Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prelucrarea textelor cu
Microsoft Word
Cel mai popular procesor de texte de pe piaţa autohtonă de software este Microsoft Word,
componentă a pachetului Microsoft Office. În acest capitol, funcţiunile sale vor fi prezentate
sumar, atât cât este necesar pentru a descrie în linii generale această activitate.
Conţinutul capitolului
1
Prezentare generală a programului Word
Procesorul de texte Microsoft Word, componentă a pachetului integrat Microsoft Office, este
cel mai utilizat program din această categorie pe piaţa românească şi unul dintre cele mai
populare pe plan mondial. De la apariţia sa, în 1983, Word a crescut constant în preferinţele
utilizatorilor, în mare măsură şi datorită strategiilor de marketing pe care Microsoft le-a utilizat
în promovarea tuturor produselor sale.
Aşa cum s-a arătat şi în secţiunea dedicată lui Microsoft Office, fereastra lui Word respectă
aspectul unitar al tuturor produselor incluse în pachet1.
În figura 1.1 este ilustrată fereastra aplicaţiei Word. Pe lângă elementele binecunoscute (bară
de meniu, bare cu instrumente etc.), au fost scoase în evidenţă câteva elemente specifice. O
parte dintre ele vor fi comentate mai pe larg în secţiunile următoare.
1
- În acest material este prezentat aspectul grafic al ferestrelor de la versiunile care merg până la Word 2003.
Începând cu versiunea 2007 a pachetului Microsoft Office au intervenit schimbări majore ale organizării ferestrelor.
Utilizatorii vor decide dacă acestea aduc cu sine avantaje notabile.
2
Cursorul
Acest semn, care, de obicei, are forma unei bare verticale, apare pe pagina afişată de oricare
procesor de texte. Se poate spune că el indică, în orice moment, "unde se află peniţa pe hârtie".
Caracterele introduse de la tastatură vor fi inserate în text în locul la care se află cursorul.
Butoanele de afişare
Aceste trei butoane se folosesc pentru a comuta între diferite moduri de afişare a documentului
prelucrat în zona de lucru a ferestrei. Comutarea se poate face şi prin utilizarea comenzilor
corespunzătoare, aflate în meniul View. Cele mai utilizate moduri de afişare sunt Normal şi
Page Layout.
În modul de afişare Normal, pe ecran încape mai mult text, iar derularea acestuia se face mai
rapid; acest mod arată textul în formatul la care a fost adus prin prelucrările efectuate, dar nu
arată anteturile şi notele de subsol.
Modul de afişare Page Layout oferă o vizualizare numită WYSIWYG; acest cuvânt ciudat s-a
format prin prescurtare de la What-You-See-Is-What-You-Get, adică ceea ce vezi este ceea ce
vei obţine (la imprimantă). Ideea, lansată experimntal încă de la începutul anilor şaptezeci, este
ca utilizatorul să aibă pe ecran o imagine absolut la fel cu ceea ce va fi tipărit, în final, la
imprimantă. Deşi astăzi pare o cerinţă banală, ea nu a fost generalizată decât odată cu apariţia
produselor software care au interfaţă grafică cu utilizatorul (GUI). Acceptarea aplicaţiilor
WYSIWYG a fost impusă ca specificaţie de proiectare încă de la conceperea lui Windows.
Revenind, în modul Page Layout utilizatorul vede pe ecran toate caracteristicile de formatare a
textului, inclusiv coloanele, marginile hârtiei, anteturile de pagină, notele de subsol etc.
Bara de stare
Bara de stare este un element care apare la multe aplicaţii software, de obicei în partea de jos a
ferestrei. Pe ea aplicaţia afişează informaţii şi mesaje în legătură cu starea lucrului. În figura 1.1
se văd câteva informaţii care apar pe bara de stare în cazul lui Word. De exemplu, 1/1 arată că
documentul are în total o pagină, iar cursorul se află, în acel moment, în pagina 1. Page 20 arată
că paginile documentului sunt numerotate (fac parte dintr-o carte, împărţită în mai multe
fişiere) şi pe ecran se află pagina 20, în această numerotare. Ln 1 şi Col 1 arată, respectiv,
poziţia cursorului în cadrul paginii: la linia 1, coloana (caracterul) 1.
3
Riglele
Riglele, orizontală şi verticală, oferă indicaţii asupra alinierilor şi spaţierii diferitelor elemente
folosite în text. Asupra lor se poate acţiona cu mouse-ul pentru a modifica aceste alinieri şi
spaţieri.
Cursorul poate fi mutat în orice loc din text. De la tastatură, se utilizează tastele direcţionale
(, , , ). Folosind mouse-ul, se mută indicatorul acestuia, care, atunci când este în zona
foii de scris, are forma aproximativă a literei I, până la locul dorit din text, apoi se face click pe
butonul din stânga. După poziţionarea cursorului, utilizatorul poate face corecţii în text la locul
respectiv. Caracterele tastate sunt inserate în text între cele existente; această funcţionare se
numeşte modul inserare şi este modul implicit în care lucrează procesorul de texte. Există şi un
alt fel de funcţionare, modul înlocuire, în care un caracter introdus de la tastatură înlocuieşte
caracterul din text aflat la dreapta cursorului. În cazul lui Word, trecerea dintr-un mod în altul
se face apăsând tasta Insert, iar funcţionarea în modul înlocuire este semnalată prin apariţia,
într-o rubrică de pe bara de stare, a prescurtării OVR (de la Overtype - scriere deasupra). Mulţi
începători într-ale tehnoredactării se lansează într-un dialog om-calculator de-a dreptul
ireverenţios atunci când constată că, deodată, în loc ca ceea ce introduc de la tastatură să fie
strecurat în interiorul textului la locul cuvenit, se face înlocuirea caracterelor din text de către
cele tastate. Motivul simplu este că, între timp, au apăsat, din neatenţie, tasta Insert şi au
schimbat modul de lucru al programului; lucru acesta este semnalat, de altfel, de apariţia
inscripţiei OVR pe bara de stare.
5
Modificări la nivel de paragraf
Apăsarea lui Enter introduce, de fapt, în text nişte coduri numerice care provoacă trecerea la
începutul rândului următor, iar prezenţa acestora este semnalată pe ecran de marcajul de
sfârşit de paragraf. Cunoaşterea acestui lucru este utilă pentru a putea face ruperea unui
paragraf în două şi, invers, pentru a concatena două paragrafe. Dacă doreşte separarea unui
paragraf în două, utilizatorul trebuie să plaseze cursorul la locul unde se va face ruptura şi apoi
să tasteze Enter. Aceasta va provoca introducerea codurilor de care s-a amintit mai sus, apariţia
marcajului de sfârşit de paragraf şi trecerea textului de după cursor pe rândului următor, adică
începutul unui nou paragraf. Pentru a reuni două paragrafe într-unul singur, trebuie şterse
codurile de sfârşit de paragraf ale primului. Acest lucru se poate face în două moduri:
a) se plasează cursorul la sfârşitul primului paragraf şi se şterge spre dreapta (cu tasta
Delete) marcajul de sfârşit de paragraf;
b) se plasează cursorul la începutul celui de-al doilea paragraf şi se şterge spre stânga
(cu tasta Backspace) marcajul de sfârşit al paragrafului anterior. Prin procedee similare
se pot face introduceri de rânduri libere (paragrafe vide) printre paragrafele existente
şi eliminări ale unor astfel de spaţieri.
O categorie foarte importantă este formată de comenzile de formatare. Prin ele se fac
modificări asupra aspectului textului. În continuare sunt prezentate două din formatările cel
mai des utilizate: formatarea la nivel de caracter şi cea la nivel de paragraf.
6
Formatarea caracterelor
La scrierea unui text se folosesc mai multe forme (corpuri) de literă. Un corp de literă este
numit font şi are un nume. Utilizatorul alege fontul dorit pentru fiecare porţiune de text. În
plus, dimensiunile caracterelor pot fi diferite, fiind stabilite tot de către cel care creează textul.
Dimensiunea caracterelor se măsoară în puncte tipografice, un punct fiind egal cu 1/72 inci. Mai
mult, o anumită porţiune poate fi scrisă cu caractere aldine (engl. bold), cursive (engl. italic),
sau subliniate (engl. underline); bineînţeles, se pot folosi şi combinaţii ale acestor caracteristici
de scriere.
Deşi despre fonturi se vorbeşte în primul rând atunci când se studiază un procesor de texte,
colecţia de fonturi este o resursă a sistemului de operare Windows şi, de aceea, cele mai multe
aplicaţii software oferă utilizatorului posibilitatea de a-şi alege fonturile dorite pentru afişarea
diverselor rezultate ale prelucrării. Windows se livrează cu o colecţie iniţială de fonturi de largă
utilizare, dar utilizatorul îşi poate procura ulterior, de pe Internet, alte colecţii de fonturi
împreună cu instrucţiuni pentru instalarea lor.
Vorbind despre colecţii de fonturi apare explicaţia modului în care se poate scrie un text cu
caractere româneşti, chiar dacă tastatura este de tip englezesc şi nu are literele ă, ş, ţ, î şi â.
Apăsarea unui caracter de pe tastatură generează un cod numeric căruia îi corespunde
caracterul corespunzător în fişierul cu fontul respectiv, desenat din puncte, ca un şablon. Textul
este format din înşiruirea de astfel de litere, de diferite forme, preluate din diferite fişiere de
fonturi, conform dorinţei utilizatorului. Orice şcolar din clasa întâi ştie să scrie texte cu
alfabetarul: el ia litere scrise pe cartonaşe şi le aşază, una după alta, într-un clasor. Dacă ar avea
mai multe colecţii de astfel de cartonaşe, cu litere de diverse forme, ar putea scrie un text cu
mai multe fonturi. Evident, pentru caracterele obişnuite, în toate fişierele de font un acelaşi
caracter ocupă aceeaşi poziţie, corespunzătoare codului său numeric. Schimbând fontul printr-o
comandă, caracterele rămân aceleaşi, dar vor avea forme diferite. Iată o aceeaşi cugetare
profundă asupra căreia s-au aplicat schimbări de font:
7
fontul Symbol (litere greceşti)
Caracter Combinaţie
č Alt+0232
é Alt+0233
ü Alt+0252
ß Alt+0223
Scrierea cu diacritice2
Se poate scrie cu caractere româneşti chiar şi cu o tastatură standard americană dacă avem la
dispoziţie combinaţiile de taste care corespund literelor româneşti cu diacritice. Acestea sunt
date în tabelul de mai jos.
Caracter Combinaţie
â Alt+0226
 Alt+0194
ă Alt+0227
2
Semn diacritic - un semn tipografic adăugat la o literă pentru a indica o diferenţă în pronunţie.
8
Ă Alt+0195
î Alt+0238
Î Alt+0206
ş Alt+0186
Ş Alt+0170
ţ Alt+0254
Ţ Alt+0222
Aplicaţia Character Map3, din grupul de accesorii ale sistemului de operare, oferă aceste
răspunsuri. Ea se porneşte făcând click pe Start, Programs, Accessories System Tools, Character
Map. Fereastra aplicaţiei are organizarea generală ilustrată în figura 1.2. Utilizatorul alege
fontul care îl interesează deschizând lista derulantă Font. În tabelul de sub această rubrică apar
toate caracterele din fontul respectiv. Se punctează cu mouse-ul caracterul care interesează, iar
în partea din dreapta-jos, în rubrica Keystroke, va apărea afişată tasta, sau combinaţia de taste,
necesară obţinerii caracterului respectiv. Se pot face selecţii de caractere în vederea copierii lor,
prin Clipboard, în text.
Inserarea de caractere deosebite în text, de exemplu litere greceşti sau simboluri din
Wingdings, se poate face şi cu comanda Insert Symbol. Comanda afişează o casetă de dialog
care seamănă cu fereastra lui Character Map; în ea, utilizatorul selectează caracterul care îl
interesează din fontul dorit, iar acesta va fi introdus în text la locul unde se află cursorul.
3
Character Map înseamnã harta caracterelor.
9
tastatura clasică a unui PC american. Pentru aceştia a fost creat un nou standard, numit
„Romanian (Programmers)”.
4
Un driver de dispozitiv, deseori numit pe scurt driver, este un software care permite altui program (de obicei un
sistem de operare) să interacţioneze cu dispozitivul respectiv (hardware).
10
Fig. 1.3 - Tastatura Romanian (Programmers)
Comanda trimite o casetă de dilog ca în figura 1.4. Semnificaţiile celor mai importante elemente
din casetă sunt descrise în continuare.
11
Fig. 1.4 - Caseta de dialog a comenzii Format Font
Formatarea paragrafelor
O a doua operaţie importantă de formatare se referă la paragrafe. Un paragraf este considerat
porţiunea de text care se încheie cu Enter. Formatarea paragrafelor se referă la alinieri, spaţieri
etc. Comanda Word pentru această operaţie este Format Paragraph. Ea se introduce după ce
paragraful / paragrafele care trebuie formatate au fost selectate. Se deschide o casetă de dialog
care este ilustrată în figura 1.5. Cele mai importante elemente ale acesteia sunt descrise în
continuare. De la o versiune Word la alta pot apărea îmbogăţiri ale casetei şi chiar schimbări în
dispunerea elementelor în cadrul casetei, dar rubricile de bază comentate mai jos rămân
prezente.
Indentation - se referă la îngustarea textului prin "împingerea" marginilor:
Left - dimensiunea indentării din stânga;
Right - dimensiunea indentării din dreapta;
Special - listă de indentări speciale:
(none) - nici o indentare specială;
First Line - indentarea primei linii a pargrafului (aliniat);
Hanging - indentarea liniilor următoare;
12
Fig. 1.5 - Caseta de dialog a comenzii Format Paragraph
13
Tabele
Word pune la dispoziţie facilităţi puternice pentru crearea şi prelucrarea tabelelor. Un întreg
meniu, Table, este dedicat comenzilor pentru tabele. Un tabel este organizat în linii şi coloane;
la intersecţia acestora rezultă celule. O celulă este considerată o entitate cu o anumită
autonomie: de exemplu, formatările de paragrafe dintr-o celulă nu afectează celulele vecine, iar
textul introdus în aceasta nu depăşeşte marginile în celulele vecine, chiar dacă are mai multe
caractere. În continuare sunt prezentate comenzile cel mai frecvent utilizate din meniul Table.
Selectări
Pentru a acţiona la nivel de celulă, sau grup de celule, trebuie făcute selectările
corespunzătoare. Se poate proceda la fel ca în cazul selectării unui text obişnuit sau se pot
utiliza variante specifice lucrului cu tabele. Câteva din aceste procedee sunt descrise mai jos.
14
Selectarea unei celule
Se face triplu click pe suprafaţa celulei, sau se plasează cursorul pe marginea interioară din
stânga şi se face un click.
15
Pentru a elimina linii/coloane, întâi se selectează liniile/coloanele care trebuie eliminate, apoi
se foloseşte comanda Table Delete împreună cu una din subcomenzile Columns (coloane) sau
Rows (rânduri) Cu varianta Table Delete Table se elimină întregul tabel.
Folosind comanda Table Properties se pot seta dimensiunile exacte şi alte proprietăţi ale
rândurilor, coloanelor, celulelor, precum şi ale tabelului în ansamblu. Comanda deschide o
casetă de dialog cu mai multe secţiuni, fiecare fiind dedicată unei categorii de componente.
Exerciţii
Exerciţiul -1
16
9. Selectaţi primul paragraf şi setaţi-l să înceapă din partea stângă la 2,9 cm.
12. Selectaţi cuvântul Porsche din titlu şi scrieţi-l subliniat cu culoarea roşu.
15. Verificaţi dacă există în text erori gramaticale. Dacă există corectaţi-le.
Exerciţiul -2
Exerciţiul -3
Exerciţiul -4
18
2. Afişaţi pe ecran bara de desen.
5. Stabiliţi calea implicită unde se vor salva fişierele ca fiind C:\modulul 3\4.
Flori de pădure
17. Redimensionaţi desenul astfel încât acesta să ocupe partea de jos a primei
pagini.
Exerciţiul -5
19
2. Utilizând funcţia Help căutaţi informaţii despre Print.
5. Centraţi titlul.
X 2 a X 100
Exerciţiul -6
Nr.
Popoare Exemple
crt
1 romanice Italieni,spanioli,portughezi
Exerciţiul -7
10. Setaţi marginile de sus-jos ale paginii astfel încât să înceapă de la 3 cm.
Exerciţiul -8
2. Deschideţi din aplicaţia de procesare de text documentul 8.doc din folderul W8.
3. Introduceţi în document sub titlu, textul: Câinele cel mai bun prieten al omului.
9. Selectaţi primul paragraf din text şi setaţi-l să înceapă din stânga la 2,5 cm.
22
15. Selectaţi cuvântul vasul şi scrieţi-l îngroşat.
Exerciţiul -9
23
Exerciţiul -10
1. Deschideţi printr-una din metodele cunoscute fişierul 10.doc din folderul W10.
Data
Nume şi prenume
naşterii