STĂRILE

AFECTIVE
PORUMB DIANA, GRUPA 7
CĂLIN ENACHE GABRIELA, GRUPA 7
CSERNATONI EDUARD, GRUPA 7
COZMA OVIDIU DAN, GRUPA 7
CONDREA ANDREI, GRUPA 7
BRADAI MAJDI, GRUPA 7
BOUGUERRA MOURNIR, GRUPA 7
M’HALLA YOUSSEF, GRUPA 7
 Introducere
 Omul este o fiinta cognitiva, ganditoare, rationala,
constienta. Dar este in egala masura si o fiinta afectiva,
sentimentala, care, in toate imprejurarile vietii reflecta
relatiile dintre el si mediu sub forma de trairi si atitudini.
 Sfera vietii afective, prin natura sa, pentru ca marcheaza
formele si variatiile dispozitiei sufletesti, a constituit
multa vreme un subiect de mare interes speculativ pentru
specialisti.
 Multa vreme, in istoria culturala a umanitatii, starile de
afect au fost identificate mai intai cu nebunia, apoi cu
pasiunea si au constituit o tema predilecta pentru religie,
filosofie, morala, arta si cultura.
 Ce sunt stările afective?
 Fie ca procesele afective se constituie intr-o categorie aparte
de procese psihice, fie ca sunt incluse in categoria
proceselor reglatorii alaturi de vointa, motivatie si atentie, ele
au aceeasi importanta precum procesele cognitive ori cele
volitionale ; sunt, totodata, in legatura cu acestea si apartin
psihicului uman.
 Procesele afective sunt considerate procese reglatorii
datorita faptului ca ele alcatuiesc fondul si latura energetica
a vietii psihice, determinand sau influentand puternic
atitudinile omului si comportamentul sau.
 Cum se formează?

 Starile afective se exteriorizeaza deoarece sistemul nervos

somatic se afla in legatura cu sistemul vegetativ, existand o
interactiune sincronica, trairea subiectiva avand la baza mecanisme
neurosomatice.
 Exista insa diferente individuale intre subiecti privind
modul de reactie emotionala la aceleasi cauze, fapt care
arata ca afectivitatea depinde si de motivatie, de
semnificatia pe care o au pentru fiecare om faptele,
evenimentele din realitatea obiectiva si din propriul
organism.
 Este posibil ca, uneori, procesele afective sa apara si sa
se dezvolte pornind de la amintiri sau de la imaginatie.
 La inceput exista o activitate emotionala nespecifica ce
raspunde unor stimuli din afara nedefiniti, dar pregateste
activitatea perceptiv-cognitiva specifica. Stimulii sunt
treptat diferentiati si identificati, iar reactia emotionala
primara, nespecifica, va fi inlocuita cu trairea emotionala
specifica, potrivit stimulului.
 Formele stării afective
 Starile afective se pot imparti in doua grupe:
 Afectele statice, exprimand raportul dintre noi si
lume:
○ stari afective elementare care cuprind atat durerea
si placerea senzoriala, cat si agreabilul si
dezagreabilul
○ dispozitiile
○ emotiile
 Afectele dinamice, constituind cele mai puternice si
durabile motive ale comportamentului uman. E vorba de
sentimente si pasiuni.
 Durerea senzorială
 Durerea senzoriala este un fenomen usor de inteles: in
majoritatea cazurilor e vorba de excitarea intensa a unor
terminatii nervoase.
 Substantele anestezice pot suprima durerea, ramanand
senzatiile de contact.

In unele boli pot disparea

senzatiile dureroase, ramanand
cele de contact sau invers.
Excitantii care provoaca durerea
sunt de natura diferita: fizica,
chimica, mecanica.
 Plăcerea senzorială
 De obicei, placerea
senzoriala tactila e
pusa in relatie cu
instinctul sexual.
 Oricum, placerea
senzoriala este legata
de excitarea tactila in
special a unor zone
ale corpului.
Agreabilul și dezagreabilul
 Agreabilul si dezagreabilul sunt reactii afective globale
de slaba intensitate, impresii produse de orice perceptie.
 Acest afect depinde de sensul pe care informatia o are
pentru noi: perceptia unei prajituri de ciocolata in
galantarul unei cofetarii, cand ne e foame si avem bani
pentru a o cumpara, ne produce o impresie placuta.
Aceeasi imagine poate sa ne impresioneze dezagreabil,
daca ne e foarte foame, insa nu avem nici un ban
disponibil.
 Ageabilul atrage dupa sine miscari de apropiere, o
crestere a energiei, a activitatii mintale.
 Dezagreabilul e insotit de tendinta indepartarii de sursa
si o diminuare a energiei, a activitatii.
 Dispozițiile
 Dureaza multa vreme, zile, poate chiar si
saptamani si pot influenta si trairile afective care
apar in acest rastimp.
 Cand cineva este prost dispus vede numai
aspectele neplacute ale existentei, traieste
emotii negative etc.
 Buna dispozitie ne face sa vedem totul in culori
luminoase, sa avem chef de glume si sa muncim cu
spor.
 Aceste stari afective sunt influentate de:
oboseala, boli, existenta unor conflicte in familie
sau la locul de munca, stari de frustrare, aparitia
unor pericole, perspective atragatoare.
 Exista si stari indelungate de neliniste, anxietate.
 Dispozitiile influenteaza performanta in procesul
muncii.
 Emoțiile
 Emotiile sunt stari afective, de scurta durata, care
traduc un specific al relatiilor mele cu un obiect ori o
situatie, deci au un caracter situational.
 Pot fi declansate de o imprejurare reala sau de una
imaginata (gandul ca politia poate fi pe urmele sale sperie
talharul care are banii furati in geamantan).
 Intensitatea lor poate fi foarte variata.
 Exista patru emotii soc, tipice: frica, furia, disperarea si
bucuria exploziva.
 Alte emotii: dezgustul, rusinea, nemultumirea, regretul,
indignarea, simpatia, antipatia, speranta, mila, satisfactia,
sfidarea.
 Sentimentele
 Sentimentele se deosebesc de emotii prin amploarea sau
extensiunea lor.
 Ele sunt transsituationale, persistand in variate
imprejurari si chiar in absenta obiectului pricipal.
 Sentimetul iubirii nu se exprima numai in prezenta fiintei
indragite, indragostitul aflat departe se gandeste mereu
la ea, isi deapana amintiri,ii scrie scrisoare dupa
scrisoare, viseaza la o noua intalnire.
 Sentimentele structureaza dorintele, aspiratiile,
interesele, atitudinile, nuantand diversificarea emotiilor
provocate de diferite situatii.
 Sentimentele asigura anumite orientari comportamentului,
o anumita consecventa si o ierarhizare a reactiilor.
 Stările afective implică o atitudine
pozitivă sau negativă
 Daca un obiect sau o situatie este in concordanta cu
trebuintele noastre rezulta o stare pozitiva, pe care o
caracterizam ca placuta.
 Cand o situatie e in contradictie cu ceea ce ne dorim
apare o impresie neplacuta.
 De exemplu, vizita unei persoane cunoscute te poate
bucura atunci cand ai nevoie de comunicare dar te poate
irita atunci cand este mai puternica necesitatea de
odihna.
Afectele sunt subiective în funcție
de situație
 Un pahar cu apa rece, vara cand ne e cald si sete ne face
placere.
 Aceeasi apa, iarna, cand ne e frig, ne displace.
 Starile afective se pot schimba usor in functie de
situatie.
 Totusi cand e vorba de structuri afective complexe, cum
ar fi un sentiment, reactiile noastre se directioneaza
foarte stabil si pentru multa vreme.
 Stările afective - totalitatea
 O alta caracteristica este totalitatea: afectele exprima
un raport cu toate tendintele prezente intr-un anumit
moment si nu doar cu efectul unei stimulari partiale.
 De exemplu, un copil care face obraznicii, enervand multe
persoane, dar mama sa, iubindu-l cu pasiune, nu se supara,
ci se amuza, ignorand vadit aspectele negative ale
comportarii lui.
 Starile afective creeaza o sinteza specifica a tuturor
implusurilor activate.
 Definiție
 Astfel, conceptul de stare afectiva
defineste totalitatea trairilor subiective ce
reflecta atitudinea si relatiile dintre individ
si ambianta, gradul de concordanta sau
neconcordanta dintre un obiect/situatie si
dorintele, necesitatile, aspiratiile noastre.