Volumul 3 – Caiete de Sarcini, Sectiunea 3I- Drumuri

Volum 3I

Caiete de Sarcini – Drumuri

Incubator de afaceri Craiova Aprilie 2007 1

Volumul 3 – Caiete de Sarcini, Sectiunea 3I- Drumuri

OPIS

1. DESCRIEREA LUCRĂRILOR

1.1. REABILITARE DRUMULUI DE ACCES

1.2. REABILITARE DRUMURILOR INTERIOARE

1.3. PARCARE

2. FUNDATII DIN BALAST PENTRU DRUMURI

Incubator de afaceri Craiova Aprilie 2007 2

Volumul 3 – Caiete de Sarcini, Sectiunea 3I- Drumuri

1. DESCRIEREA LUCRĂRILOR

Secţiunea de faţă tratează realizarea obiectului 7 „reabilitarea drumului de acces” şi a

obiectului 8 „parcare şi reabilitarea drumurilor interioare” din cadrul proiectului.

1.1. REABILITARE DRUMULUI DE ACCES

Avand in vedere amplasarea acestuia cat si delimitarea bunurilor imobile drumul exterior este
format din doua tronsoane dupa cum urmeaza :
• Un tronson in lungime de 600m care pleaca din centura ocolitoare a municipiului
Craiova si se opreste la limita de proprietate a uzinei de avioane Craiova .

• Un tronson in lungime de 360 m care pleaca din primul tronson si se opreste la punctul
de intrare in incinta parcului industrial.
Sistemul rutier existent al drumului este format in prezent din:

• fundatie din balast de 40 cm grosime

• strat de piatra sparta de 20 cm grosime
• imbracaminte din beton de ciment de 26 cm grosime
Acest sistem rutier a fost proiectat si executat in anul 1973 avand o vechime de peste 34 ani

In prezent pe unele portiuni din drum au aparut crapaturi si fisuri pe suprafata caii de rulare iar
pe alte portiuni au aparut burdusiri si cedari ale capacitatii portante ale drumuluiu . De aemenea
pe partile laterale ale drumului au aparut degradari longitudinale paralele cu axul drumului.

Lucrarile de reabilitare atat la tronsonul nr.1 cat si la tronsonul nr.2 se executa pe traseul
drumului existent pastrandu-se pe cat posibil elementele geometrice actuale.

Pentru impiedicarea stagnarii apelor pe platforma drumului si pentru realizarea unei cai de
rulare functionale se propune fixarea liniei rosii la cote corespunzatoare ,urmarind configuratia
liniei rosii existente dar cu racordari in plan verticale corespunzatoare.

Pentru modernizarea drumului nu sunt necesare suprafete noi de teren.

Pentru dimensionarea sistemului rutier s-a tinut cont de sistemul rutier existent.

Drumul se incadreaza in clasa tehnica V

Viteza de proiectare corespunzatoare clasei V este de 50 Km /h.

Numarul sensurilor de circulatie este de 2 sensuri.

Avand in vedere ca tronsoanele propuse pentru modernizare isi desfasoara traseele , pe trasee
existente proiectate pentru acelasi convoi de calcul in prezenta documentatie s-a pastrat atat
latimea platformei drumului cat si latimea partii carosabile precum si pantele de scurgere a
apelor de pe platforma drumului si anume:

• panta in zona carosabila in profil transversal = 2%

• panta in zona acostamentelor in profil transversal =4%

Structura constructiva a sistemului rutier adoptata este urmatoarea :

• imbracaminte din beton de ciment BcR4,5 avand grosimea de 23 cm

Incubator de afaceri Craiova Aprilie 2007 3

Volumul 3 – Caiete de Sarcini, Sectiunea 3I- Drumuri

• sistem rutier existent.

In profil transversal drumul este in rambleu cu inaltimi cuprinse intre 0,5 m si 1,00 m

Partea carosabila a drumului exterior pe tronsonul nr. 1 are latimi variabile cuprinse intre 7,00 m
si 16,00 m

Pentru estetica rutiera s-a prevazut in documentatie executarea marcajelor rutiere ( ax

longitudinal si benzi laterale continue pentru delimitarea partii carosabile )

La executia lucrarilor antreprenorul va respecta “ Norme de protectie a muncii specifice

activitatii de constructii montaj “ si in special normele privind activitatile specifice lucrarilor de
drumuri.

1.2. REABILITARE DRUMURILOR INTERIOARE

Pe anumite alei principale care au fost folosite mai des, au aparut exfolieri ale stratului de
uzura ; pe anumite portiuni au aparut faiantari si crapaturi ale dalelor de beton .
Pentru corectarea acestor defecte se propune deasemenea o ranforsare a sistemului rutier pe
toata suprafata acestor drumuri interioare .

Ranforsarea va consta din executarea unei imbracaminti rutiere din beton de ciment BcR4,5 in
grosime de 23 cm . Gaigarele existente pentru preluarea apelor de pe partea carosabila a
drumurilor se vor inalta la cota superioara a imbracamintii rutiere nou create. Atat in profil
longitudinal cat si in profil transversal se va pastra declivitatile existente pentru a asigura
scurgerea apelor.

Pentru circulatia pietonilor in cadrul incintei s-a prevazut realizarea unui totuar din ciment care
asigura si circulatia persoanelor cu handicap locomotor .

Acest trotuar se va aseza pe unstrat de balast avnd grosimea de 15 cm dupa compactare

1.3. PARCARE

S-au prevazut sa se realizeze doua platforme dupa cum urmeaza :

• platforma pentru parcare autoturisme si autocamioane, (parcare 1+2) cu o suprafata

totala de S= 2400 m2
• platforma pentru parcare autoturisme (parcare 3) cu o suprafata totala de S= 1600 m2

Aceste platforme asigura parcarea uni numar de 85 autoturisme si 6 tiruri in cazul primei
platforme si a unui numar de 64 autoturisme

Platforma de parcare pentru un autoturism s-a prevazut a avea dimensiunea in plan de 2,75m x
5,00 m iar pentru un TIR DE 3,00 M x 15,00 m

Parcarea autoturismelor se va face in alveole care au distanta intre ele de 6,00 m

Pentru accesul pietonilor din parcare in incinta s-a prevazut realizarea unui totuar din ciment
care asigura si circulatia persoanelor cu handicap locomotor .

Incubator de afaceri Craiova Aprilie 2007 4

Volumul 3 – Caiete de Sarcini, Sectiunea 3I- Drumuri

Sistemul rutier din care va fi realizata platforma va fi urmatorul :

• strat de nisip de 5 cm grosime dupa compactare

• strat de balast de 20 cm grosime dupa compactare

• imbracaminte de beton din ciment de 18 cm grosime

Incubator de afaceri Craiova Aprilie 2007 5

Volumul 3 – Caiete de Sarcini, Sectiunea 3I- Drumuri

3. FUNDATII DIN BALAST PENTRU DRUMURI

3.1. PREVEDERI GENERALE

Acest caiet de sarcini se referã la stratul de fundatie realizat din agregate naturale aprobate, la
cotele, declivitãtile si dimensiunile din plansele de executie. Stratul de fundatie se va executa pe
patul drumului aprobat, al cãrui ultim strat a fost tratat cu var sau a fost acoperit cu material
geotextil, anticapilar, cu scopul asigurãrii drenãrii apelor. Aceste lucrãri includ:
 Asternerea stratului de fundatie.
 Compactarea stratului de fundatie.
 Evacuarea materialului în exces, dupã finisarea stratului de fundatie.
Acest caiet de sarcini se referã la douã tipuri de straturi de fundatie.
Strat de fundatie din balast
 Strat de fundatie din balast amestec optimal

2.2. STANDARDE SI NORME

 STAS 6400. Lucrãri de drum. Straturi de bazã si de fundatie.

 Instructiuni
tehnice pentru executia straturilor de fundatie, din balast prin
compactare în domeniul umiditãtii optime de compactare.
C 56. Normativ pentru verificarea calitãtii si receptia lucrãrilor de constructii si
instalatii aferente.
 C16. Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrãrilor de constructii si a
instalatiilor aferente.
 Legea nr. 10 / 1995. Legea calitãtii în constructii.
Toate standardele si normativele mentionate, mai departe, în acest caiet de sarcini sau în
plansele de executie.

2.3. MATERIALE

BALAST

Materialele vor îndeplini conditiile de calitate din plansele de executie, din acest caiet de sarcini
si din toate prescriptiile de referintã mentionate de caiet si planse.
La executia stratului de fundatie din balast sau balast optimal se vor utiliza agregate de
balastierã si de carierã, având dimensiunea maximã de 71 mm.
Balastul trebuie sã provinã din roci stabile si de origine silicioasã. Agregatele nu vor contine
granule moi sau friabile, vor fi nealterabile la conditiile atmosferice neprielnice si nu vor contine
corpuri strãine vizibile (bulgãri de pãmânt, cãrbune, lemn, resturi vegetale sau elemente alterate
- STAS 662 ).
Balastul si balastul optimal pentru a fi folosit în stratul de fundatie va îndeplini caracteristicile
calitative arãtate în tabelul 1.

Incubator de afaceri Craiova Aprilie 2007 6

Volumul 3 – Caiete de Sarcini, Sectiunea 3I- Drumuri

Tabelul 1

Caracteristici Conditii de admisibilitate Metode de verificare

Balast Balast optimal conform
Sort 0-71 0-71 -
Continut de fractiuni %
sub 0,02 mm max. 3 max. 3
sub 0,2 mm - 4...10 STAS 1913/5
sub 7,1 mm 15...70 30...45
sub 31,5 mm - 60...75 STAS 4606
sub 71 mm 100 100
Granulozitate continuã ca mai sus STAS 4606
Coeficient de neuniformitate (Un), min 15 - STAS 730
Echivalent de nisip (EN) min 30 30 STAS 730

Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max.

35 30 STAS 730

Balastul optimal se va obtine din balast sortat, prin reamestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-31
(40), 31 (40)-71, în proportiile stabilite; balastul poate fi utilizat direct din excavare, ca balast
optimal, dacã îndeplineste conditiile din tabelul 1, de mai sus.
Conditiile de calitate si frecventa recoltãrii de probe si a determinãrilor pentru materialul
aprovizionat pe santier este cea prevãzutã de STAS 662 – 89, Capitolele 3 si 4.
Laboratorul Contractantului va tine evidenta calitãtii balastului sau balastului optimal astfel:
 într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizori;
 într-unregistru (registru pentru încercãri agregate) se vor tine rezultatele
determinãrilor efectuate de laborator, pe materialele aprovizionate.
Agregatele care îndeplinesc conditiile de calitate din prezentul caiet de sarcini, ca si cele
mentionate în certificatele de calitate de la furnizor sau orice alte rezultate de determinãri
efectuate de Contractant la sursa de agregate si aprobate de Inginer, vor fi aprovizionate pe
santier si depozitate în cantitãti suficient de mari, cu asigurarea omogenitãtii si constantei
calitãtii pentru lucrãri, pe perioade lungi de timp.
Agregatele depozitate vor fi verificate zilnic, înainte de a fi utilizate în lucrãri, de cãtre laboratorul
autorizat al Contractantului. In cazul în care la verificarea calitãtii balastului sau a balastului
optimal aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul 1, se
corecteazã granulozitatea cu sorturile granulometrice deficitare, astfel încât agregatele sã
îndeplineascã conditiile calitative prevãzute în acest caiet de sarcini, modul de efectuare a
corectiilor necesitând sã fie aprobat de cãtre Inginer, înainte de aducerea lor pe santier.
In cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestuia
se va face astfel încât sã se evite amestecarea loturilor aprovizionate.
Contractantul va avea în depozite sau la statia de santier, suficiente agregate, pentru fiecare zi
de lucru. Se va mentine un stoc minim de agregate, pentru utilizare de-a-lungul unei luni
calendaristice, întregi.
Setul de determinãri complete, ca si frecventa si locul determinãrilor, vor fi incluse în Planul de
Controlul Calitãtii al Contractantului si va fi supus aprobãrii Inginerului, înainte de începerea
lucrãrilor contractuale.

Incubator de afaceri Craiova Aprilie 2007 7

Volumul 3 – Caiete de Sarcini, Sectiunea 3I- Drumuri

APA PENTRU COMPACTARE

Apa necesarã corectiei umiditãtii balastului sau balastului optimal, în timpul lucrului, cãtre
umiditatea optimã de compactare, poate proveni din orice sursã. Apa nu va contine substante
chimice, noroi sau vegetatie. Sursele de apã vor fi supuse aprobãrii Inginerului.

CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Laboratorul autorizat al Contractantului sau alt laborator de specialitate autorizat, aprobat de

Inginer, va efectua determinãrile pentru stabilirea umiditãtii optime de compactare si a densitãtii
uscate maxime ale agregatelor utilizate, balast sau balast optimal. Aceste determinãri vor fi
efectuate cu cel putin o sãptãmânã, înainte de începerea lucrãrilor sau înainte de schimbarea
sursei.
Caracteristicile de compactare ale agregatelor pentru stratul de fundatie vor fi determinate,
utilizãnd metoda Proctor modificatã, P.M. conform STAS 1913/13, prin care se stabileste:
ρ du max. P.M. = greutatea volumicã în stare uscatã, maximã, exprimatã în g/cm3;
 Wopt P.M. = umiditate optimã de compactare, exprimatã în %.
Pentru determinarea caracteristicilor de compactare, Contractantul poate propune si alte
metode alternative, bazate pe standarde internationale (de exemplu AASHTO T180), aprobate
în prealabil de Inginer.

2.4. ECHIPAMENTE

UTILAJELE DE AMESTECARE

Sorturile de agregate pentru balastul optimal vor fi amestecate în proportiile specificate, pânã la
omogenizare, într-o instalatie de preparare centralã de tipurile discontinuu cu sarje sau în flux
continuu sau într-o instalatie de preparare mobilã utilizatã pentru preparare sau pentru
preparare si asternere, ca la agregate stabilizate cu ciment.
Instalatiile de preparare vor fi echipate cu dozatoare gravimetrice sau volumetrice, adecvate
pentru controlul dozãrii corecte, a sorturilor de agregate si nisip. Instalatia va fi reglatã de
Contractant în prezenta Inginerului, cãrui i se va solicita aprobarea. Pentru controlul preciziei de
dozare, Contractantul va asigura permanent la statie un cântar portabil de 200 kg, împreunã cu
zece greutãti etalon de 20 kg si un buncãr de 200 kg. Instalatia de preparare va avea o
capacitate de productie de minimum 200 t/orã.
Instalatia de preparare mobilã va îndeplini aceleasi conditii, depinzând de asemenea de
instructiunile si recomandãrile din cartea tehnicã.

MIJLOACE DE ASTERNERE

Straturile de fundatie vor fi executate prin asternerea de material de dimensiunile si granulatia

specificatã de plansele de executie sau de cãtre Inginer. Repartizatoarele vor fi echipate cu
grinzi repartizatoare reglabile la lãtimea, grosimea si profilele transversale necesare si în numãr
si capacitate suficiente pentru asternerea ritmicã, în corelatie cu productia instalatiei de
preparare.

Incubator de afaceri Craiova Aprilie 2007 8

Volumul 3 – Caiete de Sarcini, Sectiunea 3I- Drumuri

MIJLOACE DE COMPACTARE

Mijloacele de compactare trebuie sã aibã capacitatea de a realiza densitãtile si finisarea

prescrise.
Mijloacele de compactare vibratoare vor fi de tipul cu cilindrii lis. Compactorii vibratori vor fi
dotati cu dispozitive de control al amplitudinii si frecventei si specifici pentru compactarea
balastului.

2.5. TRANSPORT

Balastul va fi transportat pentru a preveni contaminarea acestuia si segregarea.

2.6. CONDITII DE EXECUTIE

ASTERNEREA BALASTULUI

Contractantul va asterne balastul la profilele pentru stratul de fundatie, din plansele de executie.
Balastul pentru stratul de fundatie va fi amestecat si umezit în instalatii de preparare potrivit
prevederilor din acest caiet de sarcini.
Balastul pentru stratul de fundatie va fi amestecat si umezit pânã la o umiditate situatã în
intervalul umiditate optimã de compactare si 3% sub optimum.
Inainte de asternerea balastului pentru stratul de fundatie, patul drumului va fi stropit usor cu
apã.
Balastul pentru stratul de fundatie va fi transportat pe drum, asternut în strat uniform si
compactat la un grad de compactare de cel putin 100%, fatã de densitatea uscatã maximã
obtinutã prin metoda Proctor modificatã, determinatã de laboratorul Contractantului.
Balastul asternut va fi în cantitate suficientã pentru a permite compactarea si realizarea la profil
a întregii suprafete a unei sectiuni.
Nu se va utiliza balast continând zãpadã sau bucãti de ghiatã.
Este interzisã executia stratului de fundatie pe patul drumului, acoperit cu zãpadã sau pojghitã
de gheatã.
Compactarea se va executa cu utilaje adecvate, potrivit metodei de executie aprobate de
Inginer, pe baza rezultatelor obtinute pe tronsonul de încercare.

TRONSONUL DE INCERCARE

Inainte de începerea lucrãrilor Contractantul trebuie sã efectueze experimenarea punerii în

operã a balastului pe tronsonul de încercare.
Inainte de efectuarea experimentãrilor pe tronsonul de încercare, cu cel putin o sãptãmânã
înainte, Contractantul va supune aprobãrii Inginerului, metoda stabilitã pentru executia
straturilor de fundatie din agregate naturale. Tronsonul de încercare poate fi executat, numai
dupã aprobarea de cãtre Inginer a metodei stabilite. Zona pentru tronsonul de încercare va fi
cea dispusã de Inginer.
Experimentarea se va face pe un tronson de încercare, în lungime de minimum 30 m si
minimum 3,40 m lãtime (dublul lãtimii mijlocului de compactare). Pentru executia autostrãzilor,
lãtimea tronsonului de încercare va fi jumãtate din întreaga lãtime a unui strat de fundatie.

Incubator de afaceri Craiova Aprilie 2007 9

Volumul 3 – Caiete de Sarcini, Sectiunea 3I- Drumuri

Tronsonul de încercare va fi executat în prezenta Inginerului, compactarea va fi controlatã prin

determinãri de laborator, potrivit celor prezentate de Contractant în metoda sa de executie,
stabilitã si în Planul de Controlul Calitãtii. Rezultatele determinãrilor vor fi prezentate Inginerului,
în ziua urmãtoare, executiei tronsonului de încercare.
In cazul în care gradul de compactare prevãzut, mãsurat pe întregul tronson de încercare,
potrivit metodei de mãsurare aprobate, nu este realizat, Contractantul va trebui sã realizeze o
nouã încercare, dupã aducerea de îmbunãtãtiri privind reglarea mijloacelor de compactare si o
nouã metodã stabilitã de el va fi prezentatã Inginerului pentru aprobare.
Parametri urmãriti în timpul executiei tronsonului de încercare vor fi:
 grosimea optimã a stratului de balast înainte de compactare;
 numãrul de treceri pentru fiecare compactor, cu si fãrã vibrare, pentru a determina
intensitatea de compactare;
 intensitatea de compactare = Q/S, unde :
Q = volumul de balast pus în operã în unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimatã în m3.
S = suprafata cãlcatã la compactare, de fiecare utilaj, în intervalul de timp dat, exprimat în m2.
Dacã tronsonul de încercare este corespunzãtor, cracteristicile înegistrate, mentionate mai sus,
vor deveni caracteristici de referintã pentru executia stratului de fundatie cu balastul furnizat din
sursa respectivã. Pentru orice altã sursã diferitã, un nou tronson de încercare va fi executat,
conform programului prezentat mai sus.

2.7. CONTROLUL CALITATII

TOLERANTE GEOMETRICE

Grosimile stratului de fundatie sunt cele prevãzute în detaliile de executie.

Abaterea limitã, localã, la grosime, este de max. ± 15 mm în orice punct de mãsurare.
Controlul grosimii se face prin mãsurare directã în sondaje deschise, executate în locuri indicate
de Inginer. Mãsurãtorile pentru grosime se fac cel putin la fiecare 150 m de drum executat cu
douã benzi sau la fiecare 100 m de drum executat cu mai mult de douã benzi pentru strat
executat, la marginea stratului. Grosimea nu va fi mai micã cu mai mult de 15 mm fatã de
grosimea din plansle de executie, în orice punct de mãsurare, de-a-lungul unei sectiuni de strat
de fundatie supus receptiei Inginerului. Deficientele de grosime sau depãsind 15 mm, vor fi
corectate de Contractant, într-o manierã aprobatã de Inginer. Grosimea în exces, situatã în
limita tolerantei va fi consideratã ca prevãzutã de Contractant pentru comoditatea sa si pe
cheltuiala sa.
Toleranta privind cotele în profilurile transversale va diferi cu maximum ± 2 cm, fatã de
toleranta privind cotele suprafetei îmbrãcãmintei. Mãsurãtorile se efectueazã în profilurile
transversale din proiect, de-a-lungul axului drumului, pichetat la nivelul suprafetei stratului de
fundatie la limitele corespunzãtoare platformei drumului. Cotele se mãsoarã cu mijloace
topografice.
Tolerantele priind nivelarea, în profil longitudinal, mãsurate sub dreptarul de 3 m, vor fi de max.
± 2 cm mm în orice punct de mãsurare.
Tolerantele la lãtime vor fi de ± 5 cm, mãsurate în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

Incubator de afaceri Craiova Aprilie 2007 10

Volumul 3 – Caiete de Sarcini, Sectiunea 3I- Drumuri

Tolerantele la panta transversalã sunt de ± 0,4%, mãsurate în profilele din proiect sau la fiecare
25 m, dacã distanta dintre profilele proiectului sunt mai mari.

CONDITII PRIVIND COMPACTAREA

Stratul de fundatie trebuie compactat pânã la realizarea gradului de compactare de 100%

Proctor modificat în minimum 95% din punctele de mãsurare si min. 98% la toate punctele de
mãsurare.
Densitatea stratului de fundatie compactat se va determina prin metoda înlocuirii cu nisip,
conform STAS 1913/15 – 75 si STAS 12288 -85.
Umiditatea se va determina conform STAS 1913/1 – 82.
Determinãrile de densitate se fac cel putin la fiecare 150 m de drum executat cu douã benzi sau
la fiecare 100 m de drum executat cu mai mult de douã benzi, în locuri indicate de Inginer.
Rezultatele determinãrilor vor fi prevãzute de Inginer sã fie obtinute, nu mai târziu de o zi dupã
terminarea sectiunii de strat de fundatie, care se verificã.

CONDITII PRIVIND CAPACITATEA PORTANTÃ

Capacitatea portantã la nivelul superior al stratului de fundatie este realizatã, dacã deformatia
elasticã ( mãsuratã conform CD 31-94) este mai micã decât valorile admisibile, potrivit Tabelului
2, de mai jos:

Tabelul 2

Valorile deflexiunii admisibile – dadm - (1/10 mm)

Grosimea stratului Stratul superior al terasamentelor alcãtuit din :
de fundatie din Strat de formã Pãmânturi de tip conf. STAS 1243 :
Argilã; Argilã
conf. Nisip prãfos; Praf nisipos;
balast, cm nisipoasã; Argilã
STAS 12253 Nisip argilos Praf argilos; Praf
prafoasã
15 140 210 225 250
20 130 180 195 210
25 120 160 175 190

Notã :

Balastul va avea E def. ≥ 600 daN/cmp, conform instructiunilor PD 177, respectiv E el. ≥ 2000
daN/cmp, conform instructiunilor CD 152.
Pentru balastul cuE def. < 600 daN/cmp, respectiv E el.< 2000 daN/cmp, valorile acceptate,
date în tabel,se vor majora cu 10%.
Când determinarea deformatiilor cu pârghia Benkelman nu este posibilã, din cauza spatiilor
înguste, Contractantul va considera si aplica alte metode de determinare. Dacã se efectueazã
determinãri ale deformatiei relative cu placa (conform STAS 2914/4-89), frecventa
determinãrilor va fi aceiasi ca si cea prevãzutã pentru determinãrile de compactare.
Contractantul poate propune si alte metode de determinãri pentru capacitatea portantã, dacã
poate demonstra încrederea si corelarea acestora cu rezultatele determinãrilor mentionate mai
sus. Noile metode de determinare trebuie sã fie agrementate de cãtre Institutul National de

Incubator de afaceri Craiova Aprilie 2007 11

Volumul 3 – Caiete de Sarcini, Sectiunea 3I- Drumuri

certificare a materialelor de constructie si utilajelor si sã fie aprobate de Inginer, înainte de a fi

utilizate pe santier.

2.8. RECEPTIA LUCRARILOR

Rezultatele privind elementele geometrice, compactarea si capacitatea portantã trebuie sã fie

acceptate simultan, de cãtre Inginer, pentru ca sectorul de fundatie sã poatã fi inclus în lucrãrile
permanente.

Incubator de afaceri Craiova Aprilie 2007 12