Nr.

25

On'e,li

Saptamanal de cultura, atitudine ~i informare

20 - 27 aprilie 2011

Un PROIECT

CENTRUL al

Asociatiei

•

de Tineret

ONESTIN

CONSILIERE INFORMARE VOLUNTARIAT

a~te /ericit!

2 Glnduri & amintiri Ora 25

and de sarbatori!

"Veniti de luati Luminal" "Veniti de luati Luminal" "Veniti de luati Luminal"- Vinl// ... a~tept aeest indemn cu toata lnima, imi dorese atiit de mult sa o primese ~i sa 0 men tin piilpiiind in sulletul meu eel putin piina la urmatoarea strigare, ea a~ porni de pe aeum pe jos, de la Bueure~ti piina la biseriea, sa ajung la timp ~i sa liu sigura ea voi Ii ~i eu olaC/ie.

Nu-mi amintesc sa-rni mai fi dorit atat de mult sa fiu enemata la Lumina nelrnpozablla .. .imi doream atatea lucruri, sl cel mai mult sa fiu chernata la castinguri, dar mi-am amintit zilele astea ca de voi fi chernata ~i eu rna prezint stlnsa, e mai rau decat sa nu rna duc. Tmi doresc sa Inviez ~i eu putin, ~i de data asta sa nu mai rnor tn deznadejde, sa nu rna mai pierd atat tncat sa dau anunt ca mi-am pierdut sufletul ~i identitatea ~i ca ofer recornpensa cui mi Ie restituie. Nu de alta, dar Tata-Doamne cred ca s-a plictisit sa-rni tot arunce In ograda tot ce las eu pe drum ~i sa rna asculte cand rna duc la EI cu para, cand singura vinovata sunt eu.

Tot egoista ... eu, eu, eu .... nu, e gresita exprimarea. Reiau: ar fi frumos sa ne Intalnim cu totll acuslca, In Lumina, ~i sa ne vedem sufletele voioase ca au Inviat cu adevarat. Sa umblarn apoi pe strada cu inimile, asa cum urnbla americanii cu bostanii de Haloween. Niste licurici mai mari, de Zi ~i de Duminica.

Sa fim cu totll convlnsl ca Hristos a Inviat cu adevarat In fiecare dintre noi, pentru ca se ogllndeste mandru cu sfiala In cei de langa noi. .. mandru, In sensul defrumos ...

... Ma gandesc asa: daca nu voi fi vrednica de Lumina Vie In noaptea Tnvierii, rnl-as dori rnacar un lntrerupatcr sl un led rosu-portocallu ...

Merg inainte, pentru di inainte mi-era mai bine ...

Diana CROITORU

Beligia sub comuoi,ti to Ooe,ti

in teorie, legile comuniste erau permisive ~i garantau libertatea religioasa, in realitate era 0 persecutle groteasca ~i groslera pe care unii zelosl activi~ti de partid 0 practicau ca pe un desfrau mltocanesc, umbrind adeseori sufletele insetate de dragoste pentru bunul Dumnezeu! Mai tralesc multi dintre ei ~i acum, ii gasi~i in primarie ori in alte locuri, pe functlt "bine merci" ~i gras platite, in scaune de demnitate publica sau mancand pensii grase; unii sl-au revenit, altll mlmeaza pe mai departe pana la intalnirea cu eel de Sus!

Bisericile recunoscute ~i tolerate, dar ~i "sectele", erau persecutate ~i controlate periodic de Securitate, iar unele erau interzise total. La scoala eram educati ca atei ~i eram sfatuiti sa nu credem In ceea ce nu-i "palpabil, material ~i stiintific", Ortodocsii frecventau Sfanta Blserica, unica de altfel, de pe Str. Aleea Parcului, la "Sf. Nicolae" unde aveam preoti plosi, cu mare credlnta In Dumnezeu, grijitori de cele sfinte ~i a lacasului de cult, tamadultori de suflete bolnave ~i care ajutau pe cei aflati in nevoi.

Marile Sarbatori religioase se oficiau doar strict pe locul sfant, bisericesc, iar credlnciosil veneau In nurnar foarte mare, spre disperarea ~i neputlnta politicienilor ~i securistllor, Cetatenii beneficiau si de Biserica din Satul Catolic, cu preotl la fel de devotatl ~i activi. Ortodocsli mergeau la slujbe la catolici ~i invers, nu ca In ecumenismul de azi, ci lntro corschimbare perlodlca de locuri sfinte ca sa intareasca, parca, legaturile umane rupte de sarrna ghirnpata a ideologiei comuniste, ce separa cele doua confesiuni despartlte mai mult la nivel de ierahii sl nu la nivelul vecinului de peste gard.

Dumnezeu a ocrotit lacasurile de cult ~i enorlasii cu imense aripi de heruvimi ~i Ingeri, nevazute dar simtlte prin tralrl pioase ~i bucurii sufletestl netntelese de rnlntlle rata cite ale potentatllor cornunlstl ai acelorvremuri de restriste.

Dar cele fara de Dumnezeu pier, nefiind vesnlce, iar noi astazi putem spune liber "Doamne ajuta" ~i sa ne salutam, normal sl firesc, cu marturlstrea ca "Hrisots a inviat", intarind cu certitudinea ca "Adevarat

a inviat"! Ifrim CORNELIU

Colegiul de redactle:

Pre~edinte Onestin Alexandru CRISTEA Editor coordonator:

Florin S. ALBU Consultant de specialitate Prof. Gabriel STAN Machetare Claudiu GABUREL

Redactori ONESTIN:

Claudiu GABUREL Adelina PAVELESCU Diana GROSU Diana CROITORU

Corectori:

Adelina CHELNICIUC

Redactori colaboratori:

Stefan POPESCU Traian TUDOR Petru DONE Gheorghe GORUN Emil PALADE Ifrim CORNELIU Ion POPA Mugur VASILIU Daniel VASCU

Adresa redactiel:

Bd. Republicii 47/56, Onesti, Badiu Telefon fix: 0234 320 060 Telefon mobil: 0755 164 224 E-mail: ziarulora25@yahoo.com Web: www.ziarulora25.ro

Tiparit: RINGlER PRINT ISSN 2068 - 987X

www.ziarulora25.ro Actualitate locala 3

Ziua Inlerna1ionala a rromilor, sarbalorila la One,li

Biblioteca Municipala "Radu Rosetti" a gazdult, saptarnana trecuta, 0 arnpla manifestare culturala cu prilejul Zilei lnternatlonale a Rromilor. La acest eveniment au participat elevi rromi de la $coala cu clasele I-VIII nr. 1 ~i de la $coala cu clasele 1- VIII "George Calinescu", ce au fost cuprlnsl in proiectul "After School" (desfasurat in parteneriat cu Filiala Cosanzeana a Bibliotecii Municipale Radu Rosetti ~i Asoclatia de Tineret Onestin).

De asemenea, au fost prezentl elevi de etnie rrorna din comuna Dofteana, de la Scoala de Arte ~i Meserii "Scarlat Longhin". Mediatorul sco l ar Ca l in Trandafir, vlcepresedlnte al Filialei Onesti a Partidei

neaua

in data de 13 aprilie a avut loc, la Biblioteca Municipala "Radu Rosetti"One~ti , lansarea cartii cu titlul "Faclia sufletului". Cartea cuprinde 0 serie de poezii, eseuri ~i aforisme ale Doinei Marnallga, originara din Republica Moldova, eleva de nota 10 a Colegiului cu Program Sportiv "Nadia comanecl" din Onestl.

Evenimentul a fost unul cald ~i prietenos, fiind gazdult in cadrul rnanlfestaril lunare "Cafeneaua llterara", ce are loc la Biblioteca onesteana, iar versurile ~i rnedltatlllle Doinei au fost imbinate cu acorduri de chltara ~i vocile prietenilor ei, prezenti pentru a 0 sustlne. De la lansare nu

Rromilor - Pro Europa, ca organizator al acestei rnanlfestarl a incurajat, alaturl de operatorul de date Doina Dumitriu, voluntarul filialei bibliotecii Viorica Sandu ~i prezentatoarea spectacolului Vlctortta Vulpoiu, pe elevii onestenl particlpantl in cadrul Proiectului "After School" sa recite poezii ~i sa cante, lucruri pe care Ie-au facut cu o mare placere.

Frurnusetea dansurilor etniei rrome a fost prezentata de elevii ~colii din Dofteana, indrumatl de mediatorul scolar lonut Avadani ~i profesorii Dana Camara, Adriana Hazaparu ~i Elisabeta Szabo. La manifestarea culturala de la Onesti a fost prezent ~i Paustin Balan, liderul Filialei Bacau a Partidei Rromilor - Pro

Europa precum ~i reprezentanti ai filialelor acestui partid din Onesti ~i Dofteana.

Sarbatorirea Zilei lnternatlonale a rromilor la One~ti a prilejuit ~i acordarea mai multor diplome ~i a unor frumoase buchete de flori, pentru cei care Ie sunt mereu aproape etnicilor rromi.

Stefan POPESCU

au lipsit domnul Director al Colegiului onestean, prof. Bogdan Romanda~ ~i nici dirigintele Doinei, domnul profesor Radu Cornea, care 0 sprijlna pe tanara in tot ceea ce face ~i sunt rnandri sa aiba 0 eleva ca ea in liceu.

o alta sustlnere lrnportanta pentru Doina a reprezentat-o cea a tinerilor de la Asociatia de Tineret ONESTIN, ce i-au fost alaturl prin muzlca ~i vers atunci cand, ernotlonata, sl-a prezentat cartea. Alli prieteni sl aproplati au fost alaturl, iar cuvintele ~i sustlnerea gazdelor, venite prin vocea doamnei directoare Niculina Cozma, dar ~i din partea celorlalte doamne bibliotecare, au fost conflrrnar! sl recunoastere pentru un tanar ce doreste, se afirma, sl care, cu slguranta, va confirma ~i in viitor. Lansarea s-a incheiat cu un ceai ~i 0 vorba calda, ambele servite tuturor cu dragoste de frumos.

Adelina PAVELESCU

Rezistenta prin cultura cu artistul Tudor Gheorghel

,

Cunoscutul compozitor, cantaret ~i actor roman, ARTISTUL Tudor Gheorghe a poposit pe data de 15 aprilie la Onestl, in turneul de prezentare a spectacolului intitulat "AI cincilea anotimp - femeia".

"Maestrul" a avut parte de un public numeros, spectacolul desfasurandu-se practic cu casa inchisa. Aparltla artistului pe scena, irnpreuna cu orchestra slmfonica a Teatrului din Galatl, a fost intampinata cu aplauze calduroase de catre publicul, de toate varstele, prezent la acest regal de poezie, muzlca ~i mai ales de demnitate rornaneasca sl clvlca,

Tudor Gheorghe a impresionat publicul onestean prin muzica sa, prin poezii ~i reflectil filosofice, iar umorul fin, uneori sarcastic,

impletit cu critici la adresa sistemului ~i actualelor "valori", a facut deliciul publicului. Spectatorii s-au slmtlt binein prezenta maestrului ~i au savurat fiecare melodie, gratle lnterpretarli impecabile a artistului ~i a orchestrei, ce a trebuit sa faca fala alaturl de public la incredibila ~i jenanta portle de frig a celor ce "delin" cultura in Onestl, A fost un spectacol placut, in care cele doua elemente, orchestra ~i minunatul talent al maestrului s-au imbinat perfect, facand ca la final publicul sa aplaude timp de minute in slr,

lata ca intr-o Romanle in care prim-planul mediatic este acaparat de scandaluri politice, dlvorturi mondene, ping-pong cu minori ~i fotbal de maidan, un artist adevarat face recurs la cultura ~i prlmeste un raspuns pe masura din partea unui public onestean, adesea privat de astfel de rnanlfestarl ~i nu numai.

Asupra acestui subiect sl a vorbelor spuse de maestrul Tudor Gheorghe vorn reveni, cu 0 cronlca necesara, imediat dupa sarbatorlle pascale. Pana atunci va salut cu urarea: sa lnvlatl ~i prin cultural

Stefan POPESCU

- Nunti, botezuri, anivers ri

- Film documentar/prezentare

pt. lnstitutll publice ~i private • - Reportaje, stiri

. - Fotografie publicitara

4 Economic www.ziarulora25.ro

Camerele auricole, Da

Guvernul a dat startul inliintarii camerelor agricole, proces care ar putea Ii evenimentul anului in domeniu, iar alegerile pentru conducerea acestor noi structuri de organizare in agricultura ar putea avea loc in luna iunie. Comitetele de initiativa pentru organizarea alegerilor au lost ~i ele infiintate, dar, cum suntem obi~nuti deja, normele metodologice pentru aplicarea Legii camerelor agricole, promulgata de la slar~itul anului trecut, inca nu au aparut, de~i toate termenele din lege au lost depa~ite. Legea este ea insa~i combatuta de 0 buna parte a agricultorilor, pentru ca are prevederi controversate, astfel incat nasterea camerelor agricole se dovede~te ca nu va Ii una u~oara.

Comitetul National de lnltlativa pentru lnfllntarea camerelor agricole are in frunte un bacauan, deputatul Mihai Banu. Guvernul a considerat ca de aceasta lrnportanta problema trebuie sa se ocupe, intre altll, parlamentarii ~i Ministerul Agriculturii, iarin comisiile de reprezentanti ai agricultorilor ~i ai lnstltutillor agricole care sa aleaga presedintil comitetelor de lnitlatlva [udetene ~i regionale pentru lnfllntarea camerelor agricole au aparut ~i reprezentantli statului. Acesta a fost un nou motiv de disputa intre sustlnatoril Guvernului ~i ai partidelor aflate la Putere ~i cei care au rarnas in opozitie, intre care multi agricultori privati. Oamenii se tern ca ~i acest proces, de lnfllntare a camerelor agricole, va fi. .. POLlTIZAT.

Prezent la reuniunea de alegere a presedlntllor comitetelor de lnltlatlva din Regiunea Nord-Est, Mihai Banu a cornbatut supozitia ca alegerile pentru camerele agricole

re loarte urea

vor fi "confiscate" de PDL. IINu poate Ii vorba de politizare sau de indicatii venite de sus - a precizat deputatul. Din Comitetul national, din subcomisii ~i comitetele judetene fac parte ~i reprezentanti ai asoctatiilor de fermieri. in Comitetul national sunt reprezentate toate cele sapte forme asociative din Romania: Uga Asociatiilor Produciitorilor Agricoli, Ascciatia Cresciitorllor de Bovine, Asociat!o Cresciitorilor de Ovine, Uniunea Cresciitorilor de Pasari, un consortiu agroindustrial din sudul tarii ~i Colegiul Medicilor Veterinari. Noi aplicam legea. Am trim is invitati; la 16 forme asociative inscrise in registrul Ministerului Agriculturii. Numai opt au dorit sa aibii candldati. Dintre acestia, Agrostar a renuniat ~i ea ~i au tiimas sapte. Noi n-am creat legea camerelor agricole numai pentru cei cu mii de hactare de teren, ci pentru totl cei 1,1 milioane defermieri".

Argurnentatla deputatului Mihai Banu pare co recta, dar realitatea de pe teren arata ca avantajul, voit sau nu, este tot al reprezentantllor statului in comitetele

desemnate sa aleaga presedlntll comitetelor de lnitlatlva, in care dintre cei sapte membri patru erau de la lnstltutlile statului, iar din partea fermierilor numai trei. lar acolo unde au fost dubii ca vreun reprezentant al statu lui [reprezentantli fiind, de regula, sefll lnstultlllor agricole) nu va vota pe cine trebuie, acela a fost inlocuit imediat. S-a Intamplat chiar in [udetul Bacau, unde directorul executiv al Centrului [udetean al Agentlel de Plati ~i lnterventle pentru Agrlcultura, loan Melinte, simpatizant al PSD, a fost inlocuit in comisie cu adjunctul sau, Nicolae Huiban, membru al PDL.

Pe aceasta terna, la reuniunea de alegere a presedlntilor din Regiunea Nord-Est, care a avut loc la Roman, s-a iscat ~i un mic scandal, la lnterventla deputatului PSD Culita Tarita, important om de afaceri in agricultura Rornaniel, care a dat tonul disputelor, dar, in final, reprezentantli celor sase [udete ale regiunii au votat cum au stiut, Astfel, presedlntele comitetului de lnitiatlva pentru [udetul Bacau a fost ales directorul executive al Dlrectlel pentru Agricultura, loan Chiriac, cel care a devenit, ulterior, sl presedlntele comitetiului de lnltiatlva regional.

Ceea ce va urma este 0 verltabila campanie electorala pentru posturile de conducere in viitoarele camere agricole, structuri organizatorice despre se spune, de catre opozantll Puterii, ca vorfi folosite de PDL, la anul, in alegerile locale ~i generale. Cei de la Putere sustin, evident, ca nu.

Se anunta, deci, noi dispute interesante. Cu atat mai interesante cu cat masa de manevra, micii fermieri, oamenii de rand, nu prea stlu despre ce este vorba. Prin

urmare, cine va "explica" mai bine, acela va avea ca$tig de cauza.

Petru DONE

Pre1ul benzinei a luatloc $i in zona Viii Trotu$uluil

Pretul benzinei a luat foc $i in zona Vaii Trotusulull

... ~i nu sunt semne ca s-ar stinge, dlrnpotrlva, dupa cum ne anunta FMI.

Cei mai mari operatori de pe plata locala de distrlbutle a carburantllor au decis sa majoreze pretul la pornpa, tonul fiind dat de Petrom. Platim a stfe I cu pana la 9 bani in plus pe litru. Dupa nereusita protestelor din prima parte a anului, benzinarii nederanjati au hotarat ca in aceeasl zi sa scurnpeasca benzina ~i motorina.

Tonul a fost dat de Petrom, cel mai mare operator de pe aceasta plata, care a decis sa majoreze cu 9 bani pe litru pretul tuturor sortimentelor de carburantl, La scurt timp, Rompetrol, al doilea distribuitor ca marlrne, a comunicat ca in statllle proprii carburantll vor costa tot cu 9 bani pe litru mai mult. ~i LukOil a

scumpit carburantli, in rand cu competitorii, urmat de compania MOL.

Asadar, in urma acestei ultime rnodlflcarl, pretul benzinei a depasit pragul psihologic de 6 lei/litru in statllle Petrom ~i Rompetrol, chiar daca vorbim despre cele mai scumpe sortimente. Nivelul fusese atins inca din luna martie in statlile MOL, insa acum vorbim despre cei mai mari retaileri de pe plata, De cealalta parte, cel mai ieftin sortiment de benzlna costa acum 5,21 lei pe

litru la Petrom, iar cea mai leftlna rnotorlna - 5,25 lei. La Rompetrol, cele mai ieftine sortimente se vand cu 5,35 lei/litru (benzina), respectiv cu 5,41Iei/litru (motorina). in statll, preturile pot varia cu plus/minus 5%.

Titeiul ieftin e pe terminate I

Petrolul devine mai scump pe zi ce trece ~i FMI avertlzeaza guvernele ca trebuie sa-~i securizeze surse alternative de energie, Intrucat resursele de tltel devin tot mai sarace, Astfel, nu este exclus sa se ajunga la nivelurilerecord din 2007-2008, cand s-a tranzactlonat la circa 150 de dolari pe baril.

Majorarlle de acum se produc ~i in urma razbolului, in urma atacurilor asupra unor carnpurl petrolifere din Libia, dar ~i ca urmare a optimismului investitorilor privind cererea mai rldlcata de combustibil.

Stefan POPESCU

Ora 25 Cultura 5

Catalina Negbina s-a calilicat in linala lestivalului Cerbul de Aur

$coala de muzlca M. Y. Music Art, care actlveaza la Onestl $i Moine$ti $i care este coordonata de profesoara Irina Pashalov, a reusit sa se califice cu mai multi interpreti in finala festivalului Cerbul de Aur Junior, dupa ce acestia au castlgat semifinala de la Bucuresti. in concursul pentru sollstl, a trecut de sernlflnala doar Catalina Neghina, care a concurat la categoria 4-7 ani $i care va

fi prezenta in finala de la Bucuresti, ce se va desfasura in perioada 1 - 4 iunie. Pentru a ajunge in ftnala, Catalina a castlgat mai intai preselectla (faza zonala), la care au participat 700 de copii, din care au mers mai departe doar 300.

Acum, Catalina Neghina a castigat $i semifinala, la care din 300 de copii au mai rarnas doar 50, care vor intra in marea flnala. La sectiunea pentru grupuri, ~coala M. Y. Music Art sa calificat in finala cu ambele grupuri participante, Shaining Girls Onesti $i Balkan Voice Moinesti, Grupul Shaining

Girls va concura la categoria 7 - 9 ani ~i este alcatult din Catalina Neghlna, Mara Suditu, Bianca Petcu, Andrada Bratovianu $i Cristina Craciun, iar trupa Balkan Voice este alcatulta din Alexandra Pashalov, Alexandra Anghelache, Isabela Avram, Raluca Bogdanescu, Ana Maria Halasanu $i Andreea Maftei.

"An de an ne-am luptat pentru acest festival, unde se obtine foarte greu un toe, dar anul acesta munca $colii M. Y.

Music Art a striiluci: pe scena de la Palatul Copii/or din Bucuresti - ne-a spus profesoara Irina Pashalov. Toate cele trei zile cat am stat la Bucuresti ne-am pregotit asiduu $i iato co fntotdeauna 0 muncii bine focuM do rezultate".

Succesul obtlnut de copiii de pe Valea Trotusului a fost $i mai bine apreciat de profesoara lor, in conditiile in care rezultatele au fost anuntate chiar in ziua ei de nastere.

"Un cadou mai frumos nici co se putea", a apreciat Irina Pashalov. Copiii de la M. Y. Music Art mai sunt implicati $i in concursul festivalului Mamaia Copiilor, care a ajuns in faza semifinalelor $i la care s-au calificat 5 sollstl si cele doua grupuri.

Dansatorii de la Clubul Copiilor Unesti, premianti la Moinesti, Adiud si Arad

, , , ,

in ultimele saptarnanl, trupele de dans de la Clubul Copiilor One$ti, pregatlte de profesoara Mariana Osteanu, au participat la mai multe concursuri sl festivaluri din tara, la care au castigat premii importante. Astfel, la Concu rsu I [udete a n "Prietenia", organizat de Clubul Copiilor Moine$ti, onestenil au participat cu 4 forrnatil, dintre care 3 alcatulte din debutantl si una din avansatl, dar toate au obtlnut Locul I, la sectlunile la care au participat. Este yorba de trupele Star

Group (copii de clasele I - IV, care au

prezentat un dans modern), Felix (I - IV, majorete), Arabesque (V - VIII, fantezie coregraflca sl dans de caracter) si Stil (V - VIII, dans de caracter).

Cele 4 trupe au obtlnut 5 Locuri I, in total. Clubul Copiilor din One$ti a mai participat sl la Concursul lnterludetean "Sa dansam lmpreuna", de la Adjud, unde a intrat in competltie cu trupa Diamant, alcatuita din fete de clasele V - VIII, care au prezentat 0 fantezie coregraflca sl un dans de majorete, ambele ocupand Locul I.

.Rezuttatete suntfoarte bune - a apreciat profesoara Mariana osteanu. Chiar $i fetele sunt inctintate de aceste rezultate". Tot de curand, dansatoarele de la Clubul Copiilor din Onestl au participat $i la festivalului international de rnuzica sl dans IIGhiocelul de argint", care s-a desfasurat la Arad, acolo unde au obtlnut un Loc I sl un Loc II.

in concurs a intrat trupa C. D. F.

Group, care a reuslt sa castlge Locuilia sectlunea etno-modern sl Locul II la se ctlune a fantezie coregrafica.

Urmeaza un concurs lnternatlonal la Plolestl, in perioada 28 aprilie - 1 mai, apoi festivalul Meridianele Dansului, organizat chiar la Onestl,

Pagina reallzata de Traian TUDOR

6 Comunitate www.ziarulora25.ro

"Contribuie la SilUran1a ora,ului tau!"

Unul din principalele atribute ale Pol iti e i Ro man e este prevenirea crlminalltatli. De aceea, Inspectoratul de Politie Ju d e t e a n Bacau, prin Compartimentul de Analiza sl Prevenire a

asigure desfiisur areo In condittt corespunzatoare de ordine 5i siguranta publica a manlfestiutlor speclfice acestei perioade precum 5i a prevenirii 5i combaterii lnfractlunllorlndreptate asupra

Criminalitatii ~i Polltia de Proximitate a patrimoniului 5i lmpotriva persoanelor.

lnitlat campania "Contribuie la slguranta orasulul tau", ce se va derula In aceasta perloada prernergatoare Sarbatorilor Pascale. Scopul acesteia este cresterea gradului de informare al cetatenilor [udetului Bacau cu privire la rnasurlle preventive pe care acestia trebuie sa Ie adopte In vederea dlrninuaril riscului de a cadea victime.

Polltla va recomanda de sarbatori! Printre activitatile desfasurate pe parcursul zilelor de campanie se numara: discutiile interactive cu cetatenii, In zonele aglomerate din localltatlle de pe raza [udetului, distribuirea a peste 5000 de pliante cu recornandari preventive precum ~i difuzarea In marile centre comerciale a unor spoturi realizate In acest sens, cu scopul de a preveni furturile din loculnte, autoturisme ~i buzunare.

Pentru ca aceasta perioada este foarte aglornerata, mai ales din punct de vedere al cumparaturilor, "politi5tii bacauani vor efectuo octivitiiii menite sa

Activttiiti!« vor /i derulate In sistem integrat, tmpreunii cu celelalte institutii cu atributii In asigurarea ordinii 5i Iini5tii publice 5i vor viza In special zona liicaselor de cult unde se des/a50ara slujbele religioase, precum 5i In zonele turistice 5i de agrement", a detaliat inspectorul de politle Gabriel Stefanescu, din cadrul IPJ Bacau.

Pe drumurile publice va fi asigurata prezenta activa a agentilor de clrculatie rutlera, la orele de varf, pe principalele artere din zonele turistice, precum ~i pe traseele de acces catre aceste zone, pentru combaterea excesului de vltez a,

prevenirea accidentelor ~i ambuteiajelor rutiere, fluidizarea ~i controlul circulatiei In erase ~i pe principalele cai de cornunlcatle spre manastirile ~i zonele turistice din [udet,

iargu Ocna in atentla noastral Localitatea Tg. Dcna este orasul cu cel mai mare nurnar de biserici raportat la nurnarul de locuitori, respectiv 24 asezarnlnte religioase la mai putln de 14.000 de locuitori. Avand In vedere faptul ca anul acesta Sarbatorlle Pascale sunt la aceeasi data atat pentru credinciosii catolici cat sl pentru cei ortodocsl, iar la nivelul localitatii se vor desfasura slujbe religioase In toate laca~urile de cult, Polltia statlunil Tg. Dcna In colaborare cu Postul de Jandarmi Tg. Dcna vor lua masurlle specifice de preventie pe doua paliere, atat In zona lacasurllor de cult In perioada slujbelor religioase cat ~i In zonele cu risc criminogen ridicat sl al cartierelor aferente statlunll, In vederea aslguraril unui climat de slguranta publica a localltatii.

"Toate aceste masun sunt necesare pentru a prelntiimpino furturlle din buzunore, qenti, posete, din locuinte, autoturisme ~i societiitt com erciale ". a precizat In final, inspectorul Gabriel Stefanescu.

Adelina PAVELESCU

Alcoolul ,i volanul sunt incompatibilel

Minor prins intr-un magazin in timp ce incerca sa sustraga bani

Polltia Statiunii Tg. Ocna a fost seslzata la data de 16.04.2011, Injurul orei 03.00, de catre V. Georgeta despre faptul ca sotul sau a gasit, In magazinul societatii al carul administrator este, un tanar care Incerca sa sustraga bani din casa de marcat.

La fata locului polltistf au identificat un minor de 15 ani din Onestl, stabilind ca acesta, In timp ce se deplasa spre casa de la discoteca, a patruns In magazin prin fortarea usll ~i a fost surprins In timp ce Incerca sa sustraga banii din casa de marcat.

Din cercetari, polltlstll au mai stabilit ca anterior spargerii magazinului minorul a deschis portiera unui

autoturism parcat In zona, a sustras 0 cheie de roti, dupa care a patruns prin efractie lntr-un magazin fara a sustrage bunuri iar ulterior a patruns prin aceeasi metoda In magazinul In care a fost prins In timp ce Incerca sa sustraga banii din casa de marcat.

In cauza s-a lntocrnlt dosar penal sub aspectul savar~irii lnfractiunllor de furt calificat ~i tentative la infractlunea de fu rt ca lificat.

lnfractlunl la regimul clrculatlel

La data de 17.04.2011, la ora 01.50, polltistil din One~ti I-au depistat pe S. Narcis, de 23 ani, care conducea un autoturism pe strada Republicii, In timp ce se afla sub influenta bauturilor alcoolice.

Tn urma testarli conducatorului auto cu aparatul etilotest a rezultat ca acesta avea 0 de 0,54 mgjl alcool pur In aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Onesti, unde is-au recoltat probe biologice de sange In vederea stabilirii alcoolemiei.

Tn cauza s-a lntocmit dosar penal.

Claudiu GABUREL Sursa: IPJ Badiu

Ora 25 Spirilualilale 1

Ora 25 a romanilor:

lnlre SaPlamana Palimilor si ladeidea Tnvierii

~~~----~~~~~~~, ----~

'*" '" jK

Adunand inauntrul nostru to ate

scenele, cazurile ~i evenimentele zdrobitoare care ne-au marcat ultimele sapUmani, ~i asumandu-ne lucid realitatea asa cum este, vom ~ti ca, mai ales pentru romanl, in mod dar ~i cu neputlnta de tagaduit, a inceput marele Calvar al vremurilor de pe urrna, al distrugerii ~i al inrobirii noastre totale, au inceput cu adevarat "anii durerilor" despre care am tot auzit prefetlndu-se.

Binefacatorii neamului

Tot ceea ce pana acum era, pentru noi, doar 0 previziune referitoare la un viitor mereu arnanat, ceea ce ne arnageam a fi numai 0 amenlntare ~i 0 posibilitate teoretlca, pe care 0 nadajduiam daca nu anulata, cel putin mult dlrnlnuata in realitate, ei bine, chiar a inceput sa se lntample. Cu noi ~i langa noi. Planurile de pustiire ~i descompunere a acestui neam ~i a acestei tari acum se deruleaza efectiv, metodic ~i nemilos.

Se aplica deja, in mod palpabil ~i la scara nationala, toate masurlle de sfararnare ~i de exterminare lenta, dar slgura, impuse de "binefacatorii" externi ai Romaniel (FMI, Banca Mondiala, Comisia Europeans) ~i acceptate de sadicele cozi de topor cocotate in fruntea natlel, Oamenii saraci ~i bolnavii mai grav, in principal cei din mediul rural sau din orasele ucise economic, deja mor cu zile sau sunt pusi, peste noapte, in sltuatli umilitoare, inumane sl absurde, traind zile de groaza, cu asteptarea lrnlnenta a ceea ce este mai rau,

Oameni sub vremuri ~i vremuri suboameni ..•

Acestea sunt adevaratele stlrl ~i adevaratele evenimente care ar trebui sa conteze sl sa ne intereseze in mod prioritar, flindca acestea sunt "semnele vremurilor" care ne privesc ~i ne ating direct, existential, nu sunt abstractluni sl vlrtualitatl. Ele trebuie sa ne faca sa constlentlzarn ca, si daca noi lnsine sau cei mai aproplati ai nostri, iNcA nu am intrat (sau, poate, nu prea mult) sub tavalug, totusl tavalugul s-a pornit deja sl este doar o chestiune de timp pana va ajunge ~i la

noi, sl la cei mai dragi noua. Dar, daca suntem crestlni nu doar cu numele, nu ne punem problema sa ne salvarn pielea, sa ne punem cumva pe noi la ada post de nenorociri sau sa ne arnagirn ca, pana sl acum, ceea ce se petrece cu bolnavii de prin spitalele desfllntate sau rarnasl fara tratamente, ori ceea ce se petrece cu cei rama~i fara serviciu, fara venituri, sau sub limita subzistentel, cu copii de lntretlnut ~i aflati sub nenurnarate agresiuni, presiuni sl hartuiell, toate acestea tot NouA ni se intampla.

Fratele meu necunoscutul ••• Hindea "fratele meu este viata mea" ~i ceea ce se petrece unei parti atat de largi din propriul meu neam nu ma po ate lasa indiferent sl rece, pana acolo

*

unde simt ca nu mai pot sa-rni mai permit

sa traiesc egoist, cinic, lacom, orgolios, clevetitor si arogant, sl nici in trandavle, in ln e r t le , in superficialitate s l in inconstienta, pentru propriile mele placeri, planuri sl arnbitii. Hindea toate se vadesc acum, in lumina suferintei atroce sl a primejdiei iminente a mortll, ca amarnice desertaciunl sl fiindca simt foarte limpede ca voi avea de dat searna vesnlc pentru orice absents, pentru orice dezertare a mea de pe singurul front care conteaza acum... cel al durerii inimii, puse in rugaclune,

Nu mai este vreme de multa teorie sl de prea rnulta cercetare ratlonaltlstla, sofistlcata, a lucrurilor. Nu mai este vreme sa ne tot cultlvarn raceala scrupulozitatil maniacale, a formalismului lngamfat ~i a corectitudinii autosuficiente ~i artagoase, ~i nici sa ne antrenarn ascutirnea desarta a mlntii celei viclene. Este vremea sa trairn in mod autentic acea dreapta credlnta a inimii despre care ne-au vorbit sfintil contemporani, ~i care sa ne asigure singura pavaza mantultoare in fata uriasulul tsunami al duhului antihristic care se napusteste peste lume.

Sa nu ratam intalnirea cu invierea! Asadar, ceea ce deja se intampla ne ajuta sa ne trezim sufleteste de-al binelea mai inainte ~i sa reallzarn ca, pe de 0 parte, suntem cu totli datori sa ne purtarn sarcinile intre noi sl sa plangern cu cei ce plang, ca unii ce ne suntem madulare unii altora; sl, pe de alta parte, ca, macar acum, in al unsprezecelea ceas, este vital "sa rascumpararn vremea", sa invatam sa pretuim la maximum, sa-I rnulturnirn Domnului cu lacrimi ~i sa valorlflcarn duhovnlceste, intru trezvie, fiecare clipa, fiecare ceas, fiecare zi llnlstite pe care Ie mai primim inca de la Dumnezeu, desi nu suntem delocvrednici de un asemenea dar ~i de atata pasuire ~i pogorarnant, pentru Invartosarea inimilor noastre!

Este, poate, 0 ultima ~ansa, care ni se da ~i pe care nu avem voie sa 0 mai ratam, ~i sa implinim fara zabava tot ceea ce este esentlal sa implinim, tot ceea ce constllnta ne inva~a ~i ne mustra,

Ion POPA

8 Spirilualilale Ora 25

Despre iepurasii de Pasle si creSli

, '"

Motto: .Iepurasu; mustiicios e de Paste norocos, nu-t! lasa cadou In ghete, are el alte secrete: pasca, oul lnrosit, cozonacul, mielul fript 5i un Paste Fericit!"(urare " tradition ala" de sezon)

Suntem in Postul Mare. Mai sunt coteva zile pona la lnviere. Cu 0 mare grija lata de cumparatori, negustorii au inceput deja sa-~i vonda mar/a, speciala pentru "Slintele Sarbatori" - cu varianta "Slintele Sarbatori de Pastl". Daca, cumva, am Ii picat chiar acum pe planeta Pamont ~i ne-am Ii intrebat ce sarbatori sunt acestea, atunci cu siguranta ca am Ii allat lucruri, pe care noi cei de acum nu Ie mai observam, nu Ie mai vedem, cu care ne-am obi~nuit, dar care sunt cu totul pierzatoare pentru noi.

Sarbatori cu lepurasll

Asadar, sarbatorile care urrneaza lncep sa se intrezareasca: apar lepurasll, din ce In ce mai des, pe firmele luminoasecu variante multiple: domni cu urechi de lepurasl, dornnisoare dezbracate cu aceleasi urechi care insa searnana mai mult cu nlste "cornite", sau chiar lepurasll colorati, frurnosl ~i pufosi (Ia fel cum colorate sunt revistele cu lepurasi, cu plai ~i cu boi). Toate acestea sunt, dupa cum spune lumea, "haioase". Deci, este 0 sarbatoare cu lepurasl, Au aparut Insa ~i pulsorii de gaina, desigur galbui ~i desigur tare frurnosl ~i pufosl. Nu este nici 0 Indolala. la aceasta fotografie trebuie

adaugate ~i ouale colorate: rosu, galben, verde, albastru ~i restul culorilor. Daca mai punem ca mirosul acestor sarbator! se bazeaza pe miel- cu variantele ciorba ~i la cuptor - atunci vom Incepe sa lntelegern cat de lrnportanta ~i In acelasl timp anlmaliera este aceasta sarbatoare sau "Sfintele Sarbatori de Pastl",

Cadouri, cadouri, cadouri ... !

At e n t ie : de 0 d e o s e b l t a irnportanta sunt, ~i de aceasta data - ca ~i la sarbatoarea porcului de craciun - cadourile, darurile. E un fel de parola: lICe ai vrea sa-tl aduca lepurasul?", care legitimeaza ~i lncununeaza aceasta rnlnunata sarbatoare de "primavara". Ceea ce va povestesc eu aiel, putetl vedea ~i chlarvedeti ~i Domniile Voastre, oriunde v-atl localiza In credincioasa noastra tara de 87% ortodoxie ~i restu .... ~i cu slguranta ca vedetl toate acestea - plus motivul generator pentru toate sarbatorile tuturor rornanllor, steaua polara a exlstentel noastre: coca cola! Nu trebuie uitat nici filmul de mare efect - pe care II vedem In fiecare an ~i care ne arata o poveste neoprotestanta, antlcrestlna, cu un personaj care nu are nimic a face cu Hristos - care nu a fost, nu este ~i nici nu va fi vreodata vedeta de film. Acesta este tabloul sarbatorilor de prirnavara sau a "Sfintelor Sarbatori de Pastl", la rornanl,

Sarbatoarea intre traditle ~i neo paganism .. .Ispite ~i ispititori

Cu siguranta ~i pe buna dreptate, aceasta ar Intelege cineva care ar veni acum pentru prima oara pe planeta pamant. Nu stlrn ~i nici nu ne lntereseaza ce ar gandi despre acestea respectiva flctiva persoana, tocmai fiindca nu poate exista. insa, cateva lntrebari ne tin calea. Ce se Intampla cu Sarbatorile Rornanilor? Cum e posibil ca Intregul aparat de propaganda antlcrestln numit massmedia sa promoveze, fara nici cea mai mica retinere aceste blasfemii, aceste huiduieli la adresa credintei romanllor, ~i In ultima instanta la adresa rornanllor? De ce nu ia nimeni atitudine? De ce ne mai uitarn la televizoarele lor pline de infectle? De ce mai citim gazetele, care acum - mai ales acum - ne arata femei goale ~i In care se dezbat lucruri de "maxima lrnportanta economica"?

Cel mai probabil acestea sunt ispite - parlntele lor este chiar dracu, de altfel prezent In chiar toate reclamele, cu toate variantele lor - dar, In acelasi timp sunt lncercarl, Incercarl pentru fiecare dintre noi. Ce facem noi atunci cand suntem pusi In prezenta unei sltuatil de acest fel- ~i suntem pusl sau ne punem noi lnslne, Incontinuu? Care nu Inteleg rornanll dreptcredlnclosl ca ei sunt cei care "consu rna" toate aceste otravu ri, ~i

www.ziarulora25.ro Spirilualilale 9

inii din nOi!

aceasta chiar la cererea lor? Prin faptul ca nu doar permit ci ~i partlclpa la aceste odiosenii, chiar daca unii dintre ei par sau fac pe lndlgnatli.

Nimeni nu ne face acest rau - noi lnsine ni-I facem, fiindca nu cred ca a fost cineva obligat sa-~i cumpere televizor ~i sa traiasca hipnotizat de imaginile rnlscatoare, care nu au nici cea mai mica legatura cu existenta noastra: cum nu cred ca a fost cineva fortat sa citeasca ziarul sau sa asculte radio - chiar daca toate acestea se fac sub acoperirea ~i justificarea nevoii de informatie. Este cert ca to ate aceste blasfemii sunt gandlte ~i administrate concertat; cum dar este ca toate sunt Indreptate Impotriva invierii, despre care nici nu se porneneste - sunt cu mult mai importante: mielul, oul, iepurasul, pulsorul sarnd.

"Adevaratele ~tiri" despre invierea lui Hristosl

lnformatille pe care ar trebui cu necesitate sa Ie avem acum, In Postul Mare, sunt la lndemana oricui - dar putlnl sunt cei care Ie cerceteaza si, mai putini, cei care Ie traiesc.

Cati dintre - din nou - cei 87% din credlnciosil alaturl de restul crestinilor, care suntem noi, lIs-au informat" despre Saptamana Mare? Cati stiu ca Luni iudeii au hotarat sa-L rastigneasca pe Hristos, ca

Marti a fost proorocirea distrugerii Templului, ca Miercuri a fost ungerea piciorelor lui Hristos ~i tot atunci ucenicii sau tulburat din cauza lui luda, iar luda a primit argintii: ca Joi este Cina cea de Taina, spalarea picioarelor, rugaclunea din muntele masllnilor ~i tot atunci Hristos este luat; ca Vineri, Dumnezeu este In fata Sinedriului, la Pilat ~i suporta toate batjocurile sl chinurile; ca tot Vineri a fost rastlgnit, a murit, l-a fost impunsa coasta, a fost coborat de pe cruce, iar rnormantul I-a fost pecetluit; ca Sambata Hristos a pogo rat la iad sl, ca Duminica a inviat? lata: acestea sunt "informatii" vitale pentru noi. Din surse demne de toata Increderea, de la un "agent special", dintro sihastrle de prin Muntll Nearntulul, avem chiar "informatia" ca de aproape doua mii de ani fiecare saptamana este Saptamana Mare - dar aceasta este 0 informatie mai speciala, Ati auzit pe undeva de lepurasl, veverite, ousoare, pulsorl ~i cadouri, cozonac ~i budinca? Nu. Hindea aici este yorba despre viata ~i moarte, sau mai bine zis despre nemurire - spre osanda sau spre bucurie; nu despre animale ~i produse agricole, dragi crestinl ortodocsi, care suntem noi.

Un pic de llnlstel

Voi, cei care avetl 0 legatura cu biserica, cei care nu cresteti anlmalute ritualice sau ousoare multicolore, cei care suntetl preocupatl de propria-va rnantuire ~i de rnantuirea neamului vostru; cei care stltl ce se petrece In acest post - covarsltor pentru noi -, altceva decat oferirea de daruri ~i coca cola sau pepsi; cei care

slrntltl greutatea atat de rnlnunata a raspunderil pe care 0 avetl In cadrul neamului care v-a ivit ~i ~titi ca rnantulre Insearnna jerfa ~i nu budinca sau cozonac cu stafide.

Voi, cei care v-ati Imbracat In Hristos, prin sfantul botez, ~i purtati la gatul sufletului vostru crucea de pe Goigota, pe care a fost rastignit chiar Dumnezeul ~i Mantuitorul nostru, lisus Hristos, Cel ce a Inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand,

Voi, trebuie sa vedeti ~i sa Intelegeti ca nu este un asa mare efort - despre [ertfa nici nu se poate vorbi - sa va oprltl din a mai sprijini lupta Impotriva lui Hristos si irnpotrlva rnantuirii noastre.

Este foarte simplu: faceti 0 pauza de vorbire, auzire sl vedere: nu mai deschideti cutia cu minciuni ~i blasfemii denurnlta ~i televizor, nu mai cltitl orice ziar de scandal ~i nu mai ascultati delirul ernotlonant trernurator - chiar daca vi se pare ca suna bine. Poate vi se pare prea greu, dar poate fi ~i doar pentru aceste ultime zile. Bine, atunci poate fi numlta jertfa voastra: sa nu-L mai batjocoriti pe Hristos.

Toata viata noastra depinde de acest lucru: con~tientizarea japtului ca nu trebuie sa mai lovim cu piciorul in tepu~a. Acest lucru trebuie sa ne duca la atitudine eliberatoare ~i nu la pasivitate complice cu uriitorii lui Hristos. Fiindca altfel, cum mai putem sa raspundem in jata invierii:

"Adevarat a inviat"!

Mugur Vasiliu

10 Tinerel Ora 25

INTERVlo CO MINE ...

V-ati intrebat vreodata ce e iubirea?

Ce e prietenia ... $i opusul ei, singuratatea? Ce e viata, cum trecem prin ea $i ce a$teptam de la viitor? $tim sa iubim $i sa iertam? Toti avem 0 religie... dar nu aceea$i. $tim sa respectam religia in care ne-am nascut, in care ne-am botezat? Credem in Dumnezeu $i stlm sa-L iubim? Suntem multumiti de ceea ce avem $i ceea ce suntem? Sunt intrebari care poate v-au trecut prin minte, sau poate nu. Dar daca nu, eu cred ca fiecare ar trebui sa-$i puna aceste intrebari $i sa-$i raspunda. Eu m-om intrebat ... $i mi-am raspuns ...

Sunt ORTODOX ..• ~i zambesc!

Chiar daca Intotdeauna este loc de mai bine, eu sunt foarte rnultumlt pana In prezent. Pot spune ca pentru tot ce am, Ii multurnesc lui Dumnezeu, deoarece cred In EI sl fara EI nu m-as fi putut realiza. Am spus asta pentru ca eu chiar am slmtit prezenta Lui. Am fost crescut de mama ~i de bunici In credlnta ~i n-am sa-ml schimb niciodata religia In care m-am nascut. Sunt ortodox. (zarnbeste sufletul... zarnbesc sl eu).

Vorbind de bunici sl de parintl, ai impresia ca nu ai fost niciodata singur sl ca ei au fost Intotdeauna alaturl de tine. Te intrebi daca ai fost vreodata singur? Da, eu m-am slrntlt singur, dar nu eram. Constient sunt ca singur n-am fost niciodata, nu sunt nici acum ~i nici nu voi fi vreodata.ln suflet I-am avut tot timpul pe Dumnezeu, dar nu si-n gand. Atunci cand ma slrnteam singur sau cand "gre~eam" nu ma gandearn la EI, dar In suflet exista. Mam slrntlt singur atunci cand nu aveam pe cineva langa mine, fizic vorbind. Prieteni aveam ... (zamblnd) sl acum am mai multi. Eu ma consider 0 persoana sociabila sl cu siguranta voi ave a sl mai multi prieteni decat am acum.lmi place sa-ml fac prieteni ~i sunt fericit ca reusesc, Consider ca daca stii sa te faci "un om usor de purtat", adlca un om placut, estl sl nu estl prieten cu toata lumea pentru ca nu-tl mai apartll, dar devii un bun comun al tuturor... ca ~i dragostea. (~i zambesc iar). Astfel sirnti ca ai prieteni chiar daca poate unele persoane nu te vor considera prietenullor. Totul tine de puterea ta de convingere.

lubesc .•. $i rad!

M-am intrebat ce e iubirea ~i daca am iubit vreodata. (rad ... ) Ce intrebare!! Blnelnteles ca am iubit sl Inca mai iubesc. Dar daca e yorba de iubirea pentru 0 femeie, pot spune ca iubesc multe femei. Prima femeie careia i-am darult pentru prima data iubirea, a fost ... mama. Dragostea mi s-a descoperit rnareata In persoana mamei mele, asa ca pot

spune ca m-am nascut In dragoste ~i am fost lnsotlt de dragoste de-a lungul vietll mele. Am suferit de fiecare data cand am simtit ca dragostea lipseste.

lubirea 0 pot explica In diferite feluri pentru ca iubirea este atotcuprlnzatoare, lubirea tnsearnna sa ne descoperim In altli sl sa fim tncantatl de aceasta descoperire.

lubirea tnsearnna a ierta. Sa lertl lnseamna sa renuntl la dreptul tau, la dreptatea ta pentru a indreptatl pe cel ce tl-a greslt, Insearnna sa renuntl la tine lnsutl, Cu alte cuvinte, a ierta Inseamna sa relntorci la viata sau sa darulesti viata.In concluzie, viata fara iubire nu exlsta, deci daca nu lubestl nu tralestl.

lubirea este slmtul fundamental al sufletului nostru.lnainte de a cauta dragostea In inima noastra, de a 0 cultiva, trebuie sa renuntarn la raul existent din sufletul nostru care se ridica Impotriva dragostei, ~i acest rau este invidia. Sa lubestlinsearnna sa-ti schimbi mai Intai omul launtric, sa-ti controlezi egoismul sl sa lupti cu orgoliul ~i rautatea din sine.

Prietenia ~i oferirea ...

A iubi tnsearnna a ave a prieteni. ~i ca sa avem parte de iubire trebuie sa oferim prietenia, dar nlclodata sa 0 cerem de la altil. Cred asta, pentru ca de regula ajungem sa ne considerarn prietenii ca pe 0 proprietate $i un bun al nostru. Multi cauta iubirea tntr-o relatle de dragoste, 0 relatle de cuplu In care sa simta ca se cornpleteaza cu partenerii lor sl deja se gandesc la "iubirea trupeasca", lubire trupeasca ... e un fel de a spune. lubirea este una. Asa cum am mai spus, iubirea este atotcuprlnzatoare, lubirea este vesnlca si neschlrnbata. Tot ce se schirnba ~i trece nu este din iubire, asa ca trebuie sa cautam ~i sa crestern In noi valorile neschimbate. Ca sa

revin la iubirea trupeasca, pentru a iubi trupeste nu trebuie sa facem niciun efort, nu trebuie sa Invatam nimic, acestea ne stau In fire. Noi trebuie sa Invatam iubirea adevarata. Sa evitarn certurile ce pot aparea lntr-o relatie de dragoste ~i nu numai, sa lertarn, sa rabdam., ~i altele. Asa se arata iubirea adevarata, fie ca este pentru iubita ta, fie ca este lntre sotl sau lntre parintl sl copii, dar mai ales cand este pentru Dumnezeu.

Minunea lui Durnnezeu-vlatal

Nu exlsta nimic mai minunat din tot ce a creat Dumnezeu, decat ca potl sa tralestl, Daca ai viata ~i estl sanatos, te potl bucura de tot ce exista In jurul tau; In primul rand ai ratlune: poti sa vezi natura ce te inconioara In culorile ei vii, cu vegetatla, animalele, pasarile ~i insectele ce-~i duc sl ele vlata In ea; potl sa rnlrosl parfumul florilor, a naturii; potl sa auzi ploaia, sursurul izvoarelor, valurile rnarli, oamenii cu diferitele lor graiuri sl nu In ultimul rand, muzica ... 0 minune creata de om; potl sa slrntl caldura soarelui, adierea usoara a vantulul, bataile inimii cand te-ntalnestl cu persoana iubita ~i sarutul ei; dar nu In ultimul rand, cel mai important lucru, poti sa vorbestl cu semenii tai. ~i daca ai toate astea Insearnna ca nu estl singur.

Viata mea e rnlnunata deoarece am avut sl am parte de toate lucrurile enumerate mai Inainte sl pentru asta Ii multumesc lui Dumnezeu ca Inca mai sunt In viata ~i ma pot bucura de ele. In prezent, sunt la Scoala Nationals de Pregatire a Agentilor de Penitenciare - Tg. Ocna ~i doresc sa termin anul scolar cu bine. Pentru viitor nu-mi pot dori decat sa am sanatate, sa-ml Intemeiez 0 familie, sa am 0 carlera frurnoasa In rnunca, sa-ml cresc sl sa-ml educ copiii In iubire ~i In llnlste ~i daca mai traiesc, lrnl doresc sa-rnl sarut sl nepotii. Abia atunci voi considera ca am avut 0 viata lmpllnlta.

in incheierea interviului am un gand pentru eel care ar avea ocazia sa-I citeasca sau sa-I asculte. A$a cum scrie in "Interviu cu tnsmnezeu"; nu pot sa spun $i eu decat "sa tnvete ca cel mai valoros lucru nu este ceea ce au in viata lor ci pe cine au in viafa lor, sa tnvete ca 0 persoana bogata nu este una care are cel mai mult, ci una careia ii trebuie cel mai putin, sa tnvete ca exista oameni care It iubesc, dar pur $i simplu inca nu $tiu sa-$i exprime sent;mentele $i sa invefe ca nu este suficient sa-; ierte pe ceilalti, ci de asemenea trebuie sa se ierte pe eiin$i$i ...

VASCU DANIEL $eoala Na~ionaUi de Pregatire a Agentilor de Penitenciare, Tg Oena

www.ziarulora25.ro Tineret 11

•

la munea In Anglla I

Anglia, Italia, Franta, Spania, Germania, America $i in multe alte fari sunt plecati cu milioanele romanii nO$tri dragi. Sunt parintii, fratii, surorile, unchii sau prietenii nO$tri... unii de curand, altii de mu/fi ani! Tuturor Ie ducem dorul $i ne rugam sa Ie fie bine, sa aiba putere de munca $i sa se intoarca sanato$i acasa. Altii abia a$teapta ca rudele sa mai trimita ni5te bani, sa mai cumpere ni$te haine de "firma" sau ultimul tip de telefon mobil, ca sa aiba cu ce se lauda, insa nu realizeaza ca acestea sunt lucruri trecatoare $i ca se pierd momente prefioase alaturi de eel dragi. Cand se intorc? Unii dintre noi se intorc 0 data pe an, sau chiar mal rar... Altii i$i cheama rudele direct acolo, printre straini, ca sa poate fi impreuna.

Tnsa ce nu stlu multi dintre noi este vlata de peste mari ~i tari, vlata printre stralnl ~i munca intr-o tara noua, cu 0 limba noua, cu oameni noi ~i un alt stil de viata, cand cei pe care care ii credeai prieteni se intorc impotriva tao

Voi incepe prin a povesti cum este vlata de inceput, cand ajungi intr-o tara noua ~i rna voi axa pe vlata in Anglia, cu precadere in Londra. Multi dintre noi cunosc Londra doar ca punct turistic, cu "minunatul" Palat de la Buckingham, cu Turnul Londrei, Westminster Abbey, London Bridge ~i multe altele. Intr-adevar, aceste lucruri exlsta ~i te potl bucura de ele, ca turist! Daca vii aici ca sa lucrezi ~i sa strangl un ban pentru cei de acasa, atunci pretulestl fiecare lira pe care 0 ai in buzunar ~i nu gandestl sa mai mergi in London Eye ~i sa platestl pe putln £25 pentru o [umatate de ora de vazut Londra de la inaltime. Te gandestl ca, din banii aceia, cei de acasa pot rnanca 0 saptamana.

Dar sa revin la subiect, la inceputul inceputului, cand ajungi aici ~i estl complet pierdut. Nu stii cum se merge cu metroullor, nu stii incotro sa mergi sa cautl 0 chirie, nu stll cum sa te ferestl de "tepuitori" daca estl

singur.

Eu am fost un caz fericit, pentru ca venlta aici, am avut norocul sa rna "colecteze" cineva de la aeroport, am stat 2 zile acolo, pana mi-am gaslt chirie, timp in care am batut strazlle ~i cartierele Londrei, in speranta ca imi voi gasi 0 camera pe care sa 0 inchiriez. Au fost 2 zile de stres, pentru ca stlarn ca nu voi avea unde sa stau, in care am cheltuit 0 groaza de bani pe transportul asta "fenomenal", cu neplanificatele lui lntarzlerl,

Insa am rezolvat cu cazarea, mi-am gaslt 0 camera foarte frumoasa, cu condltll foarte bune, intr-o casa de rornan-englez ~i in acelasl timp foarte leftlna ~i aproape de

facultate. Cand ma refer leftlna, spun £250 pe luna, in condltille in care chiriile aici sunt exorbitante, cu nlste sume de cel putln £400/luna, iar aproape de universitate Inseamna lumatate de ora cu trenul.

Partea trlsta vine, apoi, cand te apuci de acte ca sa potl lucra legal. Interesant este faptul ca dupa 4 ani de cand suntem in Uniunea Europeana, noua ca romani tot ne trebuie perm is de lucru. Pentru un astfel de perm is de lucru (Yellow Card /Blue Card) trebuie sa asteptl de la 1-2 luni la 4-5 luni, cum a fost cazul meu. De cand trlrnltl actele ~i tl se termlna banii cu care ai venit de acasa, daca estl singur ~i nu ai niciun suport de acasa, incepe un nou capitol .Jupta pentru supravletulre". Da, nu glumesc! Asta e realitatea, crunta uneori, dar suntem rornanl ~i 0 scoatem intotdeauna la capat. Cautarn solutil ~i Ie gaslrn, A~a ca mai muncim "Ia negru", 1 luna pe ici, 2 saptamani pe colo, mai imprumutam nlste bani, mai facem putln baby-sitting, rnacar pana yin actele. Partea proasta cu munca la negru este ca totl tncearca sa profite de sltuatle ~i exploateaza angajatil, platlnd nlste salarii de toata ruslnea pentru tara asta. Tntre timp, mai cautl un job, poate gasestl pe cineva care nu iti cere actele, insa nicio sansal Desl in primele 3 luni, potl lucra ca self-employeed, totl vor sa vada actele.

Amuzant ~i in acelasl timp trist, este faptul ca dupa 4 luni de asteptare, cand in final yin actele ~i te apuci de cautat din nou un job ... dupa 2 saptamani, cand gasestl in final ceva, nu tl se cer acte, sau nici macar nu estl intrebat de ele. Altll, cand Ie spui ca esti din Romania, nici nu se uita la tine. Au concepti! greslte despre noi, ~i fac dlscrlrnlnarl pe baza asta. Tnsa, saracli, multi

dintre el, nici nu au habar ca pot fi dati in [udecata pentru discriminare in procesul de selectle a angajatilor ~i ca au toate sansele sa plarda procesul. Pe de alta parte, insa sunt ~i cei de partea romanilor, care ne respects pentru faptul ca suntem oameni muncitori ~i deincredere. Din proprie experlenta, am fost angalata doar pentru faptul ca sunt rornanca, chiar daca nu aveam niciun fel de experlenta. Insa, in scurt timp, am dovedit ca rornanll sunt cei mai buni ~i dupa mai putln de 0 luna, magazinul a fost lasatln mana mea, din toate punctele de vedere: bani, distribuitori, comenzi, inchidere-deschidere, training, aprovlzionari.

Tn acelasl timp, desi ca student am restrlctle la numai 20 ore/saptamana de munca, llegalltatlle sunt peste tot, asa ca uneori se ajunge ~i la 40 ore/saptarnana de munca. Acum, cand vrei sa strang] un ban, sau sa platesti datoriile care le-ai facut intre timp, estl dispus ~i la sacrificii, cu cateva ore dormite pe noapte, cu cititul pentru facultate in metrou in drum spre serviciu, cu alergatura serviciu-facultate, facultateserviciu. Chiar ~i dupa ce ai primit actele ~i ai gaslt un loc de rnunca, faci orice sa il pastrezl, deoarece competltla este mare pe plata muncii aici. ~i altfel, totul este 0 continua alergatura, nu apuci sa te bucuri de 0 sarbatoare, de lucrurile din jurul tau, cel putln 3 ore/zi estl sub parnant prin metrou.

Acum cu "superbul" eveniment care urmeaza sa alba loc, casatorla Printulul William cu Miss Kate Middleton, folosit blnelnteles, ca motiv sa atraga mai multi turlstl, mai ales datorita crizei financiare in care se afla ~i Anglia, ~i pentru a aduce in prim-plan din nou familia regala ~i Londra, cei mai multi dintre noi nu au timp sa se gandeasca la cum vor sarbatori. Probabil multi, ca ~i mine de altfel, mai ales daca lucreaza in domeniul ospltalitatll, se tntreaba cat de aglomerat va fi pe strazl ~i cata treaba va avea la serviciu in ziua respective. Chiar daca pentru unii va fi Bank holiday, pentru cei mai multi dintre noi, va fi 0 alta zi de rnunca. De asemenea, nu vom stl cum e sa slmtl Pastele, pentru ca vorn munci "cu drag ~i spor", pentru britanicul popor ~i milioanele de turlstl care sunt asteptatl, Asadar, Sarbatori fericite tuturor, alaturl de cei dragi pe care ii aveti acasa, ~i pretuiti fiecare moment alaturl de ei.

Nu ratatl nurnarul urmator, in care voi vorbi despre noile legi "stupide" de imigrare in Anglia.

Diana GROSU, Anglia

12 Sport Ora 25

Onestenii s-au remareat

,

la intreeerile seolare nationale

, ,

In ultima saptamana, sportivii din Onestl au participat cu succes la doua competltll natlonale scolare, dintre care una de badminton ~i una de gimnastica, la care au ca~tigat 6 medalii, una de aur, doua de argint ~i trei de bronz.

Gimnastele au avut rezultate bune la Buzau

La Campionatele natlonale scolare de glrnnastlca de la Buzau, la care au participat peste 80 de copiii din toata tara, sportivele din Onesti au reuslt sa castlge 5 medalii, dintre care una de aur, una de argint si 3 de bronz. La concurs au luat parte doar 4 gimnaste de la Colegiul Sportiv "Nadia Cornaneci", Mirela Gradinaru (13 ani, junioare II, nivel III), Alexandra Adascalltel (10 ani, categoria a IV-a, nivelul II), Roxana Vasii sl Georgiana Isabela Dorcu (ambele de 9 ani, categoria a IV-a, nivelul I). Pe podium au urcat doar Mirela Gradinaru, care a obtlnut 0 medalie de aur (barna), una de argint (individual com pus) sl doua de bronz (sol sl sarlturl), precum ~i Alexandra Adascalltel, care a castigat 0 medalie de bronz (sariturf}, "Concursul a fost la un nivel inalt, iar rezultatele noastre suntfoarte bune", ne-a spus antrenoarea Mirela Tufa, care s-a ocupat de pregatlrea gimnastelor onestence, lmpreuna cu antrenorul Daniel Nistor. La cornpetltla de la Buzau au fost arbitri de nivel international, iar printre acestla s-au nurnarat ~i Mirela Tufa ~i Au rica Nistor, de la Colegiul Sportiv "Nadia Comaneci". Urrnatoarele competltll de glrnnastlca sunt Cupa CSM (6 - 7 mai) sl Campionatele natlonale de copii (20 - 22 mai). "Speriim sii avem rezultate bune $i la aceste intrecert", ne-a mai spus antrenoarea Mirela Tufa.

Andrei Tanasa - vicecampion national la olimpiada de badminton

o alta intrecere scolara, dar tot de nivel inalt, s-a desfasurat chiar la Onesti, la Clubul Sportiv Scolar (CS~). Este yorba de finala pe tara la Olimpiada Natlonala a Sportului Scolar pentru badminton, la care au luat parte cei mai buni elevi din [udetele tarii, printre care sl cei din [udetul Bacau, inclusiv un onestean.

"La concurs au participat campionii judeteni, motiv pentru care competitia a fost foarte puternicii - ne-a spus Mircea Agapi, directorul de la CS$ onesti, gazda intrecerii. In plus, desi este vorba de elevi, ei sunt legitimati, de fapt, la club uri sportive". Campionul din [udetul Bacau, Andrei Tanasa, a reuslt sa ocupe Loculilia simplu baieti si sa castlge medalia de argint.

EI este elev la scoala "George Calinescu" sl este legitimat la CS~ Onesti, avand rezultate foarte bune sl la alte

intreceri din calendarul Federatlel Romane de Badminton. Campioana [udetulul, bacauanca Adelina Marin, a avut un rezultat ~i mai bun, situandu-se pe Locul I la simplu fete. "Rezultatele sunt foarte bune", a apreciat directorul Mircea Agapi. EI ne-a mai precizat ca, in organizarea competltiel, a primit un mare sprijin din partea lui taurentlu Neghina si a firmei Nevila, care au fost sponsori principali ai manlfestarll,

Bronz na,iOnal ob,inut de luptitorii one,teni

Sportivii din Onesti au reusit sa obtlna 0 medalie de bronz la finala pe tara a Campionatului national de lupte libere pentru seniori, care s-a desfasurat la Targu Mures, unde au intrat in concurs cei mai buni luptatorl din tara. La categoria 48 de kilograme, onesteanca Ana Lenghen, de la Clubul Sportiv (CS) Municipal Onesti s-a clasat pe Loculill sl a obtlnut medalia de bronz, iar foarte aproape de podiumul de premiere a fost sl Alina Leonte (59 kg), care s-a situat pe Locul V. .Pentru Ana, rezultatul este foarte bun, aviind in vedere cii ea este abia in primul an la junioare I - ne-a spus antrenorul Alexandru Simon, care s-a ocupat de pregiitirea sportivilor onesteni. In plus, pentru a ajunge la medalia de bronz, ea a invins adversare care au fost medaliate la europene sl la mondiale,fiind infriintii de cea care a ieslt campioanii".

Judoka din Onestl, langa podium

~i la Campionatul national de judo pentru U 20 a avut loc finala pe tara, tot de curand, la Miercurea Ciuc, iar la intrecerea au luat parte ~i cat iva partlclpanti de la Clubul Sportiv Scolar (CS~) Onesti. Cel mai bun rezultat I-a avut Vlad Lupica, la categoria 100 de kilograme, care a ratat cu putin podiumul de premiere, fiind clasat pe Locul V.

"A avut medalia in buzunar, dar a pierdut in ultimele secunde", ne-a spus profesorul-antrenor Doru Bucataru, care s-a ocupat de pregatlrea sportivilor de la CS~ Onesti, lrnpreuna cu profesorul-antrenor Horia Chelu. Altl judoka din Onesti, inclusiv de la Clubul Sportiv Municipal, s-au situat la dlstanta mai mare de podiumul de premiere, clasandu-se pe Locul VII sau maijos.

Pagina reallzata de Traian TUDOR

www.ziarulora25.ro Mica publicitate uratuiti 13

IMOBILIARE

• Vand casa, 170 mp, 5 camere, baie, bucatarie, lncalzlre centrale, teren aferent 4400 m, Comuna Calutl, sat Popeni. Tel: 0234 338 452, 0766575813.

• Vand apartament 3 camere, decomandat, 2 bal, 2 debarale, 80 mp, apometre, u~a metallca, etaj 3, str Buciumului. Pret informativ 29000 Euro.

Telefon 0723 249 82l.

• Vand garsonlera, rnobllata, confort I, zona ultracentrala. Telefon: 0234 3127 53

• Schimb apartament TCR, 5 camere, cu apartament 3 camere in oras + dlferenta, Tel: 0740553973.

• Vand apartament 3 camere, semidecomandat, zona de sus. U~a rnetallca, termopane, faianta. Pre] 21500 euro negociabil. Tel: 0743 80278l.

• Vand apartament 2 camere, situat in Aleea Parcului. Tel 0724 018 007

• Vand apartament, 2 camere, semidecomandat, str Republicii. Pret 900 mil. negociabil. Telefon 0733 933 898.

• Vand casa taraneasca, in comuna Buciumi, sat Buciumi, langa sosea asfaltata, constructle in suprafata de 200 mp, gradina de 1600 mp, fantana ~i beci. Pret negociabil. Telefon 0740 039204.

• Vand urgent in onestl, teren situat langa magazinul Plus, suprafata de 1000 mp, cu deschidere la strada de 14m, absolut toate utllltatlle. Pret 45000 euro neg. Relatll la telefon 0740 108 299.

VANzARI

• Vand camera digitala video recorder - "Sony Handycam DCR-HC14E" - Camera HD cu functil multiple, ecran LCD, lnfrarosu, microfon, zoom; Combina muzicala - "Mini HI-FI SONY" CD-PLAYER 3, laser cu microunde, dublu casetofon, radio tuner automat SDR, in registrare, redare, boxe 2 buc - putere muzlcala leslre 285+285 w, telefon: 0753 301

159.

Bulgaria, indiferent de euro maslnli: reinnoim aslgurari ~i ITP. Telefon: 0740024207

• Executarn lucrarl de: terrnolzolatli (placarl cu polistiren), gresie, falanta, glet, parchet, zldarle, tencuieli, sape, lambriu, rigips. Telefon: 0753 477 229, 0741531900.

• Vand camion amenajat pentru transport stupi - capacitate 56 familii - complet uti lat. Pret 50.000 RON. Vand rernorca arnenajata pentru transport stupi - capacitate 60 familii, complet utllata, Pret 30.000 RON. Telefon

0742-023.987. • Curnpar actluni fonduri proprietate.

Telefon 0755 586 914

• Vand 80 bucatl rame stas pentru stupi de albine, 11 bucatl uluce din PVC pentru hranlre albine, 4 bucati bidoane pentru miere (20 I fiecare), 2 bucatl frigidere (1 ZIL de 290 I, ARCTIC de 280 I), televizor NYPON (color) in perfects stare. Telefon: 0234 320 970

• Vand la pret foarte avantajos, piese noi sigilate pentru Dacia 1100 ~i 1300 (set motor, carburator, biele, divers! rulmenti, capete de bara, vibrochen, diverse piese de schimb pentru carburator 1100, garnituri motor). Mentionez ca toate piesele mai sus rnentionate sunt gantl noi la vasllina. Tel: 0747 863896.

• Vand frigider Arctic 2401, TV Nei color, rnaslna de spalat Albalux 10, maslna de cusut Ileana cu bec, rnaslna de tricotat, role profesioniste echipament complet cu protectll ~i geanta orlglnala. Telefon: 0752369505.

DIVERSE

• Jurist de profesie ,cu explerenta vasta in domeniul: juridic, marketing, vanzari, caut loc de rnunca, relatil la telefon 0748338262.

• Caut colaboratori pentru credite de nevoi personale ~i carduri de credit. Experlenta in aslgurari sau credite constituie un avantaj. Cvurile se depun pe adresa de e-mail: nicoleta.mihalache@tbicredit.ro.

• Creditarn salarlatl ~i pensionari pana la 75 de ani. Acceptarn ~i pensionari pe caz de boala, Relatil la tel 0749 542 162,0334405810,0724 232903.

• Caut de rnunca ca buldozerist sau escavatorist cu vechime peste 30 ani. Telefon 074193610l.

• Firma, inmatrlculam orice tip de ma~ina in

• Persoana in varsta, dar in putere ~i cu experlenta in ingrijirea copiilor mici, caut ingrijire copil la domiciliul acestuia . Telefon 0767270530.

• Sot ~i sotle, aslguram servicii de curatenle ~i de gospodarlre la domiciliu. Telefon 0751 996 792 sau 0757678329. Garantarn seriozitate, harnlcie ~i cinste.

• Caut loc de rnunca ca sudor, argon ~i electrod. Tel 0726056099

• Angajez soferl transport intern ~i international.

• Trenkwalder angajeaza URGENT in Onesti: lacatu~i confectll metalice, sudori in C02 ~i Argon, prelucratorl prin aschlere, Se ofera pachet salarial motivant. Relatll la: Tel/Fax: 0232412222/0752032328; E-mail: a.horbaniuc@trenkwalder.ro

E-mail: conragtrans@yahoo.com

• Fac masaj fiziologic la domiciliul clientului (ei) ~i tratez constlpatll ~i cronice, detoxifiere ficat, blla, curs] colonul, refac flora lntestlnala, lnfectll candide, diabet, cancer, stimularea sistemului imunitar, lrnbunatatlrea clrculatiei periferice, dezintoxifiere, remineralizare. Telefon; 0752 369 505.

• Cursuri de calificare acreditate ~i recunoscute international pentru urrnatoarele meseri i: frizer-coafo r-ma n ich i u ristpedichiurist; bucatar: ospatar (chelner); brutar; macelar: lucrator in comert; agent paza: formator. Preturl minime (400-500 lei), plata in rate, fara taxa de inscriere. Diplome europene, posibilitati de angajare pe domeniile respective. 0740806501

Primim anunturi gratuite de mica publicitate.

Telefon: 0234 320 060 I 0755 164 224; E-mail:_ziarulora25@yahoo.com ; Adresa redactlel: Bd. Rep blicii nr 47, Onesti, Bacau,

Anun

ratuit

ublicitate

Nume Prenume __

Adresl

Textanunt ___

Telelon

14 Mauazin www.ziarulora25.ro

1

2

5

6

3

4

1


Efj
-
Efj
Efj
-
Efj
-
Efj
-
2

3

4

5

6

7

7

MiliRebus

Prezente in camln

Orizontal: LMultumit sufleteste de un demers facut cu placere. 2. A face sa creases patrimoniul. 3. Fructe parfumate ale unui pom din familia rozaceelor. 4. A se uita pe furls - Corp geometric generat de rotirea unui cerc. 5. Nota muzicala - Verbul unei operatlunl de inegrire. 6. Fara clarviziune ~i [udecata obiectiva (pl.) - Nominalizare sigura, 7. Femeie rnaritata.

Vertical: 1. Aglorneratle mare. 2. Doua din rudele apropiate! 3. Absolut singuriBrav fara soare! 4. Nu mai multe. - Spionaj in asoclatlel 5. Trecere in graba, 6. Un anumetipde poezie. 7. Care nu da nici un rezultat!

Solutia careului anterior - pe orizontali: 1. NEGOCIA 2. ACARI - N 3. RAME - AT 4. ARE - STI 5. VT - OPAC 6. A - UNICA 7. SALUTARI

Alex Toma

"Aventuri pe ••• 64 pat rate"

.Deplang pe oricine care nu stie sa joace sah, flindca sahulintocmai ca muzica ~i iubirea-are darul de a face pe oameni ferlcltl. In sah ca~tiga intotdeauna cel care greseste penultimul." (Tarrasch)

~ahulla tabla

Tn nurnarul trecut, am vorbit despre tabla de sah la care trebuie sa mai precizarn ~i faptul ca: randurile de casute de aceeasl culoare, care se atingintre ele prin colturl, se numesc diagonale.

Tabla de sah se aseaza astfel ca fiecare adversar sa aiba coltul albin dreapta sa.

Piesele.La inceputul partidei fiecare jucator dispune de 16 piese de aceeasl culoare{albe sau negre), compuse din un rege (R), 0 darna (D), doua ture (T), doi nebuni (N), doi cai (C) ~i opt pionl, asezatl pe tabla, asa cum se vede in diagrama de maijos.

Prima mutare 0 face intotdeauna [ucatorul cu piesele

albe.{Continuarein nurnarul urrnator) Emil Palade

URMARITI CU ATENTIE RUBRICILE NOASTRE!

Solutla din nurnarul trecut este 1.Cc5; Rb8; Ca6{mat); ~i acum va propunem spre rezolvare 0 noua problema, in care albul rnuta primul ~i da mat pe regele negru in 2 mutarl:

Pozltla pieselor: alb Ra5, DeS, Ng1.Negru Rb7; Raspunsul in rubrica urrnatoare. Incercati s-o rezolvatl singuri; Problema

este sirnpla. Gh. GORU

1-.-.- -_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-~ ..__----------------------_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_- _

~--~=T~~------~------------_=~_=~--------~~~

abc d e f 9 h 8 Talon de participare

lume Prenume _

Adresl Varsla __

C.I./B.I.

8

abc d e f g h

Solutla propusa:

Alb: Negru: Alb:

,,~coala cornpozltlel sahlste" Cum se rezolva 0 problema de ~ah?

Pentru a rezolva 0 problema sau un studiu de sah, sunt nlste reguli bine stabilite. Despre acestea vorn scrie (pe scurt) cateva notiunl elementare. ~i incepem cu "cheia", care este prima mutare a solutiel ~i face parte integranta din contlnutul problemei. Nu exista mai multe "chei";{vom reveni)

Dezlegatorul trebuie sa stle ca intre el ~i problemist exista un permanent "razboi", iar daca reuseste sa rezolve problema sau studiul, obtlne 0 mare victorie ~i satlsfactle deosebita: Prin rubrica aceasta, vom crea 0 lI~coala a compozltlel sahlste"

Telelon

Ii solu1ia corlcli a problamli dl ,ah ,i Irimill-O la rldac1il pili IUli 25 IPrilia 2011, ora 12 ,i

ca,liui 50 RON!

Ci,tigitorul va Ii desemnat prin tragere la sorti

Ca~tigatorul celor 50 ron, desemnat prin tragere la sorti, este lonut URZICA.

Ca~tigatorul este rugat sa vina sa ridice premiul de la redactia Ziarului Ora 25.

solutla problemei anterioare: Cc5, Rb8, Ca6

Tlmlsoreana Bere blonds Dozs 0,51

Nevila

Pate de pore 100 9

16 Sport www.ziarulora25.ro

Echipa Nevila din Onesti a fost Invinsa in ultima etapa a Campionatului [udetean de minifotbal, cand a intalnit forrnatla X-Carp, in fata carela a pierdut cu 5 - 3. Meciul s-a jucat in special in prima parte a partidei ~i pe final, atunci cand gazdele si-au creat un avantaj clar. in prima parte a meciului, bacauanll au condus cu 3 - 0, apoi, in repriza secunda, onestenil au reuslt sa egaleze, dar dupa aceea gazdele s-au desprins din nou la doua goluri diferenta, catre flnalul intalnlrll.

,In prima repriza a fost foarte greu $i nu ne-am tntrat tn forma nicicum - ne-a spus Eduard Stupu, coordonatoru/ echipei Nevi/a. Am into/nit $i 0 echipa bunii, dar nici noi nu am fost in ape/e noastre. Mai departe, dupa ce am reusit sa facem 3 - 3, am prim it doua go/uri pe fondu/ un or qresel! facute de nor'. Dupa esecul din ultima etapa, Nevila se sltueaza tot pe Locul 3 ~i ar mai trebui sa sufere inca 0 tnfrangere pentru a ajunge pe pozitia a patra, care 0 avantajeaza in calificarea din play-off, pentru ca nu ar mai pica in grupa cu cea mai buna echlpa, Grafit Soccer Invest. Dar ~i alte echipe vor sa evite Locul 3 din clasament, motiv pentru care au aparut suspiciuni de aranjamente printre echipele bacauane, iar reprezentantll de la Nevila, singura echlpa din afara municipiului Bacau, au reactionat cu promptitudine sl au cerut corectitudine in prlvlnta desfasurarll meciurilor.

La play-off se forrneaza doua grupe, in prima fiind

•!:~~~~E!~!!!![!;!t:!:!:!~~5~~~~~U echipele de locurile I, III, V ~i VII, iarin a doua cele de pe locurile

II, IV, VI sl VI. Forrnatla Grafit este atat de buna, tncat celelalte

forrnatll sunt considerate ca fiind fara nicio sansa daca pica in grupa liderului, de care ar trebui sa treaca pentru a ajunge la turneul final.

in urrnatoarea etapa, Nevila va juca cu FC Nordului, 0 echlpa care poate fi invlnsa, desl este greu de stiut cu precizie acest lucru. "Echipe/e se intiiresc in permanentii $i nu mai ai cum sa fii sigur ca pot! invinge 0 formatie consideratii mai s/aba", ne-a mai spus Eduard Stupu.

Pagina reallzata de Traian TUDOR

FCM Unesti schimba reuulamentul

,

lederatiei de lotbal

,

Patania prin care a trecut FCM Onestl In meciul de la FCM Bacau, din prima etapa a returului, atunci cand arbitrii nu au primit pe teren pe juniorii onesteni, pe motiv ca acestia nu aveau buletinul de identitate la ei, a dus la schimbarea unui articol din regulamentul Federatiel Rornane de Fotbal. in articolul 52.1 se preciza ca "In toate competitiiie, identificarea juciitorilor juniori se face pe baza carnetelor de legitim are $i a ciirtilor de identitate/ posopoortelor juciitoriiot; In original".

Acum, reglementarea nu mai este valabila ,,In toate cornpetltiile", ci doar la cele pentru juniori. Pana la schimbarea regulamentului, conducerea de la FCM Onesti fusese crlticata pentru faptul ca nu le-a spus juniorilor sa-~i ia buletinele la el, ba a fost si sanctionata. Dupa ce juniorilor nu Ii s-a perm is intra rea pe teren, FCM Onestl a Inceput partida cu 9 [ucatori, pentru ca avea foarte multi accidentatl, iar din cei introdusl pe gazon s-au mai accidentat inca 3, pana au rarnas doar 6, momentln care arbitrul a oprit partida.

Ca urmare, FCM Onestl a fost penalizata cu 0 amends de 32 milioane de lei vechi, Insa acum, dupa ce federatia sl-a dat seama de greseala din regulament, amenda nu va mai fi platita integral. "A fost 0 sciipare, e bine ca s-a rezolvot; dar In niciun caz nu se va rejuca meciul dintre FCM Baciu: si FCM Onesti", a recunoscut ~i arbitrul Cristi Sava greseala oficialilorfederali.

Celalea larlu Neaml - FCM OleSli 1-1,

- ' ,

II Lila a III-a de lOlbal

Meciul pe care FCM One~ti I-a jucat la Cetatea Targu Neaml, In etapa a 19-a nu a fost unul prea dificil, Insa fotbalistii onesteni nu s-au mai concentrat suficient de bine spre finalul partidei ~i au ratat 0 victorie care era la Indemana. Gazdele au atacat mai mult, In debutul partidei, Insa onestenii s-au aparat bine ~i au contraatacat periculos, mai ales prin Corman, care a fost aproape de deschiderea scorului, la 0 astfel de actiune, sl care a sl marcat, In minutul 41, In urma unei actluni persona Ie. in partea a doua a jocului, tot nerntenll au atacat, Insa onestenil au fost mai aproape de poarta adverse, asa cum s-a lntarnplat sl In minutul61, cand Tofan a avut 0 actlune foarte buna, Insa a fost faultat de un [ucator de la gazde care a fost, de altfel, eliminat.

Desl aveau ca avantaj un om In plus ~i un gol marcat, onestenli s-au relaxat nepermis de mult si au primit golln minutul 82, In urma unei lovituri libere. Onestenll au Incercat sa mai lnscrle. dar n-au mai reuslt, spre bucuria gazdelor si nemultumirea oficialilor de la oaspetl,

"A fost 0 relaxare premature - ne-a spus Florin Pavel, antrenorul de la FCM onesti. Pauza de doua saptdmoni n-a fost prea buna pentru noi, dupa cote se pare. Dar conteazii totusi $i un punct obtinut In deplasare, chiar dacii puteam sa cO$tigam meciul. Trebuia sa batem, dar ne muttumim sl cu ce avem. Atot s-a putut. Trebuie sa uitiim repede acest meci $i sa ne concentriim pe cele care urmeazii. Vom avea doua partide grele acasa $i alte doua meciuri grele".

in etapele urrnatoare, FCM Onestl, care se afla pe Locul6, va juca acasa, cu Petrotub Roman (Locul 3) $i cu CS Panciu (Locul 13).

X-Carp - Nevila 5 - 3, in campionatul de minilotbal

IMPORTANTI

RETElUA DE DISIRIBUTIE A IIARULUI ORA 25

One$ti

• CENTRUL, sltuatln Bd-ul Republicii nr47/56

• Re~eaua de magazine Nevila

- Complexul de la sensu I giratoriu Gara

- Magazinul din Zona Belvedere

• Reteaua de magazine Ciba Class

• Reteaua de presa a socletatll ; Tutun $i Ziare"

• Reteaua magazinelor de panlflcatle $erban

• Alte locatll:

- Magazinul de papetarle (vis a vis de Pompieri)

- Magazinul de press din lntersectla de la Sfat

-Fast food-urile EI Grande - Bd-ul Oituz ~i statie La

Targu Ocna, Moine$ti, Comane$ti

• Reteaua de presa a societatii "Tutun $i Ziare"

• Magazinele Nevila