form modificat; în plus, v putei crea propriile abloane.
În cadrul procesului de instalare a pachetului Microsoft Office, o serie de abloane au fost copiate în
Program Files\Microsoft Office\Templates de pe CD-ROM-ul de instalare pe hard-disc. Pentru a previzualiza
aceste abloane, urmai paii de mai jos:
1. La intrarea în Word verificai dac sunt afiate rigla orizontal i caracterele neimprimabile
(executai clic pe butonul Afiare/Ascundere ) de pe bara de unelte

Standard.
2. Alegei Fiier-Nou (s-ar putea ca abloanele instalate pe calculatorul nostru s nu coincid cu
cele de pe staia de lucru pe care lucrai sau s-ar putea ca numrul de etichete din figura de mai
jos s fie diferit). Alegei abloane generale din seciunea Nou din ablon. Word împarte
abloanele pe categorii, reprezentate în seciunea prin etichetele din partea superioar a casetei
de dialog abloane. Selecia implicit (care este disponibil chiar dac celelalte abloane nu au
fost instalate) este Document necompletat din cadrul etichetei General. Exist abloane
predefinite pentru:
Birotic: scrisori (Contemporary Letter, Elegant Letter etc.) i faxuri (Elegant Fax,
Professional Fax) în seciunea Scrisori&Faxuri, circulare (Elegant Memo, Professional
Memo etc.) în Memorii i rapoarte (Contemporary Report, Elegant Report, Professional
Report) în Rapoarte;
Publicaii: brouri, comunicate de pres, ziare;
Alte activiti: curriculum vitae, planificarea activitilor, afaceri – garanie (Alte
documente);
Îmbinare coresponden pentru corespondena personalizat;
Publicaii pe Web: abloane pentru construirea de Pagini Web.
3. Executai clic pe eticheta Scrisori&Faxuri i apoi pe opiunea Fax Wizard. Uitai-v în caseta
Examinare pentru a vedea o previzualizare a articolului selectat.
4. Alegei diferite abloane din seciunea Scrisori&Faxuri i apoi trecei la alte etichete. abloanele
pe care le trecei în revist stau la baza majoritii documentelor uzuale de afaceri.
5. Când ai terminat din etichetele de selecie pentru abloane (General, Scrisori&Faxuri, Memorii,
Alte documente etc.) executai clic pe Memorii, apoi clic pe Professional Memo (Raport
profesional). Asigurai-v c opiunea Document din zona Creare este activ i apsai tasta
Enter sau selectai OK pentru a deschide un nou document bazat pe ablonul pus în eviden.
Documentul se va deschide pe ecran (vezi figura de mai jos).
Dup cum vedei, toate elementele comune oricrui raport apar sub form de câmpuri incluse între
paranteze drepte iar aplicaia Word a introdus data curent (folosind data memorat în calculator).
Documentul se poate completa cu propriile informaii, salva i tipri.
Folosirea asistenilor („vrjitorilor”)

Vrjitorii sau aplicaiile Wizard sunt utilitare încorporate în toate aplicaiile Microsoft Office pentru a v
ajuta s realizai anumite operaii. Au, în general, acelai mod de lucru, indiferent de operaie sau de aplicaie.
Constau dintr-o serie de casete de dialog care v solicit anumite informaii sau v ofer mai multe opiuni din
care s alegei. Putei s trecei de la o caset la alta executând clic pe butonul Next (Urmtoarea) i s
revenii la caseta anterioar executând clic pe butonul Back (Anterioara). Printr-un clic pe Cancel (Revocare)
putei anula întreaga procedur. La fel ca i la abloane exist proceduri asistent pentru birotic, circulare,
faxuri, afaceri, ziare, curriculum vitae etc.
Când creai un document nou pe baza unui asistent, aspectul i coninutul documentului vor depinde
de rspunsurile pe care le dai la întrebrile adresate prin intermediul casetelor de dialog. Haidei s vedem ce
face vrjitorul Fax Wizards pentru a crea un mesaj fax.
Chiar dac nu tii înc s salvai, nu-i
nimic, urmai doar paii care vi se cer.
1. Alegei comanda Fiier-Nou.
Executai clic pe abloane generale.
Din caseta de dialog abloane alegei
eticheta Scrisori&Faxuri i apoi dublu
clic pe Fax Wizard pentru a afia
prima caset de dialog a aplicaiei
wizard.
2. Executai clic pe Next pentru a afia
cea de-a doua caset de dialog.
Pasul 1-2
3. Asigurai-v c este selectat opiunea

Just a cover sheet with a note (Doar o
fil de început cu o not) i apoi executai
clic pe Next pentru a afia cea de a treia
caset de dialog a vrjitorului.
Pasul 3
4. Selectai a treia opiune pentru a putea

tipri documentul (imprimanta implicit pe
care am lucrat este o matriceal cu 24 de
ace - EPSON LQ) i a-l putea trimite de la
un aparat de fax separat. Apoi executai
clic pe butonul Next pentru a trece la
Pasul 4
Am presupus c suntem plecai din
localitate i am avut de transmis anumite date
secretarei noastre, d-na Mioara Popa, la
numrul de fax al facultii (490770).
În acest moment putei s selectai
numele destinatarilor i numerele de fax din
agenda personal sau pur i simplu s le
tastai.
Dac Fax Wizard a mai fost folosit

anterior, atunci numele destinatarilor receni apar în
lista derulant.
Pasul 5
6. Având opiunea Professional selectat,

executai clic pe Next pentru a afia
Pasul 6
7. În casetele Name (nume),

Company (societate),
Mailing Address (adresa
potal), Phone (telefon) i
Fax (numrul de fax) apar
informaiile introduse.
Pasul 7
Putei s modificai aceste câmpuri cu propriile informaii. Pur i simplu apsai tasta Tab sau facei
clic cu mouse-ul pentru a poziiona punctul de inserare în caseta dorit.
În final executai clic pe Finish.
pentru a afia documentul de mai jos:

Ar mai trebui s tii c opiunile din Fax Wizard pot fi folosite pentru a trimite acelai fax mai multor
persoane simultan. Completai numele i numerele de fax în pasul 5 (sau folosii Address Book).
Pentru siguran am presupus c vom trimite faxul i la prorectorat i rectorat
Dup ce ai terminat Word afieaz mesajul fax împreun cu bara de instrumente Îmbinare
coresponden.
Numele i numerele introduse sunt acum ceea ce se numete „câmpuri de compunere”.

Pentru a le vizualiza executai clic pe butonul Vizualizare date îmbinate i apoi parcurgei ciclic
faxurile executând clic pe butoanele Înregistrarea urmtoare sau
Înregistrarea anterioar din bara de instrumente Îmbinare coresponden.
Pentru a tipri mesajele fax, executai clic pe butonul Îmbinare pentru imprimant
(vom discuta toate acestea mai detaliat în lecia despre compunerea

corespondenei).
Sfat. Dac dorii s transmitei mesajele fax direct de pe calculator trebuie s avei conectat i activat un modem.
Deschiderea unui document existent

Pentru a modifica un document creat anterior trebuie s-l deschidei mai întâi pe ecran. Pentru
aceasta v putei folosi de: meniuri, bare de instrumente, combinaii de taste, un utilitar de gestiune a fiierelor
etc. Nu le vom parcurge pe toate, ci doar câteva dintre ele.
Deschiderea unui document din meniul Fiier

Word pstreaz evidena ultimelor documente pe care le-ai deschis i le afieaz în partea de jos a
meniului Fiier. Pentru a deschide unul dintre aceste documente, selectai Fiier i apoi selectai numele
documentului.
Sfat. Pentru a schimba numrul documentelor în aceast list, alegei
succesiunea de comenzi Instrumente-Opiuni-General. În cutia Lista
fiierelor recent utilizate tasteaz sau introdu numrul de documente care
dorsuntei s fie afiate la baza meniului Fiier i apoi alegei butonul OK.
Deschiderea unui document folosind comanda

Deschidere
Pentru a deschide un document existent cu ajutorul
comenzii Deschidere parcurgei urmtoarele etape:
1. Alegei Fiier-Deschidere sau executai clic pe butonul
Deschidere de pe bara de unelte Standard
sau apsai combinaia de taste CTRL+O.

În caseta de text Nume fiier, tastai numele documentului pe
care dorii s-l deschidei sau selectai numele acestuia din
lista de fiiere pe care o vedei în zona alb a casetei
Deschidere.
Meniul Fiier 2. Selectai Deschidere.
Observaie: Pentru a deschide rapid documentul executai dublu clic pe numele acestuia.

Dac documentul pe care dorii s-l deschidei nu se afl în aceast list, atunci s-ar putea ca acesta s fie stocat într-un
director diferit, pe o unitate de disc diferit sau s-ar putea s nu aib extensia .DOC .În acest caz verificai cutia Fiiere de tip.
Pentru a vedea toate documentele din directorul curent selectai Toate fiierele.
În Windows, Word listeaz documentele în concordan cu o extensie de nume de fiier. Când selectai un tip de fiier din
Fiiere de tipul Word insereaz extensia corespunztoare din cutia Nume fiier. Putei, de asemenea, tasta una sau mai multe
extensii direct în cutia Nume fiier pentru a vedea o list a documentelor pentru o aplicaie specific. De exemplu, tastai *.doc i
apsai Enter pentru a vedea o list a documentelor Word din directorul curent, tastai *.xls i apsai tasta Enter pentru vedea o list
a fiierelor create în Excel sau chiar *.doc, *.xls pentru a vedea ambele liste simultan.
Citii urmtoarele seciuni pentru a obine informaii referitoare la deschiderea unui document de pe o unitate de disc
diferit sau dintr-un director diferit.
Deschiderea unui document aflat într-o alt unitate de disc sau într-un alt director
Pentru a deschide un fiier stocat într-o alt unitate de disc sau într-un alt director urmai aceste etape:
1. Selectai Fiier-Deschidere. Va aprea caseta de dialog Deschidere.
2. Din lista derulant Privire în selectai unitatea de disc în care este stocat fiierul.
3. În caseta de listare executai dublu clic pe directorul care conine fiierul pe care dorii s-l
deschidei.
4. În caseta în care sunt afiate numele fiierelor, executai dublu clic pe numele fiierului pe care
dorii s-l deschidei.
Caseta comenzii Deschidere din meniul Fiier
Dac apar probleme...

Dac documentul pe care dorii s-l deschidei nu apare în caseta de listare Nume fiier, atunci s-ar putea s fi deschis
catalogul corect, dar alt subdirector. Încercai s executai dublu clic pe numele catalogului pentru a afia o list de subdirectoare.
Apoi selectai numele subdirectorului. De asemenea mai putei folosi comanda Cutare din meniul butonului Instrumente. O dat
activat, în caseta de listare vei vedea structura arborescent a discului curent. Fiierele sunt grupate pe directoare.
Sfat.
Dac stocai cele mai multe documente într-o locaie
particular, este posibil s schimbai folderul pe care Word îl afieaz
când folosii prima dat comenzile Deschidere. Din meniul
Instrumente selectai Opiuni i apoi Amplasare fiiere. În cutia de
dialog executai clic pe butonul Modificare i apoi în noua caset de
dialog Modificare amplasare selectai unitatea de disc i directorul
care dorii s fie implicit i apoi alegei OK. În final, alegei butonul
Închidere din cutia de dialog Opiuni.
Pentru a revedea un document fr a face modificri sau pentru
a deschide un document într-o reea i a-l lsa disponibil altor
utilizatori, deschidei-l doar pentru citire sau deschide o copie a sa.
Folosii pentru aceasta butonul Deschidere i alegei comanda
Deschidere doar în citire sau Deschidere ca o copie
Partajarea documentelor într-o reea

Pentru a deschide sau salva un document într-o reea, trebuie s v conectai la o unitate din reea,
Amplasri în reea, i apoi s selectai unitatea din reea din cutia de dialog.
Introducerea textului în document

Atunci când introducei text, caracterele apar la stânga unei liniue pâlpâitoare, numit punct de
inserare sau cursor. Aceste caractere apar într-un format corespunztor stilurilor asociate ablonului
documentului. Pentru a vedea numele stilului curent, privii caseta Stil de pe bara cu instrumente Formatare.
Putei deplasa punctul de inserare în cadrul documentului prin utilizarea tastaturii sau a mouse-ului.
Observaie. Dac ai selectat un ablon care include text, acesta va apare pe ecran. Utilizai tastele Backspace i modul
Overtype (Suprascriere) pentru a înlocui textul propus cu propriile informaii.
Nu este necesar s apsai tasta Enter atunci când ajungei la sfâritul unui rând. Word are facilitatea
de poziionare automat a cuvintelor, adic textul este deplasat în mod automat la începutul rândului urmtor.
Apsai tasta Enter numai atunci când dorii s începei un nou paragraf.
Dac observai o greeal, aa cum ar fi o eroare de dactilografiere, apsai tasta Backspace pentru
a terge caracterul plasat în stânga punctului de inserare sau tasta Delete pentru a elimina caracterele din
dreapta cursorului. Apsai aceste taste pân când ai ters greeala i apoi introducei de la tastatur textul
corect (alte moduri de rectificare a greelilor sunt discutate mai târziu în seciunea Modificarea unui
document).

Dac apar majuscule atunci când dorii litere mici sau dac apar litere mici atunci când dorii litere mari, înseamn ca ai
apsat din greeal tasta Caps Lock (starea tastei o putei verifica urmrind ledul din partea dreapta a tastaturii). Apsai din nou
aceast tast pentru a dezactiva modul de scriere majuscule Caps Lock i reluai tastarea.
Tastarea textului
Aa cum am vzut anterior, atunci când creai un document în Word este suficient s începei tastarea
lui. Punctul de inserare clipitor arat unde va aprea textul pe care îl introducei.
Pentru a începe un nou paragraf apsai ENTER. Word va continua automat textul pe linia urmtoare.
Observaie. Pentru a trece la linie nou în cadrul aceluiai paragraf apsai SHIFT+ENTER. Word insereaz un caracter
salt la linie nou i mut punctul de inserare la începutul noii linii.
Este bine s tii c atunci când terminai un paragraf, Word insereaz un caracter neimprimabil numit
marcaj de sfârit de paragraf (¶). Pentru a fi afiate toate caracterele neimprimabile executai clic pe butonul
Afiare/Ascundere de pe bara de instrumente Standard. Afiarea acestor caractere (tab, spaii etc.) v
permite s vedei cu uurin dac nu cumva ai tastat un spaiu suplimentar, dac ai tastat spaii în loc de un
caracter tab etc. Aceste caractere nu sunt listate la imprimant, indiferent dac sunt sau nu afiate pe ecranul
monitorului.
Tastarea peste un text existent. Implicit Word mut textul existent la dreapta pe msur ce inserai
noi caractere. Dac preferai ca noul text s îl înlocuiasc pe cel existent, caracter dup caracter, comutai pe
modul de scriere peste ceea ce exist. Pentru aceasta executai dublu clic pe OVR de pe bara de stare
(pentru revenirea la modul inserare repetai operaia).
Deplasarea punctului de inserare i defilarea textului

Pe msur ce tastai Word defileaz documentul pentru a ine punctul de inserare vizibil în fereastr.
Dac dorii inserare în alt parte a documentului, trebuie întâi s deplasai acolo punctul de inserare i apoi s
inserai textul.
Pentru a deplasa punctul de inserare cu ajutorul mouse-ului:
putei folosi barele de defilare din partea dreapt i din partea de jos a ferestrei pentru a afia o
alt parte a documentului. Reinei: defilarea nu mut punctul de inserare!
atunci când suntei gata s introducei text într-o nou locaie a documentului, poziionai
indicatorul mouse-ului i executai clic pentru a fixa punctul de inserare în noua locaie.
Dac barele de defilare nu sunt afiate folosii comanda Instrumente-Opiuni-Vizualizare i apoi
marchai cutiile de selectare Bar de defilare pe vertical i Bar de defilare pe orizontal.
Pentru a defila printr-un document cu mouse-ul executai una din operaiile:

Defila în sus cu o linie
Defila în jos cu o linie
Muta într-o locaie aproximativ din
document
Defila în sus cu un ecran Executai clic deasupra cutiei de defilare din bara de defilare
vertical
Defila în jos cu un ecran Executai clic sub cutia de defilare din bara de defilare vertical
Pentru a muta la editarea anterioar i Executai clic pe sgeile albastre duble de pe bara de defilare:
la cea urmtoare în vizualizarea
paginat
Editarea anterioar i Editarea urmtoare
Defila dreapta, stânga
i
Defila în marginea stâng, dincolo de
zona de text (în vizualizarea normal) SHIFT +
Pentru a deplasa punctul de inserare cu ajutorul tastaturii (asigurai-v c tasta NUMLOCK este
dezactivat) folosii tastele sgei, singure sau în combinaie cu CTRL i SHIFT, aa cum vedei în tabelul de
mai jos:
Cu un caracter la stânga ← La începutul paragrafului anterior CTRL+↑de dou ori

Cu un caracter la dreapta → Cu un ecran în sus PgDown
Cu o linie în sus ↑ Cu un ecran în jos PgUp
Cu o linie în jos ↓ La începutul paginii precedente CTRL+PgUp
Cu un cuvânt la stânga CTRL+← La începutul paginii urmtoare CTRL+PgDown
Cu un cuvânt la dreapta CTRL+→ Pe ultima linie a ecranului ALT+CTRL+PgDown
La sfâritul unei linii END Pe prima linie a ecranului ALT+CTRL+PgUp
La începutul unei linii HOME La sfâritul documentului CTRL+End
La începutul paragrafului curent CTRL+↑ La începutul documentului CTRL+Home
Word memoreaz ultimele locaii în care s-a tastat sau editat un text. Combinaia de taste SHIFT+F5
readuce punctul de inserare în fiecare din locaiile precedente la rând, apoi poziioneaz punctul de inserare în
poziia curent.
Sfat. Pentru a merge la o locaie specific, executai dublu clic pe numrul paginii în bara de stare pentru a afia cutia de
dialog Salt la.
Selectarea textului i a ilustraiilor

În Word trebuie s selectai textul pe care dorii s-l modificai. Putei selecta textul utilizând mouse-ul
sau tastatura. Atunci când selectai un text cu mouse-ul utilizai bara de selecie. Aceasta nu este marcat pe
ecran dar, în cadrul ei, indicatorul mouse-ului se transform într-o sgeat îndreptat în sus i uor spre
dreapta.
Pentru a selecta texte i ilustraii folosind mouse-ul executai una din operaiile urmtoare:
Orice element sau poriune din text Glisai peste textul pe care vrei s-l selectai
Un cuvânt Dublu clic pe cuvânt
O ilustraie Clic pe ilustraie
O linie de text Clic în bara de selectare din stânga liniei
Mai multe linii de text Glisai în bara de selectare din stânga liniilor
O propoziie inei apsat tasta CTRL i clic oriunde în
propoziie
Un paragraf Dublu clic în bara de selectare de lâng paragraf
sau triplu clic oriunde în paragraf
Mai multe paragrafe Glisai în bara de selectare
Un document în întregime Triplu clic în bara de selectare
Un bloc vertical de inei apsat tasta ALT i apoi clic pe butonul
text (excepie într-o celul mouse-ului i glisai
a unui tabel)
Sfat. Putei selecta, de asemenea, texte i ilustraii poziionând punctul de inserare la începutul textului sau al ilustraiei,
inând apsat tasta SHIFT i apoi clic acolo unde dorii s se termine selectarea.
Abandonarea unei selectri. Pentru a anula sau a deselecta un text selectat, executai clic oriunde
în afara zonei selectate sau, dac folosii tastatura, apsai orice tast sgeat.
Selectarea de text sau de grafic utilizând tastatura se bazeaz pe combinaiile de taste utilizate la
deplasarea punctului de inserare cu ajutorul tastaturii inând apsat în plus tasta SHIFT.
Excepie! Pentru a selecta tot documentul apsai CTRL+A.
Modul extindere-selecie poate fi folosit ca o tehnic alternativ de a selecta un text. Plasai punctul
de inserare acolo unde dorii s înceap selecia i activai modul de extindere-selecie apsând tasta F8 sau
executând dublu clic pe butonul EXT de pe bara de stare. Apoi executai clic în locul în care dorii s se
încheie selecia i Word va evidenia în videocontrast tot textul dintre punctul de inserare i locul unde ai
executat clic. Pentru a dezactiva acest mod apsai pur i simplu ESC sau executai din nou dublu clic pe
indicatorul de mod din bara de stare.
Corectarea greelilor
Toi facem greeli. În Word îns este uor s le reparm. Acest program pune la dispoziie mai multe
metode de revenire asupra aciunilor incorecte i de reluare a lor în mod corect. Word v ofer i posibilitatea
corectrii greelilor de ortografie, înainte ca acestea s apar.
tergerea textului
O metod simpl de corectare a greelilor este s le tergei. În lecia „Crearea unui document” ai
învat s apsai tasta Backspace pentru a terge caracterele aflate la stânga punctului de inserare. Word
îns pune la dispoziie multe alte modaliti de tergere a textului.
În cele ce urmeaz v vom prezenta câteva metode obinuite de îndeprtare a textului nedorit:
Pentru a terge caracterul din dreapta punctului de inserare, apsai tasta Delete.
Pentru a terge un text selectat, dup ce l-ai selectat, apsai tasta Delete sau alegei Golire-
Cuprins din meniul Editare.
Pentru a înlocui un text cu altul selectai textul i apoi tastai noul text.
Sfat. Dac nu dorii ca textul selectat s fie înlocuit pe msur ce tastai alegei Instrumente-Opiuni-Editare i apoi golii
cutia Selectare înlocuit prin tastare.
Pentru a modifica literele mari i mici dintr-un text procedai astfel:

1. Selectai textul pe care vrei s-l modificai.
2. Din meniul Format alegei Modificare dup caz.
3. Selectai opiunea dorit i apoi clic pe OK.
Sfat. O metod mai rapid de obinere a aceluiai rezultat este prin selectarea textului pe care vrei s-l modificai urmat
de apsarea tastelor SHIFT+F3 pân când textul ajunge la forma dorit.
Anularea greelilor
Word v ofer posibilitatea de a v rzgândi. Acest program ine minte cele mai recente aciuni pe
care le-ai efectuat i, în cazul în care nu v convin rezultatele, le putei anula, una dup alta.
Pentru a anula cea mai recent aciune alegei Editare-Anulare sau executai clic pe butonul Anulare
de pe bara de unelte Standard.
Dac apar probleme … Dac vedei cuvintele Nu se poate anula în meniu, atunci înseamn c ultima aciune pe care ai
efectuat-o nu poate fi anulat.
Pentru a anula o serie de aciuni selectai Editare-Anulare de câteva ori pân când anulai toate
aciunile, în ordinea invers efecturii lor.
Mai putei proceda astfel:
1. Executai clic pe sgeata de derulare plasat lâng butonul Anulare pe bara de instrumente
Standard. Word afieaz o lista a celor mai recente aciuni care pot fi anulate, dispuse în ordinea
invers efecturii lor.
2. Tragei mouse-ul de-a lungul listei pân când punei în eviden toate aciunile pe care dorii s le
anulai.
3. Eliberai butonul mouse-ului. Word anuleaz aciunile selectate, în ordinea invers efecturii lor.
Refacerea greelilor anulate

Dac, imediat dup ce ai anulat o aciune, v dai seama c aceasta era de fapt corect, putei reface
aciunea pe care tocmai ai anulat-o.
Pentru a reface aciunea cea mai recent anulat selectai Editare-Refacere sau executai clic pe
butonul Refacere de pe bara de unelte Standard.
Dac în meniul Editare nu apare opiunea Refacere înseamn

c ultima dvs. aciune nu a fost anularea unei greeli (Anulare).
Refacere este disponibil doar imediat ce utilizai Anulare.
Pentru a anula o serie de aciuni selectai în mod repetat
Editare-Refacere, pân când refacei toate aciunile în ordinea invers
efecturii lor.
Observaie. Fii atent la tergerea unui marcaj! Un marcaj ¶ indic locul în care se termin un paragraf. Acest marcaj
memoreaz tipul de format pentru textul sau ilustraia din acel paragraf, deci este important s nu-l tergei accidental.
Deplasarea i copierea textului i a ilustraiilor

Putei muta sau copia orice element dintr-un document, indiferent dac acesta este text, ilustraie sau
o component inserat dintr-o alt aplicaie.
Mutare înseamn a elimina (a decupa) textul sau ilustraia selectat dintr-o locaie i de a îl (o)
insera în alta.
Copiere înseamn a face o copie a textului sau ilustraiei selectate i de a-l (o) insera într-o alt
locaie, lsând originalul neschimbat.
În Word putei muta un text din poziia curent într-o nou poziie prin una dintre urmtoarele metode:
Putei utiliza comenzile meniului Editare sau comenzile meniului de comenzi rapide butoanele de pe
bara de unelte Standard sau combinaii de taste pentru a decupa textul din poziia curent, a-l stoca
în memoria temporar (Clipboard) i a-l lipi apoi în noua poziie.
Putei utiliza mouse-ul pentru a trage textul din poziia curent în noua poziie.
Meniul Editare Butoanele Comenzile Decupare, Copiere i Lipire

Comenzile Decupare, Copiere i Decupare, Copiere i din meniul de comenzi rapide
Lipire Lipire
Mutarea textului prin utilizarea comenzilor meniului Editare, a butoanelor sau a tastaturii
Pentru a muta textul folosind comenzile din meniul Editare parcurgei urmtoarele etape:
2. Selectai Editare-Decupare (sau executai clic pe butonul Decupare sau apsai CTRL+X).
Word va decupa textul selectat din document i-l va plasa în Clipboard.
3. Poziionai punctul de inserare în locul în care dorii s fie plasat textul. Nu uitai s executai
clic cu butonul stâng al mouse-ului pentru a deplasa punctul de inserare în noua poziie.
4. Selectai Editare-Lipire (sau executai clic pe butonul Lipire sau apsai CTRL+V). Word
insereaz textul în noua poziie.
Mutarea textului cu mouse-ul
Exist dou modaliti de a deplasa textul cu ajutorul mouse-ului: prin glisare (metoda rapid) sau cu
butonul drept al mouse-ului.
Pentru a deplasa textul glisând mouse-ul parcurgei paii:
într-o sgeat având un dreptunghi estompat „agat”.
3. Executai clic i meninei apsat butonul stâng al mouse-ului.
5. Elibererai butonul mouse-ului. Word va muta textul în noua poziie.
Pentru a utiliza modalitatea rapid, cu butonul drept al mouse-ului parcurgei urmtoarele etape:
2. Amplasai indicatorul mouse-ului în noua poziie. Nu executai clic pentru a muta punctul de
inserare!
3. Apsai i meninei apsat tasta Ctrl i executai clic pe butonul drept. Word mut textul în
noua poziie.
Observaii:
1. Dac se ine apsat tasta CTRL în timpul glisrii are loc copierea textului dintr-o locaie în alta.
2. Atunci când decupai sau inserai o seciune dintr-un text Word ajusteaz automat spaiile rmase într-o propoziie.
De exemplu, dac tergei un cuvânt înainte de un semn de punctuaie, cum ar fi o virgul sau un punct, Word va
terge toate spaiile dintre cuvântul precedent i semnul de punctuaie. Dac preferai s nu folosii opiunea pentru
tergere i inserare „inteligente” alegei Instrumente-Opiuni-Editare i golii cutia de selectare Utilizare selectare
inteligent a paragrafului.
3. Word poate fi particularizat în aa fel încât prin apsarea tastei INS s fie inserat coninutul Clipboard-ului în loc s
comute în modul scriere peste ceea ce exist. Alegei Instrumente-Opiuni-Editare i marchai cutia de selectare
Utilizarea tastei INS pentru a lipi i apoi OK.
4. Dac inserai din Clipboard în document un material dintr-un alt document Word sau dintr-o alt aplicaie, cum ar fi
Microsoft Excel, mai bine folosii comanda Lipire special în loc de Lipire deoarece ea leag elementul inserat din
Clipboard într-un document Word la elementul original din fiierul surs. Acesta va fi astfel actualizat atunci când
sunt aduse modificri originalului.
5. Dac nu putei folosi editarea prin glisare i fixare pentru c textul selectat nu rmâne selectat atunci când îl indicaii
verificai în meniul Instrumente-Opiuni-Editare cutia de selectare Editare texte prin glisare i fixare.
Copierea textului
În Word putei copia un text dintr-o poziie în alta, utilizând comenzile din meniul Editare sau cele ale
meniului de comenzi rapide, butoanele de pe bara de unelte Standard sau mouse-ul.
Copierea textului prin utilizarea comenzilor meniului Editare
Pentru a copia textul folosind comenzile din meniul Editare, parcurgei urmtoarele etape:
2. Selectai Editare-Copiere. Word va copia textul selectat din document în Clipboard.
Observaie: Atunci când selectai Copiere din meniul Editare, textul selectat nu dispare. Acesta este copiat în Clipboard,
dar rmâne i în poziia lui original.
3. Poziionai punctul de inserare acolo unde dorii s fie plasat textul copiat. Nu uitai s
executai clic cu butonul stâng al mouse-ului pentru a deplasa punctul de inserare din poziia
anterioar.
Observaie: Atunci când deplasai punctul de inserare, textul pe care l-ai selectat pentru a fi copiat nu mai apare scos în
eviden. Nu v speriai! Este în siguran, în Clipboard, pân în momentul în care vei efectua urmtoarea operaie de decupare sau
copiere.
4. Selectai Editare-Lipire. Word copiaz textul în noua poziie.

Observaii:
1. Dup ce copiai textul în Clipboard, îl putei copia în documentul dvs. ori de câte ori dorii. Pur i simplu continuai s
repoziionai punctul de inserare i apoi lipii textul în fiecare poziie nou.
2. Procedai analog atunci când folosii butoanele de pe bara de unelte Standard sau combinaiile de taste CTRL+C
pentru copiere, respectiv CTRL+V pentru inserare.
Copierea textului cu mouse-ul

Pentru a copia un text prin tragere cu mouse-ul, procedai astfel:
într-o sgeat.
3. Apsai i meninei apsat tasta Ctrl, dup care executai clic i meninei apsat butonul
stâng al mouse-ului.
5. Elibererai butonul mouse-ului. Word va copia textul selectat în noua poziie.
Pentru a utiliza modalitatea rapid, cu butonul drept al mouse-ului, parcurgei urmtoarele etape:
2. Amplasai indicatorul mouse-ului în noua poziie. Nu executai clic pentru a muta punctul
de inserare!
3. Apsai i meninei apsate tastele Ctrl+Shift i executai clic pe butonul drept. Word
copiaz textul în noua poziie.
Copierea sau mutarea textului între ferestre de document

Procedurile de copiere i mutare a textului între documente sunt aceleai ca i cele pentru copierea i
mutarea textului în cadrul unui document. Putei utiliza comenzile meniului Editare împreun cu memoria
temporar sau putei utiliza deplasarea cu mouse-ul.
Pentru a utiliza comenzile din meniul Editare în scopul mutrii sau copierii unui text între documente,
urmai aceste etape:
1. Deschidei documentul care conine textul pe care dorii s-l mutai sau s-l copiai (documentul
surs).
3. Activai documentul surs.
4. Selectai textul.
5. Efectuai una dintre urmtoarele operaiuni:
Pentru a muta textul: Editare-Decupare.
Pentru a copia textul: Editare-Copiere.
6. Activai documentul destinaie i plasai punctul de inserare în locul în care dorii s apar textul.
7. Selectai Editare-Lipire. Word insereaz textul în documentul destinaie.
Pentru a utiliza deplasarea cu mouse-ul în vederea copierii sau mutrii unui text dintr-o fereastr de
document în alta, parcurgei urmtoarele etape:
1. Deschidei documentul care conine textul pe care dorii s-l copiai sau s-l mutai (documentul
surs).
3. Selectai Fereastr-Aranjare total pentru a afia ambele documente pe ecran.
4. Activai documentul surs i selectai textul.
5. Efectuai una dintre urmtoarele operaii:
Pentru a muta textul selectat poziionai punctul de inserare în cadrul acestuia, dup care
executai clic i tragei indicatorul mouse-ului în noua poziie din fereastra documentului
destinaie.
Pentru a copia textul selectat poziionai punctul de inserare în cadrul acestuia, apsai i
meninei apsat tasta Ctrl i executai clic i tragei indicatorul mouse-ului în noua poziie
din fereastra documentului destinaie.
Inserarea datei calendaristice i a orei

Word ine evidena datei curente i a orei prin intermediul ceasului i calendarului încorporate în
calculator. Putei insera automat data calendaristic sau ora într-un document folosind o mulime de formate
disponibile. Acest lucru este util pentru a ti când s–au operat anumite modificri sau pur i simplu pentru a
evita introducerea datei de fiecare dat când reactualizai un document.
Pentru a insera data calendaristic sau ora într-un document, urmai aceste etape:
1. Poziionai punctul de inserare în locul în care dorii s apar aceast informaie în cadrul
documentului. Selectai Inserare-Data i ora.
2. Selectai data calendaristic sau ora dorite dintr-unul din formatele puse la dispoziie în lista
Formate disponibile. Dac marcai opiunea Actualizare automat Word introduce data i
ora ca i câmpuri, adic de fiecare dat când se deschide documentul sau se tiprete,
informaiile calendaristice vor fi actualizate conform datei curente. Selectai OK.
Comanda Data i ora din meniul Inserare
Tastarea simbolurilor: ©, é,TM i altele

În plus fa de literele, numerele i semnele de punctuaie prezente pe tastatur, multe fonturi includ
marcatori i simboluri cum ar fi: £, §, ®, µ , linia de dialog, cratima, ghilimele curbate etc. Multe fonturi pot
conine caractere cu marcaje diacritice (umlauts, tilde i alte accente) – de exemplu: ä, ê, õ, ü, ç etc. Putei
insera aceste simboluri cu ajutorul comenzii Simbol din meniul Inserare sau apsând combinaii de taste
(putei, de asemenea, asocia simboluri utilizate frecvent unor combinaii de taste particularizate). Dac este
necesar s inserai simboluri matematice sau s creai ecuaii atunci folosii Editorul de ecuaii.
Inserarea de simboluri utilizând comanda Simbol

Atunci când selectai comanda Simbol din meniul Inserare cutia de dialog Simbol afieaz
simbolurile disponibile în fontul curent. Dac nu vedei simbolul pe care îl cutai s-ar putea s fie nevoie de
selectarea unui alt tip de font din cutia Font care arat toate tipurile de fonturi instalate pe calculatorul pe care
lucrai.
Pentru a fi afiate toate opiunile putei s selectai fie eticheta Simboluri fie Caractere speciale.
Eticheta de selecie Caractere speciale include caracterele suplimentare, cum ar fi linii de dialog i cratime.
spaii i cratime neseparatoare (aflate între cuvinte care trebuie s rmân pe acelai rând de text), © i ®.
Cutia de dialog Simbol va rmâne deschis pân când alegei butonul Revocare sau butonul Închidere astfel
încât s putei parcurge documentul i s inserai în mod repetat simbolurile fr s fie nevoie s alegei
comanda Simbol de fiecare dat.
Pentru a insera simboluri cu comanda Simbol procedai astfel:

2. Din meniu alegei Inserare-Simbol.
4. Executai dublu clic pe simbolul dorit. Word insereaz caracterul cu dimensiunea textului care
precede punctul de inserare. Dac nu vedei simbolul pe care îl cutai, încercai s selectaii
un alt font în cutia Font sau s folosii bara de defilare vertical a cutiei de dialog Simbol.
Pentru a vedea o versiune mrit a simbolului în cutia de dialog executai clic pe simbol sau
folosii sgeile pentru a v muta pe el.
5. Pentru a insera un alt simbol poziionai punctul de inserare în text i repetai pasul 4.
6. Atunci când ai terminat alegei butonul Închidere.
Pentru a insera un simbol tastându-i codul caracter procedai astfel:
3. Asigurai-v c tasta NUMLOCK este activ.
4. inei apsat tasta ALT i apoi, folosind tastele numerice din partea dreapta a tastaturii,
tastai 0 (zero) urmat de codul corespunztor (preluat din cutia Simbol).
Dac inserai frecvent un anumit simbol îl putei asocia unei taste de comenzi rapide particularizate.
Stilurile
În general, se poate vorbi de dou tipuri de stiluri2:
stiluri de paragraf, care au efect asupra unui paragraf. Stilurile de paragraf iau în considerare i
elementele referitoare la formatarea paragrafelor, cum ar fi spaierea rândurilor sau indentarea. În
lista de stiluri stilurile de paragraf sunt scrise cu aldine.
stiluri de caracter, care au efect doar asupra unui text selectat.
Aadar, stilurile se utilizeaz pentru a realiza rapid aranjarea în pagin a textului i paragrafelor.
Fiecare ablon este însoit de o foaie de stil care include stilurile tipic utilizate la crearea tipului de document
asociat cu ablonul.
Pentru a selecta un stil parcurgei etapele:
1. Plasai punctul de inserare în locul în care dorii s înceap textul scris în noul stil. Dac este
necesar apsai tasta Enter pentru a începe un nou paragraf.
2. Executai clic pe sgeata de derulare aflat lâng caseta Stil de pe bara de instrumente
Formatare pentru a afia lista Stil.
3. Executai clic pe numele stilului dorit din lista Stil.
2 Mai multe despre stiluri în cartea Grosseck, Gabriela, 2004, „Tehnoredactare computerizat”, Editura Orizonturi Universitare,
Timioara.
Pentru a crea propriul stil de scriere3, procedai astfel:

1. Alegei opiunea Stiluri i formatare din meniul Format. Din caseta de dialog care se
deschide alegei opiunea Stil nou.
2. În caseta Nume introducei numele noului stil pe care îl definii.
3. Executai clic pe butonul Format i alegei opiunea Font.
4. Selectai fontul dorit, dimensiunea, culoarea, apoi executai clic pe butonul OK.
5. Executai clic pe butonul Format i alegei opiunea Paragraf – dac este cazul.
6. Alegei opiunea dorit, apoi executai clic pe butonul OK.
7. Executai clic pe butonul OK (Aplic) i stilul este creat.
Pasul 1. Format-Stiluri i formatare Pasul 2. Stil nou - Nume
Paii 3-4. Butonul Format-Font Paii 5-6. Butonul Format-Paragraf

Crearea unui stil
3 De exemplu pentru formule de adresare i de încheiere în cadrul unei scrisori v propunei s alegei fonul Arial, de dimensiune 12 pt, scris
îngroat, pentru listele de enumerare s folosii Arial, de dimensiune 10, cu o distan de 6 pt. fa de textul de deasupra, iar pentru restul textului
fontul Arial, de dimensiune 14.
Stilurile nou create pot fi folosite în orice document. De asemenea, exist posibilitatea modificrii lor.
Modificarea stilului va duce la modificarea tuturor poriunilor de text scrise cu acest stil. Pentru modificarea
unui stil, în caseta de dialog Stiluri i formatare alegei stilul pe care dorii s-l modificai, dup care executai
clic pe butonul Modificare stil. Va aprea caseta de dialog Modificare stil, care v permite s efectuai
modificrile dorite.
Pentru a aplica într-un ablon stiluri care exist deja în abloanele Word, putei alegei din colecia de
stiluri Toate stilurile (clic pe Format-Stiluri i Formatare-Afiare) ablonul care conine stilurile cutate.
Observaii:
Pentru crearea unui stil nou putei folosi pân la 255 de caractere pentru numele acestuia.
Caracterele care nu se pot folosi în compunerea numelui unui stil sunt backslash-ul (\), parantezele, punctul i virgula.
Numele stilurilor se pot diferenia i prin tipul literelor folosite (mici sau majuscule).
Caseta de dialog Afiare-Toate stilurile

Salvarea documentelor
Când deschidei un document, Word îl copiaz de pe disc i îl afieaz pe ecran. Modificrile pe care
le facei sunt memorate temporar în memoria calculatorului. Pentru a le face permanente trebuie s salvai
documentul pe disc. Trebuie, de asemenea, s facei copii de rezerv pentru documentele importante.
Word poate salva periodic documentele în timp ce lucrai. Vei gsi mai multe informaii ulterior în
aceast seciune. Word dispune de mai multe modaliti de salvare a unui document. Iat câteva dintre ele:
Folosii:
1. Fiier-Salvare ca pentru a salva un document
pentru prima oar sau sub o nou denumire.
2. Fiier-Salvare pentru a salva orice document creat
în cadrul unei sesiuni de lucru anterioare.
3. Fiier-Salvare ca pagin Web pentru a salva
starea curent a documentului sub form de pagin
Web.
4. Butonul Salvare de pe bara de unelte Standard.
5. Combinaia de taste CTRL+S.
Observaie. Pentru a salva un document nou, putei folosi oricare
dintre comenzile Salvare. Dac documentul nu a mai fost salvat
anterior, Word afieaz caseta de dialog Salvare ca.
Salvarea unui document nou sau a unui document sub un alt nume
Folosind comanda Fiier-Salvare ca nu numai c salvai documentul pe disc sub o denumire aleas
de dvs. ci i specificai prin unitatea de disc i folderul din caseta Salvare în, calea de acces spre locul unde
dorii s stocai documentul. Folosii Fiier-Salvare ca pentru a salva un document nou sau pentru a salva o
copie a unui document existent, atribuindu-i un nume sau o cale noi.
Pentru a salva un document nou, parcurgei urmtoarele etape:

1. Selectai Fiier-Salvare ca. Pe ecran va aprea caseta de dialog Salvare ca.
2. Tastai un nume pentru document în caseta de text Nume fiier.
Observaie. Dac documentul are deja un nume, acesta va aprea în caseta de text Nume fiier. În cazul în care salvai
pentru prima dat un document înc nedenumit, Word va introduce o denumire bazat fie pe primul rând al documentului, fie pe
numrul atribuit de Word documentului în cadrul sesiunii de lucru curente (în funcie de personalizarea alocat aplicaiei la instalarea
pachetului Office). De exemplu, dac fiierul Document3 conine pe primul rând irul de caractere „Grupurile de presiune” i dorii s
îl salvai, numele atribuit de Word va fi prima linie de text, adic „Grupurile de presiune”. Pentru a scrie un alt nume peste cel existent
în caseta de text, este suficient s îl tastai pur i simplu. Pentru a insera text la stânga sau în interiorul textului existent, poziionai
mai întâi punctul de inserare în caseta Nume fiier înainte de a începe s tastai i apoi apsai pe butonul Salvare.
3. Efectuai modificrile dorite cu privire la folderul sau unitatea de disc unde dorii s salvai
fiierul. Dac nu facei nici o modificare, fiierul este salvat în folderul prestabilit pentru
plasarea documentelor care, de obicei, este My Documents de pe discul C:.
Observaie: Putei folosi butonul Creare folder pentru a crea un subfolder în directorul curent. Se deschide caseta
Folder nou în care, în caseta Nume se introduce numele noului catalog
4. Pentru a evita aglomerarea catalogului My Documents, nu ar trebui s salvai acolo toate

documentele4. Creai alte cataloage pentru fiiere create cu o anumit aplicaie. De exemplu:
„Chestionare” pentru fiierele create în Word care se refer la sondaje de opinie, „Prelucrarea
datelor” pentru fiierele create de aplicaia Excel sau „Histograme” pentru fiiere diagram
create de SPSS. Apoi îl putei specifica în lista Salvare în din caseta de dialog Salvare ca
sau putei modifica localizarea în folderul prestabilit pentru documentele dvs., prin intermediul
comenzii Instrumente-Opiuni-Amplasare fiiere.
5. Clic pe butonul Salvare. Word va salva fiierul în unitatea de disc i catalogul specificate.
Documentul rmâne pe ecran, astfel încât s putei continua lucrul. Observai c, acum, numele
documentului apare în bara de titlu, în partea superioar a

ecranului.

În cazul în care Word afieaz un mesaj întrebându-v dac vrei s înlocuii fiierul existent, înseamn c un fiier salvat
cu denumirea pe care ai introdus-o în caseta de text Nume fiier exist deja. Alegei OK pentru a salva noul fiier peste cel vechi,
dar nu vei mai putea recupera vechiul fiier! Alegei Revocare pentru a v întoarce în document i relua procedura de salvare,
tastând o alt denumire în caseta de text Nume fiier, dup care executai clic pe Salvare. Sau alegei una din celelalte dou
opiuni (Salvare modificri sub nume diferit i Îmbinare modificri în fiierul existent).
Salvarea repetat a unui document

Dup ce ai salvat un document o dat, putei salva rapid acest document pstrându-i numele, folderul
corespunztor unde e pstrat, formatul i alte atribute, fr a mai fi nevoie s trecei de fiecare dat prin
caseta de dialog Salvare ca.
4 Mai ales c, în ultimii ani, au fost dezvoltai virui ce acioneaz prin tergerea complet a coninutului folderului My Documents.
Pentru a salva în mod repetat un document selectai Fiier-Salvare sau executai clic pe butonul
Salvare de pe bara de unelte Standard.
Fiierul pe care îl salvai se suprascrie peste versiunea anterioar a aceluiai document de pe disc,
astfel încât orice modificri efectuate dup ultima salvare înlocuiesc la noua salvare versiunea precedent a
fiierului stocat. Documentul se pstreaz pe ecran pentru a permite s continuai lucrul.
Observaie. Salvai cât mai des un document! Pân în momentul efecturii unei salvri munca dvs. este stocat doar în
memorie. În cazul unei întreruperi de curent, toat munca a fost în zadar dac nu dispunei de surse neîntreruptibile de tensiune.
Obinuii-v s salvai documentele la intervale regulate sau utilizai cel puin opiunea de salvare automat a programului Word
pentru a salva fiierele (Instrumente-Opiuni-Salvare i asigurai-v c opiunea Salvare informaii pentru recuperare automat
este marcat; apoi introducei numrul de minute pentru a stabili perioada de timp în care va fi salvat documentul).
Salvarea tuturor documentelor deschise

Dac avei mai multe documente deschise simultan, putei s alegi Fiier-Salvare total pentru a le
salva rapid pe toate.
Word salveaz toate fiierele care au mai fost salvate înainte, folosind acelai nume de fiier i
catalog. Dac un fiier nu a mai fost salvat înainte, Word afieaz caseta de dialog Salvare ca astfel încât s
putei introduce un nume de fiier i un nume de folder unde s fie stocat.
Salvarea unui document în alt format de fiier

Dac schimbai fiiere cu utilizatori ai altor programe de procesare de texte cum ar fi Microsoft Works
sau pur i simplu au o alt versiune de Word decât a dvs., putei salva documentul în alt format de fiier.
Pentru a schimba formatul de fiier pentru un document, alegei comanda Salvare ca din meniul
Fiier i apoi selectai un format în cutia Tip document (Rich Text Format pentru portabilitate sau ablon
document pentru crearea unui ablon etc.).
Controlarea modului în care salveaz Word

Word v poate proteja lucrarea prin salvarea periodic a unei copii temporare, de siguran a
documentului în timp ce lucrai sau prin salvarea unei versiuni de rezerv a documentului de fiecare dat când
lucrai, protejarea la scriere prin introducerea unei parole etc.
Pentru a utiliza aceste faciliti alegei butonul Instrumente-Opiuni de salvare sau Opiuni de
securitate din caseta Salvare ca ori selectai din meniul Instrumente comanda Opiuni i apoi tab-ul Salvare
respectiv Securitate.
Caseta de dialog Salvare afieaz5:
Grupul de comutatoare Opiuni de salvare:
- Întotdeauna copie de rezerv: dac îl activai la fiecare operaie de salvare se va crea
un fiier copie de siguran în care se pstreaz versiunea anterioar a fiierului, altfel
copia de siguran nu se creeaz.
5 Vom discuta doar cele mai folosite.

- Se permit salvri rapide: dac îl activai, salvarea se face mai rapid deoarece se
salveaz doar modificrile fcute dup ultima salvare; altfel se salveaz tot fiierul i
timpul consumat pentru operaia de salvare va fi mai lung. Vei dezactiva acest comutator
pentru a se face o salvare complet atunci când documentul este în form final, înainte
de a transfera documentul într-o alt aplicaie sau înainte de a converti documentul într-un
alt format.
- Se permit salvri în fundal: permite salvarea documentului în fundal astfel încât în timpul
operaiei de salvare s putei lucra totui în document. Pe bara de stare apare o
pictogram sub forma unei dischete pâlpâitoare.
- Încorporare fonturi True Type: dac activai, la salvare vor fi încapsulate în document i
fonturile True Type folosite la tehnoredactarea documentului pentru ca fiierul s poat fi
exploatat i pe alt calculator, altfel aceste fonturi nu vor fi încapsulate în document.
- Se solicit proprietile documentului: dac îl activai se deschide fereastra Proprieti
(vezi mai jos) dup fiecare operaie de salvare, pân când vei completa cel puin un
câmp din informaiile suplimentare despre fiier în aceast fereastr.
- Se solicit salvarea ablonului Normal: dac îl activai, la terminarea sesiunii de lucru
Word, suntei invitat s hotrâi dac se vor salva în fiierul Normal.dot valorile stabilite
pentru parametri în sesiunea de lucru curent, altfel aceste valori nu vor fi salvate.
- Se salveaz doar datele din machete: salveaz datele introduse într-un formular online
ca i text (Text Only) astfel încât s poat fi folosit în fiiere de date.
- Salvare informaii pentru recuperare automat: dac activai opiunea documentul va fi
salvat în mod automat la fiecare n minute (numrul de minute n se scrie în caseta de
editare alturat), altfel salvarea se va face numai dac o cerei explicit. Salvarea
automat se face într-un format special pentru recuperare care poate fi folosit pentru
refacerea documentului în cazul în care se blocheaz sistemul i nu ai salvat modificrile
fcute. La deschidere, Word va încrca automat în fereastra aplicaiei acest fiier pentru a
recupera informaiile din document. Dac închidei normal sesiunea de lucru i nu salvai
modificrile fcute, ele nu mai pot fi recuperate deoarece la închiderea normal a unui
document Word terge fiierul pentru recuperare.
În zona Format implicit în caseta Salvare fiiere Word ca se precizeaz formatul în care va fi salvat
documentul. Iat câteva formate:
- Document Word (*.doc): formatul implicit pentru documente;
- ablon Document (*.dot): documente ablon;
- Word 2.x for Windows/Word 97-2002 &6.0/95 - RTF (*.doc): versiuni anterioare de Word;
- Word x.x for Macintosh (*.mcw): documente create în versiuni pentru calculatoare
Macintosh;
- WordPerfect x.x for MS-DOS/Windows (*.doc): create cu WordPerfect;
- Text simplu (*.txt): texte neformatate (marcajele de sfârit de linie, întreruperile de seciune
i caracterul în linie nou sunt convertite în caracterul Enter - folosete setul de caractere
ANSI);
- Text MS-DOS cu aspect pagin (*.txt): texte neformatate la fel ca Text Only cu deosebirea
c folosete setul de caractere ASCII extins care este setul standard MS-DOS;
- Text cu aspect pagin (.txt): texte neformatate (marcajele de sfârit de linie, întreruperile de
seciune i de pagin sunt convertite în caracterul Enter);
- Rich Text Format: (.rtf): un standard larg acceptat (salveaz toate formatrile i convertete
instruciunile de formatare astfel încât aplicaiile s le poate citi i interpreta);
- Pagin Web (*.htm; *.html; *.htx): document creat în format HTML (HyperText Markup
Language) pentru a fi exploatat pe Web.
Zona Opiuni de codare/partajare fiier pentru acest document conine obiecte prin intermediul
crora se construiete un sistem de protejare a documentului prin parole. Parola este un ir de maximum 15
caractere (litere, cifre, semne speciale i spaii). Protecia se poate face pe dou niveluri: la vizualizare
(documentul poate fi deschis numai dac se cunoate parola – Parol pentru deschidere) i/sau la scriere
(documentul poate fi vizualizat, dar pentru a face modificri în el trebuie s cunoatei parola – Parol pentru
modificare).
Acces recomandat doar în citire: prin activare se va afia la deschiderea fiierului o caset de dialog
prin care suntei avertizat c fiierul se deschide numai pentru consultare.
Word v ofer posibilitatea de a

introduce informaii sumare atunci când
salvai pentru prima oar un document
dac opiunea Se solicit proprietile
documentului din Instrumente-Opiuni-
Salvare este marcat.
Dup ce ai salvat documentul

Word v ofer posibilitatea de a introduce
informaii sumare în orice moment, cum
ar fi un titlu descriptiv sau cuvinte cheie
sugestive pentru coninutul documentului
prin folosirea comenzii Proprieti din
meniul Fiier. Dac introducei aceste
informaii în csuele etichetei Rezumat,
le putei utiliza mai târziu pentru a localiza
mai rapid documentul cu ajutorul opiunii
Cutare din meniul Fiier.
În casetele Titlu, Autor, Subiect

i Cuvinte cheie, introducei informaiile
pe care le vei utiliza mai târziu.
Putei include i cuta orice caractere în orice format, inclusiv punctuaie, iar mai târziu putei cuta
dup toate sau numai o parte din aceste informaii. Pentru a separa cuvintele cheie folosii caractere cum ar fi
spaii, virgule sau punct i virgul.
În cutia Comentarii introducei informaia pe care dorii s o avei ca referin mai târziu. Nu putei
îns utiliza o comand Cutare pentru a cuta comentarii.
Putei, de asemenea, s stabilii ce tip de document este (Categorie) i s includei adresa de pe
Internet, reea sau alt calculator (Baz hyperlink) în cazul în care documentul face trimiteri spre alte locaii.
Tiprirea documentului
Dup ce ai creat un document, îl putei tipri. Înaintea tipririi, asigurai-v c imprimanta este
conectat la calculator, este pus în funciune i are hârtie. Este indicat s previzualizai documentul înainte
de a-l tipri. În cazul în care nu are aspectul dorit sau ai uitat s inserai ceva în document vei putea face
modificrile înainte de a-l imprima. În acest mod vei tipri o singur dat documentul i vei economisi timp,
hârtie, cartu de imprimant sau toner etc.
Vizualizarea unui document înainte de tiprirea lui

În lecia 1 ai învat c pentru a vizualiza un document înaintea tipririi v folosii de comanda
Examinare înaintea imprimrii fie din meniul Fiier, fie cu ajutorul butonului de pe bara de unelte Standard.
În modul Examinare înaintea imprimrii Word ajusteaz imaginea astfel încât pe ecran pot încpea
pagini întregi. Nu vei putea vedea caracterele individuale, dar vei putea vedea aezarea general în pagin i
poziionarea componentelor documentului. În spaiul util al ferestrei Word pot fi astfel afiate dou sau mai
multe pagini din document, precum i o bar cu butoane care conine scurtturi pentru operaiile care pot fi
executate. Vei putea:
- s stabilii câte pagini previzualizai la un moment dat (una sau mai multe);
- s corectai documentul dac nu v place aspectul lui;
- s controlai dimensiunea afirii;
- s comprimai documentul, dac este cazul.
Bara cu instrumente de lucru pentru previzualizarea unui document înainte de tiprire
conine urmtoarele butoane:
Imprimare. Butonul nu deschide caseta de dialog Imprimare (vezi mai jos) ci permite tiprirea
întregului document într-un singur exemplar, cu valorile curente ale parametrilor de tiprire. Dac vrei s
operai asupra parametrilor de tiprire atunci va trebui s folosii comanda Imprimare din meniul Fiier.
Lup. Cursorul mouse-ului are forma unei lupe atunci când indicai pagina curent. Dac nu este
activat butonul indicai-l i executai clic pe el. Dac dorii s vedei doar o poriune din pagina curent indicai
un punct oarecare în zona dorit i executai clic. Pagina se mrete i putei s vedei coninutul. Atenie! Nu
putei s facei nici o corectur în document! Pentru a reveni la afiarea iniial executai din nou clic. Dac
vrei s dezactivai facilitatea de mrire a paginii, astfel încât s putei s facei corecturi, indica butonul i
executai clic. Cursorul mouse-ului revine la forma de inserare (o bar vertical ce pâlpâie).
O pagin. Se va afia pagina curent (adic pagina în care se afl punctul de inserare).
Pagini multiple. Mai multe pagini. Se deschide o caset din care putei alegei glisând cu mouse-ul
numrul de pagini de afiat i configuraia în care vor fi afiate (una lâng alta pe un rând, pe dou rânduri
etc.). Astfel putei s avei o privire de ansamblu a documentului (unde sunt inserate imaginile, unde apar
titlurile) i putei verifica dac documentul dvs. corespunde din punct de vedere estetic. Numrul maxim de
pagini afiate depinde de monitorul i placa grafic a calculatorului. Dac documentul are mai multe pagini
decât încap pe ecran folosii bara de defilare vertical.
Panoramare. Controlul scrii de afiare. Pentru a modifica dimensiunile paginii de pe ecran executai
clic pe sgeata de derulare plasat lâng caseta de text Panoramare i alegei un procent sau selectai de
exemplu, Pagin întreag, pentru a stabili automat procentul de mrire, în scopul afirii întregii limi a
paginii pe ecran.
Vizualizare rigl. Putei s modificai marginile aranjrii textului în pagin direct folosind riglele:
deplasai indicatoarele corespunztoare de pe rigla orizontal (marginea din dreapta sau din stânga) sau de
pe rigla vertical (marginea de sus sau de jos).
Potrivire prin reducere. Micoreaz pân încape în pagin. Dac constai c pe ultima pagin avei
doar câteva rânduri, putei s restrângei documentul astfel încât s încap totul pe celelalte pagini.
Ecran complet. Afieaz pe tot ecranul.
Închidere. Închide modul de previzualizare înaintea tipririi.
Ajutor dependent de context. Ofer informaii interactive.
Pentru a tipri documentul afiat pe ecran folosind meniul urmai aceste etape:
1. Selectai Fiier-Imprimare. Va aprea caseta de dialog Imprimare.
2. Efectuai modificrile necesare pentru tiprire conform cerinelor:
În zona Imprimant:
- Dac numele imprimantei afiat în caseta Nume nu este cel al imprimantei la care vrei s
tiprii executai clic pe sgeata orientat în jos i alegei imprimanta la care vrei s imprimai
documentul. Este posibil ca în aceast list s apar un driver de imprimant fr a avea acel
tip de imprimant în configuraia calculatorului. Sub numele imprimantei sunt afiate informaii
legate de starea acesteia, precum i portul la care este conectat.
- Dac nu vrei s tiprii dar vrei s salvai fiierul pregtit pentru tiprire într-un fiier de tip
.prn (Printer files) care s poat fi listat ulterior pe alt imprimant mai performant sau pe un
sistem care nu dispune de aplicaia Word, activai comutatorul Imprimare în fiier. Se
deschide o caset de dialog prin care va trebui s dai un nume fiierului. În acest timp pe
bara de stare putei urmri starea operaiei de tiprire.
- Butonul Proprieti afieaz o caset de dialog prin care stabilii ce fel de hârtie (Paper)
folosii (A4, pentru plicuri etc.), orientarea (Orientation), modul de alimentare (Paper Source)
(din tav, manual), rezoluia la care se va face tiprirea (Graphics) etc. Atenie! Informaiile
afiate difer de la o imprimant la alta.
Din grupul de butoane ir de pagini activai butonul corespunztor paginilor pe care vrei s le
tiprii:
- Toate - tot documentul;
- Pagina curent - pagina în care se gsete punctul de inserare sau pagina selectat;
- Selecia - blocul de texte selectat (aceast opiune nu este disponibil dac nu selectai cel
puin un caracter);
- Pagini - paginile pe care le vei indica prin enumerare în zona de editare. Numerele de pagin
se separ prin virgul. Dac vrei s tiprii grupuri de pagini, scriei prima i ultima pagin
separate prin linii de desprire în silabe. De exemplu, dac vrei s tiprii
1,2,3,4,8,9,10,11,17 vei scrie 1-4, 8-11, 17. Dac vrei s tiprii o seciune o vei preciza prin
s<numr seciune>. De exemplu s2 înseamn toate paginile seciunii 2 iar s2,s5 înseamn
toate paginile seciunilor doi i cinci. Putei s precizai i paginile unei seciuni prin p<numr
pagin> s>numr seciune>. De exemplu p3s2-p5s2 înseamn c se tiprete de la pagina
3 la pagina 5 a seciunii 2.
Suplimentar, pentru a stabili paginile care vor fi tiprite, avei la dispoziie i lista ascuns
Imprimare. Ea conine opiuni care se refer la paginile stabilite în zona ir de pagini:
- Toate paginile din interval - toate paginile;
- Pagini impare - numai paginile impare;
- Pagini pare - numai paginile pare.
Dac ai cerut s fie tiprite mai multe copii folosii zona Copii în care stabilii:
- numrul de copii (Numr de copii);
- modul de dispunere a paginilor în cazul în care dorii mai multe copii (Asamblare).
Din lista ascuns De imprimat alegei tipul informaiei pe care o vei tipri:
- Document - un fiier document;
- Proprieti document - numai informaiile asociate unui document;
- Stiluri - numai descrierea stilurilor folosite într-un document;
- Intrri AutoText - intrrile în AutoText pentru ablonul folosit la crearea documentului i
intrrile atribuite tuturor abloanelor;
- Atribuire taste - informaii despre macrourile din ablonul folosit la crearea documentului
(numele, secvena de taste care formeaz macroul, descrierea lui) i lista scurtturilor
asociate la diferite comenzi din acest ablon.
Din zona Panoramare se poate alege modul de dispunere a foilor pe pagin (câte dou, câte
patru .a.m.d.) precum i modul de scalare corespunztor dimensiunii paginilor documentului.
3. Selectai butonul Opiuni pentru a alegei opiuni suplimentare referitoare la tiprire. Aceiai
caset se poate deschide i alegând opiunea Imprimare a casetei Opiuni din meniul
Instrumente.
Prin intermediul acestei casete de dialog stabilii valorile urmtorilor parametri pentru tiprire:
Comutatoarele din zona Opiuni de imprimare sunt folosite pentru a stabili valorile parametrilor
care se refer la operaia de tiprire efectiv:
- Ieire schiat: documentul va fi tiprit astfel încât s solicite cât mai puin imprimanta. Din
document vor fi tiprite numai o parte din formatri, în funcie de tipul imprimantei.
- Actualizare câmpuri: câmpurile inserate în document vor fi actualizate înainte de tiprire.
- Actualizare legturi: obiectele inserate în document prin legare vor fi actualizate înainte de
tiprire.
- Imprimare în fundal: Word adaug o copie a documentului la coada de ateptare
corespunztoare imprimantei pe care se va efectua tiprirea, timp în care putei lucra pe
document în continuare.
- Imprimare Postscript peste text: se folosete numai pentru documentele care vor fi tiprite
pe sisteme Macintosh.
- Inversare ordine de imprimare: paginile vor fi tiprite în ordine invers, începând de la
ultima pagin i terminând cu prima.
Comutatoarele din zona Includere cu documentul sunt folosite pentru a stabili valorile
parametrilor care se refer la ce se va tipri împreun cu documentul:
- Proprieti document - informaiile despre document vor fi listate pe o pagin separat, dup
ce a fost tiprit documentul;
- Coduri de câmp - vor fi tiprite codurile câmpurilor în loc s se tipreasc rezultatul lor;
- Text ascuns - caracterele de formatare ascunse vor fi tiprite fr s fie subliniate, spre
deosebire de afiarea pe ecran unde ele sunt puse în eviden prin subliniere;
- Obiecte desenate - obiectele grafice desenate din Word vor fi tiprite.
În zona Opiuni numai pentru documentul curent exist comutatorul Se imprim numai datele
din machete pe care, dac îl activai, vei tipri numai intrarea într-un câmp pentru descrierea
formelor.
Din lista ascuns Tav implicit alegei modul în care se va alimenta imprimanta cu hârtie. Aceste
opiuni difer în funcie de tipul imprimantei. De exemplu: Paper Cassette - alimentarea se face din
tava imprimantei, Manual Feed - alimentarea se face manual, introducând fiecare foaie de hârtie
etc.
4. Când suntei gata - clic pe OK pentru a tipri documentul.
Închiderea documentului
Închiderea unui document îl terge pe acesta atât de pe ecran, cât i din memoria de lucru a
calculatorului. Dac avei prea multe documente deschise simultan vei observa c Word funcioneaz mai
încet. Prea multe fiiere deschise simultan v poate aduce în situaia de a nu mai avea suficient memorie
pentru a deschide un alt document, astfel încât ar fi bine s efectuai salvarea i închiderea fiierelor la care nu
lucrai.
Pentru a închide documentul curent alegei Fiier-Închidere. Dac nu ai salvat documentul sau dac
ai efectuat modificri de la ultima salvare a documentului, Word afieaz o caset cu un mesaj prin care
suntei întrebat dac dorii s salvai modificrile.
Avei la dispoziie mai multe alternative de a aciona. Putei alege:
Da pentru a salva documentul i a-l îndeprta de pe ecran. Dac este un document nou, va
aprea caseta de dialog Salvare ca.
Nu pentru a terge documentul de pe ecran fr a salva modificrile.

Revocare pentru a continua s lucrai la document.
Închiderea unui document

Atunci când Word închide documentul curent, el afieaz un alt document deschis. Dac nu exist alte
documente deschise, Word afieaz un ecran de aplicaie vid.
Pentru a închide toate documentele deschise ieii din Word. Pentru fiecare document pe care nu l-ai
salvat înc va aprea o caset coninând un mesaj care v invit s salvai modificrile.

i
Pentru
Deschiderea unui nou document Alegei Fiier-Nou. În caseta de dialog Document nou alegei un
ablon.
Deschiderea unui document existent Selectai Fiier-Deschidere, apoi alegei numele din lista Nume
fiier i Deschidere.
Salvarea unui document Selectai Fiier-Salvare ca. În caseta de dialog Salvare ca
introducei numele documentului i apoi Salvare sau alegei
Salvare din meniul Fiier dac fiierul are deja un nume.
Vizualizarea documentului înainte de tiprire Fiier-Examinare înaintea imprimrii.
Tiprirea documentului Fiier-Imprimare. În caseta de dialog Imprimare, dup stabilirea
cerinelor facei clic pe Ok.
Închiderea documentului Fiier-Închidere.
Introduce un text Pur i simplu tastai textul.
Selectarea unui text Glisai mouse-ul începând de la primul caracter pân la ultimul.
Copierea textului selectat Editare-Copiere. Repoziionai punctul de inserare. Selectai
Editare-Lipire.
Deplasarea textului selectat Editare-Decupare. Repoziionai punctul de inserare. Selectai
Editare-Lipire.
Inserarea orei sau a datei calendaristice Selectai Inserare-Data i ora. Alegei formatul i pe urm clic pe
OK.
Inserarea unui simbol Executai clic pe Inserare-Simbol. Alegei simbolul. Clic pe
Inserare.
Schimbarea stilurilor Plasai punctul de inserare în cadrul paragrafului sau selectai
textul respectiv. Alegei noul stil din lista Stil.
Anularea/Reluarea ultimei aciuni Editare-Anulare respectiv Editare- Refacere
Lucru individual
1. Ce sunt stilurile? Când avem nevoie de ele?
2. Ce este un ablon? Când avem nevoie de el? În ce tip de fiier se memoreaz?
3. Care este diferena între stilul de paragraf i stilul de caracter?
4. Care este deosebirea dintre un ablon i o procedur asistent?
5. Ce informaii suplimentare pot fi înregistrate într-un fiier document?
6. Cum poate fi controlat accesul la un document?
7. Ce informaii putei tipri despre un fiier?
8. Ce operaii de deplasare în text cunoatei? Dar de selectare?
9. Cum copiai? Cum decupai? Cum lipii?
10. În câte moduri putei insera data curent într-un document?
11. Ce este simbolul? În câte moduri putei insera un simbol într-un document?
12. Putei s definii un bloc vertical de texte?
Întrebri cu alegere multipl:

1. Considerai c punctul de inserare se afl în interiorul paragrafului. Definirea unui stil se va aplica
în acest caz:
a) paragrafului;
b) cuvântului din faa punctului de inserare;
c) cuvântului din spatele punctului de inserare.
2. Pentru aplicarea unui stil de caracter unui text existent:
a) se aplic punctul de inserare la începutul textului dorit;
b) se selecteaz textul dorit;
c) se alege stilul, dup care se selecteaz textul.
3. Dac ai realizat un document pe care îl salvai ca ablon, extensia noului fiier va fi:
a) dot; b) doc; c) exe; d) com.
1. Dac ai realizat un ablon atunci:
a) textul acestuia nu poate fi modificat;
b) acesta poate fi modificat ori de câte ori dorii;
c) acesta nu poate fi decât tiprit.
Exerciii practice (timp estimat - 20 de minute)

1. Lansai Word.
2. Deschidei un document existent.
3. Introducei un rând nou la începutul documentului.
4. Inserai data curent în noul rând.
5. Selectai paragraful care conine data calendaristic.
6. Schimbai stilul.
7. Deplasai data pe ultimul rând al documentului.
8. Copiai data pe primul rând al documentului.
9. Schimbai stilul datei din ultimul rând al documentului.
10. tergei data din ultimul rând al documentului.
11. Anulai ultima aciune.
12. Refacei ultima aciune.
13. Deschidei un nou document.
14. Aranjai ferestrele deschise pe ecran astfel încât s le putei vedea pe amândou.
15. Copiai un text din documentul original în noul document.
16. Maximizai noul document.
17. Împrii noul document în dou panouri.
18. Schimbai dimensiunile panourilor.
19. Mutai un text dintr-un panou în cellalt.
20. Închidei toate documentele deschise.
Exerciii practice (timp estimat – 1 or)

1. S se creeze un document al crui coninut s cuprind unul din textele de la sfâritul leciei, s
se salveze în calea destinat vou de pe staia de lucru curent, sub numele „Exerciiu1 Lecia2”.
Pentru fiecare text nu se va introduce referina bibliografic din care a fost preluat acesta.
2. Introducei urmtoarele informaii suplimentare:
Numele autorului = numele vostru
Titlul = Denumirea fiierului
Subiectul = Crearea unui document
Cuvinte cheie pentru localizare = extragei din text dou trei cuvinte semnificative
Comentarii = sursa bibliografic
3. Stabilii urmtoarele opiuni pentru salvri:
S se salveze numai modificrile fcute în document.
S se creeze un fiier copie de siguran.
S se salveze automat documentul la fiecare 5 minute.
4. S se editeze6 documentul creat anterior, efectuând urmtoarele operaii:
- inserarea referinei bibliografice corespunztoare;
- tergerea cuvintelor „Paragraful 1:”, „ Paragraful 2:” .a.m.d. din text;
- adugarea unei linii dup fiecare paragraf.
5. Realizai un ablon pentru o cerere. Bazai-v pe modul de redactare de la sfâritul leciei.
6. Împrii fereastra documentului în dou zone de lucru. Alegei un mod de vizualizare diferit pentru
cele dou zone. Revenii la afiarea unei singure zone de lucru.
7. Vizualizai apoi documentul în modul Normal. Afiai caracterele netipribile.
8. Vizualizai documentul în modul Ecran complet. Apoi revenii în modul Aspect pagin
imprimat i schimbai scara de vizualizare la 227%.
9. Închidei documentul.
Texte la alegere:
Text1
Paragraful 1: Sociologia studiaz componenta social a relaiilor care orienteaz praxiologic i
motiveaz axiologic comportamentele civico-profesionale specifice colectivitilor umane, de la grupurile
primare la societile globale.
Paragraful 2: […] Ca instituie, sociologia cumuleaz prerogativele studierii cauzelor care determin
efectele negative, în vederea elaborrii variantelor posibile de decizie care s duc la eradicarea cauzelor. În
acest sens, ei îi revine rolul de a stabili diagnosticul social. Comparativ cu medicina, care, prin diagnosticul pe
care îl stabilete, îi asum competena de a propune o terapie în vederea meninerii strii de sntate a
organismului, sociologia, prin diagnoza social, rezultat în urma cercetrilor concrete, de teren, propune o
terapie decizional în vederea meninerii i optimizrii strii de funcionalitate a sistemului social.
Text preluat din: Buzrnescu, tefan, 1999, Sociologia civilizaiei tehnologice, Editura Polirom, Iai, pag. 54-55.
6 Nu uita s execui operaia de salvare la fiecare exerciiu!

Text2
Paragraful 1: Sociologia secolului XX nu a reuit defel s concilieze diversele proiecte formulate de
ctre pionierii sociologiei. Fr îndoial, îns, putem meniona câteva tentative de sintetizare, cum a fost cea a
lui Parsons (1937) […].
Paragraful 2: Nu este întotdeauna uor s deosebim studiile descriptive de cele explicative. Cele dou
obiective, descrierea i explicaia, apar deseori în practic asociate unul altuia. […] Cu toate acestea,
numeroase lucrri sociologice au drept principal obiectiv evidenierea unor medii i fenomene sociale ce pot fi
mai mult sau mai puin transparente i familiare pentru actorii implicai, dar care rmân necunoscute publicului.
Text preluat din: Boudon, Raymond (coord.), 1997, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, Bucureti, pag. 11.
Text3
Paragraful 1: Nu sunt, desigur, primul care vorbete despre societatea informaional; nu este o idee
nou. De fapt , nici nu mai este o idee – este o realitate […].
Paragraful 2: Tehnologia de azi a informaiei – de la computere la televiziunea prin cablu – nu d
natere noii societi informaionale. Ea începuse deja s-i fac loc spre sfâritul anilor '‘50. Tehnologia
sofisticat de astzi grbete doar plonjarea noastr în societatea informaional, care este deja prezent.
Paragraful 3: Problema este c modul nostru de a gândi, atitudinile i, prin urmare, deciziile noastre au
rmas în urma realitii. Nivelul de schimbare implicat este atât de important i, totui, atât de subtil, încât
tindem s nu-l vedem sau dac-l vedem, îl respingem ca fiind prea simplist, i apoi îl ignorm.
Text preluat din: Naisbitt, John, 1989, Megatendine, Editura Politic, Bucureti, pag. 41.
Text4
Paragraful 1: Mijloacele de învmânt reprezint ansamblul de aparate sau sisteme tehnice care
mijlocesc (mediaz) folosirea materialelor didactice în scopuri instructiv-educative. Se pot meniona în acest
sens: aparatele care valorific pe cale audio înregistrrile sau emisiunile sonore, aa cum sunt magnetofonul,
radioul etc., precum i aparatele care valorific pe cele video (materialele didactice proiectabile) aa cum sunt:
epidiascopul, retroproiectorul, televizorul, calculatoarele etc., precum i uneltele, instalaiile, sistemele tehnice
etc. considerate prin extindere mijloace de învmânt.
Paragraful 2: Folosirea sistemelor i mijloacelor didactice se face prin intermediul intuiiei, în îmbinarea
cu instrumentul logico-matematic i aciunea. În contextul acestui demers didactic, ele au calitatea de a
evidenia date i informaii variate i specifice privind aspectele fizice i ideatice, structura, funcionalitatea,
utilitatea etc. obiectelor, fenomenelor i proceselor studiate, uurând în acelai timp înelegerea i asimilarea
cunotinelor.
Text preluat din: Bonta, Ioan, 1995, Pedagogie, Editura All, Bucureti, pag. 130.
Text5
Paragraful 1: Metoda testelor psihologice este cea mai important metod psihometric utilizat în
scopul de a stabili nivelul de dezvoltare a unei abiliti senzoriomotorii, a intelectului, memoriei, a unor caliti
ale ateniei, a dimensiunilor personalitii.
Paragraful 2: Ele sunt utilizate mai ales în psihologia aplicat în orientarea i selecia profesional, în
determinarea nivelului unor aptitudini, msurarea calitilor psihice obligatorii în anumite profesii etc.
Paragraful 3: Testele msoar diferenele individuale, ele fiind o evaluare obiectiv i standardizat a
unui eantion de comportament – neavând relevan în ceea ce privete dezvluirea genezei i dinamicii
proceselor psihice, organizarea intern a psihicului
Text preluat din: Iovan, M., 1995, Psihologie i educaie, Editura Felix, Arad, pag. 25.
III. MODIFICAREA ASPECTULUI UNUI DOCUMENT
A formata un document înseamn a atribui anumite caracteristici (font, corp, stil, culoarea de afiare,
spaiu etc.) entitilor din care este alctuit documentul, pentru a-l face mai estetic i mai uor de citit. Putei
formata caractere, paragrafe, pagini i seciuni. O formatare furnizeaz indicaii vizuale referitoare la
structura sa.
În general formatarea unui document se face prin intermediul casetelor de dialog din meniul Format,
cu butoanele de pe bara de instrumente Formatare sau cu combinaii de taste.
Aa cum ai învat pân acum, atunci când Word deschide un nou document consider ca
prestabilit formatarea la nivel de caracter din stilul Normal (stilul standard pentru text) i va atribui aceast
formatare textului pe care îl vei scrie.
În Word este foarte simplu s redactai documente cu aspect atractiv. Formatând caracterele putei
schimba aspectul literelor, cifrelor, semnelor de punctuaie i simbolurilor care formeaz corpul textului.
Aspectul unui document depinde foarte mult i de formatul pe care îl aplicai diferitelor paragrafe.
„Paragraf" are un îneles special. În Word, un paragraf este orice cantitate de text sau grafic sau alte
elemente (cum ar fi ecuaii sau diagrame) urmat de un marcaj de sfârit de paragraf. Un marcaj de sfârit
de paragraf se insereaz ori de câte ori apsai tasta ENTER. Pân în momentul de fa ai aranjat în pagin
paragrafele utilizând stilurile încorporate în abloanele de documente oferite de Word. Cu ajutorul aranjrii în
pagin a paragrafelor putei modifica aspectul câtorva paragrafe din document fr a schimba întregul
document.
Aspectul general al unui document depinde, în mare, de modul în care aranjai textul i grafica în
fiecare pagin. Utilizând facilitile de configurare a paginii din Word putei realiza aranjarea în pagin dup
dorin, pentru a se potrivi unui anumit document.
Componentele unei aezri în pagin includ dimensiunea hârtiei, orientarea paginii, margini, antete i
subsoluri de pagin, numerotarea liniilor, coloane stil ziar, note de subsol i note de final. Putei alegei, de
asemenea, dimensiunile i orientarea paginii, numrul de pagini i putei împri documentul în seciuni.
Observaie. Spre deosebire de aranjarea în pagin a caracterelor i paragrafelor, opiunile de configurare a paginii
afecteaz întregul document sau o întreag seciune.
Obiective
În aceast lecie vei începe s învai despre formatarea unui document (caractere, paragrafe i
pagin). i anume cum s efectuai urmtoarele operaii:
S selectai tipuri de caractere, dimensiuni de caractere i culori.
S aplicai stiluri de caractere, cum ar fi aldin (bold), cursiv (italic) i subliniat.
S copiai formatul unor caractere. S schimbai spaierea caracterelor. S utilizai letrine.
S utilizai programul WordArt.
S înelegei cum se aranjeaz în pagin paragrafele.
S utilizai riglele. S aliniaii paragrafele. S creai alineate în cadrul paragrafelor. S ataai
poziii fixe de scriere pe rând. S stabilii spaiile dintre rânduri i paragrafe.
S formatai în mod automat paragrafe.
S adugai chenare i hauri paragrafelor.
S lucrai cu liste.
S selectai dimensiunile i orientarea paginii. S stabilii marginile. S numerotai paginile.
S creai antete i subsoluri.
S creai note de subsol i note de final.
S creai seciuni. S controlai întreruperile de pagin.
S lucrai pe coloane.
56– Microsoft Word XP
FORMATAREA CARACTERELOR
Caracterele sunt reprezentate de litere, numere, simboluri
(cum ar fi @, *, &), semne de punctuaie, spaii etc.
Putei selecta tipuri i dimensiuni de caractere prin utilizarea
barei de instrumente Formatare sau a comenzilor din meniul Format.
Putei alegei un tip de caracter înainte de a începe s tastai un text
sau putei schimba tipul de caracter al unui text existent.
Textul nou tastat ia tipul de format al textului precedent cel
mai apropiat. De exemplu, dac poziionai punctul de inserare dup
textul care are stabilit formatul 14 puncte Arial aldin, noul text pe
care îl introducei este de asemenea introdus cu Arial, de 14 puncte,
îngroat.
Formatele pe care le aplicai sunt afiate pe ecran. Word

afieaz textul cu formatul stabilit aa cum va arta atunci când va fi
imprimat. Pentru a vedea formatele aplicate unei anumite pri a
textului apsai SHIFT+F1. Atunci când indicatorul se transform într-
un semn de întrebare, executai clic pe textul pe care vrei s-l
examinai. Atunci când termininai de fcut clic pe textul despre care
dorii informaii apsai ESC.
Un font este o colecie de litere, numere, simboluri i semne
de punctuaie care au un design particular. Fonturile i dimensiunile
acestora pe care le putei folosi într-un document depind de
imprimanta instalat pe sistemul pe care lucrai i de fonturile instalate
pe calculator.
Pentru a aplica un font cu ajutorul barei de instrumente Formatare parcurgei urmtoarele etape:
Poziionai punctul de inserare acolo unde dorii s înceap textul cu noul tip de caractere sau
selectai caracterele care dorii s apar scrise cu acest tip.
Selectai sgeata de derulare aflat la dreapta casetei de text Font. Word afieaz lista Font.
Selectai tipul de caracter din lista Font.
Atunci când selectai un font lista afiat în caseta Font
include fonturile TrueType® i fonturile disponibile pe imprimanta
selectat (simbolurile de lâng numele fonturilor indic dac sunt
TrueType – TT sau aparin imprimantei).
În partea de sus a listei se gsesc fonturile recent folosite.
Dac schimbai imprimanta ar trebui s verificai documentul înainte
s-l imprimai.

Dac bara de instrumente Formatare nu se afl pe ecran, alegeii
Vizualizare-Bare de instrumente i apoi selectai Formatare.
În Word dimensiunea fonturilor este msurat în puncte. Un punct este o unitate de msur utilizat în
industria tipografic, fiind aproximativ egal cu 1/72 inchi. Dimensiunea în puncte pentru un font descrie
înlimea caracterelor fontului. NU confundai dimensiunea în puncte cu pitch-ul caracterului. Acesta este
folosit pentru a msura dimensiunea unui tip în care toate caracterele au aceeai lrgime, cum ar fi caracterele
cu dimensiunea fix pe o imprimant cu ace. Pitchul determin câte caractere unul lâng altul se vor încadra
într-un inchi de spaiu (sau caractere per inchi – cpi). Cu cât valoarea cpi este mai mare cu atât va fi mai mic
dimensiunea corespunztoare a punctului; cu cât valoarea cpi este mai mic, cu atât este mai mare
dimensiunea punctului.
Modificarea aspectului unui document - 57
Pentru a schimba dimensiunea caracterelor utilizând bara de instrumente Formatare parcurgei

urmtoarele etape:
Poziionai punctul de inserare în locul unde dorii s începei tastarea unui text scris cu alt
mrime de caracter sau selectai caracterele pe care vrei s le schimbai.
Executai clic pe sgeata de derulare aflat la dreapta casetei de text Dimensiune font. Word
afieaz lista Dimensiune font.
Observaie: Dac dorii s fragmentai un titlu sau un subtitlu (sau orice alt rând de text) executai clic plasând punctul de
inserare acolo unde vrei s apar întreruperea i apsai SHIFT+ENTER. Word realizeaz o întrerupere a rândului de text, pe care
o indic pe ecran prin simbolul sgeat-frânt (vizibil numai dac butonul Afiare/Ascundere a fost activat).
Dac apar probleme … Dac dorii s utilizai o mrime de caracter care nu apare în lista Dimensiune font o putei tasta
direct în caseta de text. Apoi apsai Enter.
Pentru a selecta un tip i o dimensiune de caractere utilizând comenzile meniului Format parcurgei
urmtoarele etape:
Poziionai punctul de inserare în locul în
care vrei s începei s tastai textul cu
noul tip sau noua dimensiune de
caractere sau selectai caracterele pe
care dorii s le modificai.
Alegeii Format-Font.
Selectai un tip de caractere din lista
Font aflat în caseta de dialog Font.
Selectai o dimensiune de caractere din
lista Dimensiune, aflat în caseta de
dialog Font.
Clic pe OK.
Dac alegeii butonul Implicit Word

afieaz o cutie de dialog prin care v cere
s confirmai faptul c dorii modificri pentru
ablonul curent. Alegeii Da sau Nu în
funcie de cerine.
Sfat: Pentru a afia rapid caseta de dialog Font apsai CTRL+D
Îmbuntirea aspectului unui text

Pe lâng tipurile i dimensiunile de caractere putei modifica aspectul textului aplicând stiluri i efecte
de caractere. Aldin, cursiv i subliniat sunt cele mai cunoscute efecte de caractere. Cu toate acestea,
programul Word pune la dispoziie o întreag caset de dialog (vezi figura de mai sus) plin cu variante. Unui
caracter i se pot aplica mai multe stiluri sau efecte. Putei, de exemplu, aplica atât stilul aldin, cât i cel cursiv
aceluiai cuvânt; pentru o evideniere mai accentuat, putei s-l i subliniai. Putei selecta stiluri de caractere
i efecte înainte de tastarea textului sau putei aplica un stil unui text existent.
Pentru a selecta stiluri i efecte înainte de tastarea textului, pur i simplu selectai opiunile din caseta
de dialog Font. Pentru a aplica stiluri i efecte unui text existent, selectai textul înainte de a alegei opiunile.
Aspectul textului în urma operaiei de formatare poate fi vizualizat în caseta Examinare.
Observaii:
1. Word afieaz butoane pentru stilurile aldin, cursiv i subliniat pe bara cu instrumente Formatare. Pentru
a aplica aceste efecte utilizând butoanele, nu trebuie s deschidei caseta de dialog Font; pur i simplu executai clic
pe buton. Pentru a îndeprta aceste efecte executai din nou clic pe buton.
2. Atunci când aplicai atribute caracterelor combinaiile de taste pentru comenzi rapide pot economisi din timp. Pentru a
utiliza astfel de combinaii de taste pur i simplu apsai tastele corespunztoare (CTRL+B pentru aldin, CTRL+I
pentru cursiv, CTRL+U pentru subliniat). Pentru a îndeprta efectele apsai din nou tastele.

Dac încercai s utilizai o combinaie de taste i în document apare o liter la punctul de inserare, înseamn c nu ai
meninut apsat tasta CTRL. tergei caracterul care a aprut, probabil B, I sau U i încercai din nou, de aceast dat meninând
apsat tasta CTRL în timp ce apsai cealalt tast.
Pentru a aplica stiluri de caractere procedai astfel:

Alegei Format-Font. Din lista Stil font, selectai una din urmtoarele opiuni:
Pentru a aplica stilul îngroat alegei Aldin.
Pentru a aplica stilul aplecat alegei Cursiv.
Pentru a aplica stilurile aldin i cursiv alegei Aldin Cursiv.
Pentru a reveni la stilul predefinit alegei Obinuit.
Pentru a aplica efecte de subliniere selectai sgeata de derulare plasat la dreapta casetei de
text Stil de subliniere. Din lista derulant, putei selecta linii:
- pentru a sublinia cuvinte i spaii cu o linie continu;
- pentru a sublinia doar cuvinte;
- pentru a aplica o subliniere dubl;
- pentru a aplica o subliniere punctat continu;
- pentru a îndeprta toate sublinierile alegei (nici una) etc.
Pentru a aplica alte efecte, în zona Efecte putei selecta casetele de validare:
- Tiere text cu o linie: pentru a tia un text cu o linie orizontal.
- Tiere text cu o linie dubl: pentru a tia un text cu o linie dubl orizontal.
- Exponent: pentru a ridica puin caracterele deasupra textului normal.
- Indice: Pentru a coborî puin caracterele sub textul normal.
- Umbr: Pentru a aduga o umbr textului.
Schi: Pentru a goli literele textului de culoare i a lsa numai ccoonnttuurruull
-- În relief: Pentru aa eessttoom
mppaa literele textului.
- Majuscule reduse: Pentru A AFIA UN TEXT cu litere majuscule de dimensiuni mici.
- Doar majuscule: Pentru A AFIA UN TEXT numai cu litere majuscule.
- Ascuns: Pentru a introduce un text care s nu fie afiat în document sau tiprit.
Pentru a îndeprta efectele deselectai caseta de validare. Apoi alegei OK.

Pentru a schimba culoarea unui text parcurgei urmtoarele etape:
Selectai sgeata de derulare plasat la dreapta casetei Culoare font. Alegei culoarea pe care dorii
s o utilizai dintr-o palet de culori predefinite. Selectai Automat pentru a utiliza culoarea prestabilit pentru
textul de prim-plan i apoi OK.
Observaii:
1. Aplicarea efectelor exponent sau indice se folosete, în general, pentru formatarea numerelor prin ridicarea la putere
sau, respectiv, specificarea unor numere ca elemente dintr-un ir.
2. Pentru a afia textul ascuns dintr-un document selectai Instrumente-Opiuni-Vizualizare i selectai caseta de
validare Text ascuns din zona Marcaje de formatare. Atunci când alegei OK textul ascuns apare în document,
indicat printr-o subliniere punctat. Textul nu poate fi tiprit decât dac bifai Text ascuns în caseta de dialog
Imprimare-Opiuni-Text ascuns.
3. Putei utiliza combinaii de taste pentru comenzi rapide pentru a schimba literele din textul selectat din litere mari în
litere mici i invers. Apsai Shift+F3 pentru a comuta textul selectat între stilurile cu prima liter majuscul, cu toate
literele majuscule i cu toate literele mici.

Dac nu suntei mulumit de stilul sau efectul ales selectai Editare-Anulare sau apsai Ctrl+Z.
Spaierea între caractere i dimensionarea automat a caracterelor

Putei regla mrimea spaiului dintre caractere schimbând atributele de spaiere a caracterelor în
caseta de dialog Font. Ajustarea spaiului între caractere poate fi util pentru înfrumusearea aspectului unui
document sau pentru inserarea textului într-un anumit spaiu.
Spaierea între caractere este diferit de dimensionarea automat a caracterelor pe care o putei
specifica pentru fonturile mai mari decât o dimensiune specificat. Spaierea dintre caractere mrete sau
reduce dimensiunea spaiului dup un caracter selectat în funcie de valoarea specificat. Dimensionarea
caracterelor, pe de alt parte, reduce uor spaierea dintre anumite perechi de litere pentru a îmbunti
aspectul general al unui text selectat. Ajustrile depind de design-ul fontului i de perechile de litere specifice.
Pentru a extinde sau a comprima spaierea caracterelor parcurgei urmtoarele etape:
Selectai Format-Font.
Executai clic pe eticheta Spaiere între caractere.
Selectai sgeata de derulare aflata în dreapta casetei de text Spaiere.
Alegei una dintre urmtoarele opiuni:
E x t i n s , pentru a mri distanta dintre caractere.
Condensat, pentru a micora distana dintre caractere.
Normal, pentru a utiliza distana normal între caractere.
În caseta La, plasat la dreapta casetei de text Spaiere, introducei valoarea spaiului dintre
caractere. Utilizai sgeile îndreptate în sus i în jos pentru a ajusta spaierea în trepte de 1/10
puncte.
Selectai OK.
Pentru a ridica sau a coborî caracterele fa de linia normal a textului procedai astfel:
Selectai sgeata de derulare plasat la dreapta casetei de text Poziie.
Alegei una dintre urmtoarele opiuni:
Ridicat, pentru a afia caracterele deasupra liniei normale a textului.
, pentru a afia caracterele sub linia normal a textului.
Coborât
Normal, pentru a afia caracterele pe linia normal a textului.
În caseta Cu, plasat la dreapta casetei de text Poziie, introducei distana cu care dorii s
ridicai sau s coborâi caracterele. Folosii sgeile îndreptate în sus i în jos pentru a ajusta
aceast valoare în trepte de 1/10 puncte.
Alegei OK.
Pentru a ajusta în mod automat spaierea caracterelor în vederea îmbuntirii aspectului unui
document, alegei caseta de validare Uniformizare fonturi. În mod prestabilit, Word ajusteaz automat spaiul
pentru corpuri de liter de 10 puncte sau mai mult dar numai pentru fonturi True Type. Pentru a modifica
dimensiunea minim creia i se aplic spaierea selectiv a caracterelor, introducei dimensiunea în caseta
Puncte i peste.
Copierea formatului unui text

Se folosete butonul Descriptor de formate de pe bara de unelte Standard. Procedai astfel:
1. Selectai textul a crei formatare dorii s o copiai.
2. Pe bara de unelte indicai butonul Descriptor de formate. Dac vrei s copiai formatarea într-un
singur loc executai un clic iar dac vrei în mai multe locuri executai dublu-clic.
3. Cursorul mouse-ului ia forma unei pensule. Glisai mouse-ul peste textul cruia dorii s îi atribuii
formatarea. Dac vrei s atribuii aceeai formatare i unui alt text, eliberai butonul mouse-ului i
apoi glisai peste cellalt text.
4. Dup ce ai terminat de copiat formatarea peste zonele de text din document, terminai operaia
apsând tasta ESC sau executând clic din nou pe butonul Descriptor de formate.
Decorarea textului cu letrine coninute în text

O modalitate de a distinge un paragraf important de restul documentului este s începei cu o letrin1
coninut în text. Letrinele pot face mai atractiv aspectul documentului, conferindu-i o imagine profesional.
Majuscul încorporat la Majuscul „agat" în exterior la Cuvânt încorporat la început de paragraf

începutul paragrafului început de paragraf
Atunci când stabilii formatul unui paragraf astfel încât el s înceap cu o majuscul încorporat Word
plaseaz prima liter a paragrafului (sau a textului pe care l-ai selectat) într-un cadru.
Pentru a transforma prima liter a unui paragraf într-o letrin coninut în text procedeai astfel:
Poziionai punctul de inserare în cadrul paragrafului care vrei s înceap cu o majuscul
încorporat. Dac ai selectat întreg cuvântul cu care începe paragraful sau doar o parte a lui
întregul cuvânt va avea forma unei majuscule (vezi figura de mai sus).
Alegei Format-Majuscul încorporat.
Selectai una dintre urmtoarele opiuni:
În paragraf: Coboar majuscula pân când intr în
fragmentul principal de text.
La margine: Poziionai letrina în marginea stâng.
În cutia Font selectai fontul pe care vrei s-l aplicai majusculelor
încorporate în paragraf.
În cutia Linii de scurtat tastai sau selectai numrul de linii pentru
a specifica înlimea literelor ce vor fi încorporate în paragraf.
În cutia Distan de la text tastai sau selectai dimensiunea
spaiului pe care îl vrei între majuscula încorporat i textul ce
urmeaz în paragraf.
Cu OK Word transform prima liter a paragrafului într-o letrin
cuprins în text.
Sfat: Dac v aflai în modul de Vizualizare Normal, nu putei vedea cum arat letrina în cadrul documentului. Word
comut automat în modul de vizualizare Aspect pagin imprimat.
Pentru a elimina majusculele încorporate în paragraf executai clic în paragraful care conine
letrina, din meniul Format alegei Majuscul încorporat i selectai apoi Nici una. Cu OK se revine la
scrierea normal.
Utilizarea programului WordArt

Atunci când dorii într-adevr s înfrumuseai un text aplicându-i efecte speciale putei utiliza
WordArt. Acesta este un program suplimentar în Word care v permite s transformai textul întreg sau
caractere separate în mici „opere de art”.
WordArt folosete tehnica OLE - legare i încorporare obiecte (object linking and embedding) pentru
a crea obiecte pe care le putei încorpora într-un document. Imediat ce obiectul devine o parte a documentului
îl putei include într-un cadru, îl putei muta i edita.
1 O letrin este o majuscul mrit la început de paragraf.

Utilizând WordArt vei avea acces la corpuri de liter de care s-ar putea s nu dispunei în caseta de
dialog Font. Putei poziiona textul în diferite forme i îi putei îmbunti aspectul utilizând chenare, linii i
umbre. WordArt este util în special pentru scrierea unor titluri sau antete.
Pentru a lansa WordArt parcurgei urmtoarele etape:
Poziionai punctul de inserare în document, în locul în care dorii s apar textul creat cu
WordArt.
Selectai Inserare-Imagine-WordArt.
Sau
Afiai bara de unelte Desenare. Executai clic pe butonul Inserare WordArt.
Butonul Inserare WordArt de pe bara de unelte Desenare

Dup lansarea programului WordArt vedei pe ecran caseta Galerie de WordArt-uri pentru alegerea
modului de scriere. Dup ce ai stabilit preferina alegei OK. Se deschide caseta de dialog care v permite
introducerea textului de o anumit dimensiune i tip caracter, precum i un cadru de examinare a acestuia.
Caseta de alegere a modului de scriere Caseta de introducere a textului
În zona de lucru a ferestrei document în poziia cursorului, va fi afiat un cadru ce conine textul
introdus. Dac ceea ce apare pe ecran nu corespunde preferinelor dvs. folosii bara cu instrumente de lucru
WordArt care apare doar dup ce obiectul a fost selectat.
Bara de instrumente WordArt

Inserare WordArt deschide caseta de dialog pentru inserarea unui obiect WordArt.
Editare text deschide caseta de dialog pentru editarea unui text WordArt.
Galerie de WordArt-uri deschide caseta de dialog pentru schimbarea modelului de scriere (culoarea
conturului caracterelor, culoarea umbrelor, orientarea literelor etc.).
Formatare WordArt permite formatarea obiectului WordArt prin etichetele de selecie:
- Culori i linii pentru schimbarea culorii obiectului WordArt;
- Dimensiune pentru a stabili poziia obiectului:
- pe Înlime i Lime (caseta Dimensionare i rotire);
- rotirea cu un anumit numr de grade (Rotaie) în sensul acelor de ceasornic dac valoarea
este pozitiv i contrar acestora dac valoarea introdus este negativ;
- scalarea obiectului cu un anumit procent pstrând aceeai valoare pentru înlime i lime
dac este marcat cutia Blocare raport aspect sau remodelând obiectul pe una dintre
dimensiuni cu valoarea introdus în Înlime i Lime din caseta Scar.
- Aspect care permite prin opiunea Aspect Complex: poziionarea obiectului în pagin (caseta
Stil de încadrare) cu un anumit numr de centimetri în zona de editare Poziie imagine,
alegerea distanei pe orizontal sau vertical fa de un element de referin (marginea superioar
a paginii utile, marginea superioar a paginii fizice, marginea superioar a paragrafului de care
este ancorat elementul etc.), mutarea obiectului o dat cu paragraful în care este ancorat,
pstrarea în aceiai pagin a obiectului cu paragraful în care este ancorat.
WordArt Shape permite stabilirea formei liniei de text, adic modul cum sunt distribuite caracterele:
Text simplu, Triunghi cu vârful în sus, Triunghi cu vârful în jos, Umflare jos, Ondulare dubl etc.
Butonul Form WordArt

Butonul de rotire permite rotirea obiectului
WordArt. Rotirea se efectueaz cu ajutorul mouse-ului,
micând acesta în direcia dorit. Mouse-ul îi modific
forma în timpul operaiei de rotire aa cum se vede din
figurile alturate.
Butonul de rotire
Aceleai înlimi de liter WordArt permit scrierea tuturor caracterelor cu aceeai înlime.
Text vertical WordArt permite scrierea pe vertical.
Aliniere la stânga - textul este aliniat la stânga fa de cadru

Centrare - textul este aliniat centrat fa de marginile cadrului
Aliniere la dreapta - textul este aliniat la dreapta fa de cadru
Aliniere cuvinte stânga-dreapta - pe fiecare linie spaiul dintre cuvinte
este mrit astfel încât textul s ocupe toat linia.
Aliniere litere stânga-dreapta - pe fiecare linie spaiul dintre
caracterele din text este mrit astfel încât textul s ocupe toat linia.
Lrgire stânga-dreapta - pe fiecare linie caracterele din text sunt
mrite pe lime astfel încât textul s ocupe toat linia.
Foarte strâns - spaiul dintre caractere reprezint 60% din cel normal
Strâns - spaiul dintre caractere reprezint 80% din cel normal
Normal - spaiul dintre caractere este cel normal
Spaiat - spaiul dintre caractere reprezint 120% din cel normal
Foarte spaiat - spaiul dintre caractere reprezint 150% din cel normal
Particularizare - spaiul dintre caractere este stabilit de utilizator prin
valoarea procentual scris sau selectat în zona de editare ataat
butonului.
Prelungire perechi de caractere se folosete dac vrei s aplicai
asupra caracterelor tehnica de micorare automat a spaiului dintre
caractere pentru a evita spaiile prea mari dintre anumite caractere.
Pentru a prelucra textul WordArt executai dublu clic oriunde în cadrul textului.
Pentru a terge titlul scris cu WordArt executai clic pe el, pentru a afia cadrul, dup care apsai
tasta Delete.
Efectele sunt ideale pentru scrierea titlurilor sau pentru evidenierea numelui unui produs.
De obicei, este suficient s aplicai un singur efect într-o pagin.
Nu folosii prea multe efecte într-un obiect WordArt, pentru a nu îl face neinteligibil.
Anumite efecte pot îngreuna citirea unui obiect WordArt.
WordArt lucreaz numai cu fonturi TrueType.
FORMATAREA PARAGRAFELOR
Marcajele de paragraf sunt caractere de control în general invizibile pentru utilizator.
Dac tergei un marcaj de paragraf tergei toate informaiile de aranjare în pagin a paragrafului
respectiv. Atunci când se întâmpl aa ceva, paragraful care a precedat marcajul de paragraf ters preia
atributele de aranjare în pagin ale urmtorului paragraf. Similar, dac deplasai un marcaj de paragraf,
aranjarea în pagin a paragrafului se poate modifica. Pentru a preveni tergerea sau mutarea accidental a
unui marcaj de paragraf ar trebui s pstrai marcajele de paragraf afiate pe ecran atunci când efectuai
modificri.
Pentru un paragraf putei modifica urmtoarele caracteristici: alinierea i indentarea textului, poziiile
tabulatorilor, dimensiunea spaiului dintre linii i paragrafe, bordurile i umbrele, marcajele i numerotrile.
Pentru a afia marcajele de paragraf pe ecran putei s facei clic pe butonul Afiare/Ascundere de
pe bara de instrumente Standard sau s parcurgei urmtoarele etape:
1. Selectai Instrumente-Opiuni.
2. Executai clic pe eticheta Vizualizare.
3. În zona Marcaje de formatare selectai Marcaj de paragraf.
4. Alegei OK.
Alinierea paragrafelor
Unul dintre modurile în care putei schimba aranjarea în pagin a paragrafelor este modificarea
alinierii. Word e predefinit s alinieze textul în raport cu marginea stâng, punând la dispoziia utilizatorilor
patru tipuri de aliniere:
Aliniat la stânga: Toate liniile din paragraf încep de la marginea stâng, iar marginea dreapta rmâne
franjurat.
Centrat: Textul este poziionat simetric fa de centrul paginii, lsând atât marginea stâng, cât i marginea
dreapt franjurate.
Aliniat la dreapta: Toate liniile din paragraf se termin la marginea dreapt, iar marginea stâng rmâne
franjurat.
Aliniere bloc prin spaiere: Textul este spaiat pe toat distana dintre marginile dreapt i stâng, astfel
încât ambele margini sunt aliniate i nu franjurate.
Prin schimbarea alinierii putei scoate în eviden paragrafe sau putei tipiza formatul unui document.
Titlurile, de exemplu, arat bine atunci când sunt centrate pe pagin. În scrisorile oficiale de afaceri, adresa
expeditorului este deseori plasat la dreapta. Textul aliniat bloc prin spaiere are un aspect plcut, ordonat.
Putei alege tipul de aliniere înainte de a tasta textul paragrafului sau putei schimba alinierea unui
paragraf existent.
Pentru a schimba alinierea unui paragraf existent, poziionai punctul de inserare oriunde în cadrul
paragrafului (nu este nevoie s selectai întregul paragraf). Pentru a schimba alinierea pentru dou sau mai
multe paragrafe existente selectai mai întâi paragrafele.
Pentru a alinia un paragraf parcurgei urmtoarele etape:
1. Poziionai punctul de inserare acolo unde dorii s înceap paragraful sau în cadrul paragrafului
curent.
2. Selectai Format-Paragraf. Va aprea caseta de dialog Paragraf.
3. În caseta de dialog Paragraf executai clic pe eticheta Indentri i spaiere i apoi selectai
sgeata de derulare plasat lâng caseta Aliniere, pentru a afia opiunile de aliniere.
4. Alegei una dintre urmtoarele opiuni:

Pentru aliniere la stânga alegei La stânga.
Pentru centrare alegei Centrat.
Pentru aliniere la dreapta alegei La dreapta.
Pentru aliniere bloc prin spaiere alegei Stânga-dreapta.
În zona Examinare vizualizai aspectul paragrafelor formatate conform valorilor atribuite.
Pentru a alinia paragrafe o modalitate rapid i comod este dat de butoanele de pe bara de
instrumente Formatare astfel:
Pentru a alinia textul la stânga executai clic pe butonul .
Pentru a alinia textul centrat executai clic pe butonul .

Pentru a alinia textul la dreapta executai clic pe butonul .
Pentru a alinia textul la de la stânga-la dreapta clic pe butonul .

Dac nu vedei caseta de text Aliniere din caseta de dialog Paragraf înseamn c ai uitat s executai clic pe eticheta
Indentri i Spaieri. Încercai din nou.
Indentarea textului
În Word putei indenta paragrafe, adic putei schimba poziia paragrafelor în pagin fa de
marginile din stânga i din dreapta. Word furnizeaz trei opiuni privind indentrile:
1. Indentare primul rând: Fixeaz distana dintre primul caracter din primul rând al paragrafului i
marginea stâng. Este preferabil s indentai prima linie în loc de a apsa tasta TAB la începutul
fiecrui paragraf.
Textul selectat are prima linie indentat la 1,27 cm (valoarea implicit)

2. Indentare la stânga: Fixeaz distana dintre toate rândurile paragrafului i marginea stâng,
exceptând primul rând.
Textul selectat are toate liniile indentate la 1,27 cm

3. Indentare la dreapta: Fixeaz distana dintre ultimul caracter al tuturor rândurilor paragrafului i
marginea dreapt.
Textul selectat are indentate liniile de la marginea dreapt cu aproximativ 4 cm

Pentru indentarea unui text putei folosi, de asemenea, butoanele de pe bara de instrumente
Formatare astfel:
Executai clic pe butonul Mrire Indent pentru a indenta toate rândurile din
paragraf la prima poziie fix de scriere spre dreapta. Executai clic pe butonul Micorare Indent
pentru a alinia rapid toate rândurile la prima poziie fix de scriere spre
stânga.
Glisai marcatorii de indentare de pe rigl pentru a vedea pe ecran poziiile paragrafelor
selectate sau a paragrafului care conine punctul de inserare.
Stabilii msurtori precise pentru alineate în caseta de dialog Paragraf.
Sfat: Tehnici de evitat. Nu apsai niciodat pe TAB sau SPACEBAR (bara de spaiu) de mai multe ori atunci când doriii
s indentai liniile textului. De asemenea nu apsai pe ENTER la sfâritul fiecrei linii. Dac facei asta, textul imprimat s-ar putea s
nu fie egal aliniat i dac adugai sau tergei text, va trebui s reconstruii manual fiecare linie.

Dac selectai mai multe paragrafe iar marcajele de alineate de pe rigla orizontal sunt scrise ters, atunci înseamn c
paragrafele nu au aceleai distane pentru fixarea alineatelor. Noile distane pe care le alegei vor afecta toate paragrafele selectate.
Pentru a fixa alineate într-un paragraf utilizând rigla orizontal procedai astfel:
1. Poziionai punctul de inserare în locul în care dorii s înceap paragraful sau în cadrul
unui paragraf existent.
2. Selectai una dintre urmtoarele opiuni:
1. Pentru a crea un alineat la stânga pe primul rând

al unui paragraf tragei marcajul de alineat pentru
primul rând (indent prima linie), din colul din
stânga sus al riglei orizontale, pân în poziia
dorit pentru alineat.
Marcatorul pentru prima linie
2. Pentru a crea un alineat la stânga pe fiecare rând

al unui paragraf, exceptându-l pe primul (indent
stânga agat), tragei marcajul în interior de
alineat, din colul din stânga jos al riglei
orizontale, pân în poziia dorit pentru alineat.
Marcatorul pentru toate liniile paragrafului exceptând prima linie
3. Pentru a deplasa toate rândurile pornind din

partea stâng (indent stânga), tragei csua de
alineat din colul din stânga jos al riglei orizontale,
pân în poziia dorit pentru alineat.
Marcatorul pentru toate liniile unui paragraf
4. Pentru a deplasa toate rândurile pornind din

partea dreapt, tragei marcajul de alineat la
dreapta (indent dreapta) din captul drept al riglei
orizontale pân în poziia dorit pentru alineat.
Marcatorul pentru indentare dreapta
Pentru a crea cu precizie alineate folosii comanda Paragraf din meniul Format:
Poziionai punctul de inserare în locul în care dorii s înceap paragraful sau în cadrul unui
paragraf existent.
Selectai Format-Paragraf.
În caseta de dialog Paragraf executai clic pe eticheta Indentri i spaieri. În zona Indentare
introducei în caseta de text La stânga deplasarea tuturor rândurilor fa de marginea stâng i în
caseta de text La dreapta deplasarea tuturor rândurilor fa de marginea dreapt.
Pentru a stabili un alineat pe primul rând sau un alineat suspendat selectai sgeata de
derulare plasat lâng caseta de text Special i alegei sau Prima linie sau Agat. Pe urm
introducei distana fa de marginea stâng în caseta de text Cu. Nici una înseamn fr
indentare, adic prima linie a paragrafului este aliniat la stânga fa de restul liniilor.
Alege OK. Word poziionai marcajele de alineate pe rigla orizontal în poziiile stabilite.
Observaie: Introducei numere pozitive pentru deplasare din margine ctre centrul documentului i numere negative
pentru deplasri dinspre centru ctre margini, chiar i în afara lor.
Sfat. Nu confundai marginile dreapta i stânga de pagin cu indentrile paragraf. Marginile stabilesc întreaga lrgime a
zonei principale a textului i a spaiului dintre zona principal a textului i muchiile paginii. Cu comanda Iniializare pagin din
meniul Fiierul putei schimba valorile stabilite pentru margini pentru un întreg document sau doar pentru o zon anume a unui
document. Schimbarea indenturilor unui paragraf, pe de alt parte, împinge textul paragrafului (sau alt coninut) înuntru sau în afara
marginilor stânga i dreapta.
Stabilirea i eliminarea tabulatorilor

Tabulatorii sunt folosii pentru alinierea pe vertical a textului. Ei sunt automat fixai la intervale de 0,5
inch (sau 1,27 cm) de la marginea stâng. Este suficient s apsai tasta TAB pentru a muta punctul de
inserare la urmtorul tabulator din paragraful curent.
Folosii rigla orizontal pentru a stabili un tabulator într-o anumit poziie sau pentru a schimba modul
în care liniile textului se aliniaz la un tabulator.
Word permite patru tipuri de tabulatori:
1. Tabulatori pentru aliniere la stânga. Textul introdus se va alinia la stânga fa de poziia
tabulatorului.
2. Tabulatori pentru aliniere centrat. Textul introdus va fi centrat fa de poziia tabulatorului.
3. Tabulatori pentru aliniere la dreapta. Textul introdus se va alinia la dreapta fa de poziia
tabulatorului.
4. Tabulatori zecimali. Se recomand pentru alinierea coloanelor de cifre fa de punctul zecimal.
Caracterele introduse vor fi aliniate la dreapta fa de poziia tabulatorului pân la introducerea
punctului zecimal, dup care ele vor fi aliniate la stânga.
În figura de mai jos sunt prezentate cele patru tipuri de tabulatori.
Pentru a v indica unde este un tabulator, Word insereaz un caracter tab care arat ca o sgeat
. Cu toate c putei vedea caracterele TAB ele nu sunt inserate.

Putei s executai urmtoarele operaii cu tabulatorii: inserare de tabulatori noi, tergere sau mutare
tabulatori inserai, modificarea distanei dintre tabulatorii prestabilii i inserarea automat de caractere de
umplere pân în poziia tabulatorului. Aceste operaii pot fi executate fie cu ajutorul mouse-ului i a riglei pe
orizontal fie prin intermediul casetei de dialog Tabulatori.
Pentru stabilirea tabulatorilor cu ajutorul riglei procedai astfel:
1. Selectai paragrafele în care vrei s stabilii sau s modificai tabulatori.
2. Pentru a stabili sau modifica alinierea tabulatorului executai clic pe butonul Aliniere tabulatori
aflat în captul din stânga al riglei orizontale pân când alinierea tabulatorului este aa cum dorii:
3. Pe rigl executai clic unde vrei s punei un tabulator.
Pentru a stabili mrimi precise pentru tabulatori folosii comanda Tabulatori din meniul Format sau
acionai declanatorul Tabulatori... din caseta de dialog Paragraf. Caseta de dialog Tabs conine
urmtoarele obiecte:
Zona de editare i lista Poziionare tabulator. În

zona de editare putei s scriei distana pân la
poziia tabulatorului pe care vrei s-l inserai iar în
list sunt afiate distanele pân la poziiile
tabulatorilor definii.
Zona de editare Tabulatori implicii afieaz

distana dintre tabulatorii implicii.
Grupa de butoane Aliniere. Activeaz butonul

corespunztor tipului de tabulator ales: La
stânga, La centru, La dreapta, Zecimal sau La
bar (în poziia tabulatorului va fi trasat o linie
vertical.
Grupul de butoane radio Indicator. Activeaz

butonul corespunztor tipului de caracter de
umplere: 1 (fr caractere de umplere), 2
(caracterul de umplere este linia punctat), 3
(caracterul de umplere este linia întrerupt)
sau 4 (caracterul de umplere este linia
continu).
Zona de text Tabulatori de eliminat afieaz lista tabulatorilor care vor fi teri.
Declanatoarele:
Stabilire insereaz un tabulator în poziia pe care ai scris-o în zona de editare
Poziionare tabulator. Poziia tabulatorului va fi adugat în list.
Golire terge tabulatorul selectat în lista Poziionare tabulator. Adaug poziia acestui
tabulator în zona de text Tabulatori de eliminat.
Golire total terge toi tabulatorii definii de utilizator.
Pentru a elimina sau a muta un tabulator:
Selectai paragrafele în care vrei s tergei sau s mutai un tabulator.
Executai una din operaiile urmtoare:
- Pentru a elimina un tabulator glisai marcatorul în afara riglei.
- Pentru a muta un tabulator glisai marcatorul la dreapta sau la stânga pe rigl.
Stabilirea spaierii rândurilor în cadrul unui paragraf

În Word putei controla distana dintre rânduri i paragrafe modificând spaierea rândurilor. Word
folosete implicit o singur linie de spaiere între liniile textului.
În mod prestabilit spaierea este determinat de stilul curent al paragrafului. Utilizând caseta de dialog
Paragraf putei schimba spaierea rândurilor în cadrul unui paragraf i spaierea paragrafelor.
În cadrul unui paragraf putei specifica spaierea în funcie de rânduri sau prin mrimi specifice. Dac
specificai spaierea în funcie de rânduri ea va fi determinat de dimensiunea caracterelor de pe rânduri,
deoarece spaierea între linii determin înlimea fiecrei linii de text din paragraf.
Valoarea implicit (de un rând) depinde de mrimea fontului caracterelor.
De exemplu, într-un text cu înlimea de 10 puncte, spaierea fiecrei linii este cu puin mai mare
de 10 puncte - mrimea fontului caracterelor plus un mic spaiu suplimentar specificat de design-ul fontului.
În cazul spaierii la dou linii a unui text cu înlimea de 10 puncte, spaierea este de aproximativ 20 de
puncte; într-un text cu înlimea de 12 puncte i cu spaiere la dou linii, spaierea este de aproximativ 24
de puncte .a.m.d.
Pentru a stabili spaierea rândurilor în cadrul unui paragraf parcurgei urmtoarele etape:
paragrafului existent pe care dorii s-l modificai.
2. Alegei Format-Paragraf.
3. Executai clic pe sgeata de derulare plasat la dreapta casetei de text Spaiere pentru a afia
lista de opiuni pentru spaierea rândurilor.
4. Alegei una dintre urmtoarele opiuni:
La un rând: Spaiaz rândurile în raport cu înlimea celor mai mari caractere din fiecare
rând.
La 1.5 rânduri: Spaiaz rândurile la o dat i jumtate din înlimea celor mai mari caractere
din fiecare rând (cel calculat prin opiunea La un rând).
La dou rânduri: Spaiaz rândurile la de dou ori la înlimea celor mai mari caractere din
fiecare rând (cel calculat prin opiunea La un rând).
O singur linie de spaiere depinde de mrime textului Spaiere la 2 linii pentru un text cu înlimea
(12 puncte) de 10 puncte
Cel puin: Spaiaz rândurile la distana specificat în caseta de text La sau la o distan mai
mare, dac este necesar, pentru pstrarea raportului fa de literele mai mari (Word ajusteaz
automat spaiul dintre linii astfel încât s încap caracterele scrise cu un corp mai mare sau
graficele).
Exact: Spaiaz rândurile uniform la distana specificat în caseta de text La chiar dac unele
caractere sunt prea mari pentru a se potrivi în spaiul respectiv.
Cu spaiere la o singur linie (valoarea implicit) Word mrete Cu o spaiere între linii stabilit la o valoare exact de 30 de
spaierea pentru o linie care conine caractere mai mari puncte, toate liniile din paragraf sunt uniform separate
(cuvântul specifici este scris cu 30 de puncte).
Multipl: Spaiaz rândurile la o distan egal cu înlimea celui mai mare caracter de pe rând
(cel calculat prin opiunea La un rând) înmulit cu numrul introdus în caseta de text La.
Dac selectai Cel puin, Exact sau Multipl introducei valoarea corespunztoare în caseta de
text La. În mod prestabilit Word utilizeaz punctele ca unitate de msur. Pentru a utiliza o unitate
de msur diferit introducei abrevierea acelei uniti de msur dup valoarea din caset.
Folosii cm pentru centimetri, in pentru inch sau pi pentru uniti pica.
Alegei OK.
Observaie: Putei folosi o linie (li) ca unitate de msur pentru a specifica spaierea între linii, spaierea între paragrafe i
alte valori din cutia de dialog Paragraf. Word convertete msurtorile în puncte, O linie este echivalent cu 12 puncte.
Stabilirea spaierii paragrafelor

În loc s apsai ENTER pentru a aduga linii libere înainte sau dup un paragraf folosii comanda
Paragraf care are urmtoarele avantaje:
Putei face ajustri precise ale spaierii dintre diverse elemente de text (de exemplu putei folosi
spaierea paragraf pentru a clarifica relaia între titluri i corpul textului).
Dac mutai sau tergei un paragraf spaierea îl urmeaz. Paragraful nu las în urma lui linii
libere suplimentare.
Dac includei spaierea în stilul paragraf pe care îl folosii pentru a aplica un format textului, Word
adaug spaiul alturi de celelalte formate stabilite. Nu trebuie s adugai linii libere manual.
Dac un paragraf cu o spaiere înainte (cum ar fi un titlu) apare poziionat la începutul paginii,
Word ignor spaierea. Dac îns paragraful este primul din document Word întotdeauna respect
spaierea.
Pentru a stabili spaierea paragrafelor procedai astfel:

paragrafului pe care dorii s-l modificai.
2. Alegei Format-Paragraf.
3. În caseta de text Înainte introducei dimensiunea spaiului care trebuie lsat înaintea unui
paragraf.
4. În caseta de text Dup introducei dimensiunea spaiului care trebuie lsat dup un paragraf.
5. Alegei OK.
Pân acum ai învat doar despre seciunea Indentri i spaiere a casetei de dialog Paragraf.
Seciunea Sfârituri de linie i de pagin conine obiecte prin intermediul crora putei controla desprirea
automat în silabe, numerotarea liniilor i întreruperile de pagin:
Zona Paginare conine mai multe comutatoare prin intermediul crora stabileti poziia în care va
fi inserat marcajul de întrerupere de pagin, astfel încât s evitai trunchierea inestetic a
paragrafelor:
- Control rând solitar. Dac activai acest comutator, prima linie a paragrafului (linia orfan)
sau ultima linie a paragrafului (linia vduv) nu vor fi tiprite pe alt pagin decât restul
paragrafului.
- Se pstreaz liniile împreun. Dac activai acest comutator toate liniile paragrafului vor
fi tiprite pe aceeai pagin.
- Se pstreaz paragrafele împreun. Dac activai acest comutator, atunci când este
necesar, una sau mai multe linii ale paragrafului vor fi tiprite pe pagina urmtoare pentru
a fi pe aceeai pagin cu paragraful urmtor.
- Sfârit de pagin înainte. Dac activai acest comutator se va insera un marcaj de
început de pagin înaintea paragrafului.
Activai comutatorul Se suprim numerele de linie atunci când dorii ca liniile din paragraful
selectat s fie numerotate.
Activai butonul Fr desprire în silabe dac vrei s nu se fac desprirea automat în silabe
a cuvintelor.
Adugarea de chenare i hauri

Putei conferi paragrafelor o not original adugându-le chenare i hauri. Putei aduga borduri i
umbre unui text obinuit, precum i paragrafelor din celulele tabelelor i din cadre. Bordura este un chenar
care delimiteaz paragraful. Ea este caracterizat de tip, stil i culoarea liniei, de distana la care va fi trasat
fa de text. Fundalul este hârtia pe care se va scrie textul; în mod prestabilit acesta este alb.
Chenarele pot fi desenate din linii de stiluri, grosimi i culori diferite i pot fi însoite de umbre. Haurile
sunt stabilite de modelul de umplere sau de procentul de culoare pe care îl alegei.
Folosind bordurile i modelele de fundal putei s formatai nu numai paragrafe ci i alte entiti cum
sunt celulele unui tabel, cadre sau desene.
Înainte de a pierde timpul haurând paragrafe în întregul document este bine s haurai un singur
paragraf i s îl tiprii pentru a vedea cum arat pe hârtie. În general, un procent foarte mic de gri este
suficient pentru a crea efectul de haur. Dac folosii un gri prea închis va fi mai dificil s citii textul.
Dac dorii s ataai chenare simple i hauri unui paragraf putei utiliza fie bara de instrumente
Tabele i borduri fie folosind comanda Borduri i Umbrire din meniul Format.
Pentru a afia bara de instrumente Tabele i borduri parcurgei urmtoarele etape:
Selectai Vizualizare-Bare de instrumente i
apoi clic pe numele barei de instrumente Tabele i
Borduri (pentru paragrafe nu se folosesc toate butoanele)
sau acionai declanatorul Afiare bar de instrumente
din caseta de dialog Borduri i umbrire. Putei alege
Bara de unelte Tabele i borduri oricare dintre urmtoarele opiuni
Lista derulant Stil linie afieaz o list coninând stiluri de linii.
Grosime linie afieaz o list coninând linii de diferite grosimi.
Culoare chenar afieaz culorile pentru liniile interioare sau chenarelor aplicate paragrafelor.
Sub form de list derulant ascuns, grupul de butoane din care putei alege poziia liniilor, de
exemplu:
- Bordura exterioar aplic un chenar în jurul paragrafului selectat.
- Bordura de sus aplic o linie deasupra paragrafului selectat.
- Bordura de jos aplic o linie sub paragraful selectat.
- Bordura stânga aplic o linie în partea stâng a paragrafului selectat.
- Bordura dreapta aplic o linie în partea dreapt a paragrafului selectat.
- Toate bordurile aplic un chenar i linii între paragrafele selectate.
- Bordur interioar sau Bordur interioar orizontal aplic o linie între paragrafele
adiacente selectate.
- Bordur interioar vertical nu are efect la paragrafe.
Fr bordur terge toate liniile i chenarele existente etc.
Caseta cu list derulant Culoare umbrire afieaz o list de modele i de nuane de gri pentru
hauri.
Bordurile i umbrele se întind de la indentul stânga al paragrafului selectat la indentul lui dreapta.
Pentru a modifica limea bordurii sau a zonei umbrite în paragrafele cu linii scurte de text, putei ajusta
marcatorii de indentare de pe rigl.
Modificarea opional a chenarelor

Mai putei stabili amplasarea exact a chenarelor, aduga umbre i schimba culoarea.
Pentru a modifica opional chenarele i haurile procedai astfel:
1. Poziionai punctul de inserare în cadrul paragrafului pe care dorii s-l modificai.
2. Alegei Format-Borduri i Umbrire.
3. Pentru a selecta opiunile pentru chenare selectai eticheta Borduri din partea de sus a casetei de
dialog Borduri i umbrire.
1. În zona Setare alegei una dintre urmtoarele opiuni:

Nici una terge chenarul.
Caset adaug doar un chenar.
Umbrit adaug un chenar i o umbr.
Trei-D adaug un chenar astfel încât entitatea apare în efect „de fereastr".
Particularizare permite stabilirea pentru fiecare latur a unui alt tip de linie, stil,
culoare i grosime.
2. Din lista Stil alegei stilul liniilor chenarului.
3. Din lista derulanta Culoare alegei culoarea chenarului.
4. Din lista Lime alegei grosimea liniilor.
În zona Examinare este afiat o mostr de document. Cu ajutorul acestei imagini se pot defini
separat caracteristicile pentru fiecare latur a bordurii. Pentru a selecta latura pe care vrei s o
formatai indicai-o cu mouse-ul i executai clic. Dac vrei s anulai selectarea indica latura i
executai clic.
5. Lista Se aplic pentru controleaz modul în care este aplicat bordura: text, paragraf
sau imagine.
6. Butonul Opiuni permite stabilirea distanelor

chenarelor fa de text. Acestea se introduc în
casetele Sus (de la marginea de sus), Jos (de la
marginea de jos), Stânga (de la marginea din
stânga) i Dreapta (de la marginea din dreapta)
din zona Din text, direct prin tastare sau folosind
sgeile de incrementare i decrementare.
Distanele se msoar în puncte tipografice.
Valorile stabilite se refer la laturile selectate. În
imaginea Examinare putei vedea o mostr
înainte de a aciona unul dintre declanatoarele
OK sau Revocare.
7. Alegei OK.
Putei schimba culorile de haurare i putei selecta dup dorin diferite modele de haurare i
nuane de gri. Pentru a schimba haurile dup dorin parcurgei urmtoarele etape:
1. Poziionai punctul de inserare în cadrul paragrafului pe care dorii s-l schimbai.
2. Alegei Format-Borduri i umbrire.
3. Pentru a stabili opiunile de haurare executai clic pe eticheta Umbrire din partea de sus a
casetei de dialog.
1. În zona Umplere alegei una dintre urmtoarele opiuni:

Fr umplere: fundalul va fi alb (nu va fi formatat).
Mai multe culori: fundalul va fi formatat prin model de umplere i culoare.
Numele unei culori alese apare în dreapta paletei de culori.
2. Din lista derulant Stil alegei modelul pentru fundal. Acesta poate fi format din linii
orizontale, linii verticale, diagonale sau poate fi definit printr-un procent din culoarea aleas pentru
fundalul documentului.
3. Se aplic pentru controleaz modul în care va avea loc umplerea (mai ales dac
sunt mai multe paragrafe selectate).
4. Clic pe OK atunci când suntei gata.
Crearea listelor
Atunci când un grup de paragrafe dintr-un document este folosit pentru o enumerare paragrafele vor fi
formatate sub form de liste. Acest mod de a le pune în eviden va facilita citirea i înelegerea lor. Word
permite crearea urmtoarelor tipuri de liste:
Liste marcate. Paragrafele sunt evideniate prin inserarea la începutul lor a unor caractere
speciale (asterisc, romb, punct, sgeat etc.). Acest tip de list se folosete atunci când
paragrafele au prioritate egal în cadrul enumerrii. Dac ai creat o list marcat orice paragraf
adugat sau inserat în list va fi automat marcat de ctre Word.
Liste numerotate. Paragrafele sunt evideniate prin inserarea la începutul lor a unor numere.
Numerotarea paragrafelor se face în ordinea în care sunt scrise în document. Acest tip de list se
folosete atunci când paragrafele au prioriti diferite în cadrul enumerrii. Dac ai creat o list
numerotat, la orice operaie de adugare, inserare sau tergere a unui paragraf din list, Word va
actualiza lista renumerotând în ordine paragrafele.
Liste multinivel. Paragrafele sunt evideniate prin caractere speciale sau numere. Între paragrafe
se stabilesc diferene prin indentarea lor spre dreapta, fiecare poziie de indentare reprezentând
un nivel din list. Acest tip de list se folosete atunci când grupele de paragrafe au prioriti
diferite în cadrul enumerrii (de exemplu în documentele tehnice sau atunci când se creeaz
structura unui document).
Operaia de construire a listelor poate fi executat manual de la tastatur dar procesorul de texte
Word ofer posibilitatea de a o executa mult mai rapid prin inserarea automat a marcajelor sau a numerelor.
Pentru administrarea listelor Word ofer urmtoarele operaii:
crearea i formatarea unei liste;
convertirea unei liste marcate într-o list numerotat i invers;
sortarea unei liste.
Putei crea cu uurin o list cu marcatori sau numerotat selectând textul i apoi executând clic pe
butonul Marcatori sau pe butonul Numerotare de pe bara de instrumente

Formatare. Alternativ putei face clic pe oricare dintre aceste butoane înainte de a tasta o list. Când ai
terminat de tastat este suficient s apsai ENTER i s mai facei un clic pe acelai buton. Noul text nu va
mai avea stabilite formate cu marcatori sau numere.
crearea i formatarea unei liste; 1. crearea i formatarea unei liste;

convertirea unei liste marcate într-o list 2. convertirea unei liste marcate într-o list
numerotat i invers; numerotat i invers;
sortarea unei liste. 3. sortarea unei liste.
Exemplu de list cu marcatori Exemplu de list numerotat
Putei, de asemenea, stabili formatul unei liste utilizând comanda Marcatori i numerotare din meniul
Format. Folosii aceast comand pentru a particulariza aspectul unei liste. Caseta de dialog conine 4
seciuni: Cu marcatori (cu obiecte prin intermediul crora formatai o list marcat), Numerotat (cu obiecte
prin intermediul crora formatai o list numerotat), Schi numerotat (pentru liste multinivel) i Listare
stiluri.
Pentru a aduga sau a elimina marcatori sau numere în/dintr-o list:

1. Selectai elementele la care dorii s adugai sau din care dorii s eliminai marcatori sau
numere (când selectai o list cu marcatori sau numerotat nu putei selecta marcatorii sau
numerele).
2. Pe bara de instrumente Formatare executai una din operaiile urmtoare:
pentru a aduga sau elimina marcatori executai clic pe butonul Marcatori;
pentru a aduga sau a elimina numere executai clic pe butonul Numerotare.
Observaii.
a. Când tastai ENTER pentru a trece la un nou paragraf Word pstreaz formatul stabilit pentru list. De exemplu,
într-o list ale crei elemente sunt numerotate de la 1 la 5, se tasteaz ENTER dup cel de-al cincilea element.
Word va afia 6.
b. Pentru a converti marcatorii în numere i invers selectai elementele care conin marcatori sau numere i
executai clic fie pe butonul Numerotare (pentru a converti marcatorii în numere) fie pe butonul Marcatori
(pentru a converti numerele în marcatori).
Întreruperea unei liste. Putei întrerupe o list pentru a crea mai multe liste scurte, pentru a insera
titluri de paragraf sau alt text între prile unei liste. Dac spargei o list în mai multe pri, Word repornete
numerotarea de la 1 pentru fiecare list rezultat. Inserarea unei liste cu marcatori între dou elemente ale
unei liste numerotate nu va întrerupe procesul de numerotare din list.
Dac dorii s eliminai un numr sau un marcator doar dintr-un singur element i apoi s continuai
lista, selectai elementul i apoi executai clic pe butonul Marcatori sau Numerotare din bara de instrumente
Formatare.
Crearea list multinivel

Putei crea mai multe tipuri de documente, cum ar fi planuri sau documente legale sau tehnice care
conin liste cu mai mult de un nivel. În Word, listele multinivel pot avea pân la nou nivele i pot avea
marcatori sau numere pe orice nivel.
Pentru a crea o list multinivel:

1. Din meniul Format selectai Marcatori i numerotare.
2. Selectai tab-ul Schi numerotat i apoi formatul listei pe care o dorii. Word dispune de apte
formate multinivel predefinite.
3. Selectai OK i tastai lista.
4. Pentru a reordona elementele selectate, folosii butonul Mrire Indent de pe bara de instrumente
Formatare.
Specializri la Universitatea de Vest: Specializri la Universitatea de Vest:

I. Facultatea de Sociologie i Psihologie 1. Facultatea de Sociologie i Psihologie
A. Asisten Social 1.1. Asisten Social
B. Psihologie 1.2. Psihologie
C. Sociologie 1.3. Sociologie
i. Stu 1.3.1.Studii de 4 ani
dii de 4 ani 1.3.2.Studii postuniversitare
ii. Stu 1.4. Sociologie-Antropologie
dii postuniversitare 1.5. Pedagogie (tiinele educaiei)
D. Sociologie-Antropologie 2. Facultatea de Litere, Istorie i Filosofie
E. Pedagogie (tiinele educaiei) 3. Facultatea de Muzic
II. Facultatea de Litere, Istorie i Filosofie
III. Facultatea de Muzic
Exemplu de format plan Exemplu de format legal sau tehnic
Modificare format stabilit pentru list. Putei modifica forma unei liste cu marcatori sau numerotate
schimbând oricare din elementele urmtoare:
- textul care precede elementele numerotate din list (de exemplu în loc de A, B, C putei scrie un
cuvânt sau o expresie);
- formatul de marcatori sau de numere (de exemplu se pot utiliza simboluri cum ar fi i pentru
marcatori);
- alinierea marcatorilor sau a numerelor;
- spaiul dintre un marcator sau un numr i elementul din list etc.
Sortare liste. Putei aranja rapid un text sortându-l alfabetic, numeric sau dup dat. Putei, de
asemenea, sorta paragrafe, liste create cu caractere tab sau virgule sau linii în tabele. Operaia de sortare
poate s acioneze asupra întregului document activ sau numai asupra unei zone selectate din document.
Prin utilizarea comenzii Sortare din meniul Tabel putei sorta dup trei criterii simultan. În plus, putei
sorta în ordine ascendent (de la cel mai mic la cel mai mare - de exemplu, 0-9 sau A-Z) sau descendent (de
la cel mai mare la cel mai mic - de exemplu 9-0 sau Z-A). De asemenea, putei sorta o list înainte sau dup
adugarea de numere la ea. Word renumeroteaz automat lista dup ce ea este sortat.
Word sorteaz listele alfanumeric, în ordine ascendent, conform urmtoarelor reguli:
- Elementele care încep cu semne de punctuaie sau simboluri (cum ar fi !, %) sunt primele listate.
Urmeaz elementele care încep cu numere i la sfârit acelea ce încep cu litere.
- Majusculele precede literele mici (A precede a etc.).
- Dac elementele încep cu acelai caracter, Word evalueaz urmtoarele caractere pentru a stabili
ordinea apariiei elementelor.
- Dac un câmp întreg coincide pentru dou elemente, Word evalueaz câmpurile urmtoare
specificate în opiunile Sortare dup/Apoi dup din cutia de dialog Sortare.
Pentru sorta o list:

1. Selectai textul pe care dorii s-l sortai.
2. Din meniul Tabel alegei comanda Sortare
3. Executai una sau mai multe din operaiile urmtoare:
Dac lista are un titlu de paragraf pe care nu-l dorii sortat selectai butonul opiune Rând
antet din zona Lista mea are.
Din Sortare dup selectai un numr sau un nume de câmp. Putei face sortarea dup maxim
trei criterii (folosii cele dou câmpuri Apoi dup).
În cutia Tip selectai tipul informaiei pe care dorii s o sortai: text, numr sau dat.
Pentru a schimba separatorul de câmp selectai butonul Opiuni tastai sau selectai
separatorul dorit (Tabulatori, Punct i virgul, Alte), bifai comutatorul de luare în
considerare a tipului literelor Sensibil la litere mari i mici i alegei limba în care este scris
textul (Sortare dup limb) i ale crei reguli dorii s le respecte Word.
Alegei butonul OK pentru a lansa în execuie sortarea.
Ce este formatarea automat?

Formatarea automat (AutoFormatare) este o facilitate pe care Word o pune la dispoziia dvs. pentru
a face munca mai uoar, a crea documente cu aspect atractiv, chiar dac avei puin timp la dispoziie. Prin
aceast procedur Word analizeaz fiecare paragraf al documentului i determin semnificaia paragrafului în
document: un text, un titlu de capitol sau de subcapitol, o list marcat sau numerotat, dup care aplic
automat fiecrui paragraf stilul predefinit corespunztor în ablonul documentului.
Comanda AutoFormatare analizeaz documentul activ i aplic un stil fiecrui paragraf al crui
format a fost stabilit în mod curent cu stilul implicit Normal.
Dac aplicai aceast comand vei obine urmtoarele efecte:
- fiecrui paragraf i se va aplica stilul predefinit din ablon;
- vor fi înlturate marcajele suplimentare de paragraf;
- vor fi înlocuite indentrile inserate prin spaii i caractere tabulator cu indentri de paragrafe;
- vor fi înlocuite marcajele de list introdus de la tastatur cu marcajul • ;
- vor fi înlocuite irurile de text cu simboluri: (TM) cu ™, (C) cu ©, (R) cu ® etc.
Pentru a stabili automat formatul unui text urmai paii:
1. Executai una din operaiile urmtoare:
Pentru a stabili formatul întregului document, poziionai punctul de inserare oriunde în
document.
Pentru a stabili formatul doar pentru o parte a documentului, selectai textul cruia dorii s-i
stabilii un format.
2. Din meniul Format alegei AutoFormatare. Word afieaz caseta de dialog AutoFormatare.
Dac alegei OK Word analizeaz textul i

stabilete formatul documentului în funcie de
opiunile pe care le-ai selectat:
AutoFormatare acum se trece la formatarea

automat fr a avea posibilitatea s
examinai eventualele modificri;
AutoFormatare cu revederea fiecrei
modificri formateaz automat documentul i
apoi Word v întreab despre fiecare
modificare în parte:
Dac alegei butonul Revedere modificri putei examina i respinge modificrile propuse una
câte una.
Dac alegei butonul Galerie de stiluri se deschide caseta de dialog analoag (despre care am
vorbit în leciile anterioare) din care putei alege stiluri dintr-un ablon diferit.
Acceptare total accept toate modificrile rmase în urma stabilirii formatului.
Respingere total anuleaz modificrile impuse de stabilirea unui format.
Observaie. Comanda AutoFormatare nu stabilete formatul tabelelor. Pentru aceasta se folosete comanda
AutoFormatare din tabel din meniul meniul Tabel.
Word folosete marcaje de revizuire temporare i culori pentru a indica modificrile din text i din
formate. Dac marcajele de sfârit de paragraf sunt afiate, Word le indic pe cele suplimentare pe care le-a
ters i paragrafele crora le-a aplicat un stil.
Un marcaj de sfârit de paragraf albastru arat c Word a aplicat un stil paragrafului.

Un marcaj de sfârit de paragraf rou arat c Word a ters un marcaj de sfârit de paragraf.
Caracterul ce taie textul (-) arat c Word a ters text sau spaii.
Dac apar bare în marginea stâng înseamn c Word a modificat formatul stabilit sau textul în
aceea linie.
Folosii:
Respingere pentru a anula o modificare.
Ascundere marcaje pentru a vedea rezultatele fr marcajele de revizuire.
Gsire urmtorul sau Gsire anteriorul pentru a examina modificrile una câte una.
Anulare pentru a anula ultima schimbare respins.
Putei s controlai modul în care se execut procedura de formatare automat prin intermediul
seciunii AutoFormatare din caseta de dialog Opiuni Autocorecie, meniul Instrumente. Seciunea conine
urmtoarele obiecte.
În caseta Se aplic exist patru comutatoare prin intermediul crora stabilii ce elemente ale
documentului vor fi formatate automat:
Stiluri titlu predefinite dac este activat se va aplica automat un stil de titlu capitol.
Stiluri list dac este activat se va aplica automat un stil de list unei liste numerotate, marcate
sau pe mai multe niveluri.
Liste automat marcate dac este activat înlocuiete în mod automat orice marcaj de list
introdus de la tastatur cu •.
Alte stiluri paragraf dac este activat se va aplica automat un stil de paragraf predefinit.
În caseta Înlocuire sunt precizate caracterele i simbolurile pe care Word le înlocuiete atunci când
formateaz automat documentele:
-dac activai comutatorul Ghilimele drepte cu ghilimele inteligente vor fi înlocuite ghilimelele de
tipul “ cu ” i apostroful ‘ cu ’;
- dac activai comutatorul Numerale ordinale englezeti (1st) cu exponent vor fi înlocuite
numeralele ordinale cu exponeni (de exemplu 1st va fi înlocuit cu 1st);
- dac activai comutatorul Fracii (1/2) cu caractere fracie (½) vor fi înlocuite fraciile de forma
3/4 cu fracie de forma ¾;
- dac activai comutatorul Linii de dialog (--) cu cratim (—) va fi înlocuit irul de caractere scris
de la tastatur pentru reprezentarea unei linii de dialog cu simbolul respectiv, pe care imprimanta
îl poate tipri, dar care nu poate fi redat în mod direct de la tastatur;
- dac activai comutatorul *Aldin* i _cursive_ cu formatele respective atunci orice text inclus
între asteriscuri va fi automat scris îngroat, respectiv orice text inclus între liniue de subliniere va
fi evideniat (de exemplu *Word* va fi înlocuit cu Word i _Word_ va fi înlocuit cu Word);
- dac activai comutatorul Ci în reea sau Internet cu hyperlinkuri atunci orice text scris ca o
adres de Internet va fi tratat ca o legtur hipertext.
În caseta Pstrare comutatorul Stiluri dac este activat vei putea pstra stilurile folosite în document.
În caseta Întotdeauna Autoformatare pentru comutatorul Documente constând din simplu text în
WordMail dac este activat afecteaz numai mesajele primite care sunt deschise în Word.
FORMATAREA PAGINII
Selectarea dimensiunilor i orientrii paginii
Pagina fizic reprezint întreaga suprafa de hârtie. Pagina util reprezint numai aceea suprafa
de hârtie pe care se va scrie textul documentului.
Parametrii ce caracterizeaz formatarea documentului la nivel de pagin sunt:
dimensiunea paginii fizice;
marginile paginii (dimensiunea paginii fizice i marginile paginii determin dimensiunea paginii
utile);
orientarea paginii la tiprire;
alinierea vertical a textului în cadrul paginii;

antete i subsoluri.
Cel mai elementar atribut al unei pagini este, probabil, mrimea. În Word, mrimea prestabilit a unei
pagini este cea standard pentru scrisorile de afaceri: 8 ½ x 11 inch (un format A4 are dimensiunile de 21
cm/29,7 cm). Putei schimba cu uurin dimensiunile paginii dac documentul pe care îl creai este mai mare
sau mai mic. În mod prestabilit, Word tiprete în orientare pe vertical (portret), dar putei cere i tiprirea în
orientare pe orizontal (vedere). Dimensiunile paginii sunt dependente i de performanele imprimantei
conectate la sistemul dvs.
Odat specificat dimensiunea hârtiei pe care dorii s imprimai documentul, Word calculeaz
marginile prin msurare de la muchia hârtiei spre interiorul ei.
Pentru a schimba dimensiunile sau orientarea paginii procedai astfel:
1. Selectai textul care dorii s aib o anumit dimensiune a hârtiei i orientare a paginii sau
poziionai punctul de inserare în seciunea pe care dorii s o schimbai.
2. Din meniul Fiier alegei Iniializare pagin.
3. În caseta de dialog Iniializare pagin executai clic pe eticheta Hârtie pentru a afia
dimensiunile paginii i opiunile de orientare.
Din lista derulant Dimensiune hârtie alegei o mrime de hârtie sau de plic. Lista conine
formate predefinite (de exemplu A3, A4, B5, ...).
Dac selectai Dimensiuni particularizate introducei dimensiunile în casetele de text
Înlime i Lime.
4. În caseta de dialog Margini în zona Orientare alegei sau Tip portret (pe vertical) sau Tip
vedere (pe orizontal). În lista Se aplic pentru selectai ce parte a documentului dorii s fie
imprimat pe hârtie cu aceast dimensiune sau cu aceast orientare a paginii i apoi alegei
butonul OK.
5. Dac aplicai o nou dimensiune a hârtiei sau o nou orientare a paginii textului selectat, Word va
introduce caractere de sfârit de seciune înainte i dup textul selectat. Dac selectai De la
acest punct înainte în lista Se aplic pentru Word insereaz caracterul de sfârit de seciune
înainte de punctul de inserare.
Observaie. Pentru a salva atributele i a le utiliza ca prestabilite pentru toate documentele noi care se vor baza pe
modelul de document curent, alegei Implicit. Word v va întreba dac suntei sigur c dorii s schimbai atributele prestabilite de
configurare a paginii. Alegei Da pentru a efectua modificrile sau Nu pentru a reveni în caseta de dialog Iniializare pagin.
Stabilirea marginilor
Marginile determin distana dintre text i muchia hârtiei spre interiorul ei1. Fiecare pagin dintr-un
document Word are patru margini: Sus, Jos, Stânga i Dreapta. În mod normal, Word imprim textul i
ilustraia între margini, în timp ce antetele, subsolurile de pagin i numerele de pagin sunt imprimate pe
margini.
Schimbând limile marginilor putei varia cantitatea de text care încape într-o pagin. Dac folosii
margini înguste, pe o pagin va încpea mai mult text i astfel vei obine un document mai scurt. Dac utilizai
margini mai late vei obine un document mai lung i vei avea mai mult spaiu pentru note marginale sau
comentarii. Putei crete, de asemenea, limea benzii de spaiu în vederea legrii documentului.
În Word zona de margine este difereniat de zona de text prin culoare. Zona de text este, în general,
alb iar zona de margine este în general gri. Pe rigle aceste culori sunt utilizate pe fiecare parte a marcajelor
de margine pentru a indica unde se termin marginea i unde începe zona de text.
Fiecare margine este dimensionat independent, ceea ce înseamn c nu toate marginile trebuie s
aib aceeai lime. Cea mai rapid metoda de dimensionare a marginilor const în tragerea marcajelor de
margine pe riglele orizontal i vertical în modul de vizualizare Examinare înaintea imprimrii sau Aspect
pagin imprimat. Pentru a stabili limi precise pentru margini utilizai caseta de dialog Iniializare pagin.

În modul de vizualizare Normal nu putei vedea marginile pe ecran i nici nu putei trage marcajele de margine. Pentru a
vedea marginile, comutai în modurile Aspect pagin imprimat sau Examinare înaintea imprimrii. În aceste moduri de
vizualizare putei afia ambele rigle pe ecran i putei trage marcajele de margine.
Stabilirea rapid a marginilor. Pentru a schimba rapid marginile utilizând riglele, tragei marcajele de
margine în poziia corect. V putei da seama c indicai marcajul de margine atunci când cursorul mouse-
ului se transform într-o sgeat dubl.
Folosii rigla orizontal pentru a efectua urmtoarele operaii:
Tragei marcajul marginii din stânga pentru a ajusta limea marginii din stânga.
Tragei marcajul marginii din dreapta pentru a ajusta limea marginii din dreapta.
1Nu confundai marginea cu indentarea. Indentarea este distana adiional msurat, de obicei, de la margine, spre interior. Este adevrat c
unele indentri, numite indentri negative (tasteaz o valoare negativ în cutiile La dreapta sau La stânga din zona Indentare a casetei de dialog
Paragraf), fac o extindere în afar, în zona de margine.
Folosii rigla vertical pentru a efectua urmtoarele operaii:

Tragei marcajul marginii de sus pentru a ajusta limea marginii de sus.
Tragei marcajul marginii de jos pentru a ajusta limea marginii de jos.
Sfat: Pentru a vedea dimensiunea zonei text i marginile pe rigle în timpul ajustrii distanei inei apsat tasta ALT în
timp ce glisai.

Dac nu apar riglele pe ecran selectai Vizualizare-Rigl. Dac tot nu vedei riglele pe ecran, comutai într-unul din
modurile Examinare înaintea imprimrii sau Aspect pagin imprimat.
Stabilirea cu exactitate a marginilor

Pentru a stabili cu exactitate limea marginilor parcurgei aceste etape:
1. Selectai Fiier-Iniializare pagin.
2. Executai clic pe eticheta Margini din partea de sus a casetei de dialog Iniializare pagin.
3. În zona Margini introducei dimensiunea fiecrei margini în caseta de text corespunztoare.
Observai în zona Examinare cum imaginea aezrii în pagin se schimb conform noilor margini
stabilite.
4. În caseta de text Pentru îndoire introducei limea benzii de legare. Word adaug aceast
valoare la limea marginii din dreapta pe paginile din stânga i la limea marginii din stânga pe
paginile din dreapta.
5. Dac intenionai s tiprii pe ambele fee ale unei foi de hârtie, selecionai din lista Pagini
multiple opiunea Margini în oglind. Apoi stabilii marginile interioare (Interior) i exterioare
(Exterior) în loc de margini stânga i dreapta. Alegei OK.
Seciunea Hârtie conine obiecte prin intermediul crora putei stabili modul de manevrare a paginilor
la imprimant.
Lista Prima pagin conine mai multe moduri de preluare a primei pagini de hârtie a documentului de
ctre imprimant, iar lista Celelalte pagini conine mai multe moduri de preluare a celorlalte pagini de ctre
imprimant. Modul Tav implicit reprezint modul prestabilit de preluare a hârtiei de ctre imprimanta
instalat. Modul Tractor este modul prin care hârtia este tractat continuu de ctre dispozitivul imprimantei.
Modul Manual feed este modul prin care hârtia va fi introdus în imprimant coal cu coal de ctre utilizator.
Modul Sheet Feeder este modul în care dispozitivul imprimantei tracteaz pagin cu pagin hârtia.
Crearea antetelor i subsolurilor de pagin

În Word putei plasa un antet sau un subsol pe fiecare pagin a documentului. În cadrul antetului i
subsolului putei introduce i aranja în pagin text i elemente grafice.
Antetele i subsolurile sunt utile pentru plasarea unor informaii cum ar fi numere de pagin, date
calendaristice, numele autorului într-o poziie evideniat în document etc.
Putei crea antete i subsoluri care s apar pe fiecare pagin sau putei alterna paginile: un antet i
un subsol pe paginile impare i un alt antet i alt subsol pe paginile pare.
Pentru a crea un antet sau un subsol parcurgei urmtoarele etape:

1. Selectai Vizualizare-Antet i subsol. Word afieaz pe ecran zona de antet, înconjurat de o
linie întrerupt i bara cu instrumente Antet i subsol.
Zonele antet i subsol de pagin sunt încadrate cu o linie întrerupt neimprimabil. Textul
din documentul principal este vizibil, dar estompat.
2. Tastai textul care dorii s apar în antet. Utilizai poziiile fixe pentru a alinia textul.
3. Pentru a desvâri antetul putei executa clic pe butoanele barei cu instrumente Antet i subsol,
dup cum urmeaz:
Inserai informaii adiionale (Inserare AutoText), cum sunt de exemplu titlul sau numele
fiierului, numele autorului, data crerii documentului etc.
Inserai numerele de pagin în antet sau în subsol (Inserare numr de pagin).
Inserare numr de pagini.
Formatare numr de pagin.
Inserai data calendaristic în antet sau în subsol (Inserare dat).
Inserai ora în antet sau în subsol (Inserare or).
Deschidei caseta de dialog Iniializare pagin pentru a modifica atributele antetului sau
subsolului (Aspect).
Afiai sau ascundei textul documentului curent (Afiare/Ascundere Text Document).
Copiai antetele i subsolurile din seciunea anterioar în seciunea curent (La fel ca cel
anterior)2.
Comutai între zona de antet i zona de subsol (Comut între antet i subsol).
Deplasare înapoi, la o seciune anterioar a documentului, care are alte antete i subsoluri
(Afiare anterior).
Deplasare înainte la seciunea urmtoare a documentului, care are alte antete i subsoluri
(Afiare urmtor).
2 Dac dorii s creai un antet sau subsol de pagin diferit într-o seciune, trebuie s rupei conexiunea cu antetul sau subsolul de pagin al
seciunii precedente executând clic pe acest buton.
Încheiai afiarea antetului sau subsolului i revenii în modul de vizualizare a documentului

(Închidere).
4. Executai clic pe butonul Comut între antet i subsol pentru a v deplasa în zona de subsol.
5. Introducei i aranjai textul din subsol utilizând aceleai metode ca i pentru antet.
6. Selectai Închidere pentru a reveni în modul de vizualizare a documentului.
Prin ajustarea spaiului liber rmas între antet sau subsol i marginea foii de hârtie putei schimba
aspectul antetelor i subsolurilor. De asemenea, prin plasarea de antete i subsoluri diferite pe pagini diferite
putei schimba aspectul documentului.
Sfat. În vizualizarea paginat, o metod rapid de a comuta între antet sau subsolul de pagin în documentul principal
este de a face dublu clic în zona dorit.
Pentru a terge un antet sau subsol de pagin:

1. Poziionai punctul de inserare în seciunea al crui antet sau subsol de pagin dorii s-l tergei.
2. Din meniul Vizualizare alegei Antet i subsol3.
3. Alegei antetul sub subsolul pe care dorii s-l tergei i apsai Backspace sau Delete (Dac
avei antete i subsoluri de pagin diferite în alte seciuni ale documentului folosii butoanele
Afiare anterior sau Afiare urmtor pentru a gsi urmtorul, respectiv anteriorul antet/subsol
de pagin pe care dorii s-l tergei).
4. Pentru a v reîntoarce în document alegei butonul Închidere.
Observaie. Word imprim antetele i subsolurile de pagin în marginile de sus i de jos. Dac antetul sau subsolul de
pagin este prea mare pentru a se încadra în margini, Word ajusteaz marginile pentru a se potrivi cu antetul sau subsolul de pagin
respectiv. Pentru a preveni aceast ajustare în caseta Iniializare pagin, tab-ul Margini, introducei dimensiuni negative pentru
marginile de sus, respectiv jos. Dac antetul sau subsolul de pagin este prea mare, el poate apare suprapus peste textul
documentului principal.
Poziionarea antetului i subsolului de pagin

Putei schimba alinierea pe orizontal (centrarea, alinierea la marginea din stânga sau dreapta etc.)
sau pe vertical (crescând sau micorând distana de la muchia de sus sau de jos a paginii).
Zonele antetului i subsolului de pagin au doi tabulatori prestabilii - centrat între marginile din stânga
i dreapta i aliniat la dreapta fa de marginea implicit din dreapta.
Nu trebuie decât s apsai tasta Tab o dat
pentru a centra un antet sau subsol de pagin i respectiv
de dou ori pentru a-l alinia la dreapta. Sau, putei stabili
alte poziii ale tabulatorilor folosind rigla.
Putei schimba distana dintre textul documentului i
un antet sau subsol de pagin i cu ajutorul mouse-ului.
Pentru aceasta poziionai indicatorul fie pe grania
de sus fie pe cea de jos a marginii pe rigla vertical,
respectiv pe grania din stânga/dreapta pe rigla orizontal.
Când indicatorul mouse-ului devine o sgeat dubl
glisai în sus sau în jos, respectiv la stânga sau la dreapta.
Pentru a plasa antete i subsoluri diferite pe pagini diferite parcurgei urmtoarele etape:
1. Selectai Fiier-Iniializare pagin.
2. Executai clic pe eticheta Aspect din partea de sus a casetei de dialog.
3. Efectuai una dintre urmtoarele aciuni:
3Important. Dac documentul are mai multe seciuni iar antetele i notele de subsol sunt înc interconectate, tergerea unui antet sau subsol de
pagin dintr-o seciune duce la tergerea antetelor sau subsolurilor de pagin din toate seciunile.
Pentru a plasa antete i subsoluri diferite pentru paginile impare i pare activai caseta de
validare Pagin par diferit de cea impar.
Pentru a plasa un antet i subsol diferite pe prima pagin fa de restul documentului,
activai caseta de validare prima pagin diferit.
4. Selectai OK.
5. Selectai Vizualizare-Antet i subsol pentru a afia zona de antet.
Titlul zonei de antet s-a modificat pentru a indica faptul c pe pagini diferite vor aprea
antete i subsoluri diferite. Dac ai selectat un antet i un subsol diferit pentru prima pagin, zona
va fi numit acum Antet pe prima pagin respectiv Subsol pe prima pagin.
Dac ai selectat antete i subsoluri diferite pe paginile impare fa de cele pare, zona de
antet se numete acum Antet pe pagin impar) sau Antet pe pagin par respectiv Subsol pe
pagin impar sau Subsol pe pagin par.
6. Introducei informaia din antet sau subsol, dup cum s-a descris anterior în aceast seciune.
Utilizai barele de derulare pentru ,,a rsfoi” înainte sau înapoi, pentru a verifica dac antetele de pe pagini
diferite sunt cele selectate.
Numerotarea paginilor
Word înregistreaz automat numrul de pagini dintr-un document. Pe linia de stare putei vedea
numrul paginii curente. Totui, pentru a tipri numerele paginilor, trebuie s le inserai în document.
Putei plasa numerele de pagin în partea de sus sau de jos a paginii i le putei alinia la dreapta, la
stâng sau centrat. Avei la dispoziie o mulime de formate, inclusiv cifrele romane i literele alfabetului. Putei
include chiar i numrul capitolului curent, separându-l de numrul paginii printr-o cratim.
Exist dou moduri de a aduga numere de pagin documentului:
Alegei comanda Numere de pagin din meniul Inserare.
Alegei comanda Antet i subsol din meniul Vizualizare i executai clic pe butonul Inserare
numere de pagini.
Când adugai numere de pagin, Word va insera un câmp PAGE într-un cadru dac este introdus
prin prima metod i ca pe orice alt caracter dac îl introducei prin cea de a doua metod4.
Word actualizeaz automat numerele de pagin, astfel încât ele sunt întotdeauna cele reale.
Pentru a insera numerele de pagin procedai astfel:
1. Poziionai punctul de inserare pe pagina de la care dorii s înceap numerotarea.
2. Selectai Inserare-Numere de pagin.
3. Din lista derulant Poziie alegei plasarea numrului de pagin în partea de sus sau de jos a
acesteia.
4 Reinei! Oriunde ai glisa numrul de pagin încadrat în cadrul documentului el rmâne o component a antetului sau subantetului i, asemenea,
lor, va apare estompat în vizualizarea paginat.
4. Din lista derulant Aliniere, alegei alinierea numrului de pagin la stânga, la dreapta sau
centrat.
5. Golii cutia de selectare Afiare numr pe prima pagin pentru a ascunde numrul de pagin de
pe prima pagin a documentului sau a seciunii.
6. Selectai Format. Apare caseta Format numr de pagin în care:
Din lista derulant Format de numr selectai formatul pe care dorii s-l utilizai.
Pentru a include numrul capitolului în numrul paginii bifai cutia Includere numr de
capitol. În cutia Capitolul începe cu stilul selectai stilul de titlu pe care dorii s-l aplicai
titlurilor existente iar în cutia Utilizare separator selectai caracterul (de exemplu o cratim)
care dorii s fie folosit pentru a separa numrul capitolului de numrul paginii.
Pentru a schimba numrul primei pagini dintr-o seciune sau numrul primei pagini cu care
începe un document introducei acel numr în caseta de text Pornire de la, altfel numerotarea
va curge pentru restul seciunilor.
7. Selectai OK pentru a reveni la caseta de dialog Numere de pagin.
8. Selectai OK pentru a insera numerele de pagin în document.

Pentru a putea vedea numerele de pagin pe ecran, trebuie s trecei într-unul dintre modurile Examinare înaintea
imprimrii sau Aspect pagin imprimat.
Numerotarea liniilor
Word numr fiecare linie, cu excepia liniilor din tabele, note de subsol, note de final, cadre, antete i
subsoluri de pagin. Word imprim numerele de linie în marginea din stânga sau între coloanele stil ziar.
Pentru a vedea aceste numere trebuie s trecei în vizualizarea paginat sau cea înaintea imprimrii.
Putei s:
începei numerotarea liniilor cu orice numr i s numrai la fiecare n linii;
controlai distana dintre numrul liniei i muchia textului;
numerotai continuu liniile în întregul document;
reîncepei numerotarea la începutul fiecrei pagini sau seciuni;
suprimai numerotarea liniilor pentru paragrafe selectate.
Sfat. Putei schimba formatul numerelor de linie prin redefinirea stilului Numere de linie.
Pentru a aduga numere de linie procedai astfel:
1. Poziionai punctul de inserare în seciunea în care dorii s numerotai liniile. Dac documentul nu
este împrit în seciuni, numerele de linie se adaug întregului document.
2. Din meniul Fiier alegei Iniializare pagin.
3. Alegei tab-ul Aspect.
4. Selectai butonul Numere de linii.
5. Marcai cutia de selectare Adugare numerotare linie.

6. Executai unul din urmtorii pai (sau mai muli):
Pentru a începe numerotarea liniilor cu un numr diferit de 1 tastai sau selectai numrul de
linie dorit în cutia de selectare Pornire de la.
Pentru a specifica distana dintre numrul de linie i marginea textului, tastai sau selectai o
dimensiune în cutia De la text. Dac selectazi Automat Word va folosi distana implicit
dintre numrul de linie i marginea textului.
Pentru a imprima numere de linie la fiecare n linii tastai sau selectai un increment în cutia
Incrementare cu.
7. Pentru a specifica unde s reînceap Word numerotarea liniilor, selectai o opiune de sub
Numerotare (pe fiecare pagin, pe fiecare seciune sau în continuare).
8. Alegei OK.
Pentru a suprima numerele de linie în paragrafele
selectate:
1. Selectai paragrafele dorite.

2. Alegei Paragraf din meniul Format.
3. Selectai eticheta Sfârituri de linie i pagin.
4. Selectai cutia se suprim numerele de linie i
apoi alegei OK.
Alinierea vertical a textului pe pagin

Word furnizeaz patru opiuni pentru alinierea pe vertical a textului (redate în figurile de mai jos):
Sus: la marginea de sus; Centrat: poziionare în mijlocul foii; Jos: la marginea de jos; Stânga-dreapta (aliniat
sus-jos). Aceste opiuni determin modul de aliniere între marginile de sus i de jos a unei pagini necomplete
de text. Facilitatea este util în mod special atunci când avei documente de o singur pagin sau sunt pagini
de titlu.
Sus Centrat
Jos Stânga-dreapta
Opiunea Sus aliniaz partea de sus a primului paragraf cu marginea de sus a paginii. Aceasta este
alinierea implicit a paginii.
Opiunea Centrat aliniaz paragrafele în centrul paginii, la jumtatea distanei dintre marginea de sus
i cea de jos a paginii.
Opiunea Jos aliniaz partea de sus a primului paragraf cu marginea de jos a paginii.
Opiunea Stânga-dreapta împrtie paragrafele între marginea de sus i cea de jos a paginii. Word
aliniaz partea de sus a primului paragraf cu marginea de sus a paginii i partea de jos a ultimului paragraf cu
marginea de jos a paginii.
Pentru a schimba alinierea pe vertical urmai paii:
1. Selectai textul sau poziionai punctul de inserare în seciunea în care dorii s schimbai alinierea
pe vertical.
2. Din meniul Fiier alegei Iniializare pagin, tab-ul Aspect.
3. În seciunea Pagin selectai alinierea dorit (Aliniere vertical).
Observaie. Word nu afieaz alinierea pe vertical în vizualizarea normal.
Împrirea documentului în seciuni

În Word atributele de configurare a paginii afecteaz un întreg document. Dac este necesar s
schimbai aceste atribute pentru orice parte a documentului trebuie s împrii documentul în seciuni. Într-un
document putei avea oricâte seciuni dorii. O seciunea poate avea dimensiunea minim a unui paragraf i
cea maxim a unui document întreg.
Când începei un document nu exist nici un sfârit de seciune pentru c întregul document este
considerat o singur seciune. Avei nevoie de o seciune dac dorii s modificai oricare din urmtoarele
elemente într-o anumit parte a documentului: dimensiunea hârtiei, orientarea paginii sau marginile; numrul
de coloane stil ziar; formatul, poziia i secvena numerelor de pagin; coninutul i poziia antetelor i
subsolurilor de pagin; numerotarea liniilor; locaiile unde sunt imprimate notele de subsol i cele finale;
alinierea vertical a textului pe pagin etc.
Observaie: Word creeaz automat un sfârit de seciune atunci când selectai un text i schimbai numrul de coloane
sau creai un cuprins, o bibliografie, un tabel de figuri sau un index.
Pentru a împri un document în seciuni parcurgei
urmtoarele etape:
1. Poziionai punctul de inserare în locul în care dorii s înceap
noua seciune.
2. Selectai Inserare-Întrerupere.
3. În zona Tipuri de sfârit de seciune alegei una dintre
urmtoarele opiuni:
Pagina urmtoare, pentru a deplasa textul care urmeaz
dup punctul de inserare astfel încât noua seciune s
înceap în partea de sus a paginii urmtoare.
Continuu, pentru a tasta textul care urmeaz dup punctul
de inserare începând noua seciune pe pagina curent.
Dac în seciunea anterioar exist coloane multiple, Word
le va echilibra i va umple restul paginii cu noua seciune.
Pagin par, pentru a deplasa textul care urmeaz dup punctul de inserare astfel încât noua
seciune s înceap în partea de sus a urmtoarei pagini cu numr par.
Pagin impar, pentru a deplasa textul care urmeaz dup punctul de inserare astfel încât
noua seciune s înceap în partea de sus a urmtoarei pagini cu numr impar.
4. Selectai OK. Word începe o nou seciune din poziia punctului de inserare.
Pe ecran apare o linie dubl care nu se tiprete, însoit de textul Sfârit de seciune, indicând unde
se termin o seciune i începe alta (când caracterele neimprimabile sunt afiate, putei vedea sfâriturile de
seciuni i în vizualizarea paginat).
Pentru a terge o întrerupere de seciune poziionai punctul de inserare pe linia dubl i apsai
Delete. Textul care precede punctul de inserare preia formatul textului care urmeaz dup punctul de inserare.
Controlul întreruperilor de pagin

Atunci când pagina curent este plin Word insereaz o întrerupere normal de pagin în document
pentru a începe o pagin nou. Dac modificai pagina, adugând sau tergând text sau schimbând atributele
de aranjare în pagin, Word încadreaz textul în pagin i deplaseaz întreruperea normal de pagin în mod
corespunztor.
Dac dorii s începei o pagin nou atunci când pagina curent nu este complet scris, putei insera
în document o întrerupere forat de pagin. Dac dorii s începei o nou coloan înainte ca prima coloan
s fie complet scris putei insera o întrerupere de coloan.
Pentru a insera o întrerupere forat de pagin parcurgei urmtoarele etape:
1. Poziionai punctul de inserare în locul în care dorii s înceap noua pagin.
3. Selectai OK. Word insereaz întreruperea forat de pagin în poziia punctului de inserare.
Textul care urmeaz dup punctul de inserare apare la începutul noii pagini.
Pentru a terge o întrerupere forat de pagin procedai astfel:
Poziionai punctul de inserare pe linia punctat care marcheaz întreruperea forat de pagin i
apsai tasta Delete.
Implicit, Word actualizeaz sfâriturile de pagin ori de câte ori facei o pauz în timpul tastrii sau al
editrii. Aceasta se numete repaginare transparent. Repaginarea transparent este întotdeauna activ în
vizualizarea paginat i în vizualizarea înaintea imprimrii, dar o putei dezactiva în celelalte vizualizri. Dac
este inactiv, viteza de lucru crete.
Chiar dac repaginarea transparent este inactiv, Word va repagina documentul ori de câte ori vei
imprima un document, vei comuta în vizualizarea paginat sau cea înaintea imprimrii i vei crea un index
sau un cuprins.
Pentru a activa sau dezactiva repaginarea transparent parcurgei etapele:
1. În vizualizarea normal alegei Instrumente-Opiuni-General.
2. Executai unul din urmtorii pai:
Pentru ca Word s repagineze ori de câte ori facei o pauz în lucrul la document marcai
cutia Repaginare transparent.
Pentru a obine memorie de lucru suplimentar i a mri viteza de lucru golii cutia
Repaginare transparent.
3. Alegei OK.
Sfat. Pentru a insera rapid un sfârit de pagin apsai concomitent CTRL+ENTER.
Împrirea unei pagini în coloane

Unele documente arat mai bine i sunt mai uor de citit atunci când sunt împrite în coloane.
Aranjarea în pagin a unui prospect sau a unei brouri, de exemplu, include, de obicei, dou sau mai multe
coloane. Câteodat putei încadra un text în mai puine pagini, dac îl „aranjai” în coloane.
În Word putei împri o pagin în coloane de ziar (dac dorii îns coloane alturate creai mai bine
un tabel), putei fixa numrul de coloane pe pagin, limea fiecrei coloane, spaiul dintre coloane i locul în
care textul se întrerupe între o coloan i urmtoarea.
Crearea coloanelor de limi egale

Pentru a crea dou, trei sau patru coloane de aceeai lime
parcurgei urmtoarele etape:
1. Selectai Vizualizare-Aspect pagin imprimat pentru a
vizualiza aranjarea în pagin.
2. Poziionai punctul de inserare în cadrul seciunii pe care dorii s
o împrii în coloane.
3. Executai clic pe butonul Coloane de pe bara cu instrumente
Standard. O caset cu patru coloane de text apare sub bara cu
instrumente de lucru.
4. Tragei mouse-ul peste coloanele de text pentru a pune în
Butonul de creare coloane
eviden numrul de coloane pe care dorii s le creai.
Crearea coloanelor de limi inegale

Pentru a crea pân la 13 coloane de limi egale sau inegale parcurgei urmtoarele etape:
1. Poziionai punctul de inserare în cadrul seciunii pe care dorii s-o împrii.
2. Selectai Format-Coloane.
3. În zona Presetri alegei unul dintre formatele de coloan.
4. Pentru a modifica dimensiunile acestor coloane efectuai una dintre urmtoarele aciuni:
Introducei numrul de coloane în caseta de text Numr de coloane.
În zona Lime i spaiere pentru fiecare coloan introducei limea coloanei (Lime) i
spaiul dintre coloane (Spaiere).
Pentru a crea coloane de limi egale activai caseta de validare Coloane de lime egal.
Pentru a trasa o linie între coloane activai caseta de validare Linie între.
5. Selectai OK.
Modificarea formatului coloanelor conform cerinelor utilizatorului

Indiferent cum creai coloanele le putei modifica foarte uor aspectul. Putei schimba limea
coloanelor i a spaiului dintre ele, putei combina diferite formate de coloan în cadrul unei pagini sau al unei
seciuni i putei insera întreruperi de coloan pentru a echilibra înlimile coloanelor.
Pentru a schimba limea i spaierea coloanelor tragei pur i simplu marcajele de margine pe rigla
orizontal. Când coloanele sunt de aceeai lime, schimbarea limii uneia din coloane va duce la
schimbarea limii tuturor coloanelor. Când coloanele sunt de limi inegale, se va modifica numai coloana al
crei marcator îl glisai.
Pentru a insera o întrerupere de coloan procedai astfel:
1. Poziionai punctul de inserare acolo unde dorii s se termine coloana.
3. În caseta de dialog Tipuri de întrerupere selectai Sfârit de coloan.
4. Selectai OK. Word deplaseaz la începutul coloanei urmtoare textul situat dup punctul de
inserare.
Introducerea notelor de subsol i finale

Notele de subsol i de final sunt dou seturi separate pe care le putei folosi în explicarea textului
dintr-un document. Notele de subsol apar în mod normal în partea inferioar a paginii iar notele de final la
încheierea documentului - dar putei schimba amplasarea pentru oricare dintre tipurile de note. Putei crea
note utilizând comanda Not de subsol (nu trebuie s tastai notele pe pagin aa cum le-ai bate la maina
de scris).
Fiecare not are dou pri:

- marcajul de referin exponenial (cum ar fi 1 sau *) care apare în textul documentului i
- textul notei propriu-zis.
Word numeroteaz i plaseaz automat note, utilizând ca marcaje de referin numerele arabe (1, 2,
3) pentru notele de subsol i numerale romane mici (i, ii, iii) pentru notele de final. O linie orizontal separ
notele de textul documentului.
Observaie. Putei îns crea i marcaje de referin particularizate cum ar fi simbolul . Word îns nu actualizeaz acest
tip de marcaje.
Pentru a insera note de subsol i de final procedai astfel:

1. Din meniul Inserare alegei comanda Referin-Not de subsol. Se deschide caseta de dialog
Not de subsol i not de final.
2. Sub Amplasare selectai butonul Note de subsol sau Note de final.
3. Sub Format executai una din operaiile urmtoare:

- pentru ca Word s numeroteze automat notele, alegei din lista Numerotare opiunea
Continuu;
- pentru a crea un marcaj de referin particularizat tastai pân la 10 caractere în cutia Marcaj
particularizat sau alegei butonul Simbol i selectai un caracter i OK.
4. Alegei butonul OK. Word insereaz marcajul de referin al notei iar punctul de inserare se mut
în panoul notei.
5. Introducei textul notei i apoi executai una din operaiile urmtoare:
- dac suntei în vizualizarea normal alegei butonul Închidere pentru a v reîntoarce în
document;
- dac suntei în vizualizarea paginat folosii tastele de deplasare Page Up/Page Down sau
bara de defilare vertical pentru a v reîntoarce în locaia dorit din document.
Putei vizualiza sau edita notele existente în vizualizarea normal sau paginat. În vizualizarea
normal textul notei apare într-un panou separat pe când în vizualizarea paginat textul notei apare aa cum
va fi pe pagina imprimat. De asemenea dac trecei mouse-ul peste o not aceasta va apare pe ecran ca un
postick.
Vizualizare Aspect pagin imprimat Vizualizarea normal
Vizualizarea notei pe ecran

Pentru a vizualiza note de subsol i de final executai dublu clic pe marcajul de referin al notei.
În vizualizarea normal panoul tuturor notelor este afiat iar punctul de inserare se deplaseaz în
textul notei care corespunde marcajului de referin selectat. În vizualizarea paginat punctul de inserare se
deplaseaz la textul notei care corespunde marcajului de referin selectat.
Putei s foloseti i meniul Vizualizare alegând comanda Note de subsol.
Crearea de referine multiple pentru o aceeai not

Documentul poate conine note multiple care se refer la o singur surs (de exemplu o trimitere la
aceeai carte). În acest caz, folosii comanda Referin încruciat pentru a asocia acelai marcaj de
referin numerotat automat unor note multiple dar tiprii nota de subsol sau de final corespunztoare o
singur dat.
Mai întâi inserai pentru fiecare surs câte o not de subsol sau de final numerotat automat. Pentru a
insera textul notei pentru surs, alegei Inserare- Referin-Referin încruciat.
În cutia Tip referin selectai Not de subsol sau Not de final.
În cutia Pentru care not de subsol/final alegei nota original pe care ai creat-o.
În lista Inserare referin la alegei Numr not de subsol sau Numr not de final apoi clic pe
Inserare i clic pe Închidere. În document se va insera ca marcaj de referin numrul notei surs.
Reinei! Noile numere nu sunt nite marcaje de referin adevrate - ele sunt referine încruciate la marcajul de referin
original. Aceste referine încruciate folosesc câmpul NOTEREF. Dac adugai, tergei sau mutai note, numerele referinelor
încruciate sunt actualizate în momentul imprimrii.
Dac tergei o not la care se face referin prin aceast metod vei vedea un mesaj de eroare.
Pentru a terge o not selectai marcajul ei de referin i apsai tasta Backspace sau Delete.
Pentru a terge toate notele de subsol sau final numerotate automat procedai astfel:
1. Din meniul Editare alegei Înlocuire.
2. Alegei butonul Special (dac nu îl vedei apsai pe Mai mult).
3. Din meniu alegei Marcaj not de subsol sau Marcaj not de final.
4. tergei orice coninut al cutiei Înlocuire cu i apoi alegei butonul Înlocuire peste tot.
Pentru a converti note de subsol în note de final i viceversa:

a) convertirea uneia sau mai multor note
În vizualizarea normal alegei Vizualizare-Note de subsol.
În lista Note de subsol selectai toate notele de subsol sau toate notele de final (cel mai
simplu cu CTRL+A).
În panoul notei alegei nota sau notele pe care dorii s le convertii.
Poziionai-v pe notele selectate i executai clic dreapta. Alegei comanda Conversie în
not de final sau Conversie în not de subsol
Clic pe Închidere.
b) convertirea tuturor notelor
Din meniul Inserare alegei Referin-Not de subsol.
Din caseta de dialog Note de subsol i note de final alegei butonul Conversie.
Selectai opiunea de conversie dorit: Conversia tuturor notelor de subsol în note de
final/Conversia tuturor notelor de final în note de subsol/Transfer note de subsol în note
de final i invers i apoi clic pe OK.
Regsirea notelor. Putei folosi comenzile Gsire i Salt la din meniul Editare pentru a gsi marcajul
de referin pentru o not specific.
De exemplu dac folosii comanda Salt la din lista De srit la alegei Not de subsol sau Not de
final iar în zona Introducei numrul note de subsol/final tastai numrul marcajului de referin. Alegei
butonul Sal la pentru a v deplasa la nota respectiv sau Închidere pentru a prsi caseta de dialog.
Particularizarea notelor de subsol i de final

Putei:
s schimbai amplasarea notelor - de exemplu s plasai note de final la sfâritul fiecrei
seciuni în loc de a le insera la finalul documentului;
s schimbai numerotarea marcajelor de referin - de exemplu din formatul 1, 2, 3 în A, B, C;
s personalizai separatorii dintre textul documentului i note sau putei s adugai o
notificare de continuare pentru notele de subsol care continu pe pagina urmtoare;
s aplicai formate notelor sau s redefinii stilurile folosite;
s schimbai numrul cu care începe numerotarea.
Pentru a modifica poziia notelor de subsol i de final:
Din meniul Inserare alegei Referin-Not de subsol.
Selectai note de subsol sau de final.
Selectai locaia unde dorii s apar notele de subsol: În partea de jos a paginii/Sub text
sau cele de final/La sfâritul documentului/Sfârit de seciune i apoi clic pe OK.
Sfat. Dac lucrai cu mai multe seciuni i plasai note de final la sfâritul fiecrei seciuni putei s nu le imprimai pentru
anumite seciuni. Cu punctul de inserare în seciunea pentru care nu dorii s apar notele de final, alegei comanda Iniializare
pagin din meniul Fiier. Selectai tab-ul Aspect i marcai cutia de selectare Suprimare note de final. Apoi alegei OK.
Pentru a schimba formatul marcajelor de referin pentru note numerotate automat în cutia Format de
numr selectai tipul de numerotare dorit i apoi clic pe OK.
Pentru a reîncepe numerotarea notelor din cadrul unui document în cutia Pornire de la introducei
numrul de la care vrei s înceap numerotarea iar în cutia Numerotare selectai opiunea dorit i apoi clic
pe OK.
Observaie. Dac utilizai marcaje de referin gen simbol în numerotare automat Word folosete toate simbolurile din
secven i apoi le dubleaz, respectiv tripleaz .a.m.d.
Schimbarea separatorilor i adugarea notificrilor de continuare

Word imprim o linie scurt orizontal numit separator de not pentru a separa notele de subsol sau
de final de textul documentului. Dac notele de subsol sunt prea mari i trec pe pagina urmtoare Word
imprim o linie mai lung numit separator de continuare. Putei terge aceti separatori sau îi putei
particulariza prin adugarea de borduri, text sau grafic.
Putei, de asemenea, s includei o notificare de continuare pentru a indica faptul c nota de subsol se
continu pe pagina urmtoare.
Observaie. Documentul trebuie s conin cel puin o not înainte de a modifica sau elimina un separator de not sau o
notificare de continuare.
Pentru a crea o continuare de notificare de not:

În vizualizarea normal din meniul Vizualizare alegei note de subsol.
În lista Note de subsol alegei Notificare de continuare not de subsol/final pentru a
aduga o notificare care s indice c nota se continu pe pagina urmtoare.
În panoul notei tastai textul pentru notificarea de continuare (de exemplu între paranteze scrie
continuare pe pagina urmtoare).
Pentru a v reîntoarce în document alegei Închidere.

Pentru
A formata un text la nivel de caracter Alegei Format-Font sau apsai concomitent CTRL+D.
Evidenierea în text a unei litere Poziionai punctul de inserare în cadrul paragrafului. Alegei
majuscule Format-Majuscul încorporat.
Lansarea programului WordArt Clic pe Inserare-Imagine-WordArt
Alegeirea unei alinieri Alegei Format-Paragraf. Executai clic pe eticheta Indentare i
spaiere. Din lista derulant Aliniere selectai opiunea de
aliniere.
Stabilirea unui alineat pentru un Tragei marcajele de alineat de pe rigla orizontal.
paragraf
Stabilirea poziiilor fixe Alegei un tip de poziie fix executând clic pe butonul
corespunztor de pe rigla orizontal. Apoi executai clic pe locul
dorit, pe rigla orizontal.
Stabilirea spaierii rândurilor Alegei Format-Paragraf. Din lista derulant Spaiere selectai
distana între rânduri.
Stabilirea spaierii paragrafelor Alegei Format-Paragraf. În caseta de text Înainte introducei
dimensiunea spaiului care trebuie lsat înainte de un paragraf
înaintea primul rând. În caseta de text Dup introducei
dimensiunea spaiului care trebuie lsat dup un paragraf.
Adugarea de chenare i hauri Afiai bara de instrumente Tabele i borduri. Alegei tipul de
linie, poziia chenarului, modelul de umplere sau gama culorilor.
A formata automat un text Alegei Format-AutoFormatare.
A formata caracteristicile unei pagini Alegei Fiier-Iniializare pagin
A introduce un numr de pagin Alegei Inserare-Numere de pagin
A introduce note de subsol Urmai secvena Inserare-Referin-Not de subsol
1. Care este scopul folosirii aplicaiei WordArt?
2. Cu ce stil se formateaz caracterele i paragrafele în mod prestabilit?
3. Care sunt caracteristicile caracterelor pe care le putei controla prin intermediul aplicaiei Word?
4. Care sunt proprietile paragrafelor pe care le putei controla prin intermediul aplicaiei Word?
5. Cum controlai întreruperile de pagin atunci când apar în interiorul unui paragraf?
6. Ce este o linie orfan? Dar o linie vduv?
7. Câte tipuri de tabulatori exist? Când folosii fiecare tip de tabulator?
8. Prin ce metode putei s punei în eviden un paragraf?
9. Cum stabilii culoarea fundalului unui paragraf? Dar culoarea caracterelor?
10. Ce sunt listele? Când folosii liste într-un document? Câte tipuri de liste putei construi?
11. Ce este o list multinivel? Când folosii o list marcat? Dar numerotat?
12. Ce tipuri de date pot fi sortate într-un text?
13. Ce parametrii caracterizeaz formatarea paginii?
14. Putei tipri cu orientare diferit paginile dintr-un document? Justificai rspunsul.
15. Prin ce metode putei s vedei valorile pentru dimensiunile marginilor dintre pagina util i antet
sau subsol, atunci când modificai aceste valori folosind riglele?
16. Prin ce metod putei pstra valorile stabilite pentru marginile paginii i pentru documentele
urmtoare?
17. Câte tipuri exist pentru alinierea pe vertical a textului în pagin? Dar pentru numrul de pagin?
18. În ce zon a paginii se poate insera numrul de pagin?
19. În ce zon a paginii se vor insera notele de subsol? Dar subsolurile de pagin?
20. Ce se întâmpl dac valoarea pentru marginea de sus a paginii este de 2 cm iar valoarea marginii
pentru antet este de 2,5 cm?
21. Unde pot fi inserate notele de final? Putei transforma o not de subsol într-o not de final?
Lucru individual
Exerciii practice (timp estimat: 15 minute/exerciiu)
Exerciiul 1
1. Deschidei sau creai un document cu mai multe pagini.
2. Mrii imaginea cu 200%. Reducei gradul de mrire pentru a afia întreaga pagin pe ecran.
3. Schimbai gradul de mrire într-unul potrivit pentru dactilografiere.
4. Lii marginile documentului. Numerotai paginile.
5. Creai un antet. Creai un subsol. Inserai o not de subsol sau de final.
6. Transformai ultima pagin a documentului într-o seciune separat. Împrii seciunea în dou
coloane. Plasai o band deasupra celor dou coloane.
7. Dac este necesar, introducei întreruperi de pagin i de coloan, pentru ca paginile s arate
bine.
Exerciiul 2
Construii un document în care facei o prezentare a seciei la care suntei student, cu urmtoarele
caracteristici:
documentul va fi împrit în mai multe seciuni, astfel încât s putei formata diferit la nivel de
pagin;
în pagina de titlu textul va fi centrat pe vertical i pe orizontal, iar caracterele vor fi scrise cu
diferite corpuri de liter, de la 20 la 28;
în restul documentului alinierea pe vertical a textului va fi la marginea de sus;
în antetul paginii se va scrie pe pagina stâng textul Prezentarea specializrii ..... iar în partea
dreapt numele facultii; textele din antet vor fi aliniate în exterior;
documentul va conine note de subsol i note de sfârit. În notele de subsol se comenteaz
diferite informaii din document, iar în nota de sfârit introducei resursele folosite la redactarea
documentului;
paginile vor fi numerotate, iar numrul paginii va fi inserat în subsol i va fi aliniat centrat;
folosind tabulatorii construii un tabel care s conin urmtoarele coloane: numrul curent,
disciplinele studiate, forma de evaluare, numrul de credite. Tabelul va fi orientat pe orizontal i
va avea un antet care va fi marcat cu chenar i umbre gri.
Exerciiul 3
a. Selectai tipuri i dimensiuni de caractere: Creai un document. Tastai fiecare rând cu un tip de
caractere diferit. Schimbai pentru fiecare rând dimensiunea caracterelor. Transformai întregul document
stabilind un singur tip de caractere. Modificai întregul document astfel încât toate caracterele s aib aceeai
dimensiune.
b. Aplicai caracterelor stiluri i efecte: Scoatei în eviden fragmente din textul existent, aplicând
stilurile aldin, cursiv, aldin cursiv. Subliniai un rând. Adugai o dubl subliniere unui rând. Schimbai culoarea
textului. Modificai un rând scriindu-l în întregime cu litere majuscule. Începei documentul cu o letrin.
c. Schimbai spaierea caracterelor: Comprimai un rând de text. Extindei alt rând de text.
Poziionai un cuvânt mai sus decât rândul normal de text. Poziionai un rând mai jos decât rândul normal de
text.
d. Copiai formatul unor caractere: Tastai un rând nou. Stabilii formatul pentru noul rând prin
copierea formatului unui alt rând.
e. Inserai simboluri i caractere speciale: Inserai un simbol de marca înregistrat în document.
Deschidei setul de caractere Wingdings i inserai semnele astrologice corespunztoare zodiilor.
f. Utilizai WordArt: Folosind aplicaia WordArt realizai un anun, afie, reclame etc. care anun un
atelier de lucru pe probleme de interculturalitate.
Exerciiul 4
1. Deschidei un document. Aliniai primul paragraf la dreapta. Aliniai al doilea paragraf la stânga.
Aliniai al treilea paragraf pe centru. Aliniai bloc prin spaiere al patrulea paragraf.
2. Aliniai primul paragraf la o distan de 0.5 inchi atât fa de marginea din stâng, cât i fa de
marginea din dreapta.
3. Stabilii un alineat pe primul rând din al doilea paragraf, distana fiind tot de 0.5 inchi de la stânga.
4. Tastai un paragraf utilizând un alineat suspendat.
5. La începutul documentului utilizai poziii fixe pentru a tasta un rând coninând denumirea facultii
la care suntei student aliniat la stânga, numele specializrii aliniat pe centru i anul aliniat la
dreapta.
6. Tastai o coloan de numere ce reprezint mediile de admitere sau de sfârit de semestru/an,
utilizând o poziie fix zecimal.
7. Stabilii pentru fiecare paragraf un spaiu diferit între rânduri. Stabilii un spaiu de 6 puncte înainte
i de 3 puncte dup fiecare paragraf.
8. Plasai un chenar cu umbr în jurul primului rând din document. Plasai o linie de-a lungul laturii
din stânga a întregii pagini. Adugai o haur de culoare gri-pal pe primul rând al documentului.
Exerciiul 5. Scriei o cerere, în care titlul s fie centrat, scris cu setul de caractere Arial, îngroat i cu
dimensiunea de 16 pt. Dup titlu lsai un spaiu de 0,5 cm i scriei cererea propriu-zis, cu setul de caractere
Times New Roman, 12 pt, neîngroat i aliniat la ambele margini. Dup text, lsai un spaiu de 1 cm i
semnai cererea, scriindu-v numele aliniat la dreapta i înclinat. Tiprii acest document în dou exemplare.
Exerciiul 6. Scriei un text pe dou coloane, cea din stânga de 5 cm, iar cea din dreapta de 15 cm.
Separai coloanele printr-o linie vertical. Programai saltul implicit al cursorului tastaturii la apsarea tastei
TAB la valoarea de 2 cm.
TEST (se acord 1 punct. din oficiu). Scriei un scurt eseu, pe orice tem care s respecte urmtoarele
cerine:
1. Marginile: sus - 2 cm, în interior - 5 cm, în exterior - 3,5 cm, jos - 4 cm. 1 punct
2. Tot textul va fi scris la 1,5 rânduri. 1 punct
3. Titlul va fi scris cu setul de caractere Arial, 18 pt, îngroat i cu efect de umbr asupra literelor pe
fundal gri de 5% 1,5 puncte
4. Deasupra titlului se va lsa un spaiu suplimentar de 1 cm, iar sub el, de 2 cm. 1 punct
5. Textul propriu-zis va fi scris cu Times New Roman, regular, 14 pt, aliniat la ambele margini, primul
rând al alineatelor mai în interior cu 1 cm i fr alte efecte speciale. 1,5 puncte
6. Textul va cuprinde cel puin o enumerare i cel puin un tabel creat cu tasta TAB. 1 punct
7. Semntura o vei scrie la 1cm sub text, aliniat a dreapta 1 punct
8. Vei tipri la imprimant, pe ambele pri ale hârtiei acest document. 1 punct
IV. CUTARE I ÎNLOCUIRE. AUTOMATIZAREA SCRIERII

Într-un document putei s cutai texte, imagini, formatri, câmpuri, note de subsol, note de sfârit
sau marcaje de adnotri. De asemenea, putei s cutai i caractere speciale cum sunt marcajele de
paragraf, caracterele tabulator, întreruperile de pagin, întreruperile de coloan, de seciune etc. Operaia de
cutare se poate executa în tot documentul activ sau numai în zona selectat. Putei s cutai un ir de
caractere precizat sau iruri de caractere ce corespund unui anumit ablon. Acestea se construiesc folosind
diferite caractere speciale. Putei, de asemenea, s construii un criteriu de cutare dependent de formatare
sau dup pronunie. Putei utiliza instrumente de editare i verificare pentru:
a identifica i corecta eventualele erori de ortografie;
a corecta automat erorile de tastare i ortografiere frecvente;
a localiza posibile erori gramaticale sau stilistice, sugerând îmbuntiri;
a cuta sinonime sau cuvinte înrudite;
a despri automat în silabe;
a verifica textul în alte limbi;
a afia statistici referitoare la document, cum ar fi un contor de cuvinte sau paragrafe.
Obiective
S cutai, s înlocuii i s stabilii formate text.
S poziionai punctul de inserare într-un loc specificat al documentului.
S refolosii texte i ilustraii folosind AutoCorecie i AutoText.
S verificai din punct de vedere ortografic i gramatical un text.
S cutai cuvinte în lexicon, s desprii în silabe.
S verificai un text în alte limbi. S folosii statistici pe text.
Cutarea, înlocuirea i stabilirea formatelor de text

Când alegei comanda Gsire Word afieaz cutia de dialog Gsire i înlocuire pe care o vei folosi
pentru a specifica textul i tipurile de formate care dorii s fie gsite. În cutia De cutat se rein ultimele patru
cutri efectuate.
Pentru a gsi text i tipuri de format:

1. Din meniul Editare alegei Gsire.
2. În cutia De cutat (criteriu de cutare) executai una din operaiile urmtoare:
IV. CUTARE I ÎNLOCUIRE. AUTOMATIZAREA SCRIERII
Într-un document putei s cutai texte, imagini, formatri, câmpuri, note de subsol, note de sfârit
sau marcaje de adnotri. De asemenea, putei s cutai i caractere speciale cum sunt marcajele de
paragraf, caracterele tabulator, întreruperile de pagin, întreruperile de coloan, de seciune etc. Operaia de
cutare se poate executa în tot documentul activ sau numai în zona selectat. Putei s cutai un ir de
caractere precizat sau iruri de caractere ce corespund unui anumit ablon. Acestea se construiesc folosind
diferite caractere speciale. Putei, de asemenea, s construii un criteriu de cutare dependent de formatare
sau dup pronunie. Putei utiliza instrumente de editare i verificare pentru:
a identifica i corecta eventualele erori de ortografie;
a corecta automat erorile de tastare i ortografiere frecvente;
a localiza posibile erori gramaticale sau stilistice, sugerând îmbuntiri;
a cuta sinonime sau cuvinte înrudite;
a despri automat în silabe;
a verifica textul în alte limbi;
a afia statistici referitoare la document, cum ar fi un contor de cuvinte sau paragrafe.
Obiective
S cutai, s înlocuii i s stabilii formate text.
S poziionai punctul de inserare într-un loc specificat al documentului.
S refolosii texte i ilustraii folosind AutoCorecie i AutoText.
S verificai din punct de vedere ortografic i gramatical un text.
S cutai cuvinte în lexicon, s desprii în silabe.
S verificai un text în alte limbi.
S folosii statistici pe text.
Cutarea, înlocuirea i stabilirea formatelor de text

Când alegei comanda Gsire Word afieaz cutia de dialog Gsire i înlocuire pe care o vei folosi
pentru a specifica textul i tipurile de formate care dorii s fie gsite. În cutia De cutat se rein ultimele patru
cutri efectuate.
Pentru a gsi text i tipuri de format:

1. Din meniul Editare alegei Gsire.
Pentru a gsi Executai

Text fr formate Tastai irul de caractere
Text cu formate Tastai textul. Alegei butonul Format (dac nu îl vedeii executai
clic pe Mai mult) i apoi Font, Paragraf, Tabulatori, Limb, Stil
etc. în funcie de formatele dorite. Apoi Urmtorul gsit.
Doar tipurile de format tergei orice caracter din cutia De cutat. Poziionai punctul de
inserare în cutia De cutat, alegei butonul Format i apoi
alegei Font, Paragraf, Tabulatori etc. în funcie de formatele
dorite.
Putei, de asemenea, s faci clic pe sgeata în jos de lâng cutia De cutat i s selectai
una din ultimele patru cutri efectuate.
3. Selectai orice opiune pe care o dorii pentru a controla cutarea (vezi mai jos).
4. Alegei butonul Urmtorul gsit.
Dac Word gsete textul sau tipul de format, documentul defileaz pe ecran pentru a fi
afiat pagina unde a fost gsit textul cutat. În timp ce cutia de dialog Gsire este deschis
putei edita documentul sau continua cutarea alegând butonul Urmtorul gsit.
5. Pentru a abandona o cutare în execuie sau pentru a închide cutia de dialog, alegei butonul
Revocare sau apsai ESC.
Sfat. Dac ai închis cutia de dialog Gsire i decidei s repetai cutarea apsai SHIFT+F4.
Controlul cutrii
În mod implicit Word caut prin întreg documentul (inclusiv în note de subsol sau finale). Putei
controla cutarea prin selectarea textului sau prin selectarea opiunilor în cutia de dialog Gsire.
Pentru a Selectai/Alegei
Cuta prin documentul principal, adnotri, note de Toate în lista Cutare
subsol, antete, note de final
Cuta doar prin documentul principal din punctul de În sus sau În jos în lista Cutare
inserare spre începutul sau sfâritul documentului
Cuta parial printr-un document Acea parte a documentului
Gsi text cu acelai mod de folosire a majusculelor Cutia de selectare Potrivire litere mari i mici
ca i textul din cutia De cutat
Gsi doar cuvinte întregi, nu i pri din cuvinte Cutia de selectare Numai cuvinte complete
Gsi text folosind criterii de cutare multiple Cutia de selectare Utilizare metacaractere
Gsi cuvinte care sun la fel cu textul cutat dar Cutia de selectare Pronunie apropiat
care au o ortografie diferit (cum ar fi taste, paste)
Caut toate formele unui anumit cuvânt Cutia de selectare Se gsesc toate formele
cuvântului
Pentru a specifica tipuri de formate, poziionai punctul de inserare în cutia De cutat i apoi selectai
formatele dorite. Acestea apar sub cutie.
Putei terge, specifica i schimba formatele individuale i stilurile folosind:
- cutiile de dialog pentru stabilire formate (Font, Paragraf, Limb etc.) din butonul Format;
- butoanele de pe barele de instrumente Formatare;
- combinaiile de taste (CTRL+B pentru aldin etc.).
Înlocuirea textului
Procedeul este analog cutrii descris mai sus. Se folosete comanda Înlocuire din meniul Editare.
Cutare i înlocuire, automatizarea scrierii - 103
Apare aceiai caset de dialog Gsire i înlocuire un pic diferit de cea afiat în urma activrii
comenzii Gsire.
Pentru a înlocui text i tipuri de format procedai astfel:
Pentru a gsi Executai

Text fr formate Tastai textul
Text cu formate Tastai textul. Alegei butonul Format (dac nu îl vedei executai clic
pe Mai mult) i apoi Font, Paragraf, Tabulatori, Limb, Stil etc. în
funcie de formatele dorite.
Doar tipurile de format tergei orice text din cutia De cutat i Înlocuire cu. Poziionai
punctul de inserare în cutia De cutat, alegei butonul Format i apoi
alegei Font, Paragraf, Tabulatori etc. în funcie de formatele dorite.
Textul pe care dorii s-l Tastai textul. Lsai cutia Înlocuire cu liber.
tergei
Putei, de asemenea, s facei clic pe sgeata în jos de lâng cutia De cutat sau Înlocuire cu i
s selectai una din ultimele patru cutri efectuate.
3. În cutia Înlocuire cu repetai pasul 2.
Dac Word gsete textul sau tipul de format, documentul defileaz pe ecran pentru a fi afiat
pagina unde a fost gsit textul cutat. În timp ce cutia de dialog este deschis putei edita
documentul sau continua înlocuirea.
Pentru a Alegei
Înlocui textul sau tipul de format i a gsi urmtoarea apariie Butonul Înlocuire
Schimba toate apariiile fr a cere confirmare Butonul Înlocuire peste tot
Lsa textul sau tipul de format nemodificat i a cuta urmtoarea apariie Butonul Urmtorul gsit
Cutarea i regsirea caracterelor speciale

În afar de cutri i înlocuiri de texte i formate putei gsi i înlocui caractere speciale i
neimprimabile, cum ar fi urmtoarele:
- sfârituri manuale de pagin i de seciune (-- Sfârit de pagin --)
(=== Sfârit de seciune ===)
- marcaj de sfârit de paragraf (¶) i caractere tab ()
- spaii albe i spaii neseparatoare
- ilustraii
- coduri ANSI i ASCII care reprezint caractere speciale etc.
Pentru a gsi i înlocui ilustraii, câmpuri, adnotri i alte caractere speciale:

2. Poziionai punctul de inserare în cutia De cutat i apoi alegei butonul Special.
3. Selectai caracterul special sau elementul pe care dorii s-l gsii. Dac este necesar tastai i
textul adiional pe care vrei s-l cutai.
4. Poziionai punctul de inserare în cutia Înlocuire cu i apoi alegei butonul Special.
5. Selectai caracterul special sau elementul pe care dorii s-l gsii. Dac este necesar tastai i
textul adiional pe care vrei s-l cutai.
6. Selectai oricare dintre opiunile pe care dorii s le folosii pentru a controla cutarea.
Pentru a Alegei
Înlocui textul sau tipul de format i a gsi urmtoarea apariie Butonul Înlocuire
Schimba toate apariiile fr a cere confirmare Butonul Înlocuire peste tot
Lsa textul sau tipul de format nemodificat i a cuta urmtoarea Butonul Urmtorul gsit
apariie
Utilizarea criteriilor complexe de cutare

Putei rafina cutrile utilizând operatori i expresii în cutia De cutat. Un operator este un simbol
care controleaz cutarea iar o expresie este orice combinaie de caractere i operatori care specific un
model. O expresie poate fi simpl, complex, cu mai multe pri închise între paranteze care sunt evaluate
individual.
Prin combinarea unor expresii mici pentru a forma expresii mai mari putei crea criterii de cutare
foarte personale. De exemplu putei gsi orice cuvânt care începe cu pre i se termin cu at cum ar fi preluat,
preformatat, prelucrat etc.
Pentru a folosi operatorii trebuie s marcai cutia de selectare Utilizare metacaractere.
Urmtorul tabel conine cei mai folosii operatori i descrie modul în care fiecare dintre acetia
afecteaz o cutare.
Pentru a gsi Operator Exemple

Orice caracter individual ? b?t gsete bât, bot, bat
Orice ir de caractere * s*c gsete sac, srac, spic
Unul din caracterele specificate [] s[ea]c gsete sec i sac
Orice caracter individual în acest ir [-] [r-t]ac gsete rac, sac i tac.
Domeniul trebuie s fie în ordine
ascendent.
Pentru a gsi Operator Exemple

Orice caracter individual cu excepia [!] s[a!]c gsete sec, soc, sic i suc
caracterelor din interiorul parantezelor dar nu i sac.
Exact n apariii ale caracterului anterior {n} stres{2} gsete stress, para[le]2
sau ale expresiei anterioare gsete numai paralele, nu i parale
Începutul unui cuvânt < <(inter) gsete interesant, internaut
dar nu i sprinter
Sfâritul unui cuvânt > (at)> gsete pat, lsat, armat dar
nu i vatr
Observaii:
1. Operatorul ? reprezint, de asemenea, i codul pentru elementul Orice caracter din meniul Special. Când cutia de
selectare Utilizare metacaractere este marcat, ? este folosit chiar aa, dar când cutia este golit,? este precedat de
caracterul ^.
2. Pentru a cuta operatori ca i cum ar fi simple caractere aezai înaintea lor un backslash (\) în cutiile De cutat i
Înlocuire cu.
3. Un alt operator pe care îl putei folosi în cutia Înlocuire cu este \n. Acest operator rearanjeaz expresiile în cutia De
cutat în ordinea dat în Înlocuire cu. De exemplu dac ai tastat (Popescu)(Roxana) în cutia De cutat i \2\1 în
cutia Înlocuire cu textul Popescu Roxana va fi schimbat cu Roxana Popescu.
Poziionarea într-un loc specificat al documentului

Comanda Salt la v deplaseaz rapid într-o locaie specificat: pagin, seciune, linie, not de subsol,
not de final, adnotare, marcaj de document, câmp, tabel, ilustraie, ecuaie sau obiect.
Pentru deplasarea pe o (un) pagin, document, not de subsol etc.

1. Din meniul Editare alegei Salt la.
2. În cutia De srit la selectai tipul elementului pe care vrei s te mui.
- pentru deplasarea într-o locaie specificat tastai numele sau numrul elementului în cutia
„Introducei …” i alegei butonul Salt la;
- pentru deplasarea la urmtoarea apariie a elementului sau la cea anterioar lsai cutia
„Introducei…” liber i alegei butonul Anteriorul sau Urmtorul.
4. Atunci când ai terminat cu deplasrile la elemente, alegei butonul Închidere.
Sfat. Putei afia cutia de dialog Salt la fcând clic pe butonul Selectare obiect dup care se face rsfoirea aflat pe bara
de defilare vertical i alegând opiunea Salt la sau apsând tastele CTRL+G.
Mai putei folosi comanda Salt la i în alte moduri:

- Pentru deplasarea pe o anumit pagin în cadrul unei seciuni alegei Pagin din lista De srit la
i apoi tastai snpn în cutia Introducei…, substituind seciunea i numerele de pagin pentru
n-uri. Dac numrul de pagin dorit nu este arabic ci o liter sau un numeral roman trebuie s-l
specificai între apostrofuri. De exemplu, pentru deplasarea pe pagina iii din seciunea a doua a
documentului tastai s2p"iii".Pentru a v deplasa înainte i înapoi fa de punctul de inserare cu
un anume increment, tastai un numr pozitiv sau negativ în cutia Introducei….
Refolosirea textului i a ilustraiilor

Pentru o inserare rapid se folosesc AutoCorecie i AutoText (de exemplu numele i sigla unei
companii, texte cu tipuri neobinuite de formate, o formul de încheiere a unei scrisori, formule chimice sau
termeni medicali, cuvinte pe care le scriem deseori greit etc.).
Cu AutoCorecie Word insereaz automat intrrile pe msur ce tastai. De exemplu, putei crea
abrevieri pentru cuvinte sau fraze dificil de tastat. Dac nu dorii inserarea automat atunci folosii AutoText .
Intrrile AutoText sunt inserate dup ce alegei comanda AutoText din meniul Inserare.
Cu AutoCorecie putei, de asemenea, corecta automat cuvintele scrise greit i erorile de

punctuaie. De exemplu putei înlocui automat si cu i sau dou cratime (--) cu o linie de dialog (—).
AutoCorecie
Pentru a crea o intrare AutoCorecie procedai astfel:
1. Din meniul Instrumente alegei Opiuni AutoCorecie.
Asigurai-v c opiunea Înlocuire text în timpul tastrii este marcat.

2. În cutia Înlocuire tastai un nume pentru intrarea AutoCorecie - de exemplu cdcp (un nume de
intrare poate avea maxim 31 de caractere i nu trebuie s conin spaii).
3. În cutia Cu tastai textul ce va înlocui automat textul din cutia Înlocuire - de exemplu tastai cât de
curând posibil.
4. Alegei butonul Adugare i apoi OK.
Observaii:
1. Nu este o idee bun utilizarea unor cuvinte concrete pentru intrri AutoCorecie.
2. De fiecare dat când vei tasta numele unei intrri AutoCorecie urmat de un spaiu Word va insera automat
intrarea.
3. Word dispune de un set de intrri predefinite. Pentru a consulta lista acestor intrri folosii bara de defilare vertical.
Sfat. Dac dorii s creai o intrare pentru un pasaj lung de text, un desen sau un text pe care dorii s-l salvai cu formatul
original, selectai întâi elementul. Selecia este afiat în cutia Cu. Apoi alegei butonul opiune Text cu formate. Dac vrei s
salvai o intrare ca text simplu atunci alegei Text simplu (o astfel de intrare poate avea pân la 255 de caractere inclusiv spaiile i
semnele de punctuaie).
Pentru a modifica o intrare AutoCorecie în orice moment redenumii intrarea sau schimb
coninutul acesteia iar pentru a terge o intrare alegei butonul tergere dup ce în prealabil ai selectat
intrarea corespunztoare. Pentru a dezactiva o intrare AutoCorecie golii cutia de selectare Înlocuire text în
timpul tastrii.
În caseta de dialog AutoCorecie exist mai multe opiuni referitoare la erorile de scriere frecvent.
Word poate s corecteze folosirea a dou majuscule în acelai cuvânt (Corecie dou majuscule iniiale),
propoziiile care nu încep cu o majuscul (Propoziia începe cu o majuscul), s transforme prima liter a
zilei sptmânii în limba englez (Numele zilelor cu majuscule) i s corecteze folosirea eronat a tastei
CAPS LOCK (Corectare utilizare accidental a tastei CapsLock). Putei activa sau dezactiva oricare din
aceste opiuni executând clic în caseta de validare corespunztoare. Dac executai clic pe butonul Excepii
putei indica aplicaiei Word s nu transforme în majuscul prima liter a cuvântului ce urmeaz unei abrevieri
sau putei specifica aplicaiei s nu corecteze dou majuscule consecutive, în anumite situaii.
AutoText. Instrumentul de editare AutoText poate fi folosit pentru a construi documente standard,
cum ar fi memorii, contracte ce folosesc des anumite cliee stereotipe. Intrrile AutoText pot fi adrese frecvent
utilizate, motto-ul i sigla unei companii, formule de încheiere scrisori etc.
Pentru a crea o intrare AutoText:
1. Selectai textul sau desenul pe care dorii s-l memorai ca intrare AutoText.
2. Alegei din meniul Inserare comanda AutoText-AutoText. În cutia Introducei intrrile
AutoText aici tastai numele intrrii.
3. Clic pe Adugare.
Pentru a insera o intrare AutoText din meniul Inserare alegei comanda AutoText. Cutai în lista
afiat intrarea i executai clic pe ea.
Pentru a terge o intrare AutoText selectai intrarea în lista afiat i apsai pe tergere.
Instrumentul AutoText are i o bar de unelte pe care o putei folosi în cadrul unei scrisori:
Putei folosi butonul Toate intrrile la introducerea de la tastatur a anumitor pri ale unei scrisori.
Când executai clic pe butonul Toate intrrile Word afieaz apte categorii de formulri care intr în
componena multor scrisori de afaceri. Dac alegei una din categorii, Word afieaz mai multe opiuni
posibile. Dup ce selectai o opiune programul adaug automat textul în document. Aceast facilitate v ajut
s economisii timp i v ofer mai multe alternative pentru diferite seciuni ale scrisorii la care, poate, nici nu
v-ai gândit pân atunci.
SPIKE
Dac dorii s eliminai mai multe elemente din unul sau mai multe documente i s le inserai ca un
grup în alt parte folosii Spike - un instrument pentru tergeri i inserri multiple.
De exemplu, vrei s tergei toate ilustraiile dintr-un document i s le inserai într-unul nou. Putei
face acest lucru doar apsând câteva taste, fr a fi nevoie s v deplasai dintr-un document în altul de
nenumrate ori. Spike colecteaz în ordine fiecare element pe care îl tergei:
1. Selectai textul sau ilustraia pe care vrei s o mutai în Spike.
2. Apsai CTRL+ F3.
3. Repetai paii 1 i 2 pentru fiecare element.
4. Poziionai punctul de inserare în locaia unde vrei s aducei coninutul lui Spike.
5. Apsai CTRL+SHIFT+F3.
SCRAPS
Dac tragei un text selectat într-o poriune liber din desktop se va crea un scrap. Putei, apoi, trage
acest „rest” într-un document pentru a-l copia în interiorul su.
Verificarea ortografic i gramatical

Instrumentele de verificare ortografic i gramatical se folosesc pentru a îmbunti scrisul i
uurina de citire a textului. Ele pot:
s identifice i s corecteze erorile de ortografie;
s corecteze automat erorile de tastare i ortografie pe care le specifici;
s localizeze posibilele erori gramaticale sau stilistice, sugerând îmbuntiri;
s caute sinonime, antonime i cuvinte înrudite;
s fac automat desprirea în silabe a textului la capt de rând;
s verifice textul în alte limbi;
s afieze statistici referitoare la document cum ar fi contor de cuvinte sau paragrafe.
Când funciile de verificare ortografic i gramatical sunt activate acestea acioneaz în fundal în
timp ce tastai textul i subliniaz expresiile suspecte ortografic cu o linie roie, respectiv verde dac exist un
dezacord gramatical.
Verificarea i corectarea ortografiei

Executai una din operaiile urmtoare:
1. Pe bara de unelte Standard executai clic pe butonul Corectare ortografic i gramatical.
2. Din meniul Instrumente alegei Corectare ortografic i gramatical
3. Apsai tasta F7.
Pentru fiecare cuvânt afiat cu rou în cutia Nu este în dicionar selectai opiunea dorit:
Pentru a Alegei
Accepta ortografia, a înlocui cuvântul scris greit cu o alt variant Butonul Modificare
din lista Sugestii
Înlocui toate apariiile cuvântului Butonul Modificare peste tot
Aduga cuvântul în dicionarul utilizator selectat (CUSTOM.DIC) Butonul Adugare în dicionar
Lsa cuvântul neschimbat Butonul Ignorare o dat
Lsa cuvântul neschimbat în toate documentele pân relansezi din Butonul Ignorare total
nou Word
Aduga cuvântul greit i corecia sa în lista AutoCorecie Butonul AutoCorecie
Particulariza verificrile ortografice Butonul Opiuni
Mai jos redm cele mai folosite particularizri pe care le putei afia i alegând comanda Opiuni din
meniul Instrumente, eticheta de selecie Corectare ortografic i gramatical.
Pentru a Selectai
Efectua verificarea ortografic pe msur ce tastai (cuvintele Butonul Verificarea ortografiei în timpul
scrise greit apar subliniate cu rou) tastrii
Vedea întotdeauna sugestiile de ortografie pentru cuvintele Butonul Întotdeauna se sugereaz
scrise greit în timpul unei verificri ortografice corecii
Vedea sugestiile de ortografie doar din dicionarul principal în Butonul Sugestii doar din dicionarul
timpul unei verificri ortografice principal
Ignora cuvintele scrise cu majuscule Butonul Se ignor cuvintele cu
majuscule
Ignora cuvintele care conin numere Butonul Se ignor cuvintele cu numere
Ignora adresele de Internet Butonul Se ignor adresele Internet i
de fiier
Pe msur ce începei s v familiarizai cu crearea de documente i le vei verifica din punct de

vedere gramatical vei sesiza o împrire pe categorii a cuvintelor folosite:
Cuvinte obinuite, care sunt incluse în dicionarul principal din Word - dicionarul principal.
Cuvinte neobinuite, pe care le folosii rar. Va trebui s-i indicai aplicaiei s ignore aceste cuvinte
la verificarea ortografic a unui document. Atunci Word le va ataa documentului în care sunt
folosite, într-un fel de dicionar specific documentului i nu le va marca drept erori de ortografie la
o verificare ulterioar - dicionarul de document.
Cuvinte neobinuite pe care îns le folosii frecvent în diferite tipuri de documente. Adugai
aceste cuvinte în dicionarul Custom.dic pentru a nu fi marcate ca ortografiate greit - dicionarul
suplimentar.
Cuvinte neobinuite (cum ar fi acronime sau nume proprii) pe care le folosii într-un anumit tip de
document. În loc s adugai aceste cuvinte în Custom.dic putei s creai un dicionar
personalizat care s fie folosit doar cu acel tip de document. Dup ce adugai termeni într-un
astfel de dicionar Word nu v va mai chestiona asupra lor, decât dac le-ai scris greit. Putei
aduga termenii dicionarului particularizat implicit, livrat o dat cu Word, îi putei crea propriul
dicionar particularizat sau putei cumpra dicionare strine i dicionare specializate (medicale
sau juridice de exemplu).
Sfat. Obinuii-v s verificai ortografic toate documentele, în special înainte de a distribui copii tiprite.
Verificarea gramatical
În timpul unei verificri gramaticale Word identific propoziiile care conin posibile erori gramaticale
(acord subiect-predicat, diateze, utilizarea clieelor etc.) i sugereaz îmbuntiri.
Putei determina cât de strict s aplice Word regulile gramaticale i de stil prin utilizarea grupelor de
reguli. Word furnizeaz trei grupe de reguli:
formale: conine toate regulile gramaticale i stilistice;
de afaceri: conine toate regulile gramaticale dar nu i pe cele stilistice;
ocazionale: se verific cele mai multe reguli gramaticale dar numai majoritatea regulilor stilistice
de baz.
Word verific întregul document pornind de la poziia punctului de inserare. Putei s verificai doar o
parte a documentului dac o selectai înainte de alegerea comenzii Verificare gramatical.
Pentru verificare gramatical:
1. Din meniul Instrumente alegi Corectare ortografic i gramatical sau apsai tasta F7 sau
facei clic pe butonul Corectare ortografic i gramatical de pe bara de unelte Standard.
2. Dac Word gsete o propoziie chestionabil din punct de vedere gramatical sau stilistic o va
afia, cerându-v s executai o operaie:
Pentru a verifica un text scris în alt limb:

1. Selectai textul.
2. Alegei Instrumente-Limb-Stabilire limb.
3. Din Marcare text selectat ca selectai limba în care
este scris textul i apoi alegei butonul OK.
Sunt situaii în care dorii ca Word s ignore un anumit
text atunci când folosii instrumentele de editare i verificare. De
exemplu, dac un document include un text de mic dimensiune
într-o alt limb, este posibil s nu dorii s instalai un dicionar
într-o alt limb, dar nici nu dorii ca Word s v chestioneze în
legtur cu ortografia fiecrui cuvânt. Pentru ca Word s nu
verifice textul alegei Nu se selectai corectare ortografic sau
gramatical. Apoi OK.
Cutarea cuvintelor în lexicon

Aceast facilitate se utilizeaz pentru a îmbunti precizia i varietatea scrisului, pentru a gsi rapid
sinonime pentru un cuvânt sau fraz selectat sau chiar antonime i cuvinte înrudite.
Pentru a cuta cuvinte în lexicon:
1. Selectai sau tastai cuvântul pentru care vrei s

gsii un sinonim sau cuvânt înrudit.
2. Din meniul Instrumente alegei Limb-Lexicon
(sau apsai Shift+F7).
Pentru a
Cuta sinonime Selectai un cuvânt în cutia Termen cutat pentru a fi afiate sinonime în
cutia Înelesuri sau selectai un cuvânt din list i alegei butonul
Cutare.
Înlocui cuvântul cu un sinonim Selectai un cuvânt fie din cutia Înelesuri fie din cutia Înlocuire cu
cuvânt înrudit i apoi alegei butonul Înlocuire.
Reveni la cuvântul precedent Alegei butonul Anteriorul.
Observaie. Nu ne putem baza pe funciile de verificare gramatical i ortografic din Word pentru a identifica orice
eroare din documentele introduse. Unele erori de sintax sau folosirea improprie a cuvintelor nu vor fi sesizate
Desprirea în silabe
Reduce aspectul zdrenros al unui text aliniat stânga-dreapta i permite inserarea de mai mult de un
text pe o singur pagin. Se reduce dimensiunea spaiului inserat între cuvinte pentru completarea unei linii.
Ea este folositoare în mod special în documentele care au coloane înguste de text.
Pentru desprirea automat în cuvinte
1. Din meniul Instrumente alegei Limb-Desprire în silabe.
2. Marcai cutia de selectare Desprire automat în silabe în document dac dorii desprirea
automat în cuvinte.
3. În cutia Zon de desprire în silabe tastai sau introducei mrimea spaiului pe care Word îl
las între sfâritul ultimului cuvânt dintr-o linie i marginea dreapt. Word folosete acest spaiu
pentru a determina dac un cuvânt trebuie desprit în silabe. Pentru reducerea numrului de
cuvinte incrementai acest spaiu, iar pentru a reduce zdrenuirea marginii drepte folosii o zon de
desprire în silabe mai îngust.
4. În cutia Limitare cratime consecutive la selectai sau tastai numrul de linii consecutive în care
se pot face despririle în silabe.
Pentru a controla manual desprirea în silabe alegei butonul Manual… Atunci când Word
afieaz fiecare cuvânt ce urmeaz a fi desprit în silabe în zona Desprire în silabe la, putei s:
desprii cuvântul în silabe în alt punct decât cel sugerat cu un clic pe locul din cuvânt în care
vrei s inserai cratima;
inserai o cratim alegând Da;

srii peste cuvânt alegând Nu;
oprii desprirea în silabe alegând Revocare.
Observaie. Dac nu dorii ca într-unul sau mai multe paragrafe s se fac desprirea în mod automat, selectai textul,
alegei Format-Paragraf-Sfârituri de linie i de pagin i marcai cutia de selectare Fr desprire în silabe.
Evaluarea statisticilor
Dup terminarea unei verificri gramaticale, Word analizeaz documentul redând un sumar de
statistici de evaluare a cursivitii textului. Se pot folosi pentru a evalua dac un cititor adult poate sau nu citi
sau înelege documentul. Cele mai multe din statistici sunt auto-explicative, bazate pe formule de evaluare a
cursivitii textului:
- Coeficientul Flesch: este un index bazat pe numrul mediu de silabe pe cuvânt i numrul mediu
de cuvinte pe propoziie. Scorul variaz de la 0 la 100. Scrisul standard are o medie între 60 i 70.
Cu cât scorul este mai ridicat cu atât crete numrul de oameni care pot înelege documentul.
- Coeficientul Flesch-Kincaid: este un index bazat, de asemenea, pe numrul mediu de silabe pe
cuvânt i pe numrul mediu de cuvinte pe propoziie. Scorul indic în acest caz un nivel colar. Un
scor de 8,0 de exemplu, înseamn c un absolvent de clasa a VIII-a va înelege documentul.
Scrisul standard are o medie între 7 i 8.
- Coeficientul Coleman-Liau: este un index care utilizeaz lungimea în caractere a cuvintelor i
lungimea propoziiilor în cuvinte pentru a determina nivelul de cursivitate.
- Coeficientul Bormuth: este un index care utilizeaz, de asemenea, lungimea cuvintelor în
caractere i lungimea propoziiilor în cuvinte.
O alt statistic a documentului o putei
obine folosind comanda Contor de cuvinte din
meniul Instrumente. Putei contoriza numrul total de
pagini, de cuvinte, de caractere (incluzând i spaiile
dintre ele), numrul de paragrafe i linii.
Dac este marcat cutia Include note de
subsol i de final sunt luate în considerare i notele
de subsol sau de sfârit de document.
Contorul de caractere include caracterele
numerice i alfabetice, la fel de bine ca i semnele de
punctuaie cum ar fi virgulele i punctele
Pentru a rezuma punctele cheie dintr-un
document folosii comanda Rezumare automat din
meniul Instrumente. Aceast facilitate este
folositoare atunci când dorii ca o alt persoan s
insereze ideile principale din documentul dvs. în
fiierul lui, într-un rezumat sau cuprins sau dac
suntei pus în situaia de a lectura în faa unei
audiene.
Word analizeaz documentul i atribuie
fiecrei fraze un scor (de exemplu propoziiile care
conin cuvinte ce se repet des vor avea un scor mai
mare). Apoi va trebui s stabilii care este procentul
de afiare (Procent din original).
În orice moment avei posibilitatea s
întrerupei procesul prin apsarea tastei ESC.
La sfârit va trebui s alegei modul în care va fi afiat rezumatul cu punctele cheie: numai punctele
principale, la începutul documentului, ascunderea coninutului documentului etc.

Pentru
A cuta un text Selectai Editare-Gsire
A substitui un text Selectai Editare-Înlocuire
A te deplasa rapid în document Selectai Editare-Salt la sau apsai CTRL+G
A insera o intrare AutoCorecie Selectai Instrumente-Opiuni Autocorecie
A insera o intrare AutoText Selectai Inserare-Autotext
A verifica documentul activ din punct de vedere Selectai Instrumente-Corectare ortografic i
ortografic i gramatical gramatical
Permite stabilirea limbii folosite la verificarea Selectai Limb-Stabilire limb din meniul
gramatical a documentului Instrumente
Gsi un sinonim pentru cuvântul selectat Selectai Limb- Lexicon
Schimba valorile parametrilor pentru desprirea în Selectai Limb- Desprire în silabe
silabe în documentul activ
Afia o situaie statistic a documentului activ (numr Selectai Contor de cuvinte
de caractere, de linii, de paragrafe etc.)
1. Ce entiti putei localiza într-un document?
2. Cum putei localiza aceste entiti?
3. Ce caractere putei folosi la construirea unui criteriu pentru localizarea unui ir de caractere?
4. Ce instrumente pune la dispoziie Word pentru a refolosi texte i ilustraii?
5. Care este diferena între ele?
6. Ce este SPIKE?
7. Ce este SCRAP?
8. Ce instrumente de editare i verificare cunoatei?
9. Cum putei contoriza cuvintele dintr-un document?
Lucru individual
Exerciii practice:
1. Folosind operatorii de cutare gsii urmtoarele cuvinte: par i pur; cotor i covor nu i covor sau
color; cant i cont dar nu i cent; dus, sus, rus dar nu i mus sau fus; cuvintele special,
specialitate, specialist, specific, specificitate; cuvintele mrunt, crunt, atent, vânt, pont.
2. Creai o intrare AutoCorecie pentru un paragraf de trei rânduri, în care tot al doilea cuvânt este
îngroat. Apoi creai o intrare AutoText pentru o formul de încheiere folosit într-o cerere ctre
decanul facultii.
3. Scriei un text în limba român în care cel puin patru cuvinte s fie introduse greit i verificai-l
din punct de vedere gramatical i ortografic.
4. Cutai sinonime pentru urmtoarele cuvinte: sau, mare, sac.
V. UTILIZAREA REPREZENTRILOR GRAFICE
O grafic bun ajut în mod real la comunicarea mesajului i face ca documentul s fie plcut. Word
accept cele mai cunoscute formate de fiiere grafic în uz astzi i are o colecie mare de grafic gata
pregtit. Se pot importa fiiere grafice proprii de la aproape orice fel de surs, incluzând majoritatea
scanerelor i a camerelor digitale.
Se poate crea chiar grafic utilizând instrumentele de desenare din Word, oferind posibilitatea de a
crea imagini grafice similar pachetelor de programe specializate. Putei utiliza bara de instrumente atât pentru
a crea forme, obiecte i desene cât i pentru a integra text i desene în acelai document. Word v ajut:
s desenai elemente grafice simple;
s formatai linia cu care desenezi i modelul pentru umplerea desenului;
s aplicai efecte speciale (de exemplu umbre decalate) asupra elementelor grafice;
s le grupai, s le rotii, s le suprapunei;
s inserai casete de text i casete explicative;
s redimensionai obiectele desenate;
s adugai la imagine chenare;
s aliniai elementele grafice.
De asemenea prin utilizarea diagramelor Microsoft se pot crea în documentele Word un larg sortiment
de diagrame. Este posibil alegerea a tot felul de diagrame bar, diagrame de structur radial, diagrame prin
puncte, grafice liniare, diagrame tridimensionale, scheme organizaionale, diagrame piramidale sau de tip
Venn sau se pot crea variante proprii particularizate. Datele pentru diagram se introduc direct sau se import
din alt fiier.
Obiective
S adugai imagini.
S utilizai bara de instrumente pentru desenare.
S creai obiecte. S selectai obiecte. S poziionai obiecte. S modificai i s îmbuntii
aspectul unor obiecte.
S creai diagrame: grafice i nomograme.
S selectai un tip de diagram. S modificai o diagram. S îmbuntii aspectul unei diagrame.
Adugarea de imagini
Documentelor Word li se pot aduga imagini având o multitudine de formate de fiier. Odat ce o
reprezentare grafic a fost inserat, ea poate fi poziionat oriunde în pagin, este posibil mrirea,
micorarea sau trunchierea i i se pot aplica o mare varietate de procedee de editare grafic.
Pentru a aduga o imagine într-un document se folosesc comenzile Imagine din meniul Inserare.
Galeria de clipuri (Inserare-Imagine-Miniatur) este o bibliotec vast de imagini gata pregtite

pentru a fi utilizate, care acoper un domeniu larg de tematici.
Utilizarea reprezentrilor grafice - 115
Din lista afiat în Collection list putei selecta o categorie, în panoul din dreapta fiind afiate
imaginile corespunztoare. Pentru a le vedea pe toate putei folosi bara de defilare vertical din caset. Când
v-ai decis asupra unei imagini executai clic pe ea.
De asemenea, putei obine informaii despre fiierul imagine ca denumire, tip, mrime, din ce
categorie face parte etc. (Clip properties) i putei edita categoria (de exemplu îi putei schimba numele sau
putei aduga o galerie de imagini proprii etc.) alegând comanda Preview/Properties din meniul ataat
imaginii.
Controlul dimensiunii fiierului

Importarea de ilustraie mrete dimensiunea fiierului Word deoarece ilustraia este stocat în
document. Dimensiunea fiierului se poate reduce prin crearea unei legturi între acesta i fiierul imagine (se
marcheaz cutia de selectare Inserare i legare).
Când se creeaz o legtur la alt fiier Word memoreaz în document o imagine sau o reprezentare
complet a documentului legat. Aceast metod mrete dimensiunea fiierului cu numrul de octei ocupai
de aceast reprezentare. De aceea pentru a reduce dimensiunea fiierului se poate preciza ca Word s
memoreze numai legtura i nu i reprezentarea imaginii. În acest fel fiierul nu se va mri apreciabil.
Atenie îns! Dac fiierul surs nu este disponibil în document va apare numai un dreptunghi vid ca
substitut pentru ilustraie. Dac sursa este disponibil Word va afia reprezentarea grafic a ilustraiei bazat
pe datele din fiierul surs, dar nu memoreaz aceast reprezentare în documentul Word.
O reprezentare grafic provenind de la un scaner sau de la o camer digital se poate insera

direct într-un document Word (Inserare-Imagine-Din Scaner sau Aparat foto). Word accept majoritatea
echipamentelor compatibile TWAIN (TWAIN este standardul care permite scanerelor i camerelor foto digitale
s se conecteze cu Word i cu alte produse software).
Word accept multe formate de fiiere grafice. Lista cu tipurile de fiiere o putei obine derulând
caseta Fiiere de tip din caseta Inserare Imagine. Coninutul imaginii este afiat în caseta de previzualizare.
Executând clic pe butonul Inserare imaginea grafic este încorporat în document.
Pentru a importa unele formate este necesar s fie instalat un filtru grafic.
Pentru a modifica un obiect grafic inserat în document executai dublu clic pe obiectul grafic sau
selectai desenul, clic dreapta i alegei Editare imagine.
Word va afia într-o fereastr desenul iar pentru obinerea unei imagini corecte putei folosi bara cu
instrumente imagine (Vizualizare-Bare de instrumente-Imagine) ce permit ajustarea strlucirii, a
contrastului, trunchierea etc. De asemenea, putei controla modul în care textul încadreaz o imagine.
Bara de unelte Imagine

Crearea unui desen

În Word creai desene utilizând butoanele de pe bara cu instrumente de desen Desenare pentru a
desena obiecte. Obiectul este o imagine, form sau text creat ca parte a unui desen.
Pentru a afia bara cu instrumente de desen procedai astfel:
1. Selectai Vizualizare-Bare de instrumente.
2. În lista Bare de instrumente bifai bara de unelte Desenare.
sau apsai pe butonul Desenare de pe bara de unelte Standard

În ambele cazuri bara cu instrumente de desen apare la baza ecranului, deasupra liniei de stare.
Folosind bara de instrumente de desen putei crea obiecte direct într-un document Word sau într-o
imagine, activând instrumentul operaiei printr-un clic pe butonul corespunztor. Poziionai apoi punctul de
inserare în suprafaa de lucru i glisai. Mouse-ul are forma unei cruce.
Pentru a crea mai multe obiecte cu acelai instrument, executai dublu clic pe butonul corespunztor
de pe bara de unelte. Instrumentul rmâne activ pân când facei clic pe alt instrument de desenat.
Observaii:
1. Dac inei apsat tasta SHIFT în timp ce desenai forai forma obiectului (de exemplu un dreptunghi într-un ptrat i
o elips într-un cerc).
2. Dac inei apsat tasta CTRL vei desena dinspre centrul imaginii spre exterior.
Un obiect proaspt desenat este selectat în mod automat, el având puncte de control pentru selectare
pe care le putei utiliza pentru a schimba dimensiunile i forma obiectului.
Selectarea obiectelor
Pentru a prelucra sau a manevra obiectele dintr-un desen, trebuie mai întâi s selectai acele
obiecte.
Pentru a selecta un obiect se procedeaz astfel:

1. Indicai orice latur a obiectului pân când
indicatorul mouse-ului se transform într-o
sgeat cu patru capete.
2. Executai clic pe una dintre laturi. În jurul
obiectului selectat apar punctele de control pentru
selecie.
În imaginea alturat este desenat un ptrat, el
având în coluri i pe mijloacele laturilor marcaj de
selectare sub forma unor mici ptrele albe.
Selectarea mai multor obiecte
Pentru a selecta mai multe obiecte apsai i meninei apsat tasta SHIFT în timp ce indicai i
efectuai clic pe fiecare obiect. Similar se poate selecta o zon a desenului ce conine unul sau mai multe
obiecte.
Pentru a selecta o zon cu obiecte procedai astfel:
1. Executai clic pe butonul Selectare Obiecte de pe
bara cu instrumente de desen.
2. Poziionai indicatorul mouse-ului în document în
colul din stânga sus al zonei pe care dorii s o selectai.
3. Executai clic i tragei indicatorul mouse-ului pân

în colul din dreapta jos al zonei pe care dorii s o selectai.
Zona este înconjurat de un dreptunghi punctat.
4. Eliberai butonul mouse-ului atunci când zona pe
care dorii s o selectai este înconjurat de dreptunghiul
punctat. Toate obiectele din interiorul acestei zone sunt
selectate.
5. Executai din nou clic pe butonul Selectare pentru a
deselecta zona respectiv.
Desenarea liniilor
Cu ajutorul butoanelor de pe bara cu instrumente de desen putei crea dou tipuri diferite de linii:
Linii drepte
Arce, linii frânte, curbe.
Pentru a desena linii drepte, procedai astfel:
1. Executai clic pe butonul Linie de pe bara cu instrumente de desen.
2. Poziioneaz indicatorul mouse-ului în document în locul în care dorii s
înceap linia.
3. Executai clic i tragei indicatorul mouse-ului de la începutul i pân la sfâritul
liniei.
Pentru a desena linii curbe procedai astfel:
1. Executai clic pe butonul Forme automate-
Linii (Curb, Form liber, Mâzgleal) de pe bara
cu instrumente de desen.
2. Plasai punctul de inserare în locul în care
dorii s înceap arcul.
3. Executai clic i tragei indicatorul mouse-
ului, de la începutul pân la sfâritul liniei. Când
suntei gata executai dublu clic pentru fixare
(definitivare).
Desenarea dreptunghiurilor
Pentru a crea un obiect rectangular, urmai paii:
1. Executai clic pe butonul Dreptunghi de pe bara cu instrumente de desen.
2. Poziionai indicatorul mouse-ului în document în locul în care dorii s apar
colul din stânga sus al dreptunghiului.
3. Tragei indicatorul mouse-ului pân în locul în care dorii s plasai colul din
dreapta jos al dreptunghiului.
4. Atunci când obiectul are dimensiunile dorite, eliberai butonul mouse-ului.
Desenarea cercurilor i elipselor

Pentru a crea un obiect rotund parcurgei paii:
1. Executai clic pe butonul Oval de pe bara cu instrumente de desen.
2. Poziionai indicatorul mouse-ului în document în locul în care dorii s
înceap desenarea obiectului.
3. Tragei indicatorul mouse-ului în diagonal din stânga sus pân în locul în
care dorii s plasezi colul din dreapta jos al obiectului.
4. Atunci când obiectul are dimensiunile dorite, eliberai butonul mouse-ului.
Desenarea poligoanelor i a figurilor de form neregulat

Pentru a desena o figur de form neregulat sau un poligon
procedai astfel:
1. Executai clic pe butonul Forme automate de pe bara cu
instrumente de desen sau din meniu Inserare-Imagine-Forme
automate. Alegei unul dintre elementele dorite.
2. Poziionai indicatorul mouse-ului în document în locul în care dorii
s apar unul din colurile poligonului i executai clic.
3. Deplasai indicatorul mouse-ului pân în colul urmtor i executai
un nou clic.
4. Poziionai punctul de inserare în colul urmtor i executai un nou
Meniurile butonului Forme automate clic.
5. Pentru a termina de desenat obiectul executai dublu clic.
Acestea sunt forme automate, adic forme gata fcute care pot fi utilizate în documente pentru a
crea lucruri de genul diagramelor i a schemelor logice (Sgei bloc, Schem logic), ca i unele elemente
decorative (Stele i forme ondulate). Formele automate se pot poziiona oriunde în pagin, apoi pot fi rotite,
rsturnate, colorate i combinate cu alte forme. De asemenea se poate aduga text oricrei forme automate
fcând clic pe form i apoi tastând. Formele automate cuprind câteva categorii de forme, incluzând linii,
forme geometrice, sgei i reprezentri grafice de scheme logice.
Includerea unui text într-un desen

Se poate încorpora text într-un desen creând astfel o caset de text sau adugând explicaii. Fiecare
caset de text sau explicaii poate conine mai multe paragrafe de text.
Pentru a aduga o caset de text la un
desen procedai astfel:
1. Executai clic pe butonul Caset text din

bara cu instrumente de desen.
2. Poziionai indicatorul mouse-ului în document în locul în care dorii s apar colul din stânga sus al
casetei de text.
3. Executai clic i tragei indicatorul mouse-ului pân în locul în care dorii s plasai colul din dreapta
jos al casetei de text.
4. Atunci când caseta are dimensiunile dorite, eliberai butonul mouse-ului. Punctul de inserare apare în
interiorul casetei de text.
5. Introducei i aranjai textul în pagin aa cum ai proceda dac nu ar fi inclus în caseta de text.
Observaie. Atunci când poziionai punctul de inserare în cadrul unei casete de text, în jurul casetei apare un chenar gri.
Atunci când selectai caseta de text, pe chenarul gri apar puncte de control.
Se pot aduce îmbuntiri aspectului unei casete de text prin schimbarea numrului i unghiului liniei
casetei, prin modificarea distanei dintre caseta explicativ, linia ataat ei i imagine prin adugarea
chenarelor.
Observaie: Cutiile text nu se mresc automat când se adaug text în ele. Dac tastai mai mult text decât încape în cutie
va trebui s facei cutia mai mare pentru a vedea textul suplimentar.
Crearea unei explicaii

Putei folosi comanda Explicaii a butonului Forme automate de pe bara de unelte de desenare
pentru a crea rapid i uor explicaii într-o ilustraie.
Explicaiile scot în eviden zonele de interes dintr-o ilustraie
Când creai o explicaie Word insereaz o cutie text i o linie spre explicaie. Tastai textul explicaiei în
cutie. În meniul Explicaii avei la dispoziie o serie de abloane, cu sau fr chenar, cu una, dou sau trei
segmente pentru a lega textul explicaiei de imagine.
Pentru a schimba aspectul explicaiei executai clic dreapta pe explicaie, alegei Formatare form
automat-Caset Text i apoi Formatare explicaii.
Caseta Tip v permite s selectai
tipul de explicaie pe care îl dorii iar cu
Opiuni stabilii i alte opiuni ca:
- Spaiu liber: modific distana
dintre textul explicaiei i linia
spre explicaie;
- Unghi: modific unghiul liniei
spre explicaie;
- Fixare: modific mrimea
spaiului dintre partea de sus a
textului explicaiei i începutul
segmentului liniei spre explicaie;
- Lungime: modific dimensiunea
primului segment al liniei spre
explicaie.
Dac dorii s aplicai un chenar textului explicaiei marcai cutia de selectare Chenar text. Cutia
Ataare automat marcat face ca Word s mute linia spre explicaie în partea de jos a textului explicaiei
când acesta este poziionat în stânga punctului de origine al liniei spre explicaie.
Dac cutia de selectare Adugare bare de accentuare este marcat se adaug o linie vertical lâng
textul explicaiei.
Gruparea obiectelor
Putei grupa mai multe obiecte astfel încât ele s fie manevrate ca unul singur. Orice aciune pe care o
efectuai asupra unui obiect din grup este aplicat tuturor obiectelor din grup.
Pentru a grupa obiecte procedai astfel:
1. Selectai obiectele pe care dorii s le grupai.
2. Executai clic pe butonul Desen-Grupare de pe bara cu instrumente de desen. Un singur set de
puncte de control apare în jurul obiectelor grupate.
Pentru a degrupa/regrupa obiectele procedai astfel:
1. Selectai grupul de obiecte.
2. Executai clic pe butonul Desenare-Anulare grupare de pe bara cu instrumente de desen.
Sau putei folosi meniul de comenzi rapide asociat grupului: executai clic dreapta i alegei comanda
Grupare
În figura de mai jos am grupat ptratul i elipsa (Grupare), apoi am efectuat o redimensionare a laturii
de jos a ptratului i am aplicat comanda Regrupare pentru a recrea grupul iniial.
Poziionarea obiectelor
În Word putei poziiona obiectele într-un desen deplasându-le, copiindu-le i aliniindu-le unul fa de
altul. Putei stratifica, de asemenea, obiectele pentru a crea diferite efecte.
Deplasarea obiectelor
Pentru a deplasa rapid un obiect procedai astfel:
1. Selectai obiectul.
2. Indicai orice latur a obiectului astfel încât indicatorul mouse-ului s devin o sgeat cu patru
capete.
3. Tragei obiectul în noua poziie. Un dreptunghi punctat indic noua poziie a obiectului.
Pentru a deplasa un obiect într-o anumit zon a paginii urmai paii:

2. Clic dreapta pe obiect i alegei Formatare form automat.
3. Executai clic pe eticheta Aspect din partea de sus a casetei de dialog Formatare form
automat.
4. Din zona Poziia în diagram-Orizontal/Vertical introducei distana pe orizontal la care dorii
s plasai obiectul fa de elementul de referin din lista derulant De la.
5. Din lista derulant De la alegei Colul din stânga sus (marginea stâng a paginii utile) sau
Centrat (centrul în care se gsete elementul).
6. Selectai OK atunci când suntei gata.
Stratificarea obiectelor
Documentele în Word pot prea plate, dar ele pot conine text sau imagini în trei straturi diferite: un
strat de prim plan pentru desen, un strat pentru text i un strat de fundal pentru desen. Atunci când desenai
obiecte într-un document ele sunt plasate în stratul de prim plan deasupra stratului de text. Dac exist text
chiar în spatele obiectului din prim plan s-ar putea s nu-l vedei. În schimb stratul de text este deasupra
stratului de fundal, iar textul poate masca obiectele de sub el. Putei plasa obiectele fie în prim plan, fie în
fundal, unul în faa altuia. Putei deplasa, de asemenea, obiectele din prim plan în fundal.
Pentru a plasa un obiect în faa altui obiect în acelai strat
procedai astfel:
1. Selectai obiectul pe care dorii s-l plasai în faa altor obiecte.
2. Clic pe Desenare-Ordine.
3. Executai clic pe butonul Aducere în prim plan/apropiat (în
funcie de câte obiecte sunt desenate).
Pentru a plasa un obiect în spatele altui obiect în acelai strat
urmai paii:
1. Selectai obiectul pe care dorii s-l plasai în spatele altor
obiecte.
2. Executai clic pe butonul Trimitere în ultimul plan/secundar
de pe bara cu instrumente de desen.
3. Deplasai obiectul în poziia dorit în faa oricruia dintre
celelalte obiecte.
Pentru a deplasa un obiect selectat în stratul de prim plan executai clic pe butonul Aducere în
faa textului de pe bara cu instrumente de desen.
Pentru a plasa un obiect selectat în stratul de fundal, în spatele stratului de text, selectai obiectul
i executai clic pe butonul Trimitere în spatele textului de pe bara cu instrumente de desen.
Copierea i tergerea obiectelor

Pentru a copia un obiect procedai astfel:
2. Apsai i meninei apsat tasta CTRL.
3. Tragei obiectul în noua poziie. Obiectul original va rmâne pe loc în noua poziie. Va
aprea o copie a obiectului.
Pentru a terge un obiect procedai astfel:
2. Apsai tasta Delete.
Prelucrarea i îmbuntirea aspectului desenelor

Putei schimba aspectul desenelor în mai multe feluri. Putei aduga culori i abloane, putei schimba
stilul liniilor, dimensiunile obiectelor, putei grupa obiectele i le putei stratifica. Pentru a prelucra obiectele
existente acestea trebuie s fie selectate mai întâi.
Schimbarea dimensiunilor obiectelor

Pentru a schimba rapid dimensiunile unui obiect procedai astfel:
2. Indicai oricare dintre punctele de control pentru selectare ale obiectului. Indicatorul mouse-ului îi
schimb forma într-o sgeat cu dou capete.
3. Executai clic i tragei indicatorul mouse-ului pân când obiectul capt dimensiunile dorite. O
linie punctat indic noua mrime.
Pentru a redimensiona proporional un obiect procedai astfel:
2. Indicai un punct de control pentru selectarea dintr-unul din colurile obiectului.
3. Apsai i meninei apsat tasta SHIFT.
4. Executai clic i tragei indicatorul mouse-ului în diagonal.
5. Atunci când obiectul a atins dimensiunile dorite eliberai butonul mouse-ului i tasta SHIFT.
Pentru a redimensiona cu precizie un obiect:
1. Selectai obiectul. Clic dreapta.
2. Selectai Formatare form automat.
3. Executai clic pe eticheta Dimensiune.
4. Introducei valorile exacte pentru înlime i lime.
5. Selectai OK.
Pentru a roti elementele grafice putei s:
Selectaii obiectul sau grupul de elemente
i s folosii butonul Rotire liber. În
acest caz marcajele de selectare îi
schimb culoarea în verde iar mouse-ul
are forma unei sgei curbe. Pentru a roti
efectiv inei apsat butonul stâng al
mouse-ului i glisai în direcia dorit.
Introducei unghiul de rotaie în caseta
Rotaie.
Sau s folosii meniul de rotire al butonului
Desenare – Rotire sau rsturnare.
Putei roti la stânga (Rotire la stânga) sau la

dreapta cu 90 de grade (Rotire la dreapta).
De asemenea putei roti pe vertical

(Rsturnare vertical) i vei obine simetricul fa
de orizontal sau putei roti pe orizontal (Rsturnare
orizontal) i vei obine simetricul fa de vertical.
Schimbarea stilului i a culorii pentru linii

În Word se pot utiliza diferite stiluri i culori de linii pentru a crea obiecte. Se pot selecta linii de o
anumit lime, o linie punctat sau o linie transparent. Se poate transforma o linie într-o sgeat, se pot
aduga umbre.
Pentru a selecta rapid un stil de linie:
1. Executai clic pe butonul Stil linie/Stil linie întrerupt/Stil sgeat de pe bara cu

instrumente de desen.
2. Selectai stilul de linie pe care dorii s-l utilizai.
Pentru a selecta rapid o culoare pentru linie executai clic pe butonul Culoare linie
de pe bara cu instrumente de desen.

Pentru a selecta opiuni suplimentare legate de stilul i de culoarea liniei procedai astfel:
1. Clic dreapta i selectai Formatare form automat.
2. Executai clic pe Culori i linii.
3. În aceast zon alegei opiunile de stil, culoare i grosime a liniei pentru conturarea i desenarea
obiectelor.
4. Obiectele din zona Sgei sunt folosite pentru a stabili caracteristicile vârfului sgeii care poate fi
ataat la unul sau la ambele capete ale liniei. Sunt disponibile numai pentru linie, casete
explicative i forme libere.
5. Selectai OK.
În Word se poate umple interiorul obiectelor cu culori. Pentru a selecta rapid o culoare de umplere
procedai astfel:
1. Executai clic pe butonul Culoare de umplere de pe bara cu

instrumente de desen.
2. Selectai culoarea de umplere.
Grila i rigla fac comod msurarea obiectelor i poziionarea lor în pagin. Grila de desenare este o
reea invizibil de linii verticale i orizontale echidistante care ajut la alinierea obiectelor desenate. În timp ce
se fixeaz sau se deseneaz un obiect sau o form automat, Word le deplaseaz, aliniindu-le la cea mai
apropiat intersecie de linii din gril. Pentru gril i rigl se poate alege una dintre unitile de msur
disponibile: inchi, centimetri, puncte.
Implicit, grila începe în colul din stânga sus al paginii, dar putei schimba locaia la care sunt msurate
liniile de gril. De exemplu, dac toate imaginile sunt localizate în coloana din mijloc a unei pagini cu trei
coloane, probabil vei dori s reiniializai punctul de origine al grilei la muchia din stânga a coloanei din mijloc.
Grila nu este tiprit i nici nu este vizibil pe ecran. Elemente desenate nu pot ocupa orice poziie în
pagin. Ele sunt inserate în poziii determinate de gril: latura din stânga a dreptunghiului imaginar care
mrginete elementul grafic trebuie s se gseasc pe o linie vertical a grilei iar latura superioar a
dreptunghiului imaginar trebuie s se gseasc pe o linie orizontal a grilei.
În caseta Fixare la stabilii:

Dac vei activa sau nu grila - comutatorul Fixare obiecte la gril, adic dac obiectele desenate
se fixeaz sau nu la gril. Dac dezactivai acest efect grila nu va mai afecta obiectele desenate i
le vei putea poziiona oriunde. Activat controleaz spaierea dintre liniile de gril.
Distana dintre liniile grilei. În mod prestabilit distana dintre liniile reelei este de 0,25 cm. Scriei
în zona de editare Setri pentru gril distana dintre liniile verticale i liniile orizontale.
Originea grilei. Este dat de coordonatele (x, y) ale colului din stânga-sus a reelei: x este
distana fa de marginea stâng iar y fa de marginea superioar a paginii. Iniial aceste
coordonate sunt (0, 0). Scriei în zona de editare Origine orizontal coordonata x i în zona de
editare Origine vertical coordonata y.
Unui obiect grafic i se pot aplica efecte de umbre cu ajutorul butonului Stil umbr i
efecte tridimensionale (butonul Stil 3-D).
Avei, de asemenea, posibilitatea de a particulariza aceste efecte folosind opiunile de stare (Setri
pentru umbr respectiv Setri pentru 3-D).
Aplicarea de umbre Aplicarea unui efect tridimensional
Crearea diagramelor
Diagramele sunt reprezentri grafice ale informaiilor numerice. În trecut, diagramele erau numite
„grafice”1. Acum, termenul desemneaz orice imagine, inclusiv un grafic. Diagramele sintetizeaz datele
dintr-un anumit domeniu într-o singur imagine.
Word este însoit de o aplicaie încorporat pentru crearea graficelor, numit Microsoft Graph
integrat în pachetul Microsoft Office. Se poate utiliza aceast aplicaie pornind de la date existente sau putei
introduce noi date. Putei modifica graficele, le putei îmbunti aspectul, putei copia i lipi grafice în alte
aplicaii. Exist trei modaliti pentru a se crea diagrame (grafice):
Crearea direct a unei diagrame se realizeaz prin inserarea unei diagrame Microsoft Graph
direct în document i apoi prin introducerea de date pentru diagrame utilizând foaia de date
încorporat. Odat ce o diagram a fost creat, i se poate modifica uor tipul i i se pot edita
datele.
Crearea unei diagrame dintr-un tabel Word se realizeaz atunci când într-un tabel exist
informaie care se dorete s fie afiat sub forma unei diagrame. Datelor dintr-un tabel Word li se
face cu uurin conversia într-o diagram, evideniind datele din tabel i inserând o imagine
Microsoft Graph. Va aprea o nou diagram bazat pe datele selectate.
Crearea unei diagrame utilizând date importate se face dintr-un alt program (de exemplu
Excel). Este posibil, de asemenea, s se copieze o foaie de lucru Excel care s fie lipit apoi
într-un document Word.
1 În cele ce urmeaz vom folosi termenul de grafic i diagram alternativ.

Microsoft Graph încapsuleaz graficele în documente sub forma unor obiecte, utilizând caracteristica
de legare i încapsulare a obiectelor (OLE) din Windows. Acest lucru înseamn c modificrile fcute într-un
grafic sunt reactualizate automat în documentul din Word. În plus se poate lansa Microsoft Graph direct din
Word prin executarea unui dublu clic pe un obiect de tip grafic. Fereastra principal din Microsoft Graph
conine o fereastr Datasheet i o fereastr Chart. Fereastra pentru grafic este ecranul în care se afieaz
graficul creat pe baza datelor din foaia de date curent.
Ce sunt graficele?
Graficele sunt utile pentru evidenierea informaiilor numerice care în alte situaii pot fi plictisitoare sau
dificil de citit. Pentru ca un grafic s fie bine realizat este necesar s înelegei datele pe care dorii s le
afiai i informaiile pe care dorii s le exprimai înainte de a crea diagrama.
Diferite grafice sunt utile pentru afiarea convenabil a informaiilor în mai multe moduri. De exemplu
un grafic în form de sectoare de cerc afieaz pri dintr-un întreg, un grafic în form de linie arat progresia
unor segmente. În Word putei stabili automat formatul unui grafic prin selectarea unuia dintre cele peste 15
tipuri de grafice, în plus putei modifica formatul graficului pentru fiecare tip de grafic.
Pentru construirea unei diagrame se folosesc urmtoarele entiti:
Seria de valori (Data series) este un grup de valori care vor fi folosite pentru reprezentarea dup o
ax. O serie de valori poate fi luat dintr-un rând sau dintr-o coloan a unui tabel sau a unei foi de calcul. În
unele diagrame se pot face comparaii între mai multe serii de valori. În funcie de tipul diagramei pentru
reprezentarea valorilor dintr-o serie se pot folosi dreptunghiuri, arce de cerc, puncte etc.
Axele x i y (Axes) sunt luate ca puncte de referin pentru reprezentarea diagramei sau a graficului.
Ele corespund axelor de coordonate pentru abscis Ox i respectiv Oy. Dac diagrama este tridimensional
va exista i axa z. Axele sunt formatate conform valorilor din serii dar dvs. putei stabili i alte valori pentru
minimul i maximul de pe axe i intervalul dintre marcaje. În general, pe axa Ox se reprezint categoriile de
date iar pe axa Oy valorile datelor. Excepie fac diagramele de tip circular care nu au axe, cele de tip bare care
inverseaz axele i de tip puncte care folosesc ambele axe pentru reprezentarea valorilor.
Etichetele axelor (Axes title) sunt nume care se ataeaz axelor. Ele se folosesc pentru a identifica
seriile de valori ce se reprezint pe o ax.
Marcajele de pe ax (Tick-mark) sunt linii mici care intersecteaz axa ca diviziunile unei rigle i care
sunt folosite pentru a pune în eviden modul de împrire a axei.
Etichetele de marcaje de pe ax (Tick-mark labels) sunt nume sau valori ataate marcajelor de pe
ax pentru a arta corespondena dintre reprezentare i datele din seriile de date corespunztoare axei.
Marcajele de date (Data marker) sunt reprezentrile în diagram ale datelor din seria de date
(puncte, linii, dreptunghiuri etc.).
Etichetele datei (Data labels) sunt valori ce se ataeaz elementelor cu care este construit
diagrama (bare, felii, puncte) pentru a ti exact ce valoare reprezint.
Legenda este plasat în afara zonei graficului i este folosit pentru identificarea prilor diagramei,
explicând ce reprezint marcajele de date. Ea arat corespondena dintre culoarea sau modelul de umplere i
numele datei, ajutându-l pe cel care citete diagrama s identifice informaia.
Titlu (Chart title) este afiat de obicei în partea superioar a diagramei i este numele care se d
diagramei. El poate fi formatat i încadrat în chenar.
Caroiajul (Gridlines) este o reea de linii trasate pe vertical i/sau orizontal care împarte suprafaa
de reprezentare a graficului în mai multe zone pentru a-l ajuta pe cel care citete diagrama s identifice mai
uor plaja de valori la care aparine o reprezentare (bar, coloan) din diagram.
Linia de tendine (Trendlines) este o reprezentare grafic a tendinei de evoluie a datelor. Ea este o
linie desenat peste obiectele folosite ca reprezentri în grafic, ce calculeaz dup un algoritm ales de
utilizator fluctuaia datelor. Nu poate fi folosit la diagramele tridimensionale i nici în diagramele de tip
circular.
Barele de erori (Error Bars) sunt bare grafice incluse în diagram pentru a exprima erorile care apar
în reprezentarea datelor (ele arat intervalul de toleran a erorilor din reprezentarea grafic).
Zona diagramei este zona din cadru care cuprinde întreaga diagram, inclusiv obiectele ce
completeaz reprezentarea datelor: legenda i titlul. Poate fi selectat pentru a fi formatat i redimensionat.
Zona graficului este zona de diagram în care sunt reprezentate seriile de date, mrginit de axe i
cuprinde marcajele datelor, caroiajul, etichetele datelor etc. Poate fi selectat pentru a fi formatat i
redimensionat.
Observaie: Nu este obligatoriu s includei într-o diagram o linie de tendin sau legend. Limitai-v numai la acele
informaii strict necesare pentru interpretarea corect a datelor. Altfel riscai ca graficul dvs. s fie greu de citit i interpretat.
În funcie de modul în care sunt preluate datele putei construi diagrame în dou moduri:
1. Seriile de valori sunt preluate pe linie (prestabilit). În acest caz etichetele de marcaj pe axa Ox
vor fi textele din celulele din prima linie a tabelului iar legenda va fi construit de textele din
celulele primei coloane.
2. Seriile de valori sunt preluate pe coloane. În acest caz etichetele de marcaj pe axa Ox vor fi
textele din celulele primei coloane a tabelului iar legenda va fi construit de textele din celulele
primei linii.
Pentru crearea unei diagrame vei proceda astfel:

1. Alegei Inserare-Obiect. Defilai prin list i alegei Microsoft Graph.
2. Acionai OK.
3. Se deschide fereastra aplicaiei Microsoft Graph.
Dup lansarea în execuie a aplicaiei Microsoft Graph se modific aspectul ferestrei procesorului de
text Word:
pe bara de meniu apar dou opiuni: Data i Chart iar celelalte meniuri (cu excepia lui Fiier)
conin i alte opiuni;
apare o caset în care vedei o foaie de calcul în format Excel cu date predefinite (dac preluai
date dintr-un tabel atunci acestea vor apare în aceast caset);
un cadru în care apare o diagram pe baza datelor implicite din caset.
Bara de meniuri afieaz urmtoarele titluri de meniuri:

1. Meniurile Fiier i Fereastr conin aceleai opiuni cunoscute deja i acioneaz asupra ferestrei
de aplicaie Word.
2. Meniul Editare conine opiuni pentru editarea diagramei:
Undo Last - anuleaz ultima operaie de editare a diagramei.
Cut, Copy, Paste i Paste Link - asigur operaiile de copiere, decupare i lipire.
Clear - terge datele i/sau formatele din celulele selectate.
Delete - terge coloane, linii sau celule din tabel.
Links - administreaz legturile dintre diagrame i datele din document.
Import File - import date din alte fiiere (de exemplu Excel).
3. Meniul View conine opiuni pentru configurarea ferestrei aplicaiei Microsoft Chart:
Zoom - stabilete scara la care se face afiarea diagramei.
Datasheet - opiune de tip comutator care controleaz afiarea casetei de dialog ce conine
tabelul cu valorile folosite pentru diagram.
Toolbars - opiune de tip comutator care controleaz afiarea anumitor bare cu butoane
instrumente disponibile în Microsoft Graph.
4. Meniul Insert conine opiuni pentru inserarea unor entiti în diagram:
Insert Cells - insereaz rânduri, coloane sau celule în tabelul din caseta de dialog.
5. Meniul Format conine opiuni pentru formatarea diagramei:
Selected Chart Area, Format i Number - stabilesc caracteristici pentru entitatea selectat
(culoare, tip linie, model de umplere, font, format de numere etc.).
Placement - stabilete poziia obiectelor.
Column Width - stabilete limea coloanelor selectate.
6. Meniul Tools conine opiuni pentru formatarea diagramei:
Options - modific diferite categorii de opiuni din diagrame, tabel sau paleta de culori.
AutoCorrect - lanseaz în execuie caseta de dialog a instrumentului de editare AutoCorrect.
7. Meniul Data conine opiuni prin care se stabilesc datele ce vor fi folosite la construirea diagramei:
Series in Rows - folosete rândurile tabelului pentru construirea seriei de date.
Series in Columns - folosete coloanele tabelului pentru construirea seriei de date.
Include Row/Col - folosete pentru construirea diagramei celulele, rândurile sau coloanele
selectate din tabel.
Exclude Row/Col - exclude la construirea diagramei celulele selectate din tabel.
Plot on X Axis - folosete celulele selectate pentru stabilirea valorilor pe axa Ox.
8. Meniul Chart conine opiuni de formatare precum:
Chart Type - stabilete tipul diagramei.
Chart Options - stabilete pentru o diagram:
- un titlu diagramei sau etichete axelor din diagram (Titles)
- ce axe care vor fi afiate (Axes)
- modul în care va fi afiat grila graficului (Gridlines)
- etichete datelor din diagram (Data Label)
- o legend pentru citirea mai uoar a datelor (Legend)
- tabelul cu datele care au stat la baza diagramei (Data Table)
Add Trendline - adaug la diagram linia de tendin.
3-D View - stabilete opiuni pentru formatarea diagramelor tridimensionale.
Fiecare astfel de opiune are i un buton pe bara cu instrumente corespunztoare Microsoft Graph
sau are ataat o combinaie de taste. De asemenea putei modifica oricare dintre elementele graficului
printr-un simplu clic dreapta pe entitatea dorit i alegerea comenzii rapide corespunztoare operaiei.
Alegerea unui tip i a unui format de grafic

Aplicaia Microsoft Graph v pune la dispoziie mai multe tipuri de diagrame bidimensionale sau
tridimensionale (3D), cele mai uzuale fiind:
Bare/Coloane (Bar/Column). Datele sunt reprezentate sub forma unor dreptunghiuri pe vertical
(coloane) sau pe orizontal (bare). Acest tip v permite compararea datelor din mai multe serii de
valori deoarece datele dintr-o serie vor fi reprezentate cu o anumit culoare sau cu un anumit
model de umplere.
Circular (Pie). Graficul are o suprafa circular în care valorile sunt reprezentate sub form de
sectoare de cerc (felii). Se folosete pentru reprezentarea unei singure serii de valori i v arat
corespondena dintre pri i întreg.
Line (Line). Graficul este o linie frânt construit cu datele dintr-o serie. Îl putei folosi pentru
reprezentarea unei evoluii în timp a datelor. În acest caz seriile de valori se reprezint pe o ax
(Oy) iar pe cealalt ax (Ox) se reprezint timpul.
Radar (Radar). Fiecare serie de date se reprezint pe o reea de drepte care pornesc dintr-un
punct i formeaz între ele unghiuri egale. Numrul de drepte este egal cu numrul de valori din
serie (numrul de coloane din tabel). Fiecare punct dintr-o serie (fiecare valoare dintr-o linie a
tabelului) va fi reprezentat pe linia corespunztoare coloanei din care face parte. Distana de la
punct la centrul liniilor este proporional cu valoarea numeric asociat. Punctele adiacente
dintr-o serie sunt unite cu o linie.
Suprafa (Area). Graficul este o suprafa plan. Se poate folosi pentru reprezentarea valorilor
cumulative deoarece fiecare valoare dintr-o serie se adaug la valoarea corespondent dintr-o
alt serie.
Puncte (XY sau Scatter). Graficul este format din puncte împrtiate între axe. Poate fi folosit
pentru a arta legtura dintre mai multe serii de valori. O serie de valori este folosit pentru a
determina poziiile pe axa Ox iar celelalte serii determin poziiile pe axa Oy (de exemplu,
reprezentarea a dou funcii care au acelai domeniu de definiie).
Unele dintre aceste tipuri bidimensionale au i variante tridimensionale: 3D-Bar, 3D-Column, 3D-
Area i 3D-Pie. Toate aceste tipuri la rândul lor au mai multe subtipuri astfel încât exist peste 30 de modele
de reprezentare a diagramelor.
În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ câteva tipuri de diagrame:
Grafic de tip coloan Grafic de tip bar Grafic de tip linie Grafic circular
Pentru a alege un tip i un format de grafic procedai astfel

1. Din meniul Chart alegei Chart Type.
2. Din meniul Chart Type alegei tipul i formatul de grafic dorit.
Din lista Chart type putei alege o categorie de diagrame iar din caseta alturat Chart sub-type
putei alege un anumit model.
Dac nu v decidei asupra tipului de grafic putei alege unul din lista de modele deja personalizate
Custom types.
Dac apsai pe butonul Press and hold to view sample putei previzualiza graficul:
3. Selectai OK.
Selectarea elementelor unui grafic

Pentru a modifica, a terge un element dintr-un grafic sau a-i stabili formatul, trebuie în primul rând
s-l selectai.
Elementele selectate au puncte de control pentru selecie. Dac punctele de control sunt negre, putei
s deplasai elementul, s-l redimensionai sau s-i stabilii formatul. Dac punctele de control sunt albe,
trebuie s executai dublu clic pe elementul respectiv pentru a-i stabili formatul.
Utilizarea caracteristicilor extinse ale Office XP

Office v permite s adugai scheme organizaionale (Inserare-Imagine-Organigram) i un mare
numr de diagrame documentelor Excel, PowerPoint i Word. Versiunile anterioare de Office – înaintea XP –
veneau i ele cu un applet pentru schemele organizaionale despre a cror existen puini utilizatori aveau
cunotin. În Office XP caracteristica este uor de gsit i este mult îmbuntit cu opiuni pentru diagrame
radiale, piramidale, de tip int, ciclice i Venn.
Pentru a insera o schem organizaional sau o diagram
alegei opiunea Nomogram din meniul Inserare.
Se deschide caseta Galerie diagrame, care v arat o
versiune simplificat a fiecrei opiuni. Executai clic o dat pe
oricare dintre opiuni pentru a vedea numele diagramei i o scurt
descriere.
Scheme organizaionale pentru afiarea relaiilor ierarhice2.
Diagramele ciclice plaseaz noduri pe circumferina unui cerc,
fr a permite ci secundare.
Diagramele radiale au un nod în centrul înconjurat de un ring
de noduri, fiecare conectat doar la nodul central.
Diagramele piramidale conin felii aezate ascendent sub
forma unui triunghi.
Diagramele Venn intersecteaz toate cercurile în mod egal.
Diagramele int folosesc cercuri concentrice.
Cu dublu-clic pe tipul diagramei se insereaz versiunea implicit a diagramei ca obiect în document.
Pentru a obine diagrama de care avei nevoie, adugai text, adugai sau tergei noduri i ajustai
formatarea.
Diagram de tip Venn

Cu toate c nimic nu poate substitui experimentarea direct cu aceast caracteristic, pentru a v da
seama ce se poate face, iat câteva sugestii care ar trebui s v economiseasc timp.
Schemele organizaionale (organigramele) v permit s construii ramuri pornind de la oricare dintre
noduri i s controlai aranjarea nodurilor. Pentru a construi o ramur nou de la un anumit nod, executai clic
pe nodul respectiv, alegei Inserare form din bara de instrumente i apoi alegei tipul nodului – Subordonat,
Coechipier sau Asistent. Pentru a aranja nodurile de pe un anumit nivel vertical sau orizontal, selectai nodul
i alegei butonul Aspect.
2 Pentru tratarea diagramelor de organizare adecvate pentru corporaii mari este indicat a se folosi aplicaia Microsoft VISIO.
Cu celelalte tipuri de diagrame suntei blocat într-un aspect predefinit. Putei, totui, aduga alte
noduri sau forme (alegând Inserare form) sau le putei terge (selectând nodul i apsând tasta Delete).
Observaie. Dac vei defini o diagram radial un nod central i doar dou alte noduri pe cercul extern, cele trei noduri
vor fi aliniate vertical.
Putei converti orice tip de diagram (cu excepia schemelor organizaionale). Selectai diagrama,
apsai butonul Modificare în de pe bara de instrumente Nomogram i alegei noul tip din lista care apare.
Organigramele nu apar în list i nici nu exist un buton special pe bara de instrumente pentru aceasta. O alt
caracteristic lips din schemele organizaionale este posibilitatea de a muta un nod sau o form înainte sau
înapoi în diagram. Pentru toate celelalte tipuri de diagrame, selectai nodul sau forma i alegei butonul
Mutare form înapoi sau Mutare form înainte din bara de instrumente.
La toate tipurile de diagrama se formata selecta astfel încât s modificai culorile de umplere i liniile.
Fiecare bar de instrumente are un buton Autoformatare. Selectai-l i vei vedea o galerie de stiluri
predefinite prin care putei naviga. Alegei unul care v place i apsai butonul Se aplic.
Putei, de asemenea, defini formatul fiecrui nod sau forme individual. Executai clic dreapta pe nod
sau form; alegei Formatare diagram i apoi tab-ul Culori i linii i definii setrile. Dac Office nu v las
s alegei tab-ul Culori i linii (întrucât un alt stil diferit din Autoformatare a fost deja aplicat), închidei caseta
de dialog, selectai butonul Autoformatare, selectai diagrama pe tipul implicit i mai încercai o dat. Mai
putei face aceasta i prin clic dreapta pe orice nod i deselectarea opiunii Utilizare Autoformatare pentru a
reactiva tab-ul Culori i linii.
Dac schimbai tipul diagramei s-ar putea s vedei un mesaj care spune c AutoAspect trebuie
activat. Dac alegei Da, formatele se vor întoarce la opiunile implicite, aa c este bine s v asigurai c
avei tipul de diagram dorit înainte de a investi timp în formatare.
În final, vei dori s ajustai dimensiunea i alinierea textului. Chiar dac nu sare în ochi, dimensiunea
unei diagrame se poate modifica prin clic i tragere. Executai clic pe butonul Aspect de pe bara de
instrumente i apoi alegei Scalare diagram – ceea ce va plasa mici cerculee de care putei „apuca” i
tragei cu mouse-ul pe conturul obiectului. Pentru a menine proporiile, clic i tragei de cerculeele din coluri.
i nu omitei butonul Încadrare text de pe fiecare bar de instrumente, care v permite s definii modul în
care textul documentului învluie diagrama.

Pentru
A include o imagine Selectai Inserare-Imagine.
Afiarea barei cu instrumente de Selectai Vizualizare-Bare de instrumente. Alegei caseta de validare
desen Desenare.
Desenarea obiectelor Executai clic pe buton. Tragei indicatorul mouse-ului.
Selectarea obiectelor Executai clic pe obiectul pe care dorii s-l selectai.
Deplasarea unui obiect Indicai obiectul i tragei-l pân la noua poziie.
Copierea unui obiect Indicai obiectul. Apsai i meninei apsat tasta CTRL i tragei
copia obiectului pân la noua poziie.
Redimensionarea unui obiect Selectai obiectul. Tragei un punct de control pentru a mri sau
micora dimensiunile obiectului.
tergerea obiectului Selectai obiectul. Selectai Editare-Decupare sau apsai tasta
Delete.
Gruparea obiectelor Selectai obiectele. Executai clic pe butonul Grupare.
Crea un grafic Selectai Inserare-Obiect-Microsoft Graph
A schimba tipul unui grafic Alegei Chart-Chart Type
A insera o organigram Alegei Inserare-Imagine-Organigram
1. Ce este un element grafic? Cu ce putei desena un element grafic?
2. Putei selecta mai multe elemente grafice? Cum?
3. Ce putei formata la un element grafic?
4. Ce este o caset explicativ? Din ce este ea format?
5. Cum putei s scriei un text peste un alt text?
6. Câte straturi exist într-un document? Cum administrai scrierea în aceste straturi?
7. Ce este un grup de elemente grafice?
8. Cum aliniai elementele grafice?
9. Ce efecte speciale putei aduga elementelor grafice?
10. Ce elemente caracterizeaz o diagram?
11. Ce texte pot fi modificate de utilizator într-o diagram?
12. Enumerai câteva tipuri de diagrame. Precizai pentru fiecare tip forma de reprezentare a datelor.
13. Când se folosete o schem organizaional?
Lucru individual
Exerciii practice (timp estimat: 15 minute/exerciiu)
Exerciiul 1
1. Afiai bara cu instrumente de desen.
2. Creai un obiect rotund cu fond rou i margini albastre.
3. Creai un obiect rectangular cu fond galben i chenar verde.
4. Creai un obiect cu mai multe laturi sau un obiect cu o form oarecare.
5. Creai o caset de text în care textul este scris cu rou pe fond galben, iar caseta de text are
fondul albastru deschis i laturile mov.
6. Aranjai textul din caseta de text centrat.
7. Creai o explicaie.
8. Deplasai obiectul rotund într-o alt poziie pe pagin.
9. Copiai obiectul rectangular.
10. Schimbai stilul liniei i creai alt obiect.
11. Alungii unul dintre dreptunghiuri.
12. Umplei dreptunghiul cu o culoare.
13. Dispunei obiectele pe straturi – plasându-le pe unele în fa i pe altele în spate.
Exerciiul 2
Construii urmtorul ansamblu de elemente grafice suprapunând o treime din obiect, desenând în
ordine: un dreptunghi rou, un triunghi galben, un cerc verde i o linie cu o sgeat albastr.
a. Grupai aceste elemente.
b. Copiai grupul de elemente grafice.
c. Micorai desenul. Desfacei grupul în elementele componente i inversai pe orizontal linia i pe
vertical triunghiul
d. Regrupai elementele.
Exerciiul 3
Folosind o imagine din galeria Clip Art creai o felicitare în care s inserai dou texte formatate artistic
(Word Art).
a) Imaginea aleas trebuie s aib legtur cu tema.
b) Deplasai imaginea într-un loc care vi se pare potrivit.
c) Punei imaginea în spatele textului.
d) Micorai imaginea.
Exerciiul 4
1. Deschidei un document care conine media pe fiecare semestru, la disciplinele pe care le studiai
i media general pe fiecare semestru a anului vostru.
2. Pe baza datelor din tabel construii o diagram de tip 3-D Column pentru prezentarea comparat
a mediilor la fiecare disciplin pe cele dou semestre i o diagram de tip 3-D Pie pentru
prezentarea comparat a mediilor generale pe an pe fiecare semestru.
3. Schimbai tipul de grafic.
4. Modificai grila.
5. Poziionai o legend.
6. Adugai un titlu.
Exerciiul 5
Alctuii o organigram pentru o organizaie de 10 persoane.
VI. LUCRUL CU TABELE
Pentru a organiza informaiile care utilizeaz grile se recomand utilizarea de tabele, de la o simpl
list de informaii, pân la efecte de tehnoredactare complexe. Toate tabelele Word sunt complet compatibile
HTML, ceea ce înseamn c ele arat la fel de bine pe Web ca în Word.
Obiective
În aceast lecie vei înva diferite moduri de creare, prelucrare i aranjare în pagin a tabelelor
utilizând programul Word:
S creai tabele. S introducei date într-un tabel.
S modificai un tabel. S modificai aspectul unui tabel.
S efectuai calcule simple într-un tabel.
S editai expresii matematice.
Crearea tabelelor
Un tabel conine rânduri i coloane de spaii numite celule, care pot fi umplute cu text sau ilustraii. În
interiorul fiecrei celule textul se întinde doar pe spaiul existent între marginile ei. Celula se extinde vertical
pentru a cuprinde tot textul pe care îl tastai.
Putei crea un tabel nou în care putei umple celulele vide sau putei converti într-un tabel paragrafe de
text deja existente. Putei aduga legende (cum ar fi Tabelul nr. 1 - Dinamica profesiilor dup 1990), crea
referine încruciate la tabele i liste de tabele.
Administrarea tabelelor se face prin intermediul opiunilor din meniul Tabel. În plus pentru a executa
rapid unele operaii, avei la dispoziie i o bar special de unelte Tabele i Borduri,
pe care o putei afia din meniul Tabel sau din meniul Vizualizare.
Pentru a crea un tabel trebuie s definii dou elemente:
- structura tabelului: dimensiunea tabelului dat de numrul de linii i coloane;
- coninutul celulelor.
În funcie de ordinea în care definii elementele putei s creai un tabel prin dou metode:
a. metoda definirii structurii: se definete structura tabelului dup care se introducei
valorile în celulele tabelului;
b. metoda transformrii unui text în tabel: se scrie textul i apoi se convertete în tabel.
În Word se pot crea tabele astfel:
a1. Pentru a crea rapid un tabel care s umple pagina cu
coloane de aceeai dimensiune, se poate utiliza butonul
Inserare tabel de pe bara cu instrumente Standard.
a2. Se folosete comanda Inserare din meniul Tabel.
b. Se poate crea un tabel pornind de la un text existent.

Crearea rapid a unui tabel

Pentru a crea rapid un tabel procedai astfel:
1. Poziionai punctul de inserare în document acolo unde dorii s plasai tabelul.
2. Executai clic pe butonul Inserare tabel de pe bara cu instrumente de lucru Standard. Va apare o
gril sub acest buton.
3. Indicai celula din colul din stânga sus al tabelului.
4. Executai clic i tragei spre dreapta pentru a selecta coloanele i în jos pentru a selecta liniile.
5. Când numrul de coloane i linii este cel dorit elibererai butonul mouse-ului.
Un tabel cu 4 linii i 3 coloane Dup eliberarea mouse-ului apare grila tabelului
Limea celulelor astfel creat este fix. Ea poate fi modificat ulterior. Înlimea celulelor este stabilit
în funcie de valorile alese pentru corpul caracterelor i pentru spaiul dintre liniile paragrafului.
Crearea unui tabel de dimensiuni specificate

Pentru a crea un tabel de dimensiuni specificate procedai astfel:
1. Poziionai punctul de inserare în document acolo unde dorii s plasai tabelul.
1. Selectai Tabel-Inserare Tabel.
2. În caseta de text Numr de coloane introducei numrul de coloane al tabelului.
3. În caseta de text Numr de rânduri introducei numrul de linii.
4. În zona Lime fix a coloanei introducei o valoare numeric pe care dorii s o aib limea
tuturor coloanelor.
5. Alegei OK pentru a crea tabelul.
Lucrul cu tabele - 137
Crearea unui tabel pornind de la un text existent

Pentru a crea un tabel pornind de la un text existent trebuie s v asigurai mai întâi c textul este
astfel alctuit încât s poat fii transformat în coloane i linii, adic conine marcaje de sfârit de paragraf,
virgule sau caractere tab. Cea mai simpl metod de dispunere a textului este aceea în care fiecare paragraf
constituie o linie separat.
Pentru a crea rapid un tabel pe baza unui text:
1. Dac textul nu conine separatori trebuie s-i adugai (de exemplu pentru a separa coninutul
celulelor în cadrul unui rând adugai virgule sau caractere tab iar pentru a marca sfâriturile
rândurilor adugai marcaje de sfârit de paragraf).
2. Selectai textul.
3. Executai clic pe butonul Inserare tabel de pe bara cu instrumente de lucru Standard sau alegei
comanda Inserare Tabel din meniul Tabel.
Sau, pentru a controla modul în care Word convertete textul:
1. Selectai textul.
2. Selectai Tabel-Se face conversia-Text în tabel.
3. În aceast caset de dialog Word sugereaz un format pentru tabel pe baza celui în care este
organizat textul:
- Pentru a specifica un numr de coloane tastai sau selectai un numr în cutia Numr de
coloane.
- Pentru a specifica o anumit lime a coloanei tastai sau selectai limea în cutia Lime
fix a coloanei.
- Pentru a specifica un alt caracter separator, sub Separare text la selectai opiunea
dorit.
- Pentru a aplica un set predefinit de formate tabelului alegei butonul AutoFormatare, în
care se specific tipurile de caractere, efectele de text, chenarele i haurile) i apoi
selectai opiunile de stabilire formate.
- Zona Se aplic formate speciale controleaz entitile crora li se vor atribui
caracteristici ale formatului predefinit:
- Rândurilor titlu: capului de tabel;
- Primei coloane: primei coloane din tabel;
- Ultimului rând: ultimei linii din tabel;
- Ultimei coloane: ultimei coloane din tabel.
4. Alegei OK.
Word asigur i operaia invers, de transformare a unui tabel în text. Pentru a converti un tabel în
paragrafe text procedai astfel:
1. Selectai rândurile tabelului pe care dorii s le convertii în paragrafe.
2. Din meniul Tabel alegei Se face conversia-Conversie tabel în text.
3. De sub Separare text cu alegei caracterul folosit pentru a separa textul i apoi clic pe butonul
OK.
O alt problem în cazul tabelelor este cea legat de vizualizarea acestora.

Se poate crea un tabel în orice mod de vizualizare. Pentru a vedea cum va arta tabelul dup ce va fi
tiprit comutai în modul Aspect pagin imprimat sau Examinare înaintea tipririi.
Trage acest mâner pentru a muta tabelul
Trage acest mâner pentru a redimensiona tabelul

O mare flexibilitate în construirea tabelelor o ofer posibilitatea de imbricare, adic introducerea unui
tabel în alt tabel.
Introducerea datelor într-un tabel

Într-un tabel datele se introduc în celule. Celulele pot conine text, numere sau grafic. Putei introduce
date prin tastare, prin importri din alte aplicaii sau prin crearea unor desene sau grafice în cadrul celulelor.
Când Word insereaz un tabel vid, el poziioneaz punctul de inserare în prima celul. Pentru a tasta
date într-un tabel poziionai punctul de inserare în celula dorit i tastai. În mod prestabilit Word extinde
înlimea celulei pentru a crea spaiu pentru date pe msur ce se tasteaz. Celula în care se gsete punctul
de inserare se numete celul curent. În acelai mod se definesc linia curent, coloana curent i tabelul
curent.
Pentru a v deplasa într-un tabel putei folosi mouse-ul: pur i simplu facei clic în celula în care vrei
s mutai punctul de inserare sau tastatura, apsând una din urmtoarele combinaii:
TAB Celula urmtoare
SHIFT+TAB Celula precedent
Înainte un caracter
Înapoi un caracter
sau Rândul precedent sau urmtor
ALT+HOME Prima celul
ALT+END Ultima celul
Observaie. Dac punctul de inserare este în ultima celul a tabelului i tastai TAB se adugai un nou rând.
Mutarea i copierea unor pri de tabel
Toate rutinele obinuite de copiere, tiere i lipire din cadrul programului Word funcioneaz i în
cadrul tabelelor i celulelor. Dac ai plasat celule în Clipboard, programul Word rspunde prin adugarea de
noi intrri în meniul Editare: Lipire celule, Lipire coloane, Lipire rânduri i Lipire ca tabel imbricat.
Prin comanda Lipire celule se înlocuiesc celulele existente cu coninutul celulelor copiate; tabelul este
extins numai dac exist prea multe rânduri sau coloane copiate pentru a încpea în tabelul existent. Dac
selectai opiunile Lipire coloane, rânduri sau ca tabel imbricat, programul Word creeaz, dup cum este
necesar, o nou coloan, un rând sau un tabel i le completeaz cu coninutul din Clipboard.
Putei efectua clic i trage celule, coloane i rânduri, la fel cum ai proceda în alt parte – cu o singur
excepie. Dac intenionai s mutai un rând întreg, este necesar s selectai marcajul de sfârit de rând. În
cazul în care copiai sau mutai o celul – inclusiv marcajul de sfârit de celul – într-o zon din afara tabelului,
programul Word creeaz pe loc un alt tabel, cu o singur celul care s corespund celei copiate sau mutate.
Schimbarea aspectului tabelelor

Putei prelucra datele dintr-un tabel în acelai mod în care prelucrai orice alte date. De exemplu
atunci când tergei anumite date celulele libere rmân la locul lor.
Se poate modifica aspectul unui tabel prin schimbarea dimensiunilor celulelor, prin deplasarea liniilor,
coloanelor i celulelor, prin inserarea sau tergerea liniilor, coloanelor i celulelor. De asemenea, pentru a
aranja manual textul unui tabel se pot folosi comenzile de aranjare în pagin pentru caractere i paragrafe: se
poate schimba tipul de caracter, stilul de caractere i efecte, se poate modifica alinierea etc.
Afiarea liniilor de gril, a marcajelor de sfârit de celul i a marcajelor de sfârit de rând

Word afieaz linii de gril punctate care delimiteaz celulele tabelului pentru a v ajuta s vedei în
ce celul lucrai la un moment dat. Putei comuta între a afia sau a ascunde liniile de gril, alegând
Ascundere/Afiare linii de gril din meniul Tabel. Word nu imprim liniile de gril.
Un marcaj de sfârit de celul indic sfâritul textului sau ilustraiei din cadrul unei celule. Un marcaj
de sfârit de rând indic sfâritul unui rând. Putei afia sau ascunde aceste marcaje fcând clic pe butonul
Afiare/Ascundere de pe bara de unelte Standard.
Marcaj de sfârit de celul Marcaj de sfârit de rând
Selectarea celulelor, rândurilor i coloanelor

Putei folosi mouse-ul sau meniul pentru a selecta rapid celule, rânduri i coloane. Pentru a selecta
text în interiorul unei celule glisai peste text. Pentru a selecta într-un tabel procedai astfel:
Pentru a selecta Cu mouse-ul Prin meniul Rezultat

Tabel
O celul Clic pe bara de selecie a Selectare Celul
celulei
Un rând Clic pe bara de selecie a Selectare Rând

rândului
O coloan Clic pe bordura de sus a Selectare

coloanei (Word va afia o Coloan
sgeat îndreptat în jos
neagr atunci când
indicatorul se afl în
poziia corect)
Tot tabelul Repetai paii pentru un Selectare Tabel

rând sau o coloan
Celule, rânduri sau Glisai peste celule, -
coloane multiple rânduri sau coloane
Celule, rânduri sau Selectai celulele, liniile,
coloane neadiacente coloanele apsând
concomitent tasta CTRL
Modificarea limii coloanelor
Se poate schimba rapid limea coloanelor prin tragerea liniilor grilei sau a marcajelor de coloan sau
se pot stabili limi precise pentru coloane. De asemenea se poate stabili o anumit spaiere între coloane.
Pentru a modifica rapid limea coloanelor procedai manual:
1. Indicai o linie vertical a grilei sau un marcaj de coloan. Indicatorul mouse-ului se transform
într-o sgeat cu dou capete.
2. Executai clic i tragei spre stânga sau spre dreapta pân la noua poziie.
Când v poziionai pentru a glisa o grani a coloanei indicatorul mouse-ului se schimb
Dup ce se realizeaz aceste operaii limea total a tabelului nu se modific. Atunci când schimbai
limea unei coloane coloanele din dreapta ei sunt redimensionate automat.
Observaie. Putei de asemenea, s glisai marcatorii de pe rigla orizontal pentru a schimba limea unei coloane.
Indicatorul mouse-ului se transform într-o sgeat dubl orizontal de culoare neagr.
Dac apsai tasta ALT în timp ce glisai aceti marcatori putei vedea pe rigla dimensiunea în unitatea de msur Word
Pentru a modifica limea unei coloane cu precizie se parcurg urmtoarele etape:

1. Poziionai punctul de inserare în orice celul din coloana pe care dorii s o modificai.
2. Selectai Tabel-Proprieti tabel.
3. În caseta de text Lime preferat introducei limea coloanei.
4. Pentru a modifica limea coloanei anterioare selectai Coloana anterioar.

5. Pentru a modifica limea coloanei urmtoare selectai Coloana urmtoare.
6. Alegei OK.
Modificarea înlimii liniilor

Pentru a modifica rapid înlimea liniilor procedai manual:
1. Indicai o linie orizontal a grilei sau un marcaj de rând. Indicatorul mouse-ului se transform într-o
sgeat cu dou capete.
2. Executai clic i tragei în sus sau jos pân la noua poziie.
Observaie: Putei de asemenea, s glisai

marcatorii de pe rigla vertical în vizualizarea paginat
pentru a schimba înlimea unui rând.
Pentru a modifica înlimea unei linii cu precizie procedai astfel:

1. Poziionai punctul de inserare în orice celul din linia pe care dorii s o modificai.
2. Selectai Table-Proprieti tabel-Rând.
În caseta Înlime se introduce (sau folosii butoanele de incrementare) înlimea dorit.

În caseta Înlime Rând se ajusteaz înlimea rândului;
Cel puin: specific înlimea minim a rândului;
Exact: specific o înlime exact a rândului.
3. Pentru a modifica înlimea liniei anterioare alegei Rândul anterior.
4. Pentru a modifica înlimea liniei urmtoare alegei Rândul urmtor.
5. Selectai OK.
Inserarea liniilor, coloanelor i celulelor

Înainte de a insera o nou celul, coloan sau un nou rând trebuie s selectai o celul, o coloan sau
un rând existent(). Word insereaz un nou rând deasupra rândului selectat, o nou coloana la stânga
coloanei selectate sau o nou celul în locaia specificat i deplaseaz celulele existente în jos sau la
dreapta atunci când se insereaz noi celule. Pentru a insera linii într-un tabel existent procedai în modul
urmtor:
1. Se poziioneaz punctul de inserare imediat sub locul unde dorii s inserai o linie sau mai multe
linii.
2. Din meniul Tabel alegei Inserare Rânduri deasupra/dedesubt.
Sfat. Pentru a se aduga o linie la baza unui tabel poziionai punctul de inserare în ultimul rând în celula cea mai din
dreapta i apsai tasta TAB.
Pentru a insera coloane într-un tabel existent procedai în modul urmtor:

1. Selectai o coloan sau un grup de coloane la dreapta locului unde dorii s inserai una sau mai
multe coloane.
2. Din meniul Tabel alegei Inserare Coloane la stânga/la dreapta.
Observaie. Putei avea maxim 31 de coloane într-un tabel!
Pentru a insera celule într-un tabel existent procedai în modul urmtor:

1. Selectai una sau mai multe celule lâng locul în care dorii s inserai noile celule.
2. Din meniul Tabel alegei Inserare Celule.
3. În caseta de dialog Inserare Celule se selecteaz una dintre opiuni:
Deplasare celule la dreapta: insereaz celule la stânga celulelor selectate

Deplasare celule în jos: insereaz celule noi deasupra celulelor selectate (vezi figura)
Inserare rând întreg: insereaz unul sau mai multe rânduri
Inserare coloan întreag: insereaz una sau mai multe coloane
4. Alegei OK.
Pentru a se terge o linie, coloan sau celul se selecteaz aceasta mai întâi apoi se acioneaz
tasta Delete de pe tastatur.
Folosirea comenzii tergere din meniul Tabel
Dac ai selectat unul sau mai multe rânduri, alegei comanda
tergere-Rânduri. Dac ai selectat una sau mai multe coloane alegei
tergere coloane sau dac nu ai selectat nimic alegei comanda
tergere celule în care suntei întrebat ce anume dorii s tergei:
o celul: Deplasare celule la stânga sau Deplasare celule în
sus;
un rând: tergere rând întreg;
o coloan: tergere coloan întreag.
Unirea i scindarea celulelor

Putei uni celule adiacente pentru a avea mai mult spaiu pentru date sau pentru titluri sau putei
scinda celule, în mai multe celule.
Pentru a uni celule se procedeaz astfel:
1. Se selecteaz celulele pe care dorii s le unii. Ele trebuie s fie adiacente.

2. Din meniul Tabel alegei Îmbinare celule.
Word va converti coninutul fiecrei celule obinându-se astfel paragrafe în cadrul celulei rezultate prin
unire.
Înainte de unire Dup unire

Pentru a scinda o celul parcurgei urmtoarele etape:
1. Selectai celulele.
2. Din meniul Tabel alegei Scindare celule.
3. În caseta de text Numr de coloane/Numr de rânduri se introduce numrul de coloane i linii
în care dorii s divizai celula respectiv.
4. Alegei OK.
Înainte de scindare Caseta Scindare celule Dup scindare
Word divide celulele în pri cât mai egale pentru a crea numrul de celule specificate. Dac
respectiva celul conine date se încearc scindarea cât mai egal a acestora.
Scindarea unui tabel
Dac dorii s inserai un text obinuit între dou rânduri putei scinda tabelul:
Poziionai punctul de inserare în rândul unde dorii s înceap noul tabel i alegei
Scindare tabel din meniul Tabel.
Word insereaz între cele dou pri ale tabelului un marcaj de sfârit de paragraf.
Repetarea titlului de tabel pe fiecare pagin

Dac tabelul ocup mai multe pagini Word repet automat titlurile de tabel dac a fost formatat astfel.
Pentru aceasta:
1. Selectai rândul sau rândurile din text pe care dorii s-l folosii ca titlu de tabel începând cu
primul rând din tabel.
2. Din meniul Tabel alegei Repetare rânduri titlu.
Textul se va actualiza automat în titlul de tabel i se va repeta pe fiecare pagin.
Adugarea de borduri i umbre

Word nu imprim liniile de gril care împart pe ecran tabelul în celule. Dac dorii s imprimai linii
orizontale i verticale între celule, trebuie s aplicai borduri tabelului. Pentru un aspect mai finisat putei, de
asemenea, s aplicai i umbre.
Pentru realizarea acestor operaii procedai astfel:
Dac vrei s delimitai toate celulele tabelului cu chenare i/sau s modificai fundalul tuturor
celulelor, poziionai punctul de inserare în tabel i selectai tot tabelul. Dac vrei s delimitai sau
s modificai fundalul numai pentru anumite celule selectai aceste celule.
Deschidei meniul Format i alegei Borduri i umbrire. Se deschide caseta de dialog Borduri i
umbrire. Prin intermediul seciunii Borduri stabilii caracteristicile liniilor care delimiteaz celulele
iar prin intermediul seciunii Umbrire caracteristicile fundalului. Seciunea Borduri difer puin fa
de cea din caseta de dialog afiat la formatarea blocului de text.
Poziionarea tabelelor pe pagin

Dac executai clic pe mânerul de tragere putei s mutai un tabel dintr-un loc în altul. Cu toate c
este de dorit ca tabelul s apar aliniat la stânga, cu textul aflat deasupra i dedesubtul su (i nu înconjurat în
jurul tabelului), putei s aliniai un tabel i la dreapta sau centrat. De asemenea, avei posibilitatea s
dispunei textul în jurul tabelelor. Pentru aceasta folosii opiunea Proprieti tabel. Va aprea caseta de
dialog Proprieti tabel prin intermediul opiunilor creia avei posibilitatea s schimbai poziionarea în pagin
a tabelului precum i s aliniai textul în celulele sale.
În poriunea Aliniere stabilii prin opiunile La stânga, La centru i La dreapta poziionarea în pagin
a tabelului. Dac dorii s controlai distana de la marginea din stânga a casetei pân la marginea din stânga
a paginii utilizai derulatorul Indent din stânga.
În poriunea Încadrare text putei stabili modul de „curgere” al textului în jurul tabelului printr-un clic pe
Împrejur. Dac dorii un control mai fin asupra, de exemplu, distanei dintre text i marginile tabelului efectuai
clic pe butonul Poziionare.
Alinierea textului în cadrul celulelor

Textul aliniat la stânga în cadrul celulelor este adecvat pentru anumite tipuri de tabele de text sau
pentru tabelele în care coloanele sunt înguste. Dar, în mod frecvent, vei dori s aliniai la dreapta numerele
sau s centrai textul. Numerele aliniate la dreapta sunt mult mai uor de citit i de comparat. Dac utilizai un
tabel cu dou coloane pentru a simula de exemplu o formatare pe dou coloane (de exemplu un CV), atunci
aliniai la dreapta textul din coloana din stânga, pentru a ajuta la indicarea legturilor cu blocurile de text
corespunztoare din coloana din dreapta. Pentru o cantitate mic de text, textul centrat – chiar dac reprezint
doar titlurile centrate de deasupra unei coloane – arat mai bine decât cel aliniat la stânga aproape oriunde în
tabel, cu excepia primei coloane.
Putei efectua clic o dat într-o celul sau selecta o serie de celule i schimba alinierea spre stânga,
pe centru sau spre dreapta cu ajutorul butoanelor de aliniere de pe bara de unelte Formatare. Deoarece
marcajele de sfârit de celul se comport foarte asemntor marcajelor de sfârit de paragraf, formatarea
este transmis împreun cu marcajul de sfârit de celul atunci când acesta este copiat sau mutat.
De asemenea, programul Word permite centrarea vertical a textului în interiorul unei celule. Pentru
aceasta, selectai celulele pe care dorii s le formatai, alegei secvena Tabel-Proprieti tabel i apoi
efectuai clic pe tabulatorul Celul. Acolo putei alegei poziionarea Sus, La centru i Jos. Executai clic pe
butonul Opiuni i astfel putei s stabilii i cât de mult spaiu liber dorii s existe între marginile celulei i
textul din interiorul acesteia.
Putei combina aciunile de aliniere pe orizontal i vertical într-un singur pas: selectai celulele pe
care dorii s le aliniazi, efectuai clic dreapta i selectai opiunea din meniul de context. Vor aprea toate
cele nou combinaii, gata de a fi aplicate (acelai efect se obine i prin activarea butonului de pe bara de
unelte Tabele i borduri).
Dac tragei bara orizontal deasupra celor nou figuri de aliniere prezentate anterior, acestea se vor
transforma într-un meniu detaabil (care, în esen, este o bar de instrumente flotant). Se pare c nu exist
alt modalitate de a activa bara de instrumente Aliniere celule.
Sortarea datelor într-un tabel

Se poate schimba ordinea liniilor dintr-un tabel prin sortarea datelor de pe coloan. Aceste date pot fi
sortate în ordine alfabetic sau numeric, în sens cresctor sau descresctor.
Pentru a sorta datele dintr-un tabel se parcurg etapele:
1. Selectai partea de tabel care trebuie sortat.
2. Din meniul Tabel alegei Sortare.
3. În caseta de listare Sortare dup selectai coloana dup care se dorete s se fac sortarea.
4. În caseta de listare Tip selectai tipul articolelor care trebuie sortate: text, numere sau date
calendaristice.
5. Alegei Ascendent sau Descendent pentru ordonare alfabetic/numeric de la A la Z sau invers
respectiv cresctor/descresctor.
6. Alegei OK când suntei gata.
Tabelul înainte de sortare
Tabelul dup sortare (cheile fiind secia, media, numele i prenumele)
Observaie. Putei folosi butonul Opiuni pentru a face o sortare care s in cont de majuscule i litere mici precum i
pentru a sorta o coloan fr a reordona celelalte coloane. Dac textul nu este dintr-un tabel, putei specifica i un caracter
separator, altul decât tab sau virgul.
Rotirea textului în tabele

Pentru rotirea textului în tabele trebuie s parcurgei paii:
1. Selectai textul care urmeaz a fi rotit.
2. Alegei opiunea Orientare text din meniul Format.
3. Din caseta de dialog care se deschide alegei orientarea dorit pentru text.
O dat cu rotirea textului acelai lucru se întâmpl i cu unele dintre butoanele de pe bara de
instrumente Formatare i Tabele i Borduri (butonul Modificare orientare text). Butoanele de aliniere, de
numerotare, de marcare i de indentare se rotesc toate pentru a urma direcia de rotire a textului.
Operaii speciale cu tabele

Putei folosi tabelele pentru a face calcule, a importa date din Microsoft Excel, a crea un grafic sau a
crea o baz de date.
Calcule în tabele
Putei utiliza programul Word pentru a calcula valorile dintr-un tabel. Word utilizeaz formule pentru a
aduna, înmuli, scdea sau împri. Poate calcula, de asemenea, medii i procente i poate gsi valorile
minime sau maxime. Atunci când se fac calcule într-un tabel trebuie s existe o celul liber1 pentru a se
insera în ea rezultatul. Dac calculul se efectueaz pe linii se las o celul liber la sfâritul liniei iar dac
calculul se efectueaz pe coloane se las o celul liber la sfâritul coloanei.
În cadrul unei formule dintr-un tabel se pot utiliza urmtorii operatori:
+ Adunare
- Scdere
* Înmulire
/ Împrire
% Procent
() Pentru a specifica ordinea operaiilor
.., : Pentru a specifica un domeniu
Dac avei experien în calculul tabelar, cum ar fi Excel, tii deja cum s efectuai aceste calcule.
Adunarea numerelor
În mod prestabilit Word consider c operaia pe care dorii s o efectuai într-un tabel este cea de
adunare. Pentru a aduna numerele coninute în toate celulele dintr-o linie sau o coloan procedai astfel:
1. Poziionai punctul de inserare în celula liber în care dorii s apar rezultatul.
2. Din meniul Tabel alegei Formul. Word analizeaz tabelul i propune =SUM(ABOVE)
3. Selectai OK pentru a aduna numerele. Rezultatul va apare în celula liber.
1Celula nu trebuie s fie vid; totui dac ea conine un numr i dorii ca totalul, de exemplu, s înlocuiasc acel numr, trebuie s selectai
numrul respectiv.
Alte calcule într-un tabel

Pentru a executa alte calcule trebuie s precizai celulele care vor participa la acestea. Celulele sunt
referite astfel: A1, A2, …, B1, B2, .a.m.d.; literele reprezint o coloan iar numerele un rând.
Pentru a desemna:
un bloc de celule specificai adresa primei i ultimei celule (A1:C2);
toate celulele de pe o linie specificai identificatorul liniei (3:3);
toate celulele de pe o coloan specificai identificatorul coloanei (C:C);
celulele dintr-un alt tabel specificai identificatorul tabelului (Tabel1 A1; D2).
În plus, putei s v referii la anumite celulele folosind cuvintele cheie:

ABOVE: pentru celulele de pe coloana curent, de la cea deasupra celulei curente pân la prima
celul din coloan.
BELOW: pentru celulele de pe coloana curent, de la celula de sub celula curent pân la ultima
celul din coloan.
RIGHT: pentru celulele de pe linia curent, de la prima celul din dreapta celei curente pân la ultima
celul de pe linie.
LEFT: pentru celulele de pe linia curent, de la prima celul din stânga celei curente pân la prima
celul de pe linie.
Pentru a efectua calcule procedai astfel:

1. Poziionai punctul de inserare în celula în care dorii s apar rezultatul.
2. Din meniul Tabel alegei Formul.
3. Dac Word propune o formul pe care nu dorii s o utilizai, tergei-o din cutia de dialog
Formul.
4. Putei executa calcule simple care s implice dou sau mai multe celule diferite tastând referinele
celulelor împreun cu semnul aritmetic de adunare, scdere, înmulire sau împrire. De exemplu,
tastai =a1+b4 pentru a aduna aceste dou celule sau =a1/b4 pentru a împri celula A1 la B4.
5. Dac dorii media aritmetic a dou sau mai multe celule sau dorii un calcul mai complicat putei
selecta o funcie în cutia Lipire funcie.
O funcie se identific printr-un nume i conine între paranteze o list de argumente, care
pot fi numere, formule, adrese de celule sau marcaje de tabel.
Exemple de funcii: AVERAGE() pentru media aritmetic, COUNT() pentru a numr obiecte,
MAX() pentru a returna argumentul cu valoarea cea mai mare, MIN() pentru a returna cea mai mic
valoare, PRODUCT() pentru a înmuli numere etc.
6. În cutia Formul tastai între paranteze referinele celulelor pe care dorii s le folosii în calcule.
Folosii virgule pentru a separa referinele individuale ale celulelor i dou puncte (:) pentru a
separa prima celul de ultima din zon.
7. Sub Format de numr Word sugereaz un format. Dac dorii s-l schimbai tastai sau selectai
unul. De exemplu pentru a afia numere cum ar fi procentele zecimale alegei 0,00%.
8. Alegei butonul OK. Word insereaz rezultatul operaiei alese.
Dac ai modificat valorile numerice din unele celule la care se fac referiri în formule de calcul putei
s actualizai rezultatul câmpului de tip formul astfel:
Selectai celula în care ai inserat câmpul de tip formul de calcul.
Actualizai rezultatele câmpului prin clic dreapta i Actualizare câmp.
Dac dorii s modificai rapid formula de calcul procedai astfel:
Selectai câmpul.
Indicai câmpul i executai clic dreapta.
Alegei Comutare în coduri de câmp. În loc de rezultat va apare formula. Efectuai modificrile.
Alegei din nou Comutare în coduri de câmp pentru a reveni la afiarea rezultatului.
Schimbul de date cu Microsoft Excel

Când inserai o foaie de calul Microsoft Excel într-un document, Word va converti foaia de calcul
într-un tabel. Putei folosi apoi comenzi Word pentru lucrul cu datele din tabel. Este adevrata i reciproca:
putei insera un tabel Word într-o foaie de calcul Excel i putei lucra cu el ca i cu orice date ale unei foi de
calcul.
Putei deschide rapid o nou foaie de calcul Microsoft Excel fcând clic pe butonul Inserare foaie de
lucru Microsoft Excel de pe bara de unelte Standard. Când închidei fereastra foii de calcul, aceasta va fi
încorporat în documentul Word.
Utilizarea unui tabel ca baz de date

Putei folosi un tabel Word ca baz de date simpl pentru a memora informaii pe care le putei edita
ulterior sau gestiona în moduri mai complexe.
Pentru a folosi un tabel ca baz de date, trebuie s avei punctul de inserare poziionat în tabel i apoi
de pe bara de unelte Baz de date s facei clic pe butonul Machet de date (pentru a afia aceast bar clic
Vizualizare-Bare de instrumente-Baz de date).
Word va afia cutia de dialog Machet de date. Tastai informaiile în câmpurile afiate.
Editarea expresiilor matematice

În domeniul tiinelor suntem nevoii de multe ori s scriem i s rezolvm probleme folosind formule
matematice. Editorul Word permite prin intermediul aplicaiei Equation Editor inserarea în documentele
proprii a ecuaiilor sub forma unor obiecte încapsulate.
Lansarea aplicaiei Equation Editor se realizeaz prin intermediul comenzii Inserare-Obiect-

Microsoft Equation.
Editorul matematic este destul de puternic oferind utilizatorului posibilitatea de a crea cele mai uzuale
caractere matematice i tipuri de notaii, punând la dispoziie operaii precum construirea unei expresii
matematice, aplicarea unui anumit stil, modificarea dimensiunii entitilor din expresia matematic, modificarea
spaiului dintre entitile expresiei matematice, stabilirea tipului de aliniere etc.
Butoanele editorului de ecuaii se refer la: simboluri relaionale, spaii i puncte, operatori speciali,
operatori uzuali, operatori logici, operatori de teoria mulimilor, simboluri, caractere greceti, paranteze, fracii
i radicali, puteri i indici, simboluri sume, integrale, sublinieri i supralinieri, sgei cu etichete, simboluri
produse i teoria seturilor, matrici etc.
În fereastra aplicaiei Equation Editor poate fi introdus, prin intermediul tastaturii i a butoanelor
specifice aplicaiei, orice expresie uzual de tip matematic.
Pentru trecerea între diferite câmpuri ale unor expresii matematice ce reprezint mai multe câmpuri,
poate fi utilizat tasta TAB sau tastele sgei.
Spaiile necesare între diferitele câmpuri i elemente ale unei expresii matematice sunt inserate
automat de ctre editorul de ecuaii.
Distanele dintre elemente pot fi configurate de ctre utilizator prin intermediul ferestrei de dialog
Spacing deschis prin meniul Format.
Caracterele utilizate în mod implicit de ctre editorul de ecuaii sunt memorate în aa-numite stiluri de
editare matematic, dar pot fi modificate i de ctre utilizator.
Aplicaia Equation Editor se închide prin simpla executare a unui clic în fereastra documentului.
Oricând mai târziu obiectul matematic poate fi redeschis i actualizat printr-un dublu clic pe el.

Pentru Selectai
Crearea unui tabel Tabel-Inserare Tabel. Introducei numrul de linii i coloane.
Selectarea unei celule Executai clic pe celul
Selectarea unei linii Tabel-Selectare Rând
Selectarea unei coloane Tabel-Selectare Coloan
Selectarea tabelului Tabel-Selectare Tabel
Inserarea unei celule/coloan/rând Tabel-Inserare Celule/Coloane/Rânduri
Aranjarea în pagin a unui tabel Tabel-AutoFormatare în tabel
Sortarea datelor dintr-un tabel Datele apoi Tabel-Sortare
Calcularea valorilor Tabel-Formul. Introducei formula.
Unirea celulelor Celulele apoi Tabel-Îmbinare celule
Scindarea celulelor Celulele apoi Tabel-Scindare celule
A roti un text Format-Orientare text
A insera o ecuaie matematic Inserare-Obiect-Microsoft Equation
1. Ce putei insera în celulele unui tabel?
2. Ce marcaje introduce Word pentru delimitarea entitilor dintr-un tabel?
3. Ce elemente trebuie s definii atunci când creai un tabel?
4. Prin ce metode putei s creai un tabel?
5. Ce entiti putei selecta într-un tabel? Ce entiti ale tabelului pot fi formatate?
6. Prin ce metode putei redimensiona celulele unui tabel?
7. Cum este identificat coninutul fiecrei celule atunci când un text este transformat într-un tabel?
8. Ce elemente ale celulei pot fi formatate?
9. Prin ce metode putei s facei referire la celulele unui tabel într-o formul de calcul?
10. Ce folosii pentru a construi o formul de calcul? Ce tipuri de operatori pot fi folosii într-o formul
de calcul? Ce funcii pot fi folosite într-o formul de calcul?
Lucru Individual
Exerciii practice (timp estimat: 15 minute)
1. Creai un tabel cu cel puin patru linii i patru coloane, centrat pe pagin.
2. Introducei date în tabel. Adugai înc o informaie la tabel.
3. Modificai aspectul datelor din prima linie, centrând datele în celul scriindu-le cu aldine, de
exemplu.
4. Schimbai aspectul datelor din prima coloan.
5. Adugai o linie la începutul tabelului.
6. Unii celulele din primul rând i creai un titlu la începutul tabelului. Adugai o coloan la dreapta.
7. Calculai totalurile pe linii, afiând rezultatele în coloana din dreapta.
8. Adugai o linie dubl în jurul tabelului. Rearanjai în pagin tabelul utilizând formatele de tabel
încorporate în Word.
9. Sortai datele din tabel.
FI DE AUTOEVALUARE
La sfâritul acestei lecii suntei capabil() s:
creai un tabel
fuzionai i s divizai celule dintr-un tabel
inserai rânduri i coloane
formatai tabelul i/sau celule ale tabelului
modificai limea rândurilor i a coloanelor
adugai contururi i efecte de umbrire într-un tabel i într-un document
rotii textul în tabel
introducei formule de calcul
utilizai editorul de ecuaii
editai formule matematice
s modificai formule matematice create anterior
VII. ORGANIZAREA UNUI DOCUMENT MARE
Atunci când se lucreaz cu documente mari; Word pune la dispoziie câteva instrumente performante.
Pentru a face structura documentului mai uor de îneles pentru cititori, se poate crea un cuprins, un tabel de
figuri i un index. Se poate furniza informaie ajuttoare pentru document prin note de subsol, legende,
referine încruciate i hyperlink-uri. Atunci când este vorba de un document reprezentat de o colecie de
documente, acestea se pot combina cu un document coordonator.
Obiective
În aceast lecie vei înva:
S creai machete.
S completai machete interactive.
S inserai „semne de carte”.
S inserai o hiper-legtur.
S creai indexuri i cuprinsuri.
S creai legende pentru figuri.
S lucrai cu referine încruciate.
Crearea machetelor
Word are mai multe faciliti, cum ar fi câmpurile machet, care v ajut s creai formulare pe care
ali utilizatori le pot completa în mod interactiv. Câmpurile machet sunt „casete" pe care le completeaz
utilizatorul. Formularele interactive pot include câmpuri machet pentru date, text, cutii de selectare i alte
elemente. Câmpurile pot avea, de asemenea, ataate macrocomenzi i mesaje care s ajute utilizatorii la
completare. Putei insera un câmp machet în mijlocul unui paragraf text obinuit, într-o celul a unui tabel sau
într-un cadru.
Câmpurile machet permit s:
controlai intrrile de date;
specificai dac o macrocomand va fi executat automat când punctul de inserare intr sau iese
din câmp;
definii mesaje de ajutor pentru fiecare câmp machet, ce apare în bara de stare.
Este important s începei proiectarea unei machete prin crearea unui nou ablon. Pentru un acces
rapid la comenzile folosite în proiectarea machetelor afiai bara de instrumente Machete:
Avei la dispoziie urmtoarele câmpuri:

un câmp machet text Câmp machet text;
un câmp machet cutie de selectare Câmp machet caset de selectare;
un câmp machet list vertical Câmp machet vertical.
Pentru a crea o machet urmai paii:

1. Deschidei un nou ablon.
2. Poziionai punctul de inserare acolo unde dorii ca utilizatorii s tasteze sau s selecteze
informaii.
3. De pe bara de instrumente Machete executai clic pe unul din câmpurile de mai sus. Implicit
câmpurile machet sunt umbrite pentru a putea fi uor identificate. Pentru a dezactiva sau activa
umbrirea executai clic pe butonul Umbrire pentru câmp machet de pe bara de
instrumente Machete.
4. Repetai paii doi-trei atâta vreme cât este necesar.
5. Din meniul Instrumente alegei Protejare Document.
Organizarea unui document mare - 155
6. Selectai butonul opiune Machete i apoi alegei butonul OK. Word va proteja ablonul pentru a
nu fi schimbat astfel încât utilizatorii pot introduce informaii doar în câmpurile machet.
7. Salvai i închidei ablonul.
Pentru a modifica o machet dup ce a fost creat eliminai protecia alegând Deprotejare document
din meniul Instrumente.
Astfel arat câmpurile în document:

Pentru a personaliza câmpurile machet executai clic dreapta pe ele i alegei Proprieti sau dublu
clic. În funcie de tipul câmpului machet se deschide caseta de dialog de opiuni (în imagine caseta de dialog
pentru câmpurile machet de tip text).
Utilizarea câmpurilor machet text

Exist ase tipuri de câmpuri machet text, care se aleg din lista Tip:
1. text obinuit: Text obinuit;
2. numr: Numr;
3. dat: Dat (pentru date calendaristice);
4. data curent: Data curent;
5. ora curent: Ora curent;
6. calcul: Calcul.
În Text implicit se tastai un text ce va fi afiat implicit în câmpul respectiv din document. Când cutia
este necompletat, câmpul va apare necompletat.
Cutia Lungime maxim determin lungimea câmpului. Câmpul machet text se ajusteaz pentru a se
potrivi cu textul introdus în el, pân la numrul maxim de caractere specificat în aceast cutie.
Opiunile de format din cadrul listei Format text variaz în funcie de tipul de câmp machet selectat.
Text obinuit se folosete când în machet este nevoie de o intrare care s accepte orice tip de text,
numere sau simboluri. De exemplu, dac macheta conine o întrebare la care se rspunde în mod obinuit cu
„Necstorit” putei tasta cuvântul „Necstorit” aici, astfel încât utilizatorii care completeaz macheta nu
trebuie s tasteze nimic în acest câmp decât dac doresc s dea alt rspuns.
Numr se folosete când este nevoie de o intrare numeric. În cutia Numr implicit putei indica
numrul care va apare implicit în acel câmp. Când macheta este completat Word verific dac intrarea
tastat pentru acest câmp este numeric. Dac nu este va apare un mesaj de eroare, câmpul apare selectat i
punctul de inserare rmâne în acest câmp pân când este introdus un numr corect. Formatele pe care Word
le poate aplica i caracterele care sunt permise într-un câmp machet Numr sunt afiate în cutia Format
numr. Word aplic formatul selectat când punctul de inserare prsete câmpul.
156 - Microsoft Word XP
Dat se folosete când în machet este nevoie de o intrare de tip dat calendaristic. În cutia Dat
implicit putei indica o dat implicit. Când macheta este completat, Word verific dac intrarea tastat
pentru acest câmp este o dat calendaristic valid. Dac nu este va apare un mesaj de eroare, câmpul apare
selectat i punctul de inserare rmâne în acest câmp pân când este tastat o dat calendaristic valid.
Formatele pe care Word le poate aplica i caracterele care sunt permise într-un câmp machet Dat sunt
afiate în cutia Format dat calendaristic. Word aplic formatul selectat când punctul de inserare prsete
câmpul.
Data curent sau Ora curent se folosesc dac dorii ca Word-ul s furnizeze data sau ora curent.
Deoarece data i ora curent sunt furnizate de Word, cutia Dat implicit sau Or implicit nu sunt
disponibile i apar estompat. Formatele pe care Word le poate aplica i caracterele care sunt permise sunt
afiate în cutia Format dat calendaristic/Format or. Câmpurile de machet Data curent i Ora curent
nu pot fi editate la completarea machetei.
Calcul se folosete când dorii s adunai un rând sau o coloan de numere sau s facei un alt
calcul. Word folosete un câmp = (Formula) pentru a executa calculele. Tastai expresia pentru calcul în cutia
Expresie. Un câmp Calcul nu poate fi editat la completarea machetei.
Utilizarea câmpurilor machet cutie de selectare

Aceste câmpuri dau posibilitatea utilizatorilor s dea un rspuns de da sau nu. Tastai o etichet
pentru cutia de selectare din machet i apoi inserai un câmp machet cutie de selectare lâng etichet.
Folosii cutia Dimensiune caset de selectare pentru a stabili dimensiunea cutiei de selectare într-o
machet. Dac ai selectat butonul opiune Automat cutia de selectare va fi de aceiai dimensiune cu textul
din jur. Folosii opiunea Exact pentru a specifica dimensiunea exact a cutiei de selectare.
Opiunile Valoare implicit determin starea iniial, marcat (Selectat) sau golit (Neselectat), a
cutiei de selectare.
Utilizarea câmpurilor machet verticale

Se folosesc pentru a prezenta utilizatorilor o list de elemente din care acesta s fac o selecie.
Selectarea dintr-o list, spre deosebire de tastarea unei intrri, face mai uoar completarea corect a
machetei.
Elementul din vârful listei este selecia implicit - adic elementul din vârful listei este introdus implicit
dac nu a fost selectat alt element din list. Când se imprim macheta va fi imprimat elementul curent selectat.
Pentru a aduga un element la o list vertical:

1. Executai dublu clic pe câmpul machet vertical cruia dorii s-i adugai un element.
2. În cutia Element list vertical tastai textul pe care dorii s-l ataai listei. Fiecare element
poate avea maxim 50 de caractere.
3. Alegei butonul Adugare.
4. Repetai paii 2 i 3 pentru fiecare element pe care dorii s-l adugai i apoi alegei butonul OK.
Pentru a elimina un element selectai din lista Elemente din lista vertical cel dorit i apoi clic pe
butonul Eliminare.
Pentru a schimba ordinea elementelor într-o list selectai elementul care va fi mutat i apoi se
folosesc sgeile Mutare.
Protejarea unei machete împotriva modificrilor

Pentru a activa câmpurile machet i pentru a v asigura c utilizatorii nu vor schimba accidental o
machet în timp ce o completeaz interactiv, trebuie s blocai ablonul machetei alegând comanda Protejare
document din meniul Instrumente. Când un document este protejat, câmpurile machetei sunt disponibile
pentru completare i utilizatorii nu pot tasta decât în câmpurile machetei sau în seciuni neprotejate.
De fiecare dat când un utilizator creeaz o machet bazat pe un ablon protejat va fi creat un
document nou, fr titlu, cu aceiai protecie ca a ablonului.
Când protejai un document Word îl poate schimba astfel:
câmpurile machetei sunt activate;
sunt afiate rezultatele câmpurile în loc de codurile câmpurilor;
punctul de inserare se poate deplasa numai la câmpuri sau seciuni neprotejate;
nu poate fi selectat întregul document;
limea coloanei de tabel este fix;
unele comenzi, cum ar fi Gsire, Înlocuire i Salt la se pot folosi numai în câmpuri sau seciuni
neprotejate;
unele comenzi din meniuri sunt inutilizabile.
Putei, de asemenea, specifica o parol atunci când protejai un document. Numai utilizatorii care
cunosc parola pot îndeprta protecia i modifica macheta.
Deprotejarea se poate efectua rapid fcând clic pe butonul Protejare machet de pe bara de
instrumente Machete.
Executarea automat a macrocomenzilor

Orice macrocomand salvat în ablonul machetei poate fi executat automat când punctul de
inserare intr sau iese dintr-un câmp machet. Macrocomenzile pot actualiza câmpuri, valida datele introduse
sau realiza alte sarcini. De exemplu o macrocomand de ieire poate verifica dac este marcat corect cutia
de selectare „Stare civil” când punctul de inserare prsete câmpul sau dac este validat cu elementul
„Cstorit” s se activeze alte câmpuri ca, de exemplu, „Nume so”.
Pentru a asocia o macrocomand unui câmp machet, folosii cutia de dialog Executare macrocomand
pentru:
pentru ca Word s execute o macrocomand când punctul de inserare intr în câmp selectai
macrocomanda respectiv în cutia Intrare;
pentru ca Word s execute o macrocomand când punctul de inserare iese din câmp selectai
macrocomanda respectiv în cutia Ieire.
Word asociaz un nume de marcaj în document fiecrui câmp machet inserat. Acest nume implicit
este listat în cutia Marcaj în document de sub Setri pentru câmp. Putei schimba numele, dar acesta
trebuie s fie un nume valid de marcaj în document. Marcajele în document sunt folosite de macrocomenzi. De
exemplu poate dorii s folosii o macrocomand pentru a face anumite câmpuri indisponibile, în funcie de
intrarea dintr-un alt câmp.
Cutia de selectare List vertical/Caset de selectare/etc. activat specific dac un câmp este
disponibil introducerii datelor pentru utilizator.
Crearea i editarea mesajelor de ajutor pentru un câmp machet

Pentru a asista utilizatorii în timp ce acetia completeaz o machet, putei crea mesaje de Ajutor
pentru fiecare câmp machet. Putei, de asemenea, defini un text de asisten care s apar într-o cutie de
mesaje când punctul de inserare este într-un câmp machet i utilizatorul apas tasta F1. Pentru a activa
mesajul Asisten specific unui câmp, trebuie s protejai ablonul; altfel, tastând F1 se va executa Ajutor
pentru Word.
Putei crea propriile mesaje de asisten prin tastare (Tastare text propriu) sau putei folosi intrri
AutoText. Dac intenionai s folosii acelai mesaj pentru mai multe câmpuri, atunci salvai mesajul ca o
intrare AutoText i apoi selectai butonul Intrare AutoText din cutia de dialog Text de ajutor pentru câmp
machet. Intrarea AutoText selectat apare în cutia de mesaje sau în bara de stare.
Un mesaj Ajutor dintr-o cutie de mesaje poate conine maxim 255 de caractere; un mesaj Ajutor de
pe bara de stare poate conine maxim 138 de caractere.
Pentru a crea sau terge un text de ajutor pentru un câmp machet:
1. Executai dublu clic pe câmpul machet cruia dorii s-i ataai un text ajutor.
2. Alegei butonul Adugare text ajutor.
3. Executai una sau ambele operaii:
- pentru ca Word s afieze textul de Ajutor pe bara de stare alegei tab-ul Bar de stare;
- pentru ca Word s afieze textul de Ajutor într-o cutie de mesaje când utilizatorul apas F1
alegei Tast ajutor (F1).
4. Executai una din urmtoarele operaii:
- pentru a crea un nou mesaj de Ajutor alegei butonul opiune Tastare text propriu i apoi
tastai textul în caset;
- pentru a folosi o intrare AutoText alegei butonul opiune Intrare AutoText i apoi clic pe
intrarea dorit;
- pentru a dezactiva afiarea mesajelor de Ajutor alegei butonul Nici unul.
5. Clic pe butonul OK.
Specificarea opiunilor de imprimare i salvare

Utilizatorii pot imprima o machet aa cum imprim orice document. Când se alegei Imprimare din
meniul Fiier, Word va imprima macheta inclusiv intrrile utilizatorului. Dac folosii formulare preimprimate
putei face ca Word s imprime numai datele introduse, meninând poziiile relative ale intrrilor utilizatorului,
astfel încât ele s fie imprimate în locaiile corecte de pe formular.
Similar, utilizatorii pot salva o machet aa cum salveaz orice document sau pot salva numai datele
din machet ca fiier text. În acesta Word separ elementele de date cu un delimitator i închide între
ghilimele fiecare element.
Aceste opiuni se specific folosind comanda Opiuni din meniul Instrumente:
pentru imprimare: din tab-ul Imprimare se marcheaz cutia de selectare Se imprim doar datele
din machete;
pentru salvare: din tab-ul Salvare se marcheaz cutia de selectare Se salveaz doar datele din
machete.
Stabilirea marcajelor document

Un marcaj într-un document poate marca un text selectat, o ilustraie, tabele sau rânduri din cadrul
unui tabel, locaia punctului de inserare i alte elemente. Când marcajele în document sunt vizibile, apar
paranteze drepte la începutul i sfâritul fiecruia.
Putei folosi un marcaj în document pentru:

- localizarea rapid a elementelor;
- crearea de referine încruciate pentru elementele pe care le marcai;
- marcarea unui numr de pagini pentru o intrare index;

- realizarea de calcule cu numere aflate în locaii diferite i inserarea rezultatului în document;
- saltul rapid la o anumit pagin.
Când definii un marcaj în document, avei grij ca numele acordat s fie unic pentru locaia
specificat sau elementul selectat. Dup aceea putei folosi acest nume de fiecare dat când dorii s localizai
elementul pe care l-ai marcat.
Pentru a defini un marcaj în document procedai astfel:

1. Selectai textul, elementul sau locaia pe care dorii s o marcai.
2. Din meniul Inserare alegei comanda Marcaj în document.
3. În cutia Nume marcaj în document introducei un nume pentru marcajul în document. Acesta
trebuie s înceap cu o liter. Numele poate fi format doar din litere, cifre i caracterul (_) i nu
poate include spaii.
4. Alegei butonul Adugare.
Pentru a vedea sau ascunde marcaje în document urmai paii:
1. Din meniul Instrumente alegei comanda Opiuni.
2. Selectai tab-ul Vizualizare.
3. Sub Afiare marcai sau golii cutia de selectare Marcaje în document. Alegei OK.
Pentru a localiza un marcaj în document urmai paii:
1. Din meniul Editare alegei comanda Salt la. Word listeaz numele de marcaje în document în
odine alfabetic.
2. Selectai numele marcajului în document pe care dorii s-l localizai i apoi alegei Salt la. Word
se deplaseaz la marcajul în document i îi marcheaz luminos coninutul.
Pentru a terge un marcaj din caseta de dialog Marcaj în document selectai marcajul dorit i apoi
executai clic pe tergere.
Inserarea unei hiperlegturi

Introducerea unei legturi spre o alt poziie din interiorul documentului, spre un alt document Office,
un alt site Internet sau intranet sau spre o adres de pot electronic este acum posibil. Când se
efectueaz clic pe hiperlegtur se face transferul spre sursa acesteia.
Pentru a crea o hiperlegtur în Word, parcurgei urmtorii pai:
1. Tastai i apoi selectai un text sugestiv pentru trimiterea la legtur. De exemplu introducei în
document Efectueaz clic aici pentru a vizita pagina de Internet a Facultii de Sociologie i
Psihologie.
2. Alegei opiunea Inserare-Hyperlink, apsai concomitent CTRL+K sau efectuai clic pe butonul
Inserare Hyperlink de pe bara de unelte Standard pentru a deschide caseta

de dialog Inserare Hyperlink.
3. Pentru a stabili o legtur la o pagin Web, introducei URL-ul fiierului respectiv. Pentru a
localiza pagina efectuai clic Fiier sau pagin Web care exist.
4. Pentru a face legtura cu adresa e-mail a unui destinatar alegei opiunea Adres de pot
electronic care se adaug adresei csuei potale.
5. Efectuai clic pe butonul OK pentru a stabili legtura.
Rezultatul este:
Index, cuprins i alte tabele

Aplicaia Word v permite s construii publicaii. Ea v pune la dispoziie instrumentul necesar pentru
localizarea rapid a unor entiti din publicaie (capitole, paragrafe, tabele, grafice, diagrame, termeni, citate,
referiri la autori etc.) prin construirea unor liste (tabele care s permit rapid regsirea lor). În plus, putei s
adugai la obiectele inserate texte explicative numite legende i s creai referine încruciate pentru a face
trimiteri la diferite entiti din document.
Putei construi urmtoarele tipuri de liste:

tabele de index (list de termeni);
tabele de cuprins (lista titlurilor de capitole i subcapitole);
tabele cu obiecte din document (liste de figuri, ecuaii, tabele);
tabele de autoriti sau citaii (list de referiri).
Oricare ar fi tipul de list pentru crearea ei trebuie parcuri doi pai:
1. Se definesc intrrile în list. Acestea sunt entitile care vor fi localizate rapid prin intermediul listei
(termeni, capitole, subcapitole, autori etc.). Definirea lor se face prin selectarea în document a
entitii i marcarea ei ca intrare în list.
2. Se alegei tipul i formatul listei i se genereaz lista. Generarea listelor se face prin intermediul
casetei de dialog Index i Tabele care se deschide atunci când alegei opiunea Referin-Index
i Tabele din meniul Inserare.
Caseta de dialog conine patru seciuni - câte una pentru fiecare tip de tabel:
seciunea Index - pentru tabela de index;
seciunea Cuprins - pentru tabela de cuprins;
seciunea Tabel de figuri - pentru tabela cu obiecte;
seciunea Table de referine citate - pentru tabela de autoriti.
Atunci când definii o intrare în tabel. o legend pentru un obiect sau când inserai o tabel sau o
referin încruciat iar în document se afieaz rezultatul câmpului, Word folosete urmtoarele coduri de
câmpuri:
XE: definete textul i numrul paginii pentru o intrare de index (se creeaz atunci când inserai
tabela de index);
Index: identific toate intrrile de index i construiete tabela de index (se creeaz atunci când
inserai tabela de index);
TC: definete textul i numrul paginii pentru o intrare în tabela de cuprins sau în tabela de
obiecte (se creeaz atunci când definii manual o intrare în tabela de cuprins sau de obiecte);
TOC: identific toate intrrile pentru tabela de cuprins sau de obiecte specificate prin câmpuri TC
i construiete tabela (se creeaz atunci când inserai tabela de cuprins sau de obiecte);
TA: definete textul i numrul paginii pentru o intrare în tabela de autoriti (se creeaz atunci
când definii intrare pentru tabela de autoriti);
TOA: identific toate intrrile pentru tabela de autoriti specificate prin câmpuri TC i
construiete tabela (se creeaz atunci când inserai tabela de autoriti);
REF: creeaz o referin încruciat.
Lucrul cu tabelele de index

O tabel de index este o list ordonat alfabetic cu termeni definii sau folosii în document. Fiecrui
termen din list i se asociaz numrul paginilor din document în care se fac referiri la el. Aceast list este
adugat, de regul, la sfâritul unei publicaii.
Definirea intrrilor în tabele de index

Intrrile în tabela de index sunt termenii definii sau folosii în document. Exist dou tipuri de intrri:
intrri principale i intrri secundare. Intrarea principal este un termen ce se refer la o noiune mai general,
folosit în document iar intrarea secundar se asociaz unei intrri principale i corespunde unui termen legat
de noiunea general (subtermen). Unei intrri principale i se pot asocia mai multe intrri secundare. La rândul
ei, intrrii secundare i se pot asocia alte intrri secundare, realizându-se astfel o structur arborescent de
intrri. De exemplu, în aceast seciune a leciei se definete noiunea de tabel. Acest termen este intrarea
principal, dar exist patru tipuri de tabele. Fiecare tip de tabel va fi astfel o intrare secundar. Pentru fiecare
tip de tabel se precizeaz modul în care se definesc intrrile în tabel i modul în care se genereaz tabela.
Aceste intrri sunt intrri secundare ale fiecrei intrri secundare ce corespunde unui tip de tabel.
Informaiile referitoare la termenul definit ca intrare de index pot s fie localizate într-o singur pagin
sau într-un grup de pagini. În ultimul caz, va trebui ca, înainte de a defini intrarea de index s construii un
semn de carte pentru acele pagini. Putei, de asemenea, s creai o referin încruciat pentru o intrare de
index.
Pentru a defini intrrile în tabela de index trebuie s alegei intrrile în tabela de index i s stabilii
pagina sau grupul de pagini care conin informaii despre termenul definit ca intrare în tabela de index.
Vei proceda astfel:
Alegei intrarea de index fie selectând textul care vrei s fie o intrare de index, fie poziionând
punctul de inserare în locul în care vrei s inserai o intrare de index.
Apsai tastele ALT+SHIFT+X.
Se deschide caseta de dialog Marcare Intrare Index prin intermediul creia definii intrarea de
index.
Dac ai selectat deja un text el va fi scris în zona de editare Intrare principal. Aceasta este
dedicat intrrii principale. Dac nu ai selectat un text scriei-l în aceast zon.
Zona de editare Subintrare este pentru intrarea secundar. Dac vrei s creai pentru intrarea
principal o intrare secundar, scriei în zona de editare Subintrare textul ei. Dac vrei s creai
o intrare secundar a intrrii secundare scriei în zona de editare Subintrare prima intrare
secundar, urmat de dou puncte (:) dup care scriie a doua intrare secundar. De exemplu:
de index: definire intrare.
Putei s formatai textul scris în cele dou zone folosind combinaiile de taste pentru aplicarea
diverselor stiluri de scriere (de exemplu CTRL+B pentru îngroat).
În zona Opiuni activai butonul radio corespunztor pentru localizarea termenilor:
- Dac vrei ca localizarea termenilor s se fac printr-o referin încruciat activai butonul
Referin încruciat. În zona de editare aferent este scris textul Vedei. Putei s tergei
acest text i s scriei Vezi, A se vedea sau Caut la, A se cuta la etc. Adugai textul pe
care vrei s-l folosii ca referin încruciat.
- Dac vrei ca localizarea intrrii de index s se fac dup numrul paginii curente activai
butonul radio Pagina curent.
- Dac vrei ca localizarea s se fac dup un grup de pagini, activai butonul radio ir de
pagini – Marcaj în document. Din lista ascuns alegei numele marcajului „semn de carte”
folosit pentru identificarea paginilor. Dac nu ai creat anterior aceste „semn de carte” scriei
numele lui în zona aferent butonului radio. În acest caz, dup ce vei aciona declanatorul
Marcare vei reveni în document pentru a marca textul: selectai textul i alegei opiunea
Marcaj în document din meniul Inserare. În zona de editare Nume marcaj în document
scriei acelai nume ca i în caseta de dialog Marcare intrare index i acionai declanatorul
Adugare.
Dac vrei s formatai numrul de pagin care se asociaz intrrii de index, activai
comutatoarele corespunztoare din zona Format numr de pagin: Aldin sau Cursiv.
Dac vrei s marcai textul selectat ca intrare de index, acionai declanatorul Marcare. Dac
vrei s marcai ca intrri toate apariiile termenului selectat pentru intrarea de index, acionai
declanatorul Marcare peste tot. În acest caz, în tabela de index, în dreptul termenului marcat va
aprea o list de pagini din document care corespund tuturor apariiilor termenului în document.
Word va ine cont de diferena dintre literele mari i mici atunci când identific aceste potriviri de
termeni.
Dup acionarea declanatorului Marcare sau Marcare peste tot, caseta de dialog Marcare
intrare index rmâne deschis i putei s definii i alte intrri de index comutând între caseta
de dialog i document, cu un simplu clic executat în zona dorit. Vei defini i alte intrri de index
reluând pentru fiecare dintre ele operaiile descrise în punctele anterioare.
Închidei caseta de dialog Marcare intrare index i terminai operaia de definire a intrrilor
acionând declanatorul Close (Închidere).
Generarea tabelei de index

Dup ce ai marcat în document toi termenii care vrei s apar în lista de index, generai tabela de
index executând urmtoarele operaii:
- Poziionai cursorul de inserare în locul în care vrei s apar lista de index.
- Deschidei caseta de dialog Index i Tabele la seciunea Index.
- Din grupul de butoane radio Tip activai-l pe cel corespunztor tipului de aliniere dorit pentru
subtermenii asociai unui termen.
- Din lista Formate alegei stilul de formatare al listei. Dac vrei s personalizezi stilul, alegei din
lista Formate formatul ablon i acionai declanatorul Modificare. Se deschide caseta de
dialog Stil prin intermediul creia executai modificrile.
- Dac vrei ca numerele de pagin asociate termenilor s fie aliniate la dreapta alegei Aliniere la
dreapta a numerelor de pagin.
- În zona de editare Coloane introducei sau alegei numrul de coloane în care vrei s fie scris
lista.
- În zona Examinare înaintea imprimrii putei vedea cum va arta tabela de index în urma
alegerilor fcute.
- Închidei caseta de dialog prin OK.
Lucrul cu tablele de materii (cuprins)

Tabela de cuprins este lista entitilor din care este alctuit documentul: capitole, subcapitole,
paragrafe, subparagrafe i seciuni. Lista se construiete în ordinea în care apar entitile în document.
Fiecrei entiti i se asociaz numrul paginii la care începe.
Definirea intrrilor în tabela de cuprins

Un document foarte mare este structurat de autorul su pe mai multe niveluri:
documentul este împrit în mai multe pri;
fiecare parte este divizat în mai multe capitole;
fiecare capitol este împrit în mai multe subcapitole;
fiecare subcapitol conine mai multe paragrafe (în acest caz a nu se confunda cu paragraful din
cadrul operaiei de tehnoredactare; el este o parte de document care poate conine mai multe
alineate, tabele, grafice etc.);
fiecare paragraf conine mai multe subparagrafe;
fiecare subparagraf conine mai multe seciuni (la fel, a nu se confunda seciunea cu cea de la
tehnoredactare; aici reprezint o parte logic a documentului).
Intrrile în tabela de cuprins sunt titlurile de pri, de capitole, de subcapitole, de paragrafe, de
subparagrafe sau de seciuni. Organizarea pe mai multe niveluri a documentului va avea ca efect organizarea
pe mai multe niveluri a tabelei de cuprins.
De exemplu, cursul Tehnoredactarea computerizat în tiinele socio-umane conine 9 pri mari plus
bibliografie i anexe. Aproape toate prile conin cel puin dou paragrafe mari.
Tabela de cuprins a fost generat automat pe baza stilurilor de titluri aplicate:
CUPRINS
SCRIEREA - FENOMEN, ISTORIE i CONCEPTUALITATE -........................................................ 1

Scrierea .................................................................................................................................... 1
Cifrele ....................................................................................................................................... 8
Tiparul..................................................................................................................................... 10
SCRIEREA în ERA DIGITAL....................................................................................................... 14
BIROTICA....................................................................................................................................... 23
TEHNOREDACTAREA TEXTELOR .............................................................................................. 30
CONSIDERAII TERMINOLOGICE ............................................................................................... 44
Fonturi, stiluri i mrimi de caractere...................................................................................... 45
Tipuri de scriere (FONT)......................................................................................................... 45
Stiluri de scriere (FONT STYLE) ............................................................................................ 52
Dimensiunea fonturilor (SIZE) ................................................................................................ 54
Aliniate i paragrafe................................................................................................................ 56
Stiluri....................................................................................................................................... 60
RAFINAMENTE TIPOGRAFICE..................................................................................................... 61
Contraste grafice .................................................................................................................... 61
Cifre ........................................................................................................................................ 65
Desprirea în silabe............................................................................................................... 75
IMAGINI, TABELE i GRAFICE..................................................................................................... 77
Imagini .................................................................................................................................... 77
Tabele..................................................................................................................................... 84
Grafice .................................................................................................................................... 88
ELABORAREA unei LUCRRI TIINIFICE................................................................................ 92
RECOMANDRI GENERALE de TEHNOREDACTARE............................................................ 100
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................ 110
ANEXE.......................................................................................................................................... 113
List de control ..................................................................................................................... 113
Prezentarea unei dizertaii .................................................................................................... 124
Pentru a defini intrri de cuprins putei folosi una din cele dou metode:
1. Automat (recomandabil). Formateaz fiecare titlu de parte, de capitol, de subcapitol, de paragraf
sau de subparagraf cu un anumit stil, folosind acelai stil pentru titlurile de acelai nivel i în
exclusivitate pentru aceste titluri. De exemplu pentru titlurile de capitole folosii Titlu 1 iar pentru
cele de subcapitole Titlu 2. Titlurile vor fi ierarhizate în funcie de stilul care li s-a aplicat. i, în
general, este bine a fi consecvent, adic dac ai folosit un stil pentru un anumit nivel încercai s-l
folosii numai pentru nivelul respectiv.
2. Manual. Precizeaz fiecare titlu prin intermediul casetei de dialog Marcare intrare în cuprins.
Pentru a marca manual vei proceda astfel:
- poziionai punctul de inserare în poziia în care se gsete titlul sau selectai textul titlului;
- apsai tastele ALT+SHIFT+O. Se deschide caseta de dialog Marcare intrare în cuprins;
- în zona de editare Intrare va fi scris textul selectat (dac nu ai selectat unul atunci tastai-l);
- din lista ascuns Identificator tabel alegei identificatorul C care corespunde tabelei de
cuprins;
- în zona de editare Nivel scriei nivelul la care vrei s apar stilul selectat;
- acionai declanatorul Marcare.
Generarea tabelei de cuprins

Dup ce ai marcat în document titlurile de capitole generai tabela de cuprins executând urmtoarele
operaii:
- Poziionai punctul de inserare în locul în care vrei s apar tabela de cuprins.
- Deschidei caseta de dialog Index i Tabele la seciunea Cuprins.
- Din lista Formate alegei stilul de formatare al listei. Dac vrei s personalizai stilul, alegei
formatul Din ablon i acionai declanatorul Modificare. Se deschide caseta de dialog Stil prin
intermediul creia executai modificrile.
- În zona de editare Afiare niveluri scriei sau alegei numrul de niveluri pe care vrei s fie
structurat cuprinsul.
- Dac vrei ca în dreptul titlurilor de list s fie scrise i numerele de pagini la care încep entitile
din document activai Afiare numere de pagin.
- Dac ai ales alinierea la dreapta pentru numerele de pagini, în zona de editare Precede
tabulatorii scriei sau alegei caracterul de umplere dintre titlu i numrul de pagin.
- În zona Examinare înaintea imprimrii putei s vedei cum va arta tabelul de cuprins în urma
alegerilor fcute.
- Nivelurile din tabela de cuprins sunt stabilite în funcie de stilul cu care au fost scrise titlurile. În
mod prestabilit pe primul nivel vor fi scrise titlurile care au fost formatate cu stilul Titlu 1, pe al
doilea nivel vor fi scrise titlurile care au fost formatate cu stilul Titlu 2 .a.m.d. Dac ai folosit
pentru titluri stiluri proprii, va trebui s precizai stilul care corespunde fiecrui nivel din tabel.
Pentru aceasta executai clic pe butonul Opiuni. Acest buton se activeaz i în cazul definirilor
manuale de intrri. Se va deschide caseta de dialog Opiuni pentru cuprins.
- Dac ai folosit stiluri proprii pentru definirea intrrilor în tabel acionai comutatorul
Stiluri. Lista Stiluri disponibile conine toate stilurile predefinite i toate stilurile definite
în documentul curent. Scriei în dreptul fiecrui stil folosit pentru titlu nivelul la care va fi
scris titlul respectiv în tabela de cuprins.
- Dac în document ai definit stiluri i manual marcai Câmpuri de intrare în tabel.
- Închidei caseta de opiuni cu OK.
- Închidei caseta de dialog Index i Tabele prin OK.
Lucrul cu tabelele cu obiecte din document

Tabela cu obiecte conine asocieri între obiectele inserate în document (ilustraii, figuri, diagrame,
fotografii, tabele, formule matematice) i etichete asociate acestor obiecte. Eticheta se va afia împreun cu
obiectul i va putea fi folosit pentru a se face referiri la obiect în textul documentului.
În cursul Tehnoredactarea computerizat în tiinele socio-umane o tabel cu obiecte este
reprezentat de LISTA FIGURILOR. Iat doar o parte din ea:
Figura nr. 1 Pictogram rupestr................................................................................................. 1
Figura nr. 2 Scriere cuneiform................................................................................................... 2
Figura nr. 3 Exemplu de hieroglif ............................................................................................. 3
Figura nr. 4 Scribii egipteni scriau pe papirus ............................................................................. 3
Definirea intrrilor în tabela cu obiecte

În cazul acestei tabele entitile sunt obiecte din document iar definirea intrrilor se face prin atribuirea
de etichete acestor obiecte. Etichetele pot fi atribuite:
- manual, de ctre utilizator, asociind etichetei un anumit stil sau
- de ctre Word, fie la cererea utilizatorului, fie automat în timpul inserrii obiectului în
document.
Eticheta atribuit de Word este format din dou pri:
- Tipul etichetei: este un text care arat apartenena obiectului la o clas de obiecte (de
exemplu Figura, Tabelul etc.);
- Numrul etichetei: este un numr unic, ce se atribuie unei etichete pentru a se deosebi de
alte etichete de acelai tip. Numerele atribuite formeaz un ir de numere consecutive i se
atribuie obiectelor în ordinea în care sunt inserate în document, indiferent de ordinea în care
au fost definite etichetele. Dac se schimb locul unui obiect în document sau dac se
atribuie unui obiect o etichet, are loc o renumerotare a etichetelor.
Word asociaz o etichet unui obiect din document prin atribuirea unor legende. Legenda conine
eticheta (atribuit automat de Word) i, opional, un text explicativ care va fi adugat de utilizator. De exemplu
în legenda Figura nr. 1 Pictogram rupestr, Figura nr. 1 este eticheta iar Pictogram rupestr este textul
explicativ. Pentru administrarea legendelor procedai astfel:
Poziionai punctul de inserare dedesubtul sau deasupra obiectului pe care vrei s-l etichetai.
Deschidei meniul Inserare i alegei Referin-Legend. Se deschide caseta de dialog
Legend prin intermediul creia putei s executai urmtoarele operaii:
- s atribuii o etichet obiectului selectat;

- s modificai lista de tipuri de etichete adugând noi tipuri sau tergând din tipurile
existente;
- s modificai formatarea numrului etichetei;
- s activai facilitatea de etichetare automat a unui tip de obiecte.
În zona de text Legend este afiat eticheta asociat obiectului de ctre aplicaia Word. Nu
putei s modificai sau s tergei aceast etichet. Ea se va modifica automat atunci când
construii eticheta prin intermediul celorlalte obiecte din caset. Putei îns s adugai un text
explicativ la eticheta afiat.
Din lista ascuns Etichet alegei tipul etichetei. Iniial aceast list conine tipurile prestabilite
Equation, Figure i Table. Putei s adugai la list i alte tipuri de etichete (cum este de
exemplu Figura nr.). Acionai Etichet nou. Se deschide caseta de dialog Etichet nou în
care vei scrie, în zona de editare Etichet, numele etichetei. Închidei caseta cu OK. Putei, de
asemenea, s tergei unele tipuri de etichete din list astfel: selectai din list tipul etichetei i
clic pe tergere etichet. Nu putei s tergei tipurile prestabilite.
Din lista ascuns Poziie alegei poziia în care vrei s fie inserat eticheta: Sub elementul
selectat pentru amplasarea dedesubt de obiectul selectat sau Deasupra elementului selectat
pentru poziionarea deasupra obiectului în cauz.
În funcie de tipul de etichet ales, Word va atribui automat un numr etichetei. Acesta va fi scris
cu cifre arabe. Dac vrei s schimbai formatarea numerelor executai clic pe Numerotare. Se
deschide caseta de dialog Numerotare legend în care putei jongla cu stilurile:
- Din lista ascuns Format alegei tipul caracterelor folosite pentru construirea numerelor
din etichet: cifre arabe, cifre romane, litere.
- Dac vrei ca în numrul etichetei s fie inclus i numrul capitolului, activai comutatorul
Includere numr de capitol. Dac introducei în numrul etichetei i numrul capitolului,
numerotarea etichetelor va porni de la 1 pentru prima etichet din capitol. Din lista
ascuns Capitolul începe cu stilul alegei stilul folosit pentru titlul capitolului, iar din lista
ascuns Utilizare separator alegei caracterul care va separa numrul figurii de numrul
capitolului (de exemplu Figura 3.4 este eticheta celei de a patra figuri din capitolul 3).
Putei, de asemenea, s cerei procesorului de texte Word s fac o etichetare automat a unui
anumit tip de obiecte, în momentul inserrii lor. Dac vrei s activai facilitatea de etichetare
automat executai clic pe Legend auto:
- În lista Adugare legend la inserare activai comutatorul corespunztor tipului de
obiecte care vrei s fie etichetate automat.
- Din lista ascuns Utilizare etichet alegei tipul etichetei care va fi ataat automat
obiectelor. Cu ajutorul butonului Etichet nou putei s adugai la list noi tipuri de
etichete.
- Dac vrei s modificai formatarea numerelor din etichet clic pe Numerotare.
- Din lista ascuns Poziie alegei poziia în care vrei s fie inserat eticheta.
Închidei operaia de etichetare cu OK.
Generarea tabelei de obiecte

Dup ce ai asociat etichete diferitelor tipuri de obiecte din document, putei s redactai tabela de
obiecte astfel:
Poziionai punctul de inserare în locul în care vrei s fie inserat tabela de obiecte.
Deschidei meniul Inserare i alegei Referin-Index i Tabele cu seciunea Tabel de figuri.
Din lista Etichet legend alegei tipul etichetei asociate obiectelor pe care vrei s le includei în
tabel. Dac obiectele au fost etichetate manual, alegei opiunea (nici una).
Din lista Formate alegei pentru tabel unul dintre formatele predefinite. Dac vrei s
personalizai stilul folosit pentru tabel alegei din lista Formate formatul Din ablon i apoi
acionai Modificare. Se va deschide caseta de dialog Stil prin intermediul creia avei libertatea
de a efectua modificrile dorite.
Activai comutatorul Afiare numere de pagin dac vrei ca în tabel s se asocieze etichetei
pagina la care se gsete obiectul în document.
Activai comutatorul Cu etichet i numr dac vrei ca în list s fie incluse etichetele
obiectelor.
Activai comutatorul Aliniere la dreapta a numerelor de pagin dac vrei ca în list s se
asocieze etichetei obiectului pagina la care se gsete acesta.
Din lista Precede tabulatorii alegei caracterul cu care se va umple spaiul dintre etichete i
numrul de pagin.
Dac ai etichetat manual obiectele va trebui s acionai declanatorul Opiuni. Se deschide
caseta de dialog Opiuni pentru tabelul de figuri. Prin intermediul ei stabilii o asociere între
stilul etichetelor introduse manual i tabela de obiecte:
- Dac vrei ca în tabela de obiecte s fie incluse numai obiectele etichetate cu un anumit stil,
activai Stil (devine disponibil lista de stiluri folosite în document).
- Este posibil ca unele obiecte s fie marcate cu etichete care nu corespund stilului ales. Dac
vrei ca marcarea intrrilor pentru obiecte s se fac prin câmpuri, activai Câmpuri de intrare
în tabel. Din lista Identificator tabel alegei F care corespunde tabelei de obiecte.
Referine încruciate
Referinele încruciate sunt texte care apar în document i care fac trimiteri la anumite entiti din
document (capitole, paragrafe, obiecte, termeni) precizându-se, eventual, i numrul paginii la care se gsete
entitatea (de exemplu, textul Vezi figura nr. 4 de la pagina 3 este o referin încruciat).
Avantajul folosirii unei referine încruciate este acela c, atunci când se modific poziia entitii în
document sau numele etichetei, referina se va putea reactualiza automat fr s fie rescris.
Referina încruciat poate s fac legtura cu urmtoarele entiti din document:
un titlu de capitol, de subcapitol, un paragraf sau subparagraf;
un „semn de carte”;
o not de subsol sau de sfârit;
un obiect (ecuaie, tabel, figur).
Referina încruciat este format din dou pri:
o parte fix – textul explicativ - care nu se modific (în exemplu Vezi figura nr. i de la
pagina);
o parte variabil – prin aceasta se identific entitatea la care se face referire i care se va
reactualiza atunci când se modific poziia entitii în document (în exemplu numrul figurii i
numrul paginii la care se regsete figura).
Pentru a crea o referin încruciat procedai astfel:
Poziionai cursorul de inserare în document în poziia în care vrei s apar referina încruciat
i scriei textul explicativ din partea fix a referinei (de exemplu Vezi figura nr.).
Deschidei meniul Inserare-referin i alegei opiunea Referin încruciat. Se deschide
caseta de dialog Referin încruciat prin intermediul creia alegei entitatea cu care se face
legtura.
Din lista ascuns Tip referin alegei tipul entitii cu care se face legtura. Putei s alegei una
din urmtoarele entiti: un titlu de capitol sau de subcapitol, un paragraf sau un subparagraf, o
not de subsol, o not de sfârit, un obiect tip ecuaie, un obiect de tip desen, poz, diagram,
grafic, un obiect de tip tabel etc..
Din lista Inserare referin la alegei informaia pe care vrei ca Word s o insereze în referin.
Aceste informaii sunt dependente de tipul entitii alese pentru referire.
În lista Pentru care element numerotat vor fi afiate toate entitile din document care
corespund tipului selectat.
Acionai declanatorul Inserare. În poziia cursorului va fi inserat referina selectat. Caseta de
dialog Referin încruciat va rmâne deschis i vei putea continua dialogul. Poziionai
cursorul de inserare în document i scriei textul explicativ.
Dup ce ai terminat de definit toate referinele din document, închidei caseta de dialog.


Pentru Selectai
A crea o machet Vizualizare-Bare de instrumente-Machete. Se afieaz bara
de unelte Machete de unde alegei câmpul machet dorit.
A proteja un document Instrumente-Protejare document
A insera un „semn de carte" Insert-Marcaj în document
A insera o hiperlegtur Insert-Hyperlink
A insera un câmp Inserare-Câmp
A crea o tabel de index Inserare-Referin i Index i Tabele-Index
A crea o tabel de cuprins Inserare-Referin i Index i Tabele-Cuprins
A insera o referin încruciat Inserare-Referin-Referin încruciat
1. Ce sunt machetele? De ce sunt ele folositoare? De câte tipuri sunt machetele?
2. Cum putei crea o machet? Dar modifica?
3. Ce sunt câmpurile? De ce este util s folosii câmpuri în document? În câte moduri putei s vedei
un câmp inserat într-un document?
4. Ce este un „semn de carte"? La ce folosete?
5. Ce tabele se pot construi pentru regsirea rapid a diferitelor entiti dintr-un document?
6. Ce este o tabel de index?
7. Ce este o tabel de cuprins?
8. Ce este o legend? Care este deosebirea dintre o legend i o etichet?
9. Ce este o referin încruciat?
10. Ce operaii trebuie s executai pentru a construi o tabel?
11. Sub ce form sunt inserate tabelele în document?
12. Sub ce form sunt marcate intrrile în tabel în document?
Lucru Individual
1. Creai un ablon de document care s conin la început un antet iar la sfârit data la care a fost
tiprit i autorul care l-a redactat. Atât data cât i numele autorului vor fi inserate sub form de
câmp.
2. Scriei un referat despre Impactul noilor tehnologii informaionale i de comunicare în tiinele
sociale. Creai pentru acesta o tabel de index i o tabel de cuprins.
3. Scriei o lucrare despre Formatarea textului la nivel de caracter i paragraf în Word. Inserai în
aceast lucrare casete de dialog folosite pentru formatarea textului (prin capturi ecran cu
combinaia de taste ALT+Print Screen). Creai pentru aceast lucrare o tabel de index, o tabel
de cuprins i o tabel de figuri.
4. Scriei lucrarea Clasici ai sociologiei. Exemplificai cu citate din operele cele mai reprezentative.
Creai pentru aceast lucrare o tabel de autoriti care s conin autorii i operele citate.
5. Pentru fiecare din tabelele construite vizualizai codurile câmpurilor inserate atât pentru intrri cât
i pentru tabele.
VIII. PARTAJAREA i ÎMBINAREA DOCUMENTELOR
Programul Word este adeseori utilizat în mediile de afaceri, cu grupuri de utilizatori care trebuie s
lucreze împreun. Pentru a satisface nevoile utilizatorilor de a crea documente în echip, programul Word are
caracteristici de grup de lucru, care simplific urmrirea i protejarea modificrilor din cadrul documentelor.
De asemenea, Word pune la dispoziie instrumentul necesar pentru a rezolva o problem de birotic
spinoas: administrarea corespondenei. Word este mai mult decât un simplu procesor de text; reprezint un
instrument pentru gestionarea informaiei: utilizatorul poate introduce, sorta i cuta prin liste de date nume,
adrese. Se pot fuziona liste de date cu alte documente Word i se pot tipri scrisori, etichete i plicuri. Pentru a
transmite în mod automat acelai coninut de text unui numr diferit de persoane, trebuie s dispunei de
informaii bine organizate, numite surse de date. Prin intermediul programului Word, utilizatorul are
posibilitatea de a accesa date stocate din fiiere creat cu Word, Excel, Access sau alte aplicaii.
Obiective
În aceast lecie vei înva:
Cum s distribuii un document într-un grup.
Cum s urmrii modificrile într-un document partajat.
Cum s inserai comentarii.
S creai machete de scrisori personalizate.
S creai plicuri i s utilizai etichete potale.
S îmbinai date i documente.
PARTAJAREA DOCUMENTELOR
Urmrirea revizuirilor
Odat ce am finalizat o prim versiune a documentului, putem s îl trimitem ctre alte persoane prin
pota electronic pentru revizuire. Problema este c atunci când vom primi înapoi mai multe versiuni ale
documentului cu modificrile i sugestiile fiecruia ne va fi foarte greu s urmrim toate aceste modificri.
Din fericire Microsoft Word XP are facilitatea de trimitere spre revizuire iar utilizarea ei este foarte
simpl. Pentru a trimite un document spre revizuire prin e-mail alegei din meniul Fiier - Trimitere ctre -
Destinatar coresponden (pentru revizuire). Va fi creat un mesaj de e-mail la care se va ataa automat
documentul în care a fost în prealabil activat urmrirea modificrilor. Nu ne mai rmâne decât s completm
adresele de e-mail ale destinatarilor.
O alt posibilitate este s activm manual urmrirea modificrilor din meniul Instrumente-Urmrire
modificri, din bara de instrumente de revizuire sau executând dublu clic pe indicatorul gri TRK de pe bara de
stare i s salvm fiierul într-o locaie public de unde s poat fi preluat de ceilali colaboratori.
Bara de instrumente Recenzie ofer o locaie convenabil pentru a lucra cu toate modificrile
documentului.
Bara de instrumente pentru recenzie documente

În particular, bara de instrumente permite s localizm urmtoarele (butonul Afiare pentru
revizuire):
Iniial – cum arta documentul înainte de activarea capacitii Urmrire revizuire;
Marcaj de afiare iniial – prezint documentul iniial, cu inserrile notate într-o manier similar
comentariilor, în marginea din dreapta, iar tergerile marcate prin tiere;
Marcaj de afiare final – prezint starea final a documentului, cu textul inserat aprând cu
subliniere, iar textul ters notat pe margine;
Final - rezultatul final.
Comutarea înainte i înapoi (butoanele Anteriorul, respectiv Urmtorul) între diversele vederi
ofer posibilitatea de a v face rapid o idee despre efectul modificrilor.
În bara Recenzie vei descoperi pictograme (butoanele Acceptare modificri, respectiv
Respingere comentariu modificare/tergere) pentru a sri de la o revizuire la alta, acceptând sau refuzând
modificrile individuale pe parcurs.. De asemenea, exist o pictogram pentru efectuarea de comentarii
proprii (butonul Comentariu nou), în cazul în care este necesar s urmrii o modificare, ca i pentru afiarea
unui panou în care sunt enumerate în ordine modificrile. În general, acesta constituie o caracteristic solid i
util.
Sfat. Asigurai-v c toate persoanele care lucreaz la document au configurat programul Word astfel încât s
urmreasc modificrile. În caz contrar, schimbrile lor nu vor fi afiate explicit, i va trebui s trecei prin etapa
suplimentar de comparare a documentului iniial cu versiunile modificate, pentru a vedea ce a fost modificat. Pentru a
obliga fiecare persoan care face modificri în document s configureze programul Word astfel încât s le urmreasc,
selectai secvena Instrumente-Protejare document, asigurai-v c butonul radio Modificri urmrite este activ,
introducei o parol opional i efectuai clic pe OK. Din acest punct mai departe, oricine deschide documentul (cu
excepia dvs.) este obligat s-i permit programului Word s urmreasc modificrile.
Dac nu ai configurat programul Word astfel încât s urmreasc revizuirile, iar cineva a fcut
modificri în document, mai avei la dispoziie o ultim posibilitate: caracteristica Comparare i îmbinare
documente din meniul Instrumente. Urmai instruciunile de deschidere a documentului modificat, afiate de
ctre programul Word. Aceast caracteristic genereaz automat marcaje de revizuire, care marcheaz
poriunile care au fost adugate sau terse din documentul iniial, împreun cu schimbrile de formatare.
Putei folosi rutinele obinuite de acceptare sau respingere a modificrilor din bara Recenzie, descris mai
devreme, pentru a decide ce schimbri dorii s acceptai în documentul iniial.
Adugarea de comentarii în documente

Comentariile conin informaii despre document i sunt utile atunci când un document este exploatat
de mai muli utilizatori (lucrul în grup). Comentariile trebuie considerate ca un accesoriu de efectuare a
modificrilor, ca un mijloc de a explica ceea ce a fost efectuat – sau ar putea fi realizat – într-un document.
Comentariile se pot vedea pe ecran în timp ce lucrai cu documentul. Ele nu sunt tiprite o dat cu documentul
decât dac se cere explicit aceasta.
Pentru a crea un comentariu vei proceda astfel:
Poziionai punctul de inserare în entitatea la care vrei s adgai un comentariu.
Deschidei meniul Inserare i alegei Comentariu.
Partajarea i îmbinarea documentelor - 175
În partea inferioar a ferestrei document active se deschide o zon de lucru pentru comentarii. În
aceast zon putei s scriei sau s vedei coninutul comentariilor.
Comentariul este un marcaj format din textul „Comentariu:” i textul propriu-zis. Dac vrei s editai
un comentariu pur i simplu executai clic i operai modificrile sau dac dorii s tergei un comentariu
executai clic dreapta pe entitatea corespunztoare i alegei din meniu comanda tergere comentariu.
Dac vrei s v deplasai rapid la un comentariu folosii comanda Salt la. În caseta de dialog Salt la
alegei din lista De srit la opiunea Comentariu iar în zona de editare Introducei … scriei numele celui
care a fcut comentariul.
De asemenea, putei parcurge ciclic toate comentariile dintr-un document folosind butonul Urmtorul
din bara Recenzie.
Dup o vreme vei primi prin e-mail o serie de versiuni ale documentului care conin modificrile
celorlalte persoane. În momentul în care deschidei documentul din ataament vei fi întrebat dac vrei s
îmbinai modificrile în documentul iniial. Acest lucru v va permite s urmrii pe un singur document toate
modificrile propuse i le vei putea accepta sau refuza în mod selectiv.
Dup ce ai recepionat toate sugestiile i le-ai îmbinat înapoi în documentul iniial vei face revizuirea
final. În document vor fi afiate toate modificrile propuse, împreun cu numele i data modificrii. Folosind
butoanele de pe bara de instrumente Recenzie putei afia toate modificrile sau numai o parte, putei aproba
sau refuza în mod selectiv fiecare modificare, putei vizualiza forma iniial sau final a documentului i putei
naviga printre modificrile propuse.
Salvarea versiunilor documentului

Pstrarea copiilor de siguran i versiunilor precedente ale documentelor importante trebuie s
constituie o parte obinuit a rutinei zilnice de folosire a pachetului Office. În afar de ciclul normal de salvare
de siguran, programul Word XP permite pstrarea mai multor versiuni în cadrul unui singur fiier.
Dac partajai documentele i este necesar s inei evidena modificrilor efectuate i a persoanelor
care le-au realizat, trebuie s avei în vedere salvarea versiunilor documentelor, din când în când. Programul
Word face ca salvarea versiunilor s decurg automat, dac selectai secvena Fiier-Salvare ca i apoi
alegei Instrumente-Salvare versiune. Caseta de dialog Versiuni în Word XP (care este accesibil i prin
selectarea secvenei Fiier-Versiuni) permite efectuarea unor comentarii despre fiecare versiune.
Atunci când salvai versiunile, trebuie s avei în vedere trei avertizri:

Toate versiunile sunt stocate într-un singur fiier. Cu toate c sunt salvate numai „diferenele”
dintre versiuni, dimensiunea fiierului crete i dac nu avei suficient spaiu pe disc s-ar putea
s avei o problem.
Caseta de dialog Versiuni în Word XP permite tergerea versiunilor pe msur ce acestea se
învechesc. Folosii aceast opiune.
Niciodat nu expediai fiiere care au versiuni unor persoane de care nu suntei sigur: unele se
pot simi ofensate altele pot profita de cunoaterea ciornelor intermediare.
ÎMBINAREA DATELOR I A DOCUMENTELOR

O alt facilitate interesant a lui Microsoft Word XP este îmbinarea de documente. Cu ajutorul
acesteia putei crea rapid scrisori i e-mail-uri personalizate sau etichete pentru plicuri folosind informaiile de
contact despre persoane dintr-o baz de date sau din lista de Contacte din Outlook. Utilizrile nu se limiteaz
aici, putei personaliza documentele cu orice informaii sunt disponibile în baza de date respectiv, de exemplu
numere de serie sau zile de natere.
Facilitatea era disponibil i la versiunile anterioare, dar era dificil de folosit. În Microsoft Word XP
îmbinarea de documente se face foarte uor cu ajutorul unui asistent în doar ase pai. Alegei din meniul
Instrumente opiunea Scrisori i Coresponden - Expertul îmbinare coresponden care va fi afiat în
Panoul de activiti i v va ghida pas cu pas. Mai multe informaii ulterior în seciunea „Îmbinarea datelor
pentru crearea de rapoarte i scrisori personalizate”.
Crearea i editarea de scrisori

Teoretic, crearea i editarea de scrisori cu Expertul scrisoare reprezint un proces simplu de scriere
a adresei, concepere i formatare a unei scrisori personale sau de afaceri, rezultatele fiind perfecte. Practic
îns, utilitarul Expert scrisoare prezint zeci de aspecte frustrante.
Utilizarea programului utilitar Expert scrisoare

Cea mai puin eficient modalitate de a utiliza programul utilitar Expert scrisoare este de a porni cu
un document gol i a selecta secvena Instrumente-Scrisori i corespondene-Expert scrisoare.
Rezultatele, prezentate în figura de mai jos, vor fi cu siguran nesatisfctoare, chiar dac alegei un ablon
superb din caseta Alegere form pagin.
În utilizarea programului utilitar Expert scrisoare creai mai întâi un nou document – unul care este
conceput special s funcioneze cu programul utilitar. Apoi rulai Expert scrisoare.
Word este livrat împreun cu trei abloane care realizeaz documente pentru a fi utilizate împreun cu
programul utilitar Expert scrisoare. Pentru a vedea ce realizeaz acestea, selectai secvena Fiier-Nou-
abloane generale, executai clic pe caseta Scrisori&Faxuri i alegei Contemporary Letter, Elegant Letter
sau Professional Letter. Executai clic pe OK pentru a crea noul document i apoi din nou clic oriunde în cadrul
documentului i selectai secvena Instrumente-Scrisori i corespondene-Expert scrisoare.
Aa cum vei putea observa în tabulatorul Informaii despre destinatar din programul utilitar Expert
scrisoare de fapt acesta culege informaii din scrisoarea însi i prezint aceste informaii în caseta de
dialog Expert scrisoare.
Personalizarea abloanelor de scrisori

Cea mai simpl modalitate de a crea un ablon care s genereze documente concepute astfel încât
s funcioneze împreun cu programul utilitar Expert scrisoare este de a porni de la unul din cele trei
abloane de scrisori încorporate în programul Word – Contemporary Letter, Elegant Letter i Professional
Letter – i a salva ablonul modificat sub o nou denumire.
Dac preferai s creai un nou ablon plecând de la zero sau s modificai unul dintre abloanele de
scrisoare ale companiei/instituiei dvs., urmai aceste indicaii pentru a v asigura c documentele create sunt
compatibile cu programul utilitar Expert scrisoare:
Utilizai un câmp {CreareDate} pentru dat. Caseta Linie pentru dat, prezentat anterior în
figura de mai sus, gsete automat câmpul i îi modific formatarea, pe baza exemplului pe care îl
alegei din caseta derulant.
Dac tiprii pe o hârtie de scrisoare cu antet, trasai o caset de text goal în jurul zonei în care
apare sigla sau un alt element grafic. Programul utilitar Expert scrisoare adaug caseta de text i
desfoar textul scrisorii în jurul ei. Aceast tehnic este mult mai simpl decât încercarea de a
stabili configuraia în poriunea Antet scrisoare pretiprit. din tabulatorul Format scrisoare.
În ciuda a ceea ce vedei în cele trei abloane de scrisori încorporate, nu utilizai vreunul dintre
înlocuitorii de tip „efectuai clic aici i scriei scrisoarea” sau „efectuai clic aici i scriei numele
dumneavoastr”. În schimb utilizai stilurile descrise în tabelul care urmeaz:
Stilul din scrisoare Tabulatorul din programul utilitar Caseta din programul utilitar
Inside Address Name Informaii despre destinatar Nume destinatar
Inside Address Informaii despre destinatar Adres destinatar
Salutation Informaii despre destinatar Formul de salutare
Reference Line Alte elemente Linie referin
Mailing Instructions Alte elemente Instruciuni
Attention Line Alte elemente Atenionare
Subject Line Alte elemente Subiect
Cc List Alte elemente Cc:
Signature Informaii despre expeditor Nume expeditor
Return Address Informaii despre expeditor Adres returnare
Closing Informaii despre expeditor Încheiere politicoas
Signature Job Title Informaii despre expeditor Ocupaie
Signature Company Informaii despre expeditor Societate
Reference Initials Informaii despre expeditor Iniialele operatorului
Programul utilitar Expert scrisoare extrage textul din scrisoare i îl afieaz în tabulatoarele sale. El
identific textul necesar pe baza stilurilor de paragrafe din scrisoarea însi. De exemplu, dac introducei
textul Gabriela Grosseck i îl formatai cu stilul Signature i apoi rulai programul utilitar Expert
scrisoare, atunci plasai acest text în caseta Nume expeditor din tabulatorul Informaii despre expeditor.
Invers, dac în caseta Nume expeditor din tabulatorul Informaii despre expeditor scriei numele
Laura Malia i efectuai clic pe OK, atunci programul utilitar Expert scrisoare terge fiecare linie din
scrisoare care este formatat în stilul Signature i o înlocuiete cu o linie care conine textul Laura
Malia. Pe scurt, programul utilitar .Expert scrisoare preia datele din scrisoare pe baza unor stiluri
predefinite i le plaseaz înapoi în scrisoare folosind tot aceste stiluri.
În plus, partea principal a scrisorii trebuie s apar într-un stil numit Body Text. Programul utilitar
Expert scrisoare modific pe loc câmpurile Body Text (Corpul scrisorii), Closing (Formul de încheiere),
Signature (Semntura), Signature Job Title (Ocupaie) i Signature Company (Societate), în funcie de
opiunile selectate în caseta Alegeire stil scrisoare (Monobloc, Semntur indentat, Text i semntur
indentat) din tabulatorul Format scrisoare.
Dac v construii propriul ablon folosind aceste stiluri, vei putea utiliza programul utilitar Expert
scrisoare cu rezultate excelente.
Crearea de plicuri i etichete

Word cuprinde un set cuprinztor de caracteristici care permit adresarea i tiprirea unui singur plic,
utilizarea îmbinrii potale pentru a genera un numr mare de plicuri adresate corespunztor sau formatarea
uneia sau mai multor etichete folosind adresele dintr-o diversitate de surse.
Tiprirea plicurilor
Pentru a tipri un plic selectai secvena Instrumente-Scrisori i corepondene-Plicuri i etichete.
Completai casetele Adres destinatar i Adres de returnare i apoi efectuai clic pe butonul Imprimare.
Punei un plic gol în locul de alimentare manual a imprimantei i vei obine rezultatele ateptate.
Prima dat când tiprii un plic nu uita s executai clic pe butonul Opiuni pentru a configura
dimensiunile, fonturile, sursa de hârtie i alte opiuni de tiprire corespunztoare.
Atunci când facei clic pe butonul Adugare la document din caseta de dialog Plicuri i etichete,
programul Word ataeaz la începutul documentului o seciune special care cuprinde plicul. Atunci când,
ulterior, vei tipri scrisoarea, va fi tiprit i plicul. Aceast posibilitate se poate dovedi util dac nu suntei
gata de a tipri scrisoarea, dar dorii s pregtii dinainte plicul. De asemenea, poate fi util în crearea unui
ablon cu un plic ataat documentului. În sfârit, putei utiliza aceast tehnic pentru a plasa pe plic o
emblem, o caset de text sau un alt element grafic, înainte de a tipri.
Tiprirea etichetelor
Atunci când selectai secvena Instrumente-Scrisori i corespondene-Plicuri i etichete i apoi
clic pe tabulatorul Etichete, programul Word afieaz caseta de dialog prezentat mai jos, care permite
crearea unei etichete sau unei foi întregi de etichete.
Executai clic pe Opiuni pentru a-i comunica programului Word ce fel de poziionare a etichetei (pe
rând i pe coloan) utilizai. De exemplu, caseta de dialog cuprinde configurri pentru practic toate etichetele
Avery (Uzual).
Personalizarea etichetelor
Principala limitare a pachetului de trucuri privind realizarea etichetelor din programul Word const în
incapacitatea acestuia de a permite personalizarea a ceea ce va fi tiprit în etichete.
Dac avei o etichet de dimensiuni neobinuite, Word faciliteaz adugarea cesteia în lista de
etichete disponibile, cu instrumente cuprinztoare care s v ajute la realizarea corespunztoare a machetei.
În tabulatorul Etichete din caseta de dialog Plicuri i etichete selectai Opiuni. Apoi, în caseta de dialog
Opiuni etichet alegei Etichet nou. Aici avei la dispoziie o diversitate de opiuni.
Observaie. Timbrele electronice se afl înc la început, iar companiile apar i dispar. Cea mai simpl modalitate de a
obine informaii despre firmele de timbre electronice care lucreaz cu programul Word este de a efectua clic pe opiunea Timbrat
electronic din pasul 4 al programului utilitar Expert îmbinare coresponden. Vei fi condus la pagina Microsoft Office Update,
care cuprinde detalii complete. Cutai un titlu Print Postage Online sau ceva asemntor, în general, subiectul este plasat într-un
domeniu „eServices”.
Îmbinarea datelor pentru crearea de rapoarte i scrisori personalizate

La baz, o operaie de îmbinare potal este format din dou pri – o surs de date i un document
– iar „îmbinarea” nu face decât s le pun pe amândou laolalt.
Sursa de date poate fi o list sau un tabel introduse în Word dar i o foaie de calcul tabelar creat în
Excel sau o baz de date creat în FoxPro sau Access. Sursa de date este format din înregistrri. O
înregistrare reprezint un set singular de câmpuri. Un câmp fiind un tip de informaie, cum ar fi nume,
prenume, ora etc. De exemplu numele i prenumele unui student, specializarea, anul, adresa, numrul de
telefon, reprezint o singur înregistrare. Fiecare student are propria lui înregistrare într-o baz de date.
Documentul poate lua aproape orice form imaginabil: cel mai probabil fiind o scrisoare-formular, la
care putei îns aduga i câmpuri din baza de date pe plic, într-un catalog, un mesaj e-mail sau fax, o carte
de telefoane, o pagin Web, un raport financiar, un jurnal al stocurilor sau un jurnal de timp. „Documentul”
poate fi i un simplu fiier text, care s permit utilizarea unei îmbinri potale pentru crearea unei noi baze de
date dintr-una veche.
Caracteristicile de îmbinare potal din programul Word sunt utile într-o diversitate de situaii. Atunci
când lucrai cu scrisori-formular care vor fi plasate într-o list potal, programul Word permite:
Sortarea i filtrarea datelor primite, tergerea înregistrrilor conform criteriilor stabilite la nivel de
câmp (de exemplu ai putea specifica opiunea „se vor include numai studenii din Timioara”).
Tiprirea de plicuri i etichete potale, cu cod de bar potal. Putei chiar intercala scrisorile-
formular cu plicurile – tiprii un plic, apoi scrisoare sa, apoi urmtorul plic i scrisoarea sa .a.m.d.
Impunerea ca procesul de îmbinare s se opreasc la fiecare înregistrare, pentru a v permite s
scriei informaii personalizate. Folosii aceast tehnic atunci când realizai, de exemplu, o
scrisoare informativ pentru vacan i dorii s adaugi un coninut unic pentru fiecare destinatar.
Atunci când trecei dincolo de scrisorile-formular de baz, capacitile de îmbinare potal din
programul Word permit:
expedierea de mesaje e-mail sau fax-uri similare, dar personalizate, unui numr mare de
persoane;
crearea unui catalog de produse, a unei liste de componente sau a unei liste de preuri dintr-o list
(sau baz de date) de produse individuale;
crearea unei liste pariale de membri ai unei organizaii sau a unei cri de telefoane dintr-o list
(sau baz de date) de membri.
Programul Word conine un suport extins pentru rularea de îmbinri potale, încorporat în programul
utilitar Expertul îmbinare coresponden (care arat la fel ca un panou de activiti). Pentru a ajunge la el
selectai opiunea Scrisori i corespondene-Expertul îmbinare coresponden din meniul Instrumente. În
panoul de activiti se deschide caseta de dialog Îmbinare coresponden. Programul utilitar va trata
aproape orice problem de îmbinare pe care este probabil s o întâlnii.
Cu toate c programul utilitar are discrepanele sale, dup ce ai învat s-l utilizai, el este coerent.
Fiecare dintre tipurile principale de îmbinare potal – scrisori, mesaje de e-mail, plicuri, etichete i directoare
de adrese – este puin diferit, astfel încât vor fi tratate separat.
Utilizarea îmbinrii potale pentru personalizarea scrisorilor-formular

Cea mai obinuit situaie de îmbinare potal implic o scrisoare-formular (pe care o avei deja sau
cel puin avei idee despre ceea ce dorii s conin), o surs de date (cel mai probabil într-o list Contacts din
programul Outlook, dar posibil, i sub forma unei baze de date Acces, liste Excel, un tabel în Word sau chiar
un document cu text delimitat de tabulatoare) i o imprimant.
Procedura general decurge astfel (mai târziu vor fi prezentate detalii suplimentare i sugestii pentru
fiecare din aceti pai):
1. Afiai programul utilitar Expert îmbinare coresponden prin selectarea secvenei Instrumente-
Scrisori i corespondene. Din lista Selectare tip document alegei opiuni Scrisori. Trecei la
pasul urmtor – Documentul de pornire.
2. Apoi alegei un document sau creai unul nou, pentru a fi utilizat ca „document de îmbinare” –
structura textului tipizat care va conduce îmbinarea. Poate fi documentul curent (cel mai adesea),
un ablon sau un alt document existent. Trecei la pasul urmtor – Selectare destinatari.
3. Este momentul s ataai o surs de date – lista sau baza de date care va fi îmbinat – la
scrisoarea formular. Sursa de date poate fi deja creat (o list existent Word, Excel sau Access,
de exemplu) sau o putei tasta. Trecei la pasul urmtor – Scrierea scrisorii.
4. Utilizai panoul de activiti – adic programul utilitar Expert îmbinare coresponden pentru a
plasa câmpurile de îmbinare în scrisoarea formular. Acestea vor aprea cam aa: <<Nume>> sau
<<Prenume>>. Apoi trecei la pasul urmtor – Examinai scrisoarea pentru a previzualiza modul
în care vor aprea primele scrisori îmbinate.
5. Dac dorii s excludei anumite înregistrri din îmbinare sau s le sortai astfel încât s fie tiprite
într-o anumit ordine utilizai opiunea Editare list destinatari pentru a le configura.
6. În panoul de activiti Îmbinare coresponden efectuai clic pe Se termin îmbinarea i apoi

alegei Editare scrisori individuale astfel încât programul Word s îmbine înregistrrile (numai
cea curent, de exemplu) într-un nou fiier i s salveze noul document îmbinat. Înainte de a tipri
fiierul, parcurgei-l i verificai-l dac nu conine vreo surpriz. Atunci când suntei satisfcut c
totul este corect, începei tiprirea – opiunea Imprimare.
Documentul îmbinat este format din mai multe seciuni – câte una pentru fiecare înregistrare. Aceasta
poate produce probleme neateptate dac încercai s utilizai o tehnic avansat pentru a tipri doar anumite
pagini.
Crearea unor documente personalizate folosind Expertul îmbinare coresponden
Crearea scrisorii-formular
Documentul pe care îl vei crea se numete documentul principal. Acesta va conine text,
punctuaie, spaii, grafic i alte informaii care vrei s rmân aceleai. Documentul principal poate fi un
document existent, un document nou sau un document creat cu alt aplicaie sau versiune de Word.
Putei modifica formatarea, insera imagini, crea anteturi i subsoluri, aduga tabele i câmpuri i lucra
cu obiecte desenate.
Atunci când suntei satisfcut de coninutul scrisorii-formular selectai opiunea Urmtorul: Selectai
destinatari din partea de jos a panoului de activiti i începei adugarea datelor de îmbinare.
Specificarea sursei de date

Dup ce ai completat poriunea static a scrisorii-formular, este necesar s-i artai programului Word
de unde s ia datele care vor fi îmbinate. Expertul îmbinare coresponden v pune la dispoziie trei opiuni:
utilizarea unei liste existente, selectarea dintr-o agend Outlook i tastarea unei noi surse de date.
Deschiderea unei surse de date existente

1. În panoul de activiti alegei Utilizarea unei liste existente.
2. Alegei Rsfoire. Se deschide caseta de dialog Selectare surs de date.
3. În cutia Nume fiier selectai sursa de date pe care vrei s o folosii i apoi alegei butonul
Deschidere.
4. Efectuai modificrile dorite (de exemplu sortare dup un criteriu specific) i în final executai clic
pe OK.
Utilizarea contactelor din Outlook

Dac folosii aceast opiune programul Word va importa datele direct din programul Outlook i vi se
va solicita s alegei din lista de contacte persoanele pe care vrei s le includei în aceast operaie.
Crearea unei noi surse de date

Word organizeaz informaiile într-un tabel, având o coloan pentru fiecare categorie de informaie
sau câmp de date din sursa de date. Primul rând de celule din tabel, numit rând de antet, afieaz numele de
câmpuri care identific câmpurile de date. Fiecare rând ulterior conine toate informaiile despre un destinatar
i constituie o înregistrare de date. Când se combin cu documentul principal, fiecare înregistrare de date va
produce o unic machet de scrisoare.
Pentru a crea o nou surs de date:
1. În panoul de activiti Îmbinare coresponden alegei butonul Tastarea unei noi liste.
2. Alegei Creare. Se deschide caseta de dialog List de adrese nou în care putei s începei s
introducei date.
3. În zona Introducere informaii adres Word afieaz numele câmpurilor pentru categoriile de
date folosite adesea într-o surs de date. Pentru a vedea toate numele de câmpuri defileaz în jos
prin list. Executai una sau mai multe din operaiile urmtoare în caseta de dialog obinut prin
executarea unui clic pe butonul Particularizare.
Pentru a
terge o categorie din sursa de date Selectai numele câmpului i apoi alegei butonul tergere.
Aduga o categorie la sursa de date Alegei butonul Adugare. Un nume de câmp poate conine pân la
40 de caractere. Fiecare nume trebuie s înceap cu o liter, iar
caracterele ulterioare trebuie s fie litere, numere sau caractere de
subliniere (_). Spaiile nu sunt permise.
Modifica ordinea numelor câmpurilor Selectai un nume de câmp i apoi executai clic pe Mutare în sus
sau Mutare în jos din dreapta listei pân când numele câmpului este
în poziia pe care o vrei.
4. Când ai terminat de creat numele câmpurilor alegei OK. Word afieaz cutia de dialog de
salvare astfel încât putei salva noua surs de date.
5. În cutia Nume fiier tastai un nume pentru noul document i apoi alegei butonul Salvare.
Pentru a aduga informaiile într-o surs de date în List de adrese nou tastai informaiile pentru
fiecare câmp de date i alegei butonul Intrare nou pentru a începe o nou înregistrare.
Pentru a afia o anumit înregistrare de date executai clic pe butoanele Vizualizare numr intrri
(Anteriorul, Urmtorul, Ultima …) sau tastai numrul înregistrrii.
De pe bara de unelte Îmbinare coresponden executai clic pe butonul Destinatari îmbinare
coresponden pentru a vedea tabelul cu informaiile introduse.
Plasarea câmpurilor de date în cadrul documentelor

Acum când programul Word tie ce date vei utiliza, v poate ajuta la plasarea datelor de îmbinare în
documentul principal. Câmpurile de date reprezint legtura dintre scrisoarea formular i sursa de date. De
exemplu, dac avei un câmp al sursei de date numit Prenume, programul Word va înlocui fiecare apariie a
câmpului <<Prenume>> din scrisoarea formular cu datele Prenume din înregistrarea curent din sursa de date.
Cea mai uoar modalitate de a insera câmpuri de date în scrisoarea-formular este prin intermediul
pasului 4 din programul utilitar Expert îmbinare coresponden. Plasai punctul de inserare acolo unde dorii
s apar un câmp de date, efectuai clic pe Inserare câmp Word i alegei câmpul dorit.
Este necesar s furnizai punctuaia, dac aceasta nu este cuprins în sursa de date. Începutul unei
scrisori tipice ar putea arta astfel:
Previzualizarea rezultatelor îmbinrii potale

Are loc în pasul 5 - Examinai scrisorile. Executai clic pe butoanele Înregistrarea
urmtoare/anterioar pentru a vedea câteva intrri din lista de destinatari. Pasul 6

(i ultimul) Se termin îmbinarea încheie crearea corespondenei personalizate. Expertul Îmbinare
coresponden permite în aceast etap personalizarea scrisorilor. Executai un simplu clic pe Editare
scrisori individuale. Dac totul este conform dorinelor alegei Imprimare.
Se deschide caseta de imprimare prin care utilizatorul particularizeaz operaia de tiprire a noului
document.
Utilizarea barei de instrumente Îmbinare coresponden

Când deschidei un document principal, Word afieaz bara de instrumente Îmbinare
coresponden.
Putei folosi butoanele de pe bara de instrumente pentru a controla modul în care este afiat
documentul principal i modul în care este combinat cu sursa de date:
Inserare câmpuri îmbinare. Conine o list cu toate numele câmpurilor din sursa de date
(câmpuri pe care le putei insera din documentul principal).
Insert câmp Word. Permite s definii tot felul de enunuri de genul „Dac … Atunci … Altfel.
Vizualizare date îmbinate. Arat modul în care vor arta informaiile din sursa de date, combinate
cu cele din documentul principal, înregistrare cu înregistrare (folosind i sgei indicatoare aflate în
dreapta acestuia).
Prima înregistrare, Înregistrarea anterioar, Înregistrarea urmtoare i Ultima înregistrare
permit examinarea secvenial - prima, anterioara, urmtoarea i respectiv ultima înregistrare din
sursa de date sau putei gsi i examina doar anumite înregistrri.
Word numeroteaz automat înregistrrile de date care pot fi alese pentru combinare cu
documentul principal.
Verificare existen erori. Verific erorile ce pot aprea în câmpurile de combinare.
Dac un nume de câmp de îmbinare din documentul principal nu corespunde unuia

din numele câmpurilor din sursa de date Word afieaz un mesaj. Putei fie terge câmpul
nepotrivit, fie îl putei înlocui cu câmpul corespunztor din sursa de date.
De asemenea, Word anun i alte tipuri de erori, cum ar fi înregistrri necompletate
de date din sursa de date.
Îmbinare într-un document nou. Salveaz într-un fiier documentul rezultat în urma îmbinrii.
Word plaseaz toate machetele de scrisori rezultate într-un singur document, separând scrisorile
cu sfârituri de seciune. Fiecare seciune începe pe o nou pagin. Putei insera comentarii
suplimentare pentru a personaliza i mai mult fiecare scrisoare. Pentru a imprima scrisorile alegei
Imprimare din meniul Fiier. Pentru a imprima anumite scrisori, tastai numrul seciunii în cutia
Pagini (de exemplu s3 pentru a imprima doar a treia scrisoare).
Îmbinare pentru imprimant. Tiprete copiile personalizate rezultate prin îmbinare.
Îmbinare în corespondena electronic. Trimitei copiile personalizate rezultate prin îmbinare
prin e-mail. Tot ce avei de fcut este s completai casetele din zona Opiuni pentru mesaj
(adresele de e-mail, subiectul i modalitatea de transmitere a fiierului – ataat, în format HTML
sau ca simplu text).
Îmbinare pentru fax. Trimitei copiile personalizate rezultate prin îmbinare prin fax.
Trimiterea de mesaje e-mail i fax în mas cu ajutorul programului Outlook i

al îmbinrii potale
Dac utilizai programul Outlook ca aplicaie de mesagerie electronic, crearea unei serii mari de
mesaje e-mail i faxuri personalizate este aproape tot atât de simpl ca realizarea i îmbinarea unei scrisori
formular. Urmai paii:
1. Pentru mesaje e-mail sau fax numeroase, selectai opiunea Mesaje coresponden electronic
în primul pas din utilitarul Expert îmbinare coresponden. Completai mesajul e-mail sau fax ca
i cum ar fi o scrisoare-formular, folosind instruciunile descrise în paragrafele precedente.
Documentul trece în Vizualizare aspect pagin Web.
2. Ataai o list de destinatari i previzualizai mesajele sau faxurile cu date în direct, aa cum se
arat în pasul 5 din programul utilitar.
3. În pasul final din cadrul programului utilitar Expert îmbinare coresponden alegei îmbinarea
Pot electronic. În caseta de dialog Îmbinare în pota electronic (vezi figura de mai jos)
completai câmpurile cu informaiile potrivite i apoi clic pe OK.
4. Programul Word efectueaz îmbinarea i transfer mesajele e-mail sau faxurile îmbinate în cutia
de ieire din programul Outlook. Data viitoare când vei utiliza programul Outlook pentru a expedia
pota, mesajele e-mail sau faxurile vor fi expediate în mod obinuit.
Crearea de directoare
Singura diferen real dintre modul în care programul Word trateaz scrisorile-formular i cel în care
manevreaz „directoarele” îmbinate const în felul în care sunt utilizate salturile la pagin nou. Într-o
scrisoare-formular, programul Word insereaz un salt la o pagin nou dup ce termin prelucrarea unei
înregistrri din sursa de date. Într-un director, programul Word nu adaug salturi la o pagin nou; ca rezultat,
înregistrrile decurg una dup alta în cadrul documentului final.
În principiu se urmeaz aceiai pai descrii mai sus cu meniunea c atunci când începei un nou
document în primul pas din programul utilitar Expert îmbinare coresponden selectai opiunea Director.
Aceasta îi va indica programului Word c dorii s plasai mai mult decât o înregistrare pe pagin. În pasul 4
adugai câmpurile i apoi putei s modificai documentul în orice mod v pare adecvat: s creai mai multe
coloane, s schimbai dimensiunile paginii i/sau s stabilii sursa de hârtie astfel încât s se tipreasc pe
pagini cu imprimare special. În ultimul pas când îi cerei programului Word s execute îmbinarea se creeaz
un nou document care se numete implicit Director1.
Tehnici avansate de îmbinare potal

Îmbinarea potal funcioneaz prin utilizarea câmpurilor din programul Word concepute special
pentru implementarea unei îmbinri. Pentru a vizualiza aceste câmpuri deschidei un document principal de
îmbinare i apsai concomitent ALT+F9 sau selectai secvena Instrumente-Opiuni clic pe tabulatorul
Vizualizare i bifai caseta Coduri de câmp.

Pentru Selectai
A insera un comentariu Inserare-Comentariu
A combina documente Instrumente-Scrisori i corespondene-Expertul îmbinare
coresponden
A tipri etichete i plicuri Instrumente-Scrisori i corespondene-Plicuri i etichete
Întrebri de control
1. Ce sunt comentariile? Când este util s inserai comentarii într-un document? Cum putei localiza
rapid un comentariu?
2. Scriei împreun cu 2-3 colegi un text care s aib ataate cel puin 3 comentarii din partea
fiecrui membru al echipei de redactare.
Lucru Individual
1. Creai un fiier surs de date (de exemplu un tabel în Word) care s conin informaii despre
prieteni: nume, adres, numr de telefon, data naterii etc. Introducei minim zece înregistrri.
Dac anumite informaii nu sunt cunoscute lsai câmpurile necompletate. Sortai în ordine
alfabetic sursa creat dup numele de familie.
2. Creai o scrisoare de tip invitaie, ce conine coduri de câmp care reprezint date din sursa de
date creat la punctul 1. Previzualizai fuzionarea pentru a verifica corectitudinea datelor
introduse. Realizai fuzionarea într-un document nou. Salvai fiierul surs de date, dac a fost
modificat, i documentul principal.
3. Creai plicuri i etichete potale pentru un grup selectat de persoane din sursa de date creat la
punctul 1. Selectai persoanele din list dup anumite criterii.
4. Distribuii documentul în cadrul unui grup.
FI DE AUTOEVALUARE
La sfâritul acestei lecii suntei capabil() s:
definii noiunile de surs de date, câmpuri, înregistrare, câmp de combinare (fuzionare)

creai o surs de date proprie
salvai sursa de date
introducei date într-o surs de date deja creat
filtrai înregistrrile dup anumite criterii
sortai înregistrrile dup anumite criterii
creai cataloage i liste
creai etichete personalizate folosind surse de date
creai plicuri personalizate folosind sau nu surse de date
X. PARTICULARIZAREA APLICAIEI WORD
Word poate fi particularizat pentru a se adapta unui anumit stil de lucru. Se pot crea particularizri
proprii utilizând macrocomenzi. Nu exist practic limite atunci când este vorba de a face ca Word s lucreze
într-un anumit stil de lucru.
Word pune la dispoziie opiuni care permit s se schimbe aproape oricare dintre caracteristici, dup
dorin. Exist posibilitatea s se aleag dintre opiuni predefinite, s se particularizeze în mod special felul în
care se lucreaz cu Word sau s se utilizeze programe utilitare elaborate de alte firme.
Alegerea opiunilor se face pentru a schimba opiunile implicite care se aplic fiecrui document
asupra cruia se lucreaz. În caseta de dialog Opiuni din meniul Instrumente pot fi afiate sau ascunse
caracterele speciale (cum ar fi tab-urile sau marcajele de sfârit de paragraf), se semnaleaz erorile de
ortografie sau gramatic (sau sunt lsate ascunse), se stabilete folderul implicit pentru salvarea fiierelor i
multe altele.
Particularizarea barelor de instrumente i a meniurilor se face pentru un acces comod la
comenzile utilizate frecvent. Word are multe bare de instrumente diferite, pentru tot felul de funcii. Se pot
stabili care bare de instrumente se afieaz, se pot aduga butoane unei bare de instrumente i se pot
înltura butoanele care nu se utilizeaz prea mult. De asemenea, se pot crea bare de instrumente proprii,
utilizând butoane i meniuri selectate dup dorin.
Automatizarea Word cu macrocomenzi. Aplicaia Word permite construirea de macrouri pentru
memorarea grupurilor de operaii pe care de regul utilizatorul le execut de mai multe ori atunci când
construiete sau tehnoredacteaz un document, cum ar fi de exemplu deschiderea unei casete de dialog,
construirea unui tabel cu un anumit format, stabilirea formatului paginii, formatarea blocurilor de texte
importate din alte aplicaii, modificarea parametrilor de lucru din caseta Opiuni, stabilirea opiunilor de afiare
din fereastra aplicaiei Word etc. Este mult mai simplu de memorat aceste aciuni într-un fiier de macrouri i
atunci când vrei s se execute secvena de operaii vei lansa în execuie fiierul de macrouri printr-o singur
comand. În locul dvs. va munci astfel calculatorul. Secvena de operaii se va executa mai rapid i cu precizie
crescut.
Obiective
În aceast lecie vei înva cum s personalizai aplicaia Word cu ajutorul barelor de instrumente, a
meniurilor, a modului de afiare pe ecran i a asignrii de taste unor comenzi sau butoane.
Personalizarea aplicaiei
A personaliza aplicaia înseamn a adapta interfaa la stilul personal de lucru, stabilind aspectul
ecranului. Aa cum ai învat deja, ecranul Word conine bare cu instrumente, bare de derulare, bar de
stare, rigle i alte elemente. Putei s stabilii ce va fi afiat pe ecran în funcie de documentul pe care îl
prelucrai sau pur i simplu dup modul dvs. de lucru. Aspectul ecranului se controleaz prin: stabilirea
entitilor afiate în fereastra documentului, personalizarea barelor de instrumente, personalizarea sistemului
de meniuri, personalizarea combinaiilor de taste i configurarea mediului de lucru.
1. Stabilirea entitilor afiate în fereastra document

Pentru a stabili ce entiti se vor afia deschidei meniul Instrumente i alegei opiunea Opiuni. Se
deschide caseta de dialog Opiuni. Din aceasta în seciunea Vizualizare vei particulariza modul de afiare pe
ecran.
Cele mai uzuale comutatoare sunt:
a. Zona Afiare - comutatoarele care controleaz afiarea unor obiecte pe ecran (comutatoarele
depind de modul de vizualizare).
Marcaje în document – sunt afiate marcajele pentru zone din document.
Bar de stare – permite afiarea sau ascunderea barei de stare;
Bar defilare pe orizontal – afieaz/ascunde bara de derulare pe orizontal;
Particularizarea aplicaiei Word - 201
Bar defilare pe vertical – afieaz/ascunde bara de derulare pe vertical;

Coduri de câmp – sunt afiate codurile câmpurilor în locul rezultatului câmpurilor.
Umbrire câmp. Din lista ascuns se alege modul în care se evideniaz rezultatul câmpurilor la
afiarea documentului pe ecran (nu i la tiprire): Niciodat (nu sunt evideniate), Întotdeauna
(sunt evideniate toate) i La selectare (când este selectat).
Substitute de imagine – sunt afiate casete goale în locul imaginilor grafice.
b. Zona Marcaje de formatare - activeaz comutatoarele care corespund caracterelor netipribile

care vrei s fie afiate:
Tabulatori – caracterele tabulator introduse la apsarea tastei TAB.
Spaii – spaiile introduse (sunt marcate prin puncte).
Marcaje paragraf – marcajele de sfârit de paragraf.
Text ascuns – textele ascunse (sunt marcate cu linie punctat).
Cratime opionale – liniile pentru desprirea opional în silabe.
Toate – toate caracterele netipribile.
c. Zona Obiecte aspect pagin Web i la imprimare:
Desene – sunt afiate elementele grafice desenate cu programul de desen încorporat în Word,
altfel în locul sunt afiate casete vide.
Ancorele obiectelor – sunt afiate ancorele cu care obiectele inserate în document se leag de
un paragraf.
Limite text – sunt marcate cu linii marginile paginii utile, coloanele de text i obiectele inserate.
Rigl vertical – afieaz/ascunde rigleta vertical.
2. Personalizarea barelor cu instrumente

În funcia de operaia care se execut, putei s afiai pe ecran anumite bare cu instrumente i/sau
anumite butoane pe aceste bare sau s creai propriile bare cu instrumente (bare utilizator). Pentru
personalizarea barelor cu instrumente avei la dispoziie urmtoarele operaii:
s mutai i s redimensionai o bar cu instrumente;
s controlai afiarea barelor;
202 –Microsoft Word XP
s creai o bar utilizator;

s tergei o bar utilizator;
s redenumii o bar utilizator;
s modificai limea listelor ascunse de pe bara cu instrumente;
s adugai sau s înlturai butoane de pe o bar cu instrumente;
s mutai sau s copiai un buton de pe bara cu instrumente;
s modificai dimensiunea spaiului dintre butoane;
s atribuii o comand unui buton de pe bara cu instrumente.
Afiarea barelor cu instrumente este controlat cu opiunea Bare de instrumente a meniului

Vizualizare iar personalizarea unei bare predefinite se face prin opiunea Particularizare. Se deschide caseta
de dialog Particularizare prin intermediul creia putei s adugai sau s înlturai butoane.
Dac vrei s creai o bar utilizator procedai astfel:

În caseta de dialog Particularizare executai clic pe Nou.
Se deschide caseta de dialog Bar de instrumente nou. În zona de editare Nume bar de
instrumente scriei numele barei i clic pe OK.
Pe ecran se afieaz o caset de dialog cu numele barei. Caseta este goal (nu conine
butoane). Adugarea de butoane se face executând clic pe eticheta de selecie Comenzi a
ferestrei de dialog Particularizare.
Se alegei grupul de butoane din partea stâng executând clic în lista Categorii pe
numele meniului (grupului) care conine butoanele dorite. În zona Comenzi vor fi
afiate butoanele din grup (de exemplu grupul Fiier conine butoane pentru
deschiderea unui fiier, salvarea sa, tiprirea, trimiterea sa prin pota electronic
etc.). Dac nu tii ce operaie este asociat unui buton indicai butonul i executai
clic pe declanatorul Descriere. Se vor afia informaii despre butonul selectat.
Pentru a insera un buton pe bara de unelte nou creat indicai butonul i deplasai-l
cu mouse-ul în caseta barei. Repetai operaia pentru fiecare buton care dorii s fie
afiat pe bara nou creat. Închidei caseta de dialog printr-un clic pe butonul de
închidere.
Dac vrei s redenumii o bar utilizator:
Din meniul Instrumente alegei opiunea abloane i componente incluse la cerere. Se
deschide caseta de dialog abloane i componente incluse la cerere în care se acioneaz
declanatorul Organizator.
În caseta de dialog Organizator alegei seciunea Bare de instrumente.
Alegei din lista din partea stâng numele barei utilizator pe care vrei s o redenumii, executând
clic pe numele ei.
Acionai declanatorul Redenumire Se deschide caseta de dialog Redenumire în care în zona
de editare Nume nou scriei noul nume al barei i apoi OK.
Închidei caseta de dialog Organizator printr-un clic pe butonul Închidere.
Dac vrei s tergei o bar de unelte din meniul Vizualizare alegei Bare de instrumente-
Particularizare i apoi executai clic pe bara de unelte dorit. Apsai pe butonul tergere. Va apare un
mesaj de confirmare a tergerii:
În caseta Particularizare, prin tab-ul Opiuni mai putei stabili:

Zona Meniuri i bare de instrumente personalizate: afiarea sub bara de titlu a aplicaiei Word sub
form de ferestre ancorate a barelor de instrumente Standard i Formatare (Afiare bare de
instrumente Standard i Formatare pe dou rânduri) precum i afiarea complet a tuturor
opiunilor de meniu (Întotdeauna se afieaz meniuri complete) sau doar parial, lista complet
aprând dup câteva secunde de staionare a mouse-ului pe sgeata dubl de la baza meniurilor
(Afiare meniuri complete dup o scurt întârziere).
Zona Alta:
Pictograme mari: afiarea de butoane mrite;
Afiare SfaturiEcran pe bare de instrumente: dac vrei ca atunci când indicai un buton s se
afieze pe ecran în dreptul butonului o caset cu numele acestuia. Altfel, informaiile vor fi afiate
numai în bara de stare;
Afiare taste de comenzi rapide în SfaturiEcran: pe lâng denumire se va afia i combinaia
de taste pentru butonul respectiv, acolo unde este cazul;
Animaii meniu: din lista ascuns se poate alege modul de apariie a meniurilor pe ecran.
3. Personalizarea sistemului de meniuri

Putei s adugai noi meniuri i/sau noi opiuni de meniuri pentru operaiile de formatare pe care le
executai cel mai des.
Dac vrei s adugai un meniu la bara de meniuri:

Deschidei din meniul Instrumente caseta de dialog Particularizare la seciunea Comenzi i
alegei din lista Categorii-Meniu nou. Glisai meniul pe bara de meniu în locaia dorit iar apoi
din aceiai list Categorii alegei ce opiuni vor compune meniul propriu.
Pentru a da un alt nume meniului poziionai-v pe el i executai clic pe Modificare selecie i
introducei un alt nume în caseta de schimbare a denumirii.
Dac vrei s adugai o opiune unui meniu pur i simplu vei glisa opiunea dorit în poziia aleas în
meniu.
Dac vrei s tergei meniul nou creat pur i simplu deschidei caseta Particularizare iar de pe bara
cu meniuri glisai în interiorul ei opiunea de meniu dorit.
Dac vrei s modificai anumite caracteristici ale opiunilor meniurilor deschidei caseta
Particularizare, apoi deschidei meniul dorit, poziionai-v pe opiunea respectiv iar în caseta
Particularizare executai clic pe Modificare selecie. Se deschide un meniu prin care avei posibilitate s
refacei sistemul de meniuri (Reiniializare), s tergei opiunea respectiv (tergere), s schimbai numele
opiunii (Nume), s schimbai imaginea butonului asociat opiunii (grupul de comenzi Modificare imagini
buton) etc.
4. Personalizarea combinaiilor de taste

Se face astfel:
Din meniul Vizualizare se alege Bare de instrumente-Particularizare i clic pe Tastatur.
Din lista Categorii alegei categoria care conine comanda pentru care se salveaz combinaia
de taste.
Din lista Comenzi alegei numele comenzii.
Dac este atribuit deja o combinaie de taste ea va apare în Taste curente, dac nu se poate
tasta una în zona Apsai noua tast pentru comenzi rapide. Dac aceast combinaie de
taste a mai fost atribuit unei comenzi, unui macrou sau unei intrri Autotext sub zona de editare
va fi afiat un mesaj de informare despre aceast atribuire. Scriei o alt combinaie pentru c ea
trebuie s fie unic.
Acionai butonul Asociere (printr-un clic pe Eliminare combinaia de taste este înlturat, iar
printr-un clic pe Reiniializare se refac toate combinaiile de taste a interfeei).
Cu Închidere prsii caseta.
5. Configurarea mediului de lucru

Pentru a particulariza mediul de lucru alegei din meniul Instrumente comanda Opiuni i activai
tab-ul dorit. Putei aplica setri personale pentru operaia de editare, tiprire sau salvare, putei stabili opiuni
de securitate prin adugare de parole, putei schimba amplasarea fiierelor Word etc.

Pentru Selectai
A crea o bar de instrumente proprie Vizualizare-Bare de instrumente-Particularizare
A crea un meniu propriu Instrumente-Particularizare-Comenzi-Meniu nou
A stabili o combinaie de taste unei comenzi Vizualizare-Bare de instrumente-Particularizare-Tastatur
sau unui buton
1. Ce înseamn personalizarea unei aplicaii?
2. Prin ce metode putei s personalizai o aplicaie?
3. Ce sunt caracterele netipribile? Cum putei s afiai aceste caractere? La ce v este util
afiarea lor?
4. Ce operaii putei executa pentru a personaliza barele cu instrumente? Dar sistemul de meniuri?
5. Cum atribuii combinaii de taste?
Lucru Individual
1. Ce bare de instrumente sunt afiate pe ecran? Renunai la afiarea barei de stare. Reafiai bara
de stare. Identificai butoanele de pe bara de stare.
2. Renunai la afiarea barelor de derulare. Reafiai barele de derulare. Identificai butoanele pe
care le putei folosi pentru deplasarea în document.
3. Renunai la afiarea riglelor. Reafiai riglele. Identificai marcajele de pe rigla orizontal.
4. Afiai pe ecran bara standard a aplicaiei Word, bara pentru borduri i chenare, bara cu
instrumente pentru desen, bara pentru formatare în aceast ordine, ancorate una sub alta.
5. Pstrai afiate pe ecran numai bara cu unelte Standard i Formatare.
6. Alegei ca unitate de msur inch-ul. Urmrii rigla orizontal. Alegei ca unitate de msur
centimetrul. Ce-ai observat?
7. În meniul Fiier mrii lista cu ultimele documente în care s-a lucrat la 6 documente. Micorai
apoi la 2 documente. Renunai la afiarea acestei liste în meniu. Reafiai numai 4 documente.
Exemplificai de fiecare dat.
8. Adugai în bara de unelte Standard un buton de închidere a documentului.
9. Creai o bar utilizator Vizualizri care s conin butoane pentru urmtoarele operaii:
- controlul afirii riglelor
- controlul afirii barei de stare i al panoramrii.
Afiai pe ecran numai aceast bar. Verificai butoanele. tergei aceast bar din lista cu
bare de instrumente i afiai din nou cele dou bare - Standard i Formatare.
10. Creai un meniu Vizualizri care s conin opiuni pentru butoanele de la punctul 9.
11. Atribuii combinaii de taste opiunilor din acest meniu. tergei meniul creat la punctul 10.

Word XP Limba Romana

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Word XP Limba Romana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I.

S ÎNVM NOIUNILE ELEMENTARE

„Puterea Office XP de a transforma cunotinele va contribui considerabil la

S facem cunotin cu Microsoft Word XP

(a) meniul Programs (b) pictograma de pe desktop

Indiferent de modul de lansare în execuie a aplicaiei ecranul de început arat astfel:

Fereastra principal Microsoft Word XP

Barele de instrumente. Utilizarea butoanelor

Exemple de butoane: a) butoane pe barele de unelte Standard i Formatare;

2 Toate barele active la un moment dat sunt marcate.

Marginea stâng (reper zero pe rigl)

Glisai cutiua pentru a muta marcatorii de

Alegerea tipului de tabulator

Fiier: conine opiuni pentru lucrul cu fiiere

Alegerea comenzilor din meniuri de comenzi rapide

Meniu de comenzi rapide Meniu de comenzi rapide

Utilizarea tastelor pentru comenzi rapide

Anularea i Repetarea comenzilor

Utilizarea casetelor de dialog

Caset de listare Bare de

Caseta de dialog Tabs din meniul Format

Pentru a specifica Introducei Exemplu Conversie

Meniul Ajutor asigur o cale de acces spre facilitile

Pentru a obine informaii urmai paii:

Gsirea unui subiect în sistemul de asisten

Pentru a afia cuprinsul,

Observaie: Putei afia rapid

Caseta Asistentului Office

Reprezentri grafice ale asistentului pachetului de aplicaii integrat Office XP

Vizualizarea unui document în diferite moduri

Suplimentar, putei mri o parte a unui document pentru a

Vizualizarea ecran complet: pentru maximizarea spaiului ecran

Vizualizarea unui document în modul Ecran complet

Micorarea/mrirea poriunilor dintr-un

Pentru a mri sau micora o parte a unui

Lucrul cu mai multe ferestre de document deschise simultan

Lucrul cu un document în dou panouri

Lucrul cu un document în mai multe ferestre

Pentru a deschide un document în mai multe ferestre parcurgei aceste etape:

Ieirea din Word

Caset de confirmare la închiderea ferestrei de aplicaie Word

de la captul din stânga al barei de titlu a ferestrei aplicaiei etc.

Mod de vizualizare Pentru afiarea lui se folosete: Se folosete

6. De ce este util s vizualizai documentul înainte de tiprire?

Lucru individual – exerciii practice

Crearea unui document nou

atunci când Word este lansat în execuie pentru prima oar.

a) Meniul Fiier b) Bara de unelte Standard

Dac apar probleme …

(executai clic pe butonul Afiare/Ascundere ) de pe bara de unelte

Folosirea asistenilor („vrjitorilor”)

3. Asigurai-v c este selectat opiunea

4. Selectai a treia opiune pentru a putea

Dac Fax Wizard a mai fost folosit

6. Având opiunea Professional selectat,

7. În casetele Name (nume),

pentru a afia documentul de mai jos:

Pentru siguran am presupus c vom trimite faxul i la prorectorat i rectorat

Numele i numerele introduse sunt acum ceea ce se numete „câmpuri de compunere”.

faxurile executând clic pe butoanele Înregistrarea urmtoare sau

Înregistrarea anterioar din bara de instrumente Îmbinare coresponden.

(vom discuta toate acestea mai detaliat în lecia despre compunerea

Deschiderea unui document existent

Deschiderea unui document din meniul Fiier

S facem cunotin cu Microsoft Word XP

Pentru a specifica Introducei Exemplu Conversie

Gsirea unui subiect în sistemul de asisten

Observaie: Putei afia rapid

Micorarea/mrirea poriunilor dintr-un

Lucru individual – exerciii practice