1.

Principiul contabil conform caruia informatia prezentata in situatiile financiare care urmeaza a
fi auditata trebuie sa prezinte corect toate tranzactiile si evenimentele aferente exercitiului
pentru a fi credibila este:

a. principiul reprezentarii corecte;

b. principiul neutralitatii ;
c. principiul reprezentarii fidele;
ANS: C PTS: 1

2. Standardele Internationale de Contabilitate prezinta doua concepte de capital respectiv:

a. conceptul contabil al capitalului si conceptul financiar al capitalului;

b. conceptul contabil al capitalului si conceptul fizic al capitalului ;
c. conceptul financiar al capitalului si conceptul fizic al capitalului.
ANS: C PTS: 1

3. Auditul financiar este:

a. o forma de control intern al intreprinderii ;

b. o forma de control extern al intreprinderii;
c. o forma de control a autoritatii fiscale.
ANS: B PTS: 1

4. Obiectivul primordial al auditului financiar, este:

a. exprimarea de catre un auditor financiar independent, a unei concluzii, potrivit

careia situatiile financiare au fost intocmite, sub toate aspectele semnificative, in
conformitate cu legea ;
b. exprimarea de catre un auditor financiar independent, a unei opinii, potrivit careia
situatiile financiare au fost intocmite, sub toate aspectele semnificative, in
conformitate cu un cadru general de raportare identificat;
c. exprimarea de catre un controlor financiar al statului, a unei opinii, potrivit careia
situatiile financiare au fost intocmite, sub toate aspectele semnificative, in
conformitate cu un cadru general de raportare identificat.
ANS: B PTS: 1

5. Organismul profesional care reglementeaza activitatea de audit financiar din Romania este:

a. Corpul Auditorilor Financiari din Romania;

b. Consiliul National al Auditorilor Financiari din Romania ;
c. Camera Auditorilor Financiari din Romania.
ANS: C PTS: 1

6. Auditorul in exprimarea opiniei, utilizeaza frazele:

a. ofera o imagine fidela;

b. ofera o imagine certa;
 c. ofera o imagine concreta.
ANS: A PTS: 1

7. Atributele care fac utila informatia contabila continuta in situatiile financiare auditate sunt:

a. claritate, relevanta, fiabilitate ;

b. relevanta, credibilitate, fiabilitate;
c. relevanta, flexibilitate, credibilitate.
ANS: B PTS: 1

8. Din punct de vedere al organismelor care le elaboreaza, standardele de audit financiar sunt:

a. standarde europene, globale si romanesti;

b. standarde europene si nationale ;
c. standarde internationale si nationale.
ANS: C PTS: 1

9. Conform principiului confidentialitatii, un auditor financiar va respecta confidentialitatea

informatiilor despre afacerile unui client sau angajator:

a. pe perioada desfasurarii misiunii de audit ;

b. pe perioada desfasurarii misiunii de audit si dupa aceea;
c. pe o perioada de maxim 3 ani conform legii.
ANS: B PTS: 1

10. Elaborarea normelor de etica in auditul financiar in Romania se face de:

a. Ministerul Finantelor Publice, care reglementeaza activitatea de audit financiar ;

b. Camera Auditorilor Financiari din Romania;
c. Guvern.
ANS: B PTS: 1

11. La inceputul unui audit financiar fiecare membru din echipa de audit va depune:

a. o declaratie de independenta;
b. o declaratie de integritate;
c. o declaratie de conformitate.
ANS: A PTS: 1

12. Planificarea, controlul si inregistrarea auditului face parte din:

a. cadrul general al auditului financiar;

b. cadrul general de control financiar;
c. cadrul general al contabilitatii.
ANS: A PTS: 1

13. Auditorul trebuie:

 a. sa obtina probe suficiente si adecvate, pe baza carora sa-si poata formula opinia;
b. sa obtina probe totale, pe baza carora sa-si poata formula opinia;
c. sa obtina probe partiale, pe baza carora sa-si poata formula opinia;
ANS: A PTS: 1

14. Raportul de audit trebuie sa contina:

a. o varianta semnificativa a opiniei ;

b. o varianta clara a opiniei;
c. o varianta fidela a opiniei;
ANS: B PTS: 1

15. Auditorul trebuie sa evalueze:

a. sistemul contabil si de control al clientului;

b. sistemul contabil si de management al clientului;
c. toate cele de mai sus.
ANS: A PTS: 1

16. Responsibilitatea pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare revine

a. administrtorului intreprinderii
b. auditorului financiar
c. ambii de mai sus
ANS: A PTS: 1

17. Responsabilitatea pentru audit revine:

a. Ministerului Finantelor Publice;

b. Administratiei financiare ;
c. auditorului financiar.
ANS: C PTS: 1

18. Limitarile auditului sunt datorate:

a. verificarilor prin sondaj;

b. timpului de derulare al auditului ;
c. ambele de mai sus.
ANS: C PTS: 1

19. Auditorul are accesul:

a. restrictionat la informatiile confidentiale ale clientului ;

b. nerestrictionat la toate informatiile clientului;
c. nerestrictionat doar la informatiile financiar contabile;
ANS: B PTS: 1
20. Pragul de semnificatie reprezinta:

a. importanta relativa a unei parti componente, in contextul situatiilor financiare

privite ca intreg;
b. importanta absoluta a unei parti componente, in contextul situatiilor financiare
privite ca intreg;
c. importanta semnificativa a unei parti componente, in contextul situatiilor
financiare privite ca intreg.
ANS: A PTS: 1

21. Pentru pragul de semnificatie exista:

a. patru factori de fiabilitate de la 1 la 4 ;

b. sase factori de fiabilitate de la 1 la 6;
c. opt factori de fiabilitate de la 1 la 8.
ANS: B PTS: 1

22. Pragul de semnificatie se ia in considerare in doua etape ale auditului financiar si anume:

a. in etapa de planificare si in etapa de formulare a opiniei;

b. in toate etapele auditului financiar;
c. in etapa de contractare si in cea de planificare.
ANS: A PTS: 1

23. Riscul exprima:

a. un pericol, ca o situatie sa se prezinte diferit fata de o situatie normala sau una

ideala;
b. un pericol, ca o situatie sa se prezinte diferit fata de o situatie fidela;
c. un pericol, ca o situatie sa se prezinte la fel fata de o situatie normala sau una
ideala;
ANS: A PTS: 1

24. Riscul de audit poate fi impartit in trei componente:

a. riscul inerent, riscul de control si riscul contabil;

b. riscul de nedetectare, riscul de control si riscul contabil ;
c. riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare.
ANS: C PTS: 1

25. Riscul inerent este de doua tipuri:

a. riscul inerent global sau conjunctural si riscul inerent specific;

b. riscul inerent global sau conjunctural si riscul inerent special;
c. riscul inerent global sau conjunctural si riscul inerent contabil.
ANS: A PTS: 1
26. Relatia de calcul pentru riscul inerent global este urmatoarea:

a. RIG = RIGAS x RIGM x RIGC x RIGAF ;

b. RIG = RIGAT x RIGM x RIGC x RIGAS;
c. RIG = RIGA x RIGM x RIGC x RIGAS
ANS: C PTS: 1

27. Metoda directa pentru calculul fluxurilor de trezorerie opereaza:

a. numai cu informatii de tipul cresteri de active, diminuari de datorii, deci cu

informatii concrete;
b. numai cu informatii de tipul incasari si plati, deci cu informatii de la banca ;
c. numai cu informatii de tipul incasari si plati, deci cu informatii concrete.
ANS: C PTS: 1

28. Formula de calcul pentru fluxul de numerar net pentru o perioada este:

a. FNN= NO + NI + NF – NPI;
b. FNN= NO + NI + NF + NPI;
c. FNN= NO + NI + NF + NPI-IP.
ANS: A PTS: 1

29. Metoda indirecta pentru calculul fluxurilor de trezorerie, opereaza cu informatii degajate din
situatiile:

a. contul de profit si pierdere, bilant, politici contabile;

b. contul de profit si pierdere, bilant, politici contabile si note explicative ;
c. contul de profit si pierdere, bilant.
ANS: C PTS: 1

30. Auditorul financiar este:

a. o persoana fizica sau juridica independenta;

b. o persoana fizica angajata a intreprinderii care efectueaza misiunea de audit
financiar;
c. o persoana juridica cu o independenta relativa fata de intreprindere.
ANS: A PTS: 1

31. Un set complet de situatii financiare supuse auditului este format din:

a. balante de verificare lunare, cont de profit si pierdere, situatia modificarii

capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note
explicative ;
b. bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarii capitalului propriu, situatia
fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative;
c. cont de profit si pierdere, situatia modificarii capitalului propriu, situatia fluxurilor
de trezorerie, politici contabile si note explicative.
 ANS: B PTS: 1

32. In contactul cu beneficiarii serviciilor de audit , auditorii financiari isi asuma responsabilitatea
evaluarii corecte pentru:

a. respectarea legilor si reglementarilor in efectuarea tranzactiilor

economice;gestionarea eficienta a patrimoniului;reflectarea fidela a tranzactiilor
economice in situatiile financiare;
b. respectare legislatiei fiscale si plata la timp a impozitelor;
c. nu isi asuma nici o responsabilitate.
ANS: A PTS: 1

33. Auditul situatiilor financiare:

a. sporeste credibilitatea acestora in fata utilizatorilor, fiind o opinie independenta,

profesionala;
b. sporeste credibilitatea acestora numai in fata Ministerului Finantelor Publice, fiind
o opinie independenta, profesionala;
c. sporeste credibilitatea acestora in fata actionarilor, fiind o opinie independenta,
profesionala.
ANS: A PTS: 1

34. Exista urmatoarele categorii de standarde de audit :

a. de lucru, de performanta, de raportare;

b. nationale, de lucru, de performanta, de raportare ;
c. generale, de lucru si de performanta, de raportare
ANS: C PTS: 1

35. Serviciile conexe de audit cuprind:

a. reviziile lunare, procedurile agregate, compilarile ;

b. revizuirile, procedurile agreate, compilarile;
c. revizuirile, compilarile, audit financiar.
ANS: B PTS: 1

36. Revizuirile situatiilor financiare constau:

a. intr-un examen limitat, dar care ii cere auditorului sa foloseasca toate procedurile
pentru un audit;
b. intr-un examen nelimitat, care ii cere auditorului sa foloseasca toate procedurile
pentru un audit ;
c. intr-un examen limitat, care nu ii cere auditorului sa foloseasca toate procedurile
pentru un audit
ANS: C PTS: 1

37. Auditorul este:

 a. persoana fizica sau juridica, care isi asuma responsabilitatea finala pentru audit;
b. persoana fizica, care isi asuma responsabilitatea pentru intocmirea situatiilor
financiare;
c. persoana juridica, care isi asuma responsabilitatea pentru conducerea si
organizarea contabilitatii.
ANS: A PTS: 1

38. Cunoasterea clientului face parte din:

a. standardele de raportare ;
b. standardele de lucru si de performanta;
c. standardele de performanta.
ANS: B PTS: 1

39. Firma de audit impune:

a. personalului sau sa lucreze in concordanta cu codul deontologic;

b. tuturor partenerilor si personalului, sa lucreze in concordanta cu codul deontologic
;
c. tuturor partenerilor si personalului, inclusiv consultanti si cei cu contract secundar,
sa lucreze in concordanta cu codul deontologic.
ANS: C PTS: 1

40. O opinie de audit obiectiva:

a. poate fi elaborata numai daca auditorul este complet independent fata de entitatea
patrimoniala auditata;
b. poate fi elaborata numai daca auditorul este partial independent fata de entitatea
patrimoniala auditata;
c. poate fi elaborata numai daca auditorul este complet independent fata de
autoritatea fiscala.
ANS: A PTS: 1

41. Independenta unui auditor financiar presupune:

a. implicarea financiara a acestuia in relatiile cu clientul ;

b. neimplicarea financiara a acestuia in relatiile cu clientul;
c. neimplicarea financiara a acestuia in relatiile cu tertii.
ANS: B PTS: 1

42. Planificarea adecvata a activitatii de audit, asigura focalizarea atentiei pe:

a. domeniile importante de audit, identificarea problemelor potentiale, repartizarea

sarcinilor pe asistenti si operativitatea activitatii;
b. respectarea codului deontologic, aplicarea cu consecventa a standardelor de audit,
identificarea problemelor potentiale;
 c. domeniile importante de contabilitate, identificarea problemelor potentiale ale
controlului financiar, redactarea raportului de audit.
ANS: A PTS: 1

43. Auditorul financiar:

a. trebuie sa elaboreze si sa documenteze un plan de control financiar preventiv,

inainte de a incepe o misiune de audit ;
b. trebuie sa elaboreze si sa documenteze un plan global de audit care sa descrie aria
de aplicabilitate preconizata si procedeul de auditare;
c. trebuie sa elaboreze si sa documenteze un plan strategic de management al
societatii auditate.
ANS: B PTS: 1

44. Stabilirea pragului de semnificatie si calcularea riscurilor, sunt doua aspecte care fac parte din:

a. etapa de elaborarea planului de audit financiar;

b. cadrul de revizuire al auditului financiar;
c. etapa de raportare
ANS: A PTS: 1

45. Pragul de semnificatie are un caracter:

a. subiectiv, stabilirea lui depinzand de rationamentul profesional al auditorului;

b. obiectiv, stabilirea lui nedepinzand de rationamentul profesional al auditorului;
c. subiectiv, stabilirea lui nedepinzand de rationamentul profesional al auditorului
ANS: A PTS: 1

46. Pragul de semnificatie se poate calcula la :

a. total active curente, cifra de afaceri, profit brut;

b. total active, cifra de afaceri, pierdere bruta ;
c. total active, cifra de afaceri, profit brut.
ANS: C PTS: 1

47. Pe parcursul efectuarii auditului financiar, auditorii:

a. nu se confrunta cu nici un risc, putand controla orice;

b. se confrunta cu o serie de riscuri de contabilitate si de management ;
c. se confrunta cu o serie de riscuri intrinseci si extrinseci
ANS: C PTS: 1

48. Formula de calcul pentru riscul de audit este :

a. RA=RSxRCxRN ;
b. RA=RIxRCxRN;
c. RA=RDxRCxRN.
 ANS: B PTS: 1

49. Limita maxima admisa a riscului de audit acceptata de auditor este de:

a. 5%
b. 1,5%
c. 3%
ANS: A PTS: 1

50. Riscul inerent se refera la:

a. erorile curente ce pot apare in rulajul sau soldul unui cont, luate individual sau
cumulate cu erori din alte solduri de cont, datorate unui sistem contabil si de
control inadecvate;
b. erorile inerente ce pot apare in rulajul sau soldul unui cont, luate individual sau
cumulate cu erori din alte solduri de cont, datorate unui sistem contabil si de
control inadecvate ;
c. erorile semnificative ce pot apare in rulajul sau soldul unui cont, luate individual
sau cumulate cu erori din alte solduri de cont, datorate unui sistem contabil si de
control inadecvate.
ANS: C PTS: 1

51. Evaluarea riscului inerent global, presupune evaluarea riscurilor inerente pentru urmatoarele
sectiuni:

a. managementul societatii, contabilitate, fiscalitate, auditul societatii ;

b. activitatea societatii auditate, managementul societatii, contabilitate, auditul
societatii;
c. activitatea societatii auditate, contabilitate, fiscalitate, auditul societatii.
ANS: B PTS: 1

52. Intrebarea de genul: “ Societatea comerciala opereaza intr-un sector cu un nivel ridicat de
risc?“ se pune pentru evaluarea riscului inerent global pentru:

a. managementul societatii auditate;

b. clientii societatii auditate ;
c. activitatea societatii auditate.
ANS: C PTS: 1

53.
Intrebarea de genul: “ Au avut loc schimbari ale managerilor din functii cheie, pe perioada
auditata?“se pune pentru evaluarea riscului inerent global pentru:
a. activitatea societatii auditate ;
b. managementul societatii auditate;
c. contabilitatea societatii auditate.
ANS: B PTS: 1
54. Verificarea riscului inerent conjunctural al auditului societatii:

a. nu trebuie confundat cu riscul de audit;

b. este acelasi lucru cu riscul de audit;
c. nu trebuie confundat cu riscul de nedetectare.
ANS: A PTS: 1

55. Opinia de audit

a. este unica;
b. pot exista doua opinii de audit;
c. nu este unica.
ANS: A PTS: 1

56. In cadrul fiecarei misiuni de audit financiar, auditorii sunt supusi:

a. riscului de a nu formula nicio opinie asupra situatiilor financiare;

b. riscului de a formula o opinie adecvata asupra situatiilor financiare ;
c. riscului de a formula o opinie inadecvata asupra situatiilor financiare
ANS: C PTS: 1

57. In etapa de formulare a opiniei se evalueaza:

a. raportul de audit ;
b. probele de audit si erorile constatate;
c. planul de audit
ANS: B PTS: 1

58. Evaluarea riscurilor se face:

a. numai in etapa de planificare ;

b. pe tot parcursul misiunii de audit;
c. in etapa de elaborare a raportului de audit.
ANS: B PTS: 1

59. Principiul continuitatii activitatii presupune:

a. Continuarea activitatii intreprinderii intr-un viitor previzibil;

b. Continuarea activitatii in urmatorul exercitiu financiar;
c. Continuarea activitatii in urmatorii 3 ani.
ANS: A PTS: 1

60. Auditorul financiar:

a. are acces nerestrictionat la orice informatii, registre, inregistrari si documente ale

clientului;
b. are acces restrictionat prin angajamentul de audit la informatii confidentiale ale
 clientului;
c. are acces restrictionat la informatiile clientului, deoarece verificarea se face pe
baza de teste.
ANS: A PTS: 1

61. Raportul de audit trebuie sa contina:

a. o descriere detaliata a misiunii ;

b. o varianta clara a opiniei;
c. concluziile auditorului si masuri de imbunatatire a activitatii clientului.
ANS: B PTS: 1

62. Opinia de audit se elaboreaza pe baza :

a. probelor de audit obtinute de auditor

b. pragului de semnificatie si a riscurilor inerente generale
c. pragului de semnificatie si a riscurilor inerente specifice
ANS: A PTS: 1

63. Intrebarile care se pun pentru evaluarea riscului inerent general sunt formulate astfel incat:

a. un raspuns cu DA constituie un potential risc

b. un raspuns cu NU constituie un potential risc
c. un raspuns cu ambele variante constituie un potential risc
ANS: A PTS: 1

64. Auditorul financiar:

a. isi asuma raspunderea materiala si penala dupa caz, daca da informatii eronate in
Declaratia de independenta;
b. nu isi asuma raspunderea materiala si penala dupa caz, daca da informatii eronate
in Declaratia de independenta, totul depinde de sinceritatea auditorului;
c. nu este obligat sa semneze Declaratia de independenta.
ANS: A PTS: 1

65. Sectiunea confidentialitate cuprinde aspecte legate de protejarea informatiei clientului:

a. pe perioada derularii misiunii de audit;

b. dupa incheierea misiunii ;
c. atat pe perioada derularii misiunii de audit, cat si dupa incheierea misiunii.
ANS: C PTS: 1

66. Principiul confidentialitatii in audit:

a. este un principiu important, avand in vedere faptul ca auditorul are acces numai la
anumite informatii ale unui client;
b. este un principiu semnificativ, avand in vedere faptul ca auditorul foloseste tehnica
 esantionarii si are acces numai la anumite informatii ale unui client ;
c. este un principiu de baza, avand in vedere faptul ca auditorul are acces la toate
informatiile unui client.
ANS: C PTS: 1

67. Situatiile financiare intocmite conform Standardelor Internationale de Raportare Financiara au

ca scop:

a. prezentarea fidela a rezultatelor si a pozitiei financiare a unei entitati patrimoniale

la sfarsitul exercitiului financiar, oferind informatii pertinente si utile unei game
largi de utilizatori in vederea luarii de decizii economice;
b. prezentarea fidela a rezultatelor si a pozitiei financiare a unei entitati patrimoniale
la sfarsitul exercitiului financiar, oferind informatii pertinente si utile numai pentru
management;
c. prezentarea fidela a rezultatelor si a pozitiei financiare a unei entitati patrimoniale
la sfarsitul exercitiului financiar, oferind informatii pertinente si utile numai FISC-
ului in vederea colecarii impozitelor si taxelor la bugetul de stat.
ANS: A PTS: 1

68. Conform principiului contabil al cumularii/compensarii:

a. fiecare element semnificativ trebuie cumulat in situatiile financiare, fiind acceptata

cumularea elementelor semnificative;
b. fiecare element semnificativ trebuie compensat in situatiile financiare, fiind
acceptata compensarea elementelor semnificative ;
c. fiecare element semnificativ trebuie prezentat in mod separat in situatiile
financiare, nefiind acceptata compensarea sau cumularea elementelor
semnificative.
ANS: C PTS: 1

69. Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda directa sunt reflectate:

a. numai in bilantul contabil;

b. in bilantul contabil si in situatia fluxurilor de trezorerie ;
c. numai in situatia fluxurilor de trezoreie.
ANS: C PTS: 1

70. Obiectivul primordial al auditului financiar, este exprimarea de catre un auditor financiar
independent, a unei opinii, potrivit careia situatiile financiare au fost intocmite, sub toate
aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general de raportare identificat, care
poate fi reprezentat de:

a. Standardele Internationale de Raportare Financiara;

b. Cadrul legislativ national in materie de contabilitate ;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: C PTS: 1
71. Informatia contabila este fiablila daca:

a. nu cuprinde erori majore sau formulari incomplete cu intelesuri multiple ;

b. nu cuprinde erori sau formulari incomplete cu intelesuri multiple;
c. cuprinde erori majore sau formulari incomplete cu intelesuri multiple
ANS: B PTS: 1

72. Pertinenta este un atribut al informatiei contabile, care face ca situatiile financiare auditate sa
fie:

a. usor de inteles, accesibile unui grup omogen de utilizatori, care au aceleasi cerinte
de informare ;
b. usor de inteles, accesibile unui grup diversificat de utilizatori, care au diferite
cerinte de informare;
c. usor de inteles, accesibile unui grup limitat de utilizatori, care au cerinte de
informare, doar financiar contabile.
ANS: B PTS: 1

73. Scrisoare de misiune (contractul de audit) este

a. documentul care confirma acceptarea de catre auditor a efectarii auditului;

b. documentul care confirma acceptarea de catre client a efectarii auditului ;
c. ambele variante sunt corecte
ANS: C PTS: 1

74. Standardele de raportare cuprind instructiuni referitoare la:

a. date comparative, alte informatii incluse in raport in afara situatiilor financiare

auditate;
b. raportul de audit-forma si continut, evenimente ulterioare, aparute inainte si dupa
emiterea raportului ;
c. toate cele de mai sus.
ANS: C PTS: 1

75. Coeficientul pentru calculul pragului de semnificatie in cazul in care se inregistreaza pierdere
bruta este:

a. 5%-10%;
b. 1%-2%;
c. nu se calculeaza.
ANS: C PTS: 1

76. Principiul conectarii cheltuielilor cu veniturile presupune urmãtoarele:

a. veniturilor înregistrate într-un anumit exerciþiu sã li se ataºeze numai acele

cheltuieli fãcute pentru obtinerea lor 
b. veniturilor înregistrate într-un anumit exercitiu sã li se ataseze toate cheltuielile
 efectuate de intreprindere 
c. cheltuielilor efectuate sa li se ataseze venituirile din activitatea de exploatare 
ANS: A PTS: 1

77. Principiul costului istoric consta in 

a. respectarea valorii nominale a monedei, tinandu-se cont de variatiile puterii sale

de cumparare ;
b. respectarea valorii nominale a monedei, fãrã a se tine cont de variatiile puterii sale
de cumpãrare; 
c. respectarea valorii relative a monedei, fãrã a se tine cont de variatiile puterii sale
de cumpãrare.
ANS: B PTS: 1

78. In functie de termenul de exigibilitate, activele si datoriile se impart in :

a. active si datorii curente si pe termen scurt ;

b. active si datorii curente si pe termen lung;
c. active si datorii exigibile si neexigibile.
ANS: B PTS: 1

79. Rationamentele privind prezentarea separatã in bilanþ a altor elemente care dau substanta
informatiei prezentate, au la baza trei criterii. Unul dintre acestea este:

a. natura si lichiditatea activelor precum si pragul lor de semnificatie 

b. natura si exigibilitatea activelor precum si pragul lor de semnificatie 
c. destinatia si lichiditatea activelor si pragul lor de semnificatie
ANS: A PTS: 1

80. Rationamentele privind prezentarea separatã in bilanþ a altor elemente care dau substanta
informatiei prezentate, au la baza trei criterii. Unul dintre acestea este:

a. functia pasivelor in cadrul entitatii patrimoniale;

b. functia disponibilitatilor in cadrul entitatii patrimoniale ;
c. functia activelor in cadrul entitatii patrimoniale.
ANS: C PTS: 1

81. Rationamentele privind prezentarea separatã in bilanþ a altor elemente care dau substanta
informatiei prezentate, au la baza trei criterii. Unul dintre acestea este:

a. suma, natura si delimitarea in timp a datoriilor 

b. suma si destinatia datoriilor
c. suma, natura si destinatia datoriilor
ANS: A PTS: 1

82. Dintre tehnicile si metodele prezentate mai jos, alegeti pe cele utilizate in auditul financiar :
 a. tehnica examinarii analitice, tehnica interviului, metoda compararii indirecte  ;
b. tehnica sondajului, tehnica interviului, metoda compararii directe;
c. comparatia, analiza, sinteza.
ANS: B PTS: 1

83. Metoda confirmarii directe, ca metoda utilizata in auditul financiar, se poate demara 

a. indiferent de parerea conducerii intreprinderii;

b. este lasat la latitudinea auditorului financiar  ;
c. cu acordul conducerii intreprinderii.
ANS: C PTS: 1

84. Care dintre elementele enumerate, considerati ca sunt mai fiabile in activitatea de audit
financiar :

a. elementele furnizate de catre intreprinderea auditata; 

b. elementele furnizate de serviciul contabilitate ;
c. elementele probante obtinute de auditorul financiar.
ANS: C PTS: 1

85. In cadrul actiunii de verificare a bilantului contabil, auditorul trebuie sa verifice satisfacerea
anumitor reguli generale, cum ar fi :

a. evaluarea elementelor de activ si pasiv separat, fara a se efectua compensatii 

b. metodele de prezentare a bilantului sa difere de la an la an 
c. datele de inventar ale elementelor de activ si pasiv sunt regrupate în registrul
jurnal, cantitativ si valoric
ANS: A PTS: 1

86. In cadrul actiunii de verificare a bilantului contabil, auditorul trebuie sa verifice satisfacerea
anumitor reguli generale, cum ar fi :

a. metodele de prezentare a bilantului sa difere de la exercitiu la exercitiu; 

b. bilantul contabil sa fie intocmit sub o forma logica  ;
c. bilantul de deschidere trebuie sa corespunda cu cel de inchidere.
ANS: C PTS: 1

87. Regulile particulare a caror satisfacere trebuie sa o verifice auditorul financiar in cazul
capitalurilor proprii se refera la:

a. verificarea inregistrarii in conturile capitalurilor permanente, a operatiilor aferente

acestora, conform deciziilor adunãrilor generale ;
b. verificarea inregistrarii in conturile capitalurilor proprii, a operatiilor aferente
acestora, conform deciziilor adunãrilor generale;
c. verificarea inregistrarii in conturile capitalurilor proprii, a operatiilor aferente
acestora, conform deciziilor contabilului.
ANS: B PTS: 1
88. Regulile particulare a caror satisfacere trebuie sa o verifice auditorul financiar in cazul
conturilor de regularizare si asimilate se refera la

a. verificarea incorporarii sau neincorporarii in aceste conturi numai a conturilor de

cheltuieli si venituri care se referã strict la continutul acestora
b. verificarea incorporarii sau neincorporarii in aceste conturi a tuturor conturilor de
cheltuieli si venituri
c. auditorul verificã constituirea acestora pe baza documentelor justificative necesare
si înregistrarea corespunzatoare în bilanþ sau anexe
ANS: A PTS: 1

89. Regulile particulare a caror satisfacere trebuie sa o verifice auditorul financiar in cazul
provizioanelor se refera la faptul ca

a. auditorul verificã constituirea acestora pe baza documentelor justificative necesare

si înregistrarea corespunzatoare în bilanþ sau anexe
b. auditorul verificã folosirea acestora pe baza documentelor justificative necesare si
înregistrarea corespunzatoare în bilanþ sau anexe
c. auditorul verificã constituirea acestora pe baza documentelor justificative necesare
si înregistrarea corespunzatoare în balanta de verificare si anexe.
ANS: A PTS: 1

90. Etapele metodei compararii directe, in cazul in care nu s-au obtinut confirmarile necesare
privind operatiile de inventariere a patrimoniului sunt:
1) cererii de confirmare;
2) primirea directa de catre auditor a raspunsului;
3) expedierea cererii ;
4) arhivarea metodica ;
5) interpretarea si valorificarea datelor si informatiilor cuprinse in raspunsul primit.
Care este ordinea corecta a acestor etape ?
a. 1, 3, 4, 2, 5;
b. 2, 5, 1, 3, 4 ;
c. 1, 3, 2, 5, 4.
ANS: C PTS: 1

91. Fluctuatiile anormale, in cazul compararii cifrelor reale cu cele previzionate, va fi necesar a fi
explicate atunci cand se depaseste nivelul cuprins intre :

a. 10%-30% din riscul inerent global ;

b. 10%-20% din pragul de semnificatie;
c. 10%-30% din pragul de semnificatie
ANS: B PTS: 1

92. Tehnica sondajului, ca tehnica utilizata in auditul financiar, consta in……………………. unui
anumit numar sau parti dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obþinere a
elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa
sau multime. Alegeti raspunsul corect dintre cele mentionate mai jos :
 a. extragerea;
b. verificare ;
c. selectionarea.
ANS: C PTS: 1

93. Tipurile de sondaje pe care le poate utiliza auditorul financiar, in cazul folosirii tehnicii
sondajului, sunt urmatoarele :

a. ex factum si post factum ;

b. statistic si nestatistic; 
c. direct si indirect.
ANS: B PTS: 1

94. Care dintre tehncicile prezentate mai jos este considerata a fi cea mai riguroasa, permitand
auditorului financiar sa traga concluzii cat mai concise :

a. tehnica examinarii analitice; 

b. tehnica interviului  ;
c. tehnica sondajului.
ANS: C PTS: 1

95. Ce anume urmareste a verifica observarea fizica, ca tehnica folosita in auditul financiar :

a. existenta unui bun patrimonial

b. dreptul de proprietate a bunului
c. valoarea atribuita bunului
ANS: A PTS: 1

96. Cum se poate defini tehnica interviului

a. o metodã de investigare destinata cunoasterii in profunzime a comportamentului

uman in insusirea si aplicarea unor proceduri componente ale auditului intern sau
controlului conturilor 
b. o metodã de investigare destinata cunoasterii in profunzime a componentei
tehnologizate in insusirea si aplicarea unor proceduri componente ale auditului
intern sau controlului conturilor 
c. o metodã de selectionare destinata cunoasterii in profunzime a comportamentului
uman in insusirea si aplicarea unor proceduri componente ale auditului intern sau
controlului conturilor 
ANS: A PTS: 1

97. Ce presupune tehnica interviului :

a. o discutie intre intervient si intervievat (subiect)

b. o dialogare intre auditor si intervient 
c. o discutie intre auditor si conducerea intreprinderii
 ANS: A PTS: 1

98. Tipurile de interviuri intalnite in cadrul unui audit financiar, in cazul folosirii tehnicii
inteviului, sunt :

a. direct si indirect ;
b. liber si cu chestionar;
c. statistic si nestatistic.
ANS: B PTS: 1

99. Interviul liber se desfasoara in urmatoarele conditii :

a. pe baza unor intrebari stabilite intr-o anumita ordine si forma  ;

b. pe baza unei foi de lucru, lasandu-i intervievatului posibilitatea de a vorbi pe larg,
fara intreruperi;
c. pe baza unei foi de lucru bine stabilite, de la care auditorul nu trebuie sa se abata.
ANS: B PTS: 1

100. Interviul pe baza de chestionar se desfasoara in urmatoarele conditii :

a. utilizarea unei foi de lucru bine determinate;

b. pe baza unor intrebari stabilite intr-o anumita ordine si forma, lasandu-i
intervievatului posibilitatea de a vorbi liber ;
c. pe baza unor intrebari stabilite intr-o anumita ordine si forma, de la care auditorul
nu trebuie sa se abata.
ANS: C PTS: 1

101. Ce trebuie sa constate examinarea analitica, ca tehnica utilizata in auditul financiar ?

a. numai erorile sau omisiunile importante 

b. toate erorile sau omisiunile din cadrul activitatii intreprinderii 
c. numai erorile sau omisiunile cuantificabile
ANS: A PTS: 1

102. Un aspect metodologic al tehnicii examinarii analitice il constituie :

1)
efectuarea unor calcule aritmetice ;
2)
efectuarea de analize ;
3)
efectuarea unor calcule de sinteza ;
4)
estimari si confruntari intre informatii si documente ;
5)
estimari si confruntari intre situatiile comparative de activ si
pasiv.
Care sunt variantele corecte dintre cele prezentate ?
a. 1, 2, 4, 5 ; c. 2, 4, 5 
b. 1, 2, 4 d. 1, 2, 5
ANS: B PTS: 1

103. Amontele sistemului informational al intreprinderii cuprinde :

 a. documentele primite care devin documente justificative ce stau la baza
înregistrãrilor contabile 
b. documente emise ce stau la baza inregistrarilor contabile 
c. informatii prelevate din contabilitatea intreprinderii
ANS: A PTS: 1

104. Avalul sistemului informational al intreprinderii cuprinde :

a. documentele primite care devin documente justificative ce stau la baza

înregistrãrilor contabile ;
b. documente emise, precum avize de expeditie, situatii comparative de patrimoniu,
etc.;
c. informatii prelevate din contabilitatea intreprinderii.
ANS: B PTS: 1

105. Procedurile tehnicii examinarii analitice prezinta avantajul de a putea fi folosite de catre
auditori in diferite faze de realizare a auditului financiar cum ar fi :
1) etapa de acceptare a mandatului ;
2) etapa de supraveghere a gestiunii intreprinderii ;
3) etapa examinarii conturilor de activ.
4) etapa examinarii conturilor anuale ;
5) etapa de examinare a balantei de verificare.
Care sunt variantele corecte ?
a. 1, 3, 4, 5; c. 2, 3, 5  ;
b. 1, 2, 4, 5; d. 1, 2, 4.
ANS: D PTS: 1

106. Inca din etapa orientarii si planificarii auditului financiar, auditorul identifica sistemele avand
ca scop stabilirea …………………….. . Alegeti varianta corecta din cele enuntate mai jos.

a. integritatii;
b. mentenabilitatii ;
c. fiabilitatii.
ANS: C PTS: 1

107. Inca din etapa orientarii si planificarii auditului financiar, auditorul identifica conturile
…………………………………., care prin valoarea si/sau natural lor pot sa ascunda erori sau
inexactitati a caror importanta relativa e direct legata de regularitatea si sinceritatea
contabilitatii, influentand astfel semnificativ conturile anuale. Alegeti dintre variantele
prezentate pe cea corecta.

a. de capital propriu ;
b. semnificative 
c. de activ si pasiv
ANS: B PTS: 1

108. Unul din obiectivele aplicarii tehnicii testarii domeniilor semnificative este :
 a. controlul conturilor semnificative supus testului de conformitate si testului de
permanenta
b. controlul conturilor semnificative mergand pe principiul compensarii 
c. elaborarea si insusirea corecta de catre utilizatori a sistemelor si procedurilor de
contabilitate.
ANS: A PTS: 1

109. Unul din obiectivele aplicarii tehnicii testarii domeniilor semnificative este :

a. controlul conturilor semnificative supus testului de conformitate si testului de

apartenenta;
b. controlul conturilor semnificative mergand pe principiul compensarii ;
c. elaborarea si insusirea corecta de catre utilizatori a sistemelor si procedurilor de
audit.
ANS: C PTS: 1

110. Prima responsabilitate a managementului unei entitati patrimoniale este asigurarea indeplinirii
cu succes a obiectivelor stabilite prin ……………………….. Alegeti raspunsul corect.

a. statutul societatii;
b. actul consitutiv  ;
c. strategie.
ANS: C PTS: 1

111. Pentru realizarea obiectivelor, managementul intreprinderii trebuie sa aiba in vedere

urmatoarele :
1) identificarea riscurilor evaluarea posibilelor amenintari;
2) implementarea masurilor de diminuare a riscurilor;
3) evaluarea posibilelor amenintari.
Stabiliti ordinea celor prezentate mai sus.
a. 1, 2, 3;
b. 2, 1, 3  ;
c. 3, 1, 2.
ANS: C PTS: 1

112. Sistemul de control intern global este de naturã conceptualã si reprezinta

……………………….. a tuturor sistemelor de control utilizate de entitate pentru atingerea
obiectivelor sale într-o manierã eficientã. Alegeti varianta corecta.

a. colectia integrata 
b. colectia absoluta 
c. colectia relativa
ANS: A PTS: 1

113. Sistemul de control intern global asigura :

 a. pastrarea in siguranta a pasivelor; 
b. utilizarea economicã si eficientã a activelor ;
c. siguranta si integritatea informatiilor.
ANS: C PTS: 1

114. Sistemul de control intern global asigura 

a. realizarea obiectivelor si scopurile stabilite 

b. utilizarea economicã si eficientã a activelor
c. pastrarea in siguranta a pasivelor 
ANS: A PTS: 1

115. Un mediu de control adecvat este caracterizat prin :

a. existenta unor controale interne adecvate, la costuri prestabilite; 

b. existenta unor controale externe adecvate, la costuri rezonabile ;
c. existenta unor controale interne, adecvate la costuri rezonabile.
ANS: C PTS: 1

116. Natura operatiilor, gradul de importanta al sistemului, personalul implicat, marimea costurilor
de implementare a controalelor sunt criterii in functie de care variaza:

a. natura si intensitatea controalelor; 

b. felul, gradul de extindere si derularea controalelor  ;
c. natura, gradul de extindere si intensitatea controalelor.
ANS: C PTS: 1

117. In ce constau testele de urmarire, in cazul sistemelor de contabilitate ?

a. urmarirea unei tranzactii de la momentul aparitiei lor, inregistrarii in contabilitate

si modul de reflectare in situatiile financiare
b. activele si inregistrarile sunt urmarite permanent si comparate la intervale
rezonabile 
c. obligatiile sunt inregistrate cronologic si sistematic, urmarite la intervalle
rezonabile
ANS: A PTS: 1

118. Cum se clasifica controalele, in functie de obiectivele ce vor a fi atinse ?

a. ex-factum, post-factum; 
b. preventiv, directiv  ;
c. preventiv, detectiv, directiv.
ANS: C PTS: 1

119. Care este rolul controlului preventiv ?

a. prevenirea aparitiei unor ineficiente, nereguli sau erori 

 b. detecteaza si corecteaza ineficientele, neregulile, erorile 
c. cauzeaza sau incurajeaza aparitia unui eveniment dorit
ANS: A PTS: 1

120. La ce se refera controlul detectiv?

a. prevenirea aparitiei unor ineficiente, nereguli sau erori ; 

b. detecteaza si corecteaza ineficientele, neregulile, erorile;
c. cauzeaza sau incurajeaza aparitia unui eveniment dorit.
ANS: B PTS: 1

121. Care este scopul controlului directiv ?

a. prevenirea aparitiei unor ineficiente, nereguli sau erori; 

b. detecteaza si corecteaza ineficientele, neregulile, erorile ;
c. cauzeaza sau incurajeaza aparitia unui eveniment dorit.
ANS: C PTS: 1

122. Examinarea de ansamblu are ca obiectiv verificarea indeplinirii urmatoarelor cerinte de catre
bilant, cont de profit si pierdere si anexe :

a. sa fie coerente, adica sa tina cont de cunoasterea generala a intreprinderii, de

sectorul de activitate si de mediul politic;
b. sa fie prezentate dupa principiile contabile si nu dupa reglementarile in vigoare ; 
c. sa prezinte o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului si a rezultatelor.
ANS: C PTS: 1

123. Examinarea de ansamblu a bilantului contabil are ca obiectiv verificarea indeplinirii

urmatoarelor cerinte :

a. sa fie coerente, adica sa tina cont de cunoasterea generala a intreprinderii, de

sectorul de activitate si de socio-economic
b. sa fie prezentate dupa principiile contabile si nu dupa reglementarile in vigoare 
c. sa prezinte o imagine de ansamblu a patrimoniului si a rezultatelor
ANS: A PTS: 1

124. Examinarea de ansamblu a bilantului contabil are ca obiectiv verificarea indeplinirii

urmatoarelor cerinte :

a. sa fie coerente, adica sa tina cont de cunoasterea generala a intreprinderii, de

sectorul de activitate si de international ;
b. sa fie prezentate dupa principiile contabile si reglementarile in vigoare; 
c. sa prezinte o imagine de ansamblu a patrimoniului si a rezultatelor.
ANS: B PTS: 1

125. Prin ce se realizeaza prezentarea fidela, clara si completa a patrimoniului ?

 a. tinerea corecta si inregistrarea operatiilor lunar in contabilitate; 
b. stabilirea profitului net si a destinatiilor acestuia  ;
c. evaluarea corecta a patrimoniului in conformitate cu reglementarile in vigoare.
ANS: C PTS: 1

126. Prin ce se realizeaza prezentarea fidela, clara si completa a rezultatelor? 

a. evaluarea corecta a patrimoniului in conformitate cu reglementarile in vigoare ; 

b. stabilirea profitului net si a destinatiilor acestuia; 
c. existenta suficienta a resurselor financiare.
ANS: B PTS: 1

127. Ce fel de elemente trebuie sa obtina auditorul financiar pentru a se asigura ca anexele in
continutul lor si informatiile furnizate sunt sincere si dau, impreunã cu celelalte documente de
sinteza, o imagine fidela a activitatii din intreprindere?

a. semnificative;
b. comparative ;
c. probante.
ANS: C PTS: 1

128. Cum poate fi definita examinarea analitica:

a. ansamblu de proceduri de audit de regularitate ;

b. ansamblu de proceduri de audit financiar; 
c. ansamblu de proceduri de audit intern.
ANS: B PTS: 1

129. Care este obiectivul principal al auditorului, in cadrul controlului costurilor ?

a. obtinerea de elemente semnificative necesare emiterii unei opinii ; 

b. obtinerea de elemente probante necesare emiterii unei opinii motivate si
responsabile; 
c. obtinerea de elemente semnificative necesare emiterii unei opinii cu rezerve.
ANS: B PTS: 1

130. Programul de control al conturilor se intocmeste ca o continuare a :

a. planului de audit si a bilantului contabil; 

b. bilantului si a contului de profit si pierdere ;
c. planului de audit si a foii de sinteza a aprecierii controlului intern.
ANS: C PTS: 1

131. Dintre obiectivele ce vor a fi indeplinite de ansamblul probelor de audit mentionam:

1) exhaustivitatea ;
2) integritatea ;
3) evaluarea ;
 4) sinteza ;
5) existenta.
Care sunt variatele corecte ?
a. 1, 2, 4, 5 ; c. 2, 3, 5;
b. 1, 3, 5; d. 3, 4, 5.
ANS: B PTS: 1

132. Auditorul poate emite urmatoarele tipuri de opinii, in urma activitatii de auditare :

a. opinie modificata, opinie nemodificata;

b. opinie fara rezerve, opinie cu rezerve , opinie contrara;
c. nu este obligatorie emiterea unei opinii.
ANS: A PTS: 1

133. In ce situatie auditorul va emite o opinie cu rezerve ?

a. in cazul in care neregularitatile constatate sunt semnificative, dar importanta

acestora nu este atat de mare, incat sa se aprecieze ca este afectata semnificativ si
profund imaginea fidela, corectitudinea si sinceritatea situatiilor financiare 
b. in cazul in care efectul unui dezacord este semnificativ si profund pentru situatiile
financiare luate ca intreg, situatiile financiare pierzandu-si credibilitatea si
sinceritatea, auditorul refuzand certificarea 
c. in cazul in care situatiile au fost elaborate conform standardelor si reglementarilor
in vigoare
ANS: A PTS: 1

134. O opinie de audit moficata poate avea urmatoarele forme:

a. pozitiva, negativa;
b. cu rezerve, fara rezerve ;
c. cu rezerve, adversa, imposibilitatea exprimarii unei opinii;
ANS: C PTS: 1

135. Opinia nemodificata este exprimata de auditor:

a. cand acesta conclude ca situatiile financiare sunt întocmite, în toate aspectele
semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiara aplicabil
b. cand nu poate obtine suficiente si adecvate probe de audit pentru a concluziona ca
situatiile financiare, luate ca un întreg, nu contin denaturari semnificative
c. cand pe baza probelor de audit obtinute, conclude ca situatiile financiare, luate ca
un întreg, contin denaturari semnificative
ANS: A PTS: 1