1

Prelucrarea textelor cu
Microsoft Word

Cel mai popular procesor de texte de pe piaţa autohtonă de software este Microsoft Word,
componentă a pachetului Microsoft Office. În acest capitol, funcţiunile sale vor fi prezentate
sumar, atât cât este necesar pentru a descrie în linii generale această activitate.

Conţinutul capitolului

Prezentare generală a programului Word  Principii generale de editare a textelor 

Formatarea caracterelor  Formatarea paragrafelor  Tabele  Exerciţii  Temă pentru referat

1
Prezentare generală a programului Word

Procesorul de texte Microsoft Word, componentă a pachetului integrat Microsoft Office, este
cel mai utilizat program din această categorie pe piaţa românească şi unul dintre cele mai
populare pe plan mondial. De la apariţia sa, în 1983, Word a crescut constant în preferinţele
utilizatorilor, în mare măsură şi datorită strategiilor de marketing pe care Microsoft le-a utilizat
în promovarea tuturor produselor sale.

Aşa cum s-a arătat şi în secţiunea dedicată lui Microsoft Office, fereastra lui Word respectă
aspectul unitar al tuturor produselor incluse în pachet1.

Fig. 1.1 - Fereastra aplicaţiei Microsoft Word

În figura 1.1 este ilustrată fereastra aplicaţiei Word. Pe lângă elementele binecunoscute (bară
de meniu, bare cu instrumente etc.), au fost scoase în evidenţă câteva elemente specifice. O
parte dintre ele vor fi comentate mai pe larg în secţiunile următoare.

1
- În acest material este prezentat aspectul grafic al ferestrelor de la versiunile care merg până la Word 2003.
Începând cu versiunea 2007 a pachetului Microsoft Office au intervenit schimbări majore ale organizării ferestrelor.
Utilizatorii vor decide dacă acestea aduc cu sine avantaje notabile.
2
Cursorul
Acest semn, care, de obicei, are forma unei bare verticale, apare pe pagina afişată de oricare
procesor de texte. Se poate spune că el indică, în orice moment, "unde se află peniţa pe hârtie".
Caracterele introduse de la tastatură vor fi inserate în text în locul la care se află cursorul.

Butoanele de afişare
Aceste trei butoane se folosesc pentru a comuta între diferite moduri de afişare a documentului
prelucrat în zona de lucru a ferestrei. Comutarea se poate face şi prin utilizarea comenzilor
corespunzătoare, aflate în meniul View. Cele mai utilizate moduri de afişare sunt Normal şi
Page Layout.

În modul de afişare Normal, pe ecran încape mai mult text, iar derularea acestuia se face mai
rapid; acest mod arată textul în formatul la care a fost adus prin prelucrările efectuate, dar nu
arată anteturile şi notele de subsol.

Modul de afişare Page Layout oferă o vizualizare numită WYSIWYG; acest cuvânt ciudat s-a
format prin prescurtare de la What-You-See-Is-What-You-Get, adică ceea ce vezi este ceea ce
vei obţine (la imprimantă). Ideea, lansată experimntal încă de la începutul anilor şaptezeci, este
ca utilizatorul să aibă pe ecran o imagine absolut la fel cu ceea ce va fi tipărit, în final, la
imprimantă. Deşi astăzi pare o cerinţă banală, ea nu a fost generalizată decât odată cu apariţia
produselor software care au interfaţă grafică cu utilizatorul (GUI). Acceptarea aplicaţiilor
WYSIWYG a fost impusă ca specificaţie de proiectare încă de la conceperea lui Windows.
Revenind, în modul Page Layout utilizatorul vede pe ecran toate caracteristicile de formatare a
textului, inclusiv coloanele, marginile hârtiei, anteturile de pagină, notele de subsol etc.

Bara de stare
Bara de stare este un element care apare la multe aplicaţii software, de obicei în partea de jos a
ferestrei. Pe ea aplicaţia afişează informaţii şi mesaje în legătură cu starea lucrului. În figura 1.1
se văd câteva informaţii care apar pe bara de stare în cazul lui Word. De exemplu, 1/1 arată că
documentul are în total o pagină, iar cursorul se află, în acel moment, în pagina 1. Page 20 arată
că paginile documentului sunt numerotate (fac parte dintr-o carte, împărţită în mai multe
fişiere) şi pe ecran se află pagina 20, în această numerotare. Ln 1 şi Col 1 arată, respectiv,
poziţia cursorului în cadrul paginii: la linia 1, coloana (caracterul) 1.

3
Riglele
Riglele, orizontală şi verticală, oferă indicaţii asupra alinierilor şi spaţierii diferitelor elemente
folosite în text. Asupra lor se poate acţiona cu mouse-ul pentru a modifica aceste alinieri şi
spaţieri.

Marcajul de sfârşit de paragraf şi alte caractere netipăribile

Marcajul de sfârşit de paragraf face parte dintr-un grup de aşa-numite caractere netipăribile
(Nonprinting Characters) care sunt, de fapt, elemente de ajutor pe ecran pentru cel care
prelucrează textul, dar care nu vor apărea în textul tipărit la imprimantă. În afară de marcajul de
sfârşit de paragraf, în figura 1.1 se mai observă că între cuvinte mai apar nişte puncte. Ele fac
parte tot din categoria acestor elemente de ajutor şi apar pentru a marca apăsările tastei Space.
În acest fel, utilizatorul poate vedea câte spaţii a introdus într-un anumit loc al textului. Un alt
caracter netipăribil foarte util este acela care semnalează apăsările tastei Tab, dar acesta nu
apare în exemplul din figura 1.1. Sfârşitul textului este marcat, de asemenea, printr-un caracter
netipăribil de forma unei bare orizontale, care apare, însă, pe ecran doar în modul de afişare
Normal.

În secţiunile următoare se va face o punctare sumară a elementelor strict necesare utilizării

unui procesor de texte, cu particularizări la programul Word. Aşa cum am mai amintit şi în alte
capitole, pentru o anumită operaţiune există, de obicei, mai multe moduri de a o executa. Nu le
vom putea enumera pe toate, din lipsă de spaţiu. Pentru o documentare mai completă şi
pentru dezvoltarea în continuare a abilităţilor în procesarea de text, cititorul va consulta
sistemul de Help al programului, precum lucrări mai detaliate. În bogata ofertă de cărţi de
informatică de pe piaţă există şi manuale dedicate lui Microsoft Word. Cele mai complete
dintre ele au în jur de o mie de pagini.

Principii generale de editare a textelor

Procesoarele de texte sunt, probabil, cele mai utilizate programe de aplicaţie. Indiferent de
marca şi performanţele procesorului de texte utilizat, această activitate are o serie de principii
4
generale care se referă la culegerea şi editarea textului, comune oricărui pentru program din
această categorie. Cele discutate în această secţiune au, de aceea, valabilitate generală, chiar
dacă exemplele se vor baza pe programul Word.

Introducerea şi corectarea textului

Atunci când lucrează cu un procesor de texte, utilizatorul are în zona de lucru a ferestrei
imaginea unei pagini pe care va scrie. Pe pagină este prezent în permanenţă cursorul. Aşa cum
s-a arătat în secţiunea precedentă, cursorul este locul în care vor fi introduse în document
caracterele tastate. Pe măsură ce textul este introdus, cursorul se deplasează şi el.

La introducerea textului, utilizatorul nu trebuie să fie atent la apropierea de sfârşitul rândului:

programul face trecerea automată la rândul următor, fără să fie nevoie ca cel care culege textul
să apese Enter. Mai mult, dacă ultimul cuvânt nu încape în întregime pe rând, programul îl
transportă în întregime pe rândul următor, evitând "ruperea" incorectă a acestuia. De fapt,
utilizatorul va apăsa tasta Enter doar la sfârşit de paragraf. De aceea, în lucrul cu un procesor de
texte, prin paragraf se înţelege orice text care se încheie cu Enter, indiferent dacă el se întinde
pe douăzeci de rânduri sau este doar un cuvânt folosit ca titlu. În particular, tot paragrafe (vide)
sunt considerate şi apăsările succesive ale tastei Enter pentru a lăsa rânduri libere în text.
Sfârşitul de paragraf este semnalat pe ecran prin caracterul netipăribil care apare în figura 1.1 şi
despre care s-a vorbit în secţiunea precedentă.

Cursorul poate fi mutat în orice loc din text. De la tastatură, se utilizează tastele direcţionale
(, , , ). Folosind mouse-ul, se mută indicatorul acestuia, care, atunci când este în zona
foii de scris, are forma aproximativă a literei I, până la locul dorit din text, apoi se face click pe
butonul din stânga. După poziţionarea cursorului, utilizatorul poate face corecţii în text la locul
respectiv. Caracterele tastate sunt inserate în text între cele existente; această funcţionare se
numeşte modul inserare şi este modul implicit în care lucrează procesorul de texte. Există şi un
alt fel de funcţionare, modul înlocuire, în care un caracter introdus de la tastatură înlocuieşte
caracterul din text aflat la dreapta cursorului. În cazul lui Word, trecerea dintr-un mod în altul
se face apăsând tasta Insert, iar funcţionarea în modul înlocuire este semnalată prin apariţia,
într-o rubrică de pe bara de stare, a prescurtării OVR (de la Overtype - scriere deasupra). Mulţi
începători într-ale tehnoredactării se lansează într-un dialog om-calculator de-a dreptul
ireverenţios atunci când constată că, deodată, în loc ca ceea ce introduc de la tastatură să fie
strecurat în interiorul textului la locul cuvenit, se face înlocuirea caracterelor din text de către
cele tastate. Motivul simplu este că, între timp, au apăsat, din neatenţie, tasta Insert şi au
schimbat modul de lucru al programului; lucru acesta este semnalat, de altfel, de apariţia
inscripţiei OVR pe bara de stare.

5
Modificări la nivel de paragraf
Apăsarea lui Enter introduce, de fapt, în text nişte coduri numerice care provoacă trecerea la
începutul rândului următor, iar prezenţa acestora este semnalată pe ecran de marcajul de
sfârşit de paragraf. Cunoaşterea acestui lucru este utilă pentru a putea face ruperea unui
paragraf în două şi, invers, pentru a concatena două paragrafe. Dacă doreşte separarea unui
paragraf în două, utilizatorul trebuie să plaseze cursorul la locul unde se va face ruptura şi apoi
să tasteze Enter. Aceasta va provoca introducerea codurilor de care s-a amintit mai sus, apariţia
marcajului de sfârşit de paragraf şi trecerea textului de după cursor pe rândului următor, adică
începutul unui nou paragraf. Pentru a reuni două paragrafe într-unul singur, trebuie şterse
codurile de sfârşit de paragraf ale primului. Acest lucru se poate face în două moduri:

a) se plasează cursorul la sfârşitul primului paragraf şi se şterge spre dreapta (cu tasta
Delete) marcajul de sfârşit de paragraf;
b) se plasează cursorul la începutul celui de-al doilea paragraf şi se şterge spre stânga
(cu tasta Backspace) marcajul de sfârşit al paragrafului anterior. Prin procedee similare
se pot face introduceri de rânduri libere (paragrafe vide) printre paragrafele existente
şi eliminări ale unor astfel de spaţieri.

Selectarea unei porţiuni de text

Asupra textului introdus se fac prelucrări folosind comenzile programului. Pentru aceasta,
porţiunea de text vizată trebuie, în prealabil, selectată. Selectarea determină marcarea zonei
asupra căreia va avea efect comanda. De la tastatură, marcarea se face astfel: se mută cursorul
la începutul zonei (folosind săgeţile direcţionale), se ţine apăsată tasta Shift şi se "trage"
marcajul pe toată porţiunea dorită, folosind tot săgeţile direcţionale. Cu mouse-ul, se plasează
indicatorul acestuia la începutul zonei şi, cu butonul stâng ţinut apăsat, se trage marcajul pe
toată porţiunea dorită.

O categorie foarte importantă este formată de comenzile de formatare. Prin ele se fac
modificări asupra aspectului textului. În continuare sunt prezentate două din formatările cel
mai des utilizate: formatarea la nivel de caracter şi cea la nivel de paragraf.

6
Formatarea caracterelor
La scrierea unui text se folosesc mai multe forme (corpuri) de literă. Un corp de literă este
numit font şi are un nume. Utilizatorul alege fontul dorit pentru fiecare porţiune de text. În
plus, dimensiunile caracterelor pot fi diferite, fiind stabilite tot de către cel care creează textul.
Dimensiunea caracterelor se măsoară în puncte tipografice, un punct fiind egal cu 1/72 inci. Mai
mult, o anumită porţiune poate fi scrisă cu caractere aldine (engl. bold), cursive (engl. italic),
sau subliniate (engl. underline); bineînţeles, se pot folosi şi combinaţii ale acestor caracteristici
de scriere.

Deşi despre fonturi se vorbeşte în primul rând atunci când se studiază un procesor de texte,
colecţia de fonturi este o resursă a sistemului de operare Windows şi, de aceea, cele mai multe
aplicaţii software oferă utilizatorului posibilitatea de a-şi alege fonturile dorite pentru afişarea
diverselor rezultate ale prelucrării. Windows se livrează cu o colecţie iniţială de fonturi de largă
utilizare, dar utilizatorul îşi poate procura ulterior, de pe Internet, alte colecţii de fonturi
împreună cu instrucţiuni pentru instalarea lor.

Vorbind despre colecţii de fonturi apare explicaţia modului în care se poate scrie un text cu
caractere româneşti, chiar dacă tastatura este de tip englezesc şi nu are literele ă, ş, ţ, î şi â.
Apăsarea unui caracter de pe tastatură generează un cod numeric căruia îi corespunde
caracterul corespunzător în fişierul cu fontul respectiv, desenat din puncte, ca un şablon. Textul
este format din înşiruirea de astfel de litere, de diferite forme, preluate din diferite fişiere de
fonturi, conform dorinţei utilizatorului. Orice şcolar din clasa întâi ştie să scrie texte cu
alfabetarul: el ia litere scrise pe cartonaşe şi le aşază, una după alta, într-un clasor. Dacă ar avea
mai multe colecţii de astfel de cartonaşe, cu litere de diverse forme, ar putea scrie un text cu
mai multe fonturi. Evident, pentru caracterele obişnuite, în toate fişierele de font un acelaşi
caracter ocupă aceeaşi poziţie, corespunzătoare codului său numeric. Schimbând fontul printr-o
comandă, caracterele rămân aceleaşi, dar vor avea forme diferite. Iată o aceeaşi cugetare
profundă asupra căreia s-au aplicat schimbări de font:

Ce e, e. Ce nu e, nu e. Asta e! fontul Times New Roman

Ce e, e. Ce nu e, nu e. Asta e! fontul Arial

Ce e, e. Ce nu e, nu e. Asta e! fontul Brush Script MT

Dar, pe poziţiile respective din fişierul de fonturi se pot plasa, de exemplu, literele din alte
alfabete, cum este cel grecesc, sau cel chirilic, sau chiar nişte "hieroglife" inventate de către
creatorul fontului. Iată aceaşi cugetare, scrisă cu astfel de fonturi:

7
  fontul Symbol (litere greceşti)

 fontul Wingdings

Se observă că fontul Wingdings este, de fapt, o colecţie de simboluri convenţionale. Astfel,
folosind fonturile, se poate scrie pe o carte de vizită, în loc de

Adresa: str. Florilor nr. 14 Telefon: 123456

inscripţia, mai atractivă,

: str. Florilor nr. 14 : 123456

Într-un font mai sunt conţinute şi alte caractere decât cele corespunzătoare semnelor de pe
tastatură. De exemplu, în orice font de uz internaţional, cum este Times New Roman, există
caractere specifice limbii franceze, cum sunt ŕ şi é, sau caractere germane ca ä, ü şi ß. Un astfel
de caracter se poate introduce în text folosind o combinaţie de taste formată ţinând apăsată
tasta Alt şi introducând o valoare numerică de la tastatura numerică suplimentară. Iată, în
tabelul de mai jos, câteva caractere din fontul Times New Roman care se scriu folosind o
combinaţie de tipul Alt+număr:

Caracter Combinaţie
č Alt+0232
é Alt+0233
ü Alt+0252
ß Alt+0223

Scrierea cu diacritice2
Se poate scrie cu caractere româneşti chiar şi cu o tastatură standard americană dacă avem la
dispoziţie combinaţiile de taste care corespund literelor româneşti cu diacritice. Acestea sunt
date în tabelul de mai jos.

Caracter Combinaţie
â Alt+0226
 Alt+0194
ă Alt+0227

2
Semn diacritic - un semn tipografic adăugat la o literă pentru a indica o diferenţă în pronunţie.
8
 Ă Alt+0195
î Alt+0238
Î Alt+0206
ş Alt+0186
Ş Alt+0170
ţ Alt+0254
Ţ Alt+0222

Aplicaţia Character Map

Ce trebuie să facă un utilizator care nu are la îndemână lista cu combinaţii de taste pentru
fonturile româneşti? Sau cum află care este combinaţia corespunzătoare simbolului  din
fontul Wingdings?

Aplicaţia Character Map3, din grupul de accesorii ale sistemului de operare, oferă aceste
răspunsuri. Ea se porneşte făcând click pe Start, Programs, Accessories System Tools, Character
Map. Fereastra aplicaţiei are organizarea generală ilustrată în figura 1.2. Utilizatorul alege
fontul care îl interesează deschizând lista derulantă Font. În tabelul de sub această rubrică apar
toate caracterele din fontul respectiv. Se punctează cu mouse-ul caracterul care interesează, iar
în partea din dreapta-jos, în rubrica Keystroke, va apărea afişată tasta, sau combinaţia de taste,
necesară obţinerii caracterului respectiv. Se pot face selecţii de caractere în vederea copierii lor,
prin Clipboard, în text.

Inserarea de caractere deosebite în text, de exemplu litere greceşti sau simboluri din
Wingdings, se poate face şi cu comanda Insert Symbol. Comanda afişează o casetă de dialog
care seamănă cu fereastra lui Character Map; în ea, utilizatorul selectează caracterul care îl
interesează din fontul dorit, iar acesta va fi introdus în text la locul unde se află cursorul.

Există şi modalităţi mai convenabile de a scrie cu caractere româneşti, fără a fi nevoie de a

memora şi utiliza o combinaţie de patru taste pentru o literă. O primă soluţie ar fi utilizare unei
tastaturi cu caractere româneşti. Ea este numită oficial tastatura „Romanian (Standard)” şi este
prima versiune de tastatură PC românească, iar poziţionarea tastelor este asemănătoare cu cea
de la maşinile de scris româneşti. Ea este convenabilă pentru cei ce culeg mult text în română,
dar este dezavantajoasă pentru cei care s-au obişnuit deja cu standardul “US English”, adică

3
Character Map înseamnã harta caracterelor.
9
tastatura clasică a unui PC american. Pentru aceştia a fost creat un nou standard, numit
„Romanian (Programmers)”.

Fig. 1.2 - Fereastra aplicaţiei Character Map

În standardul „Romanian (Programmers)”, literele cu diacritice sunt poziţionate pe aceleaşi

taste ca şi cele fără, cu excepţia literei â, care este pe tasta q, aşa cum se vede în figura 1.3.
Obţinerea caracterelor cu diacritice se face utilizând combinaţia Alt + caracterul respectiv.
Aceasta permite, pe de o parte, utilizarea în continuare a standardului “US English” şi, pe de
altă parte, să se scrie uşor cu diacritice chiar şi pe o astfel de tastatură americană pe care nu
sunt inscripţionate caracterele româneşti, deoarece, de exemplu, ş este pe tasta s etc. Dar,
pentru ca o tastatură “US English” să poată fi utilizată în standardul „Romanian
(Programmers)”, trebuie să se instaleze un soft numit driver4 de tastatură care face conversia
între combinaţiile respective de taste şi litera generată. Începând cu Widows Vista, driverul de
tastatură „Romanian (Programmers)” se livrează odată cu acest sistem de operare. Pentru
versiunile 95, 98, ..., XP se poate descărca un astfel de driver de la adresa
http://www.secarica.ro/html/ro_keyboard.html.

4
Un driver de dispozitiv, deseori numit pe scurt driver, este un software care permite altui program (de obicei un
sistem de operare) să interacţioneze cu dispozitivul respectiv (hardware).
10
 Fig. 1.3 - Tastatura Romanian (Programmers)

Comanda de formatare a fonturilor

Pentru a stabili fontul şi alte particularităţi ale unei porţiuni de text, se selectează zona
respectivă, după care se foloseşte comanda Format Font.

Comanda trimite o casetă de dilog ca în figura 1.4. Semnificaţiile celor mai importante elemente
din casetă sunt descrise în continuare.

Font - listă derulantă din care se alege fontul dorit;

Style - listă cu variante de stil de scriere;

Size - mărimea caracterelor, în puncte;

Underline - listă care se poate deschide şi care conţine stiluri de subliniere:

(none) - nici un fel de subliniere;

Single - subliniat cu o linie;
Words Only - se subliniază doar cuvintele, nu şi spaţiile;
Double - subliniere dublă;
Dotted - subliniere punctată;

Effects - efecte speciale de formatare; dintre ele, mai folosite sunt:

Striketrough - tăiat cu o linie;

Superscript - scriere sub formă de indice sus;
Subscript - scriere ca indice jos;

Color - listă care se deschide pentru alegerea culorii caracterelor.

11
 Fig. 1.4 - Caseta de dialog a comenzii Format Font

Formatarea paragrafelor
O a doua operaţie importantă de formatare se referă la paragrafe. Un paragraf este considerat
porţiunea de text care se încheie cu Enter. Formatarea paragrafelor se referă la alinieri, spaţieri
etc. Comanda Word pentru această operaţie este Format Paragraph. Ea se introduce după ce
paragraful / paragrafele care trebuie formatate au fost selectate. Se deschide o casetă de dialog
care este ilustrată în figura 1.5. Cele mai importante elemente ale acesteia sunt descrise în
continuare. De la o versiune Word la alta pot apărea îmbogăţiri ale casetei şi chiar schimbări în
dispunerea elementelor în cadrul casetei, dar rubricile de bază comentate mai jos rămân
prezente.
Indentation - se referă la îngustarea textului prin "împingerea" marginilor:
Left - dimensiunea indentării din stânga;
Right - dimensiunea indentării din dreapta;
Special - listă de indentări speciale:
(none) - nici o indentare specială;
First Line - indentarea primei linii a pargrafului (aliniat);
Hanging - indentarea liniilor următoare;
12
 Fig. 1.5 - Caseta de dialog a comenzii Format Paragraph

Spacing - spaţierea între paragrafe şi liniile din cadrul paragrafului;

Before - spaţiul lăsat liber înaintea paragrafului, în puncte;

After - spaţiul lăsat liber după paragraf, în puncte;

Line Spacing - spaţierea liniilor în paragraf; cele mai utilizate:

Single - scriere la un rând;
1.5 lines - scriere al un rând şi jumătate;
Double - scriere la două rânduri;

Alignment - alinierea rândurilor:

Left - aliniere la stânga;
Centered - text centrat;
Right - alinirere la dreapta;
Justified - aliniere şi la stânga şi la dreapta.

13
Tabele
Word pune la dispoziţie facilităţi puternice pentru crearea şi prelucrarea tabelelor. Un întreg
meniu, Table, este dedicat comenzilor pentru tabele. Un tabel este organizat în linii şi coloane;
la intersecţia acestora rezultă celule. O celulă este considerată o entitate cu o anumită
autonomie: de exemplu, formatările de paragrafe dintr-o celulă nu afectează celulele vecine, iar
textul introdus în aceasta nu depăşeşte marginile în celulele vecine, chiar dacă are mai multe
caractere. În continuare sunt prezentate comenzile cel mai frecvent utilizate din meniul Table.

Crearea unui tabel

Pentru această operaţie se pot folosi, la alegere, două comenzi: Draw Table şi Insert Table.

Comanda Table Draw Table

Această comandă desenează efectiv un tabel: cursorul se transformă devenind un creion cu
care se trasează componentele tabelului. Totodată, apare afişată şi bara cu instrumente Tables
and Borders pe care sunt butoanele şi listele de opţiuni pentru lucrul cu tabele şi chenare.
Folosind comanda View Toolbars se poate cere ca această bară să fie afişată în permanenţă
lîngă celelalte bare cu instrumente. Dintre acestea, trebuie remarcat butonul Eraser (radieră)
care se foloseşte pentru a şterge linii din tabelă: se selectează Eraser, apoi se face click pe liniile
tabelei care trebuie şterse. Celelalte butoane au corespondent în comenzi care vor fi comentate
mai jos.

Comanda Table Insert Table

Comanda Table Insert... are mai multe variante sub formă de subcomenzi. Varianta Table Insert
Table se foloseşte pentru a insera un tabel la locul în care se află, în acel moment, cursorul. Într-
o casetă e dialog, utilizatorul trebuie să indice câte coloane să aibă tabelul (Number of
Columns), câte linii (Number of Rows) şi ce lăţime să aibă coloanele (Column Width). Caseta de
dialog mai are un buton, AutoFormat, prin care se pot selecta, dintr-o listă, formate predefinite
de tabele.

Selectări
Pentru a acţiona la nivel de celulă, sau grup de celule, trebuie făcute selectările
corespunzătoare. Se poate proceda la fel ca în cazul selectării unui text obişnuit sau se pot
utiliza variante specifice lucrului cu tabele. Câteva din aceste procedee sunt descrise mai jos.

14
Selectarea unei celule
Se face triplu click pe suprafaţa celulei, sau se plasează cursorul pe marginea interioară din
stânga şi se face un click.

Selectarea unei coloane

Există mai multe posibilităţi:

 se trage mouse-ul peste întreaga coloană;

 se plasează indicatorul mouse-ului pe vârful coloanei (el va deveni o săgeată neagră)
şi se face click;
 se face click într-o celulă de pe coloană şi se foloseşte comanda Table Select
Column.

Selectarea unei linii

Există mai multe posibilităţi:

 se trage mouse-ul peste întreaga linie;

 se plasează indicatorul mouse-ului lângă marginea din stânga a liniei şi se face click;
 se face click într-o celulă de pe linie şi se foloseşte comanda Table Select Row.

Selectarea întregului tabel

Întregul tabel poate fi selectat astfel: se plasează cursorul într-o celulă oarecare şi se foloseşte
comanda Table Select Table.

Inserare şi eliminare de linii şi coloane

Pentru a insera un număr de linii/coloane, întâi se selectează un număr egal de linii/coloane pe
poziţia în care se doreşte inserarea, apoi se foloseşte comanda Table Insert cu una din
subcomenzile:

Columns to the Left – coloane la stânga,

Columns to the Right – coloane la dreapta,

Rows Above – rânduri deasupra,

Rows Below – rânduri dedesubt.

15
Pentru a elimina linii/coloane, întâi se selectează liniile/coloanele care trebuie eliminate, apoi
se foloseşte comanda Table Delete împreună cu una din subcomenzile Columns (coloane) sau
Rows (rânduri) Cu varianta Table Delete Table se elimină întregul tabel.

Modificarea dimensiunilor liniilor şi coloanelor

O tabelă nou creată are linii şi coloane de dimensiuni egale, iar lăţimea totală a coloanelor este
egală cu dimensiunea zonei scrise din pagină. Modificarea acestor dimensiuni se poate face prin
tragere cu mouse-ul, sau folosind comenzi.

Cu muose-ul, se plasează indicatorul acestuia pe marginea coloanei/liniei şi se trage această

margine până la dimensiunea dorită. Dimensiunea unei coloane poate fi ajustată automat la
lăţimea celui mai mare text din toată coloana; pentru aceasta se plasează mouse-ul pe
marginea din dreapta a coloanei şi se face dublu click.

Folosind comanda Table Properties se pot seta dimensiunile exacte şi alte proprietăţi ale
rândurilor, coloanelor, celulelor, precum şi ale tabelului în ansamblu. Comanda deschide o
casetă de dialog cu mai multe secţiuni, fiecare fiind dedicată unei categorii de componente.

Exerciţii
Exerciţiul -1

1. Deschideţi aplicaţia de procesare de text.

2. Deschideţi documentul 1.doc din folderul W1.

3. Introduceţi două noi paragrafe începând cu: Totuşi fata de modele... şi

Cele două versiuni…

4. Selectaţi primul paragraf şi modificaţi caracterele în Comic Sans

MS de dimensiune 11.

5. Centraţi în pagină paragraful al doilea.

6. Scrieţi cuvintele Porsche Cayenne îngroşat.

7. Salvaţi documentul sub denumirea maşini.doc.

8. Selectaţi tot textul şi dublaţi distanţa dintre rânduri.

16
 9. Selectaţi primul paragraf şi setaţi-l să înceapă din partea stângă la 2,9 cm.

10. Înainte de paragraful al treilea inseraţi o pagină nouă.

11. Căutaţi cuvântul reci şi înlocuiţi-l cu de gheaţă.

12. Selectaţi cuvântul Porsche din titlu şi scrieţi-l subliniat cu culoarea roşu.

13. Introduceţi în pagina a doua a documentului, sub textul scris, un tabel cu 2

rânduri şi 2 coloane.

14. Formataţi tabelul cu un stil ales.

15. Verificaţi dacă există în text erori gramaticale. Dacă există corectaţi-le.

16. Introduceţi numere de pagină.

17. Introduceţi în antet data şi ora.

18. Selectaţi cuvântul Boxter şi adăugaţi-i un chenar verde de dimensiune 6, culoare

verde şi umbră.

19. Salvaţi documentul.

20. Închideţi aplicaţia de procesare de text.

Exerciţiul -2

1. Deschideţi fişierul 2.doc din folderul W2.

2. Folosind instrumente de mărire şi micşorare stabiliţi dimensiunea paginii la 75%.

3. Selectaţi tot tabelul şi modificaţi fontul caracterelor în Arial.

4. Schimbaţi culoarea textului în maro.

5. Selectaţi paragraful al doilea ş stabiliţi spaţierea între rânduri la 1,5.

6. Adăugaţi o umbră cuvântului America.

7. La sfârşitul documentului introduceţi o pagină nouă.

8. Introduceţi la începutul documentului, sub titlu, textul: Îmi plac foarte

mult cactuşii!

9. Selectaţi textul: În perioada de vară….nu se udă deloc, şi ştergeţi-l.

10. Folosiţi comanda Undo pentru a reface textul şters,

17
 11. Înlocuiţi cuvântul cactuşi cu cuvântul flori.

12. Compuneţi un mesaj poştal (mail merge).

13. Tipăriţi fişierul la o imprimantă disponibilă.

14. În antetul fişierului introduceţi-vă numele.

15. Salvaţi documentul.

16. Închideţi aplicaţia de procesare de text.

Exerciţiul -3

1. Deschideţi fişierul 3.doc din folderul W3.

2. Salvaţi documentul 3.doc în format txt.

3. Ştergeţi întreruperile de linie existente în fişier.

4. Mutaţi titlul la sfârşitul documentului.

5. Introduceţi în document imaginea 3.jpg.

6. Selectaţi cuvântul Masivul şi scrieţi-l cursiv.

7. Scrieţi „subţire lama de calcare” ca exponent.

8. Setaţi paragraful 2 astfel încât acesta să înceapă de la 2 cm.

9. Transformaţi literele cuvântului Masivul în majuscule.

10. Modificaţi dimensiunea hârtiei în A4.

11. Introduceţi în document un simbol.

12. Mutaţi imaginea 3.jpg sub titlu.

13. Salvaţi documentul sub numele cactus.doc.

14. Închideţi aplicaţia de procesare de text.

Exerciţiul -4

1. Deschideţi documentul 4.doc din folderul W4.

18
 2. Afişaţi pe ecran bara de desen.

3. Introduceţi cuvintele Grădina Botanică în subsolul documentului.

4. Modificaţi în caractere cursive cuvintele din subsol.

5. Stabiliţi calea implicită unde se vor salva fişierele ca fiind C:\modulul 3\4.

6. Introduceţi în document imaginea 4.bmp.

7. Folosind instrumentul de căutare, căutaţi în documentul cuvântul fitogeografic şi

ştergeţi-l.

8. Introduceţi o întrerupere de linie după al doilea paragraf.

9. Selectaţi cuvântul Cluj-Napoca şi scrieţi-l subliniat.

10. Adăugaţi un chenar cuvântului Cluj-Napoca.

11. Modificaţi formatul pagini din pe lung în pe lat.

12. Selectaţi textul şi aliniaţi-l la dreapta.

13. Adăugaţi numere de pagină începând cu cifra 2.

14. Creaţi un tabel cu 2 rânduri şi 3 coloane.

15. În tabel introduceţi următoarele date:

Lăcrămioara Vioreaua Toporaşul

Flori de pădure

16. Creaţi cu ajutorul barei de desen o steluţă galbenă.

17. Redimensionaţi desenul astfel încât acesta să ocupe partea de jos a primei
pagini.

18. Salvaţi documentul creat cu denumirea botanica.doc.

19. Închideţi aplicaţia de procesare de text.

Exerciţiul -5

1. Deschideţi fişierul 5.doc din folderul W5 şi salvaţi-l cu numele bicaz.doc.

19
 2. Utilizând funcţia Help căutaţi informaţii despre Print.

3. Modificaţi numele utilizatorului în Alexandru.

4. Copiaţi textul din document şi puneţi-l sub imagine.

5. Centraţi titlul.

6. Introduceţi în document textul:Noi când mergem în cheile Bicazului?

7. Selectaţi tot textul şi modificaţi dimensiunea caracterelor la 14.

8. Copiaţi titlul la sfârşitul documentului.

9. Schimbaţi fontul titlului în Arial.

10. Modificaţi culoarea titlului în roşu.

11. Modificaţi dimensiunea titlului la 20.

12. Introduceţi o întrerupere de pagină după imagine.

13. În document creaţi un grafic pe baza următoarelor date:

Oferte 520 400

Vizitatori 500 250

Cereri 600 360

14. Cu ajutorul editorului de ecuaţii scrieţi o ecuaţie de forma:

X 2  a X    100

15. Imprimaţi pagina a doua a fişierului.

16. Salvaţi documentul.

17. Închideţi aplicaţia de procesare de text.

Exerciţiul -6

1. Deschideţi documentul 6.doc din folderul W6.

2. Salvaţi acest fişier sub denumirea europa.doc.

3. Introduceţi un paragraf nou după …….adăpostul necesar existentei lor.

20
 4. Folosind funcţia de vizualizare a paragrafului spuneţi câte rânduri exista
intre paragrafele 1 si 2.

5. Înlocuiţi cuvântul popoare cu tari.

6. Mutaţi primul paragraf la sfârşitul documentului.

7. Schimbaţi culoarea cuvintelor paragrafului în albastru.

8. Adăugaţi un chenar titlului documentului.

9. Transformaţi literele cuvintelor din titlu în majuscule.

10. Creaţi un tabel cu 2 rânduri şi trei coloane la sfârşitul documentului.

11. În tabelul creat introduceţi următoarele date :

Nr.
Popoare Exemple
crt

1 romanice Italieni,spanioli,portughezi

12. Umpleţi primul rând al tabelului cu o culoare deschisă.

13. Introduceţi în document, sub titlu imaginea 6.jpg.

14. Salvaţi documentul.

15. închideţi aplicaţia de procesare de text.

Exerciţiul -7

1. Deschideţi fişierul 7.doc din folderul W7

2. Utilizând funcţia Help, căutaţi informaţiile despre Table şi copiaţi trei

paragrafe la începutul documentului.

3. Folosind instrumentele de mărire/ micşorare stabiliţi dimensiunea paginii la 80%.

4. Mutaţi primul paragraf după paragraful IARNA.

5. Introduceţi în document cu ajutorul barei de desen o steluţă.

6. Folosind instrumentul de căutare, căutaţi în document cuvântul semnul.

7. Selectaţi cuvântul semnul şi adăugaţi-i efectul ,,furnici negre mărşăluind’’

21
 8. Schimbaţi culoarea cuvântului în maro.

9. Adăugaţi un chenar de dimensiune 3 puncte întregii pagini.

10. Setaţi marginile de sus-jos ale paginii astfel încât să înceapă de la 3 cm.

11. Adăugaţi un chenar cuvântului IARNA.

12. Adăugaţi un antet în care introduceţi imaginea 7.jpg.

13. Introduceţi în antet locul unde este localizat fişierul.

14. Introduceţi în document o foaie de calcul.

15. Salvaţi toate documentele.

16. Închideţi aplicaţia de procesare text.

Exerciţiul -8

1. Deschideţi o aplicaţie de procesare de text.

2. Deschideţi din aplicaţia de procesare de text documentul 8.doc din folderul W8.

3. Introduceţi în document sub titlu, textul: Câinele cel mai bun prieten al omului.

4. Centraţi acest text.

5. Scrieţi cuvântul câinele din titlu subliniat.

6. Salvaţi documentul cu denumirea câine.doc.

7. Salvaţi din nou documentul dar acum cu extensia .html.

8. Închideţi fişierul html şi deschideţi fişierul câine.doc.

9. Selectaţi primul paragraf din text şi setaţi-l să înceapă din stânga la 2,5 cm.

10. Introduceţi în document, sub primul paragraf un tabel cu 3 rânduri şi 3 coloane.

11. Formataţi tabelul cu un stil ales.

12. Introduceţi în document sub tabel imaginea 8.jpg.

13. Adăugaţi un chenar roşu imaginii introduse.

14. După imagine introduceţi doua paragrafe noi.

22
 15. Selectaţi cuvântul vasul şi scrieţi-l îngroşat.

16. Salvaţi toate documentele deschise şi apoi închideţi-le.

17. Închideţi aplicaţia de procesare de text.

Exerciţiul -9

1. Deschideţi documentul 9.doc din folderul W9.

2. Salvaţi acest document în format .rtf.

3. Închideţi noul document salvat.

4. Deschideţi fişierul 9.doc şi ascundeţi bara standard de meniuri.

5. După cuvântul petrol introduceţi un paragraf nou.

6. Selectaţi tot textul şi modificaţi dimensiunea caracterelor la 14.

7. Adăugaţi următorul comentariu după Ploaie Acidă ,,material preluat

de pe Internet’’.

8. Selectaţi paragraful 2 şi stabiliţi spaţierea între rânduri la 2.

9. Transformaţi literele cuvântului Japonia în majuscule.

10. După paragraful 2 introduceţi o întrerupere de pagină.

11. Introduceţi sub tabel următoarea forma:

Ţara1 500 320 741

Ţara2 471 250 481

Ţara3 800 300 600

12. Umpleţi celulele cu o culoare deschisă.

13. Imprimaţi fişierul la o imprimantă disponibilă.

14. Salvaţi documentul şi închideţi aplicaţia de procesare de text.

23
Exerciţiul -10

1. Deschideţi printr-una din metodele cunoscute fişierul 10.doc din folderul W10.

2. Introduceţi un paragraf nou după cuvântul uscatul.

3. Copiaţi titlul împreună cu formarea după al doilea paragraf.

4. Selectaţi tot textul şi modificaţi dimensiunea caracterelor la 15, exclusiv titlul.

5. Schimbaţi culoarea textului in albastru.

6. După cuvântul uscatul introduceţi o întrerupere de linie.

7. Setaţi titlul astfel încât acesta să înceapă de la 3,5 cm.

8. Adăugaţi un fundal cu un efect de umplere întregului document.

9. Adăugaţi numere de pagina având formula I, II, ….

10. Introduceţi în antet imaginea 10.jpg.

11. Redimensionaţi documentul astfel încât documentul să arate ca mai jos.

12. Creaţi un tabel cu 2 rânduri şi 2 coloane la sfârşitul documentului.

13. În tabel introduceţi următoarele date:

Data
Nume şi prenume
naşterii

Iordache Andreea 23.07.1975

14. Stabiliţi dimensiunile coloanelor la 4.5 cm.

15. Salvaţi documentul.

16. Închideţi aplicaţia de procesare de text.

Temă pentru referat

Studiaţi un subiect de ultimă oră din domeniul tehnologiei informaţiei şi întocmiţi un referat,
redactându-l cu MS WORD.
Indicaţii: Se pot utiliza reviste de specialitate existente pe piaţă. Subiectul ales poate fi din orice
domeniu de interes: hardware, software, Internet etc.
24