Articol elaborat de: Carmen-Luminiţa Cojocaru

Tema: Inteligenţa emoţională- cercetare experimentală.

Scopul cercetarii:

 De-a cunoaşte dacă şi în ce mod există şi se manifestă inteligenţa

emoţională la marinari, constatativ – ca portret de stare şi funcţional – ca
portret de fază, în sensul evidenţei foarte probabile a unui proces formativ
al acestei aptitudini special, de la studentul debutant pîna la ofiţerul-
profesor.

Obiectivul de bază:

 Cunoaşterea ştiinţifică a stării de lucruri invocate şi de trebuinţa practică de

modelare a profilului de personalitate mărinărească.
 Incidenţa inteligenţei emoţionale în cristalizarea profilului personologia al
ofiţerului de marină militară.

Metoda de cercetare: Chestionarul lui Bar-On (1996) .

INVESTIGAŢIE CU CHESTIONARUL BAR-ON

Chestionarul de inteligenţă emoţională datorat lui Bar-On conţine 42 itemi
şi 5 aşa-zise dimensiuni de investigat (indicatori şi/sau componente QE):
Realism, Sociabilitate, Empatie, Anxietate, Optimism. Numărul de itemi
nu este perfect egal distribuit pentru cele cinci componente, dar diferenţele
sunt minime. Scorul per item oscilează între -2 şi +2, iar potrivit numărului de
itemi, el are la extreme o valoare numerică de 2 (puncte) x – respectiv – 10, 8, 8,
9, sau 7 (itemi), adică, în ordinea notificării de mai sus a componentelor –
„întinderi” cel mult între -20 şi +20 puncte; -16 şi +16; -18 şi +18; -14 şi +14. Cele
5 niveluri de răspuns per componentă au intervale aproape identice: cel foarte
scăzut – la polul “-” , cel foarte înalt – la polul “+”, iar cel mediu – în jurul valorii
„zero”, astfel că între intervalele extreme şi cel mediu se află cel scăzut,
respectiv, cel înalt. Iată rezultatele subiecţilor marinari în tabelul nr. 1
 Scoruri de QE (Bar-On)

Loturi Din care:

Studenţi debutanţ Studenţi mari Ofiţeri
i
Dimensiuni M σ M σ M σ
A. Realism 12,525 3,42 12,200 4,02 12,675 3,36
B. Sociabilitate 8,825 3,64 8,825 2,80 8,000 2,62
C. Empatie 2,950 2,42 2,95 2,42 3,575 2,74
D. Anxietate -7,625 3,96 -8,025 2,77 -8,450 3,94
E. Optimism 7,525 2,68 8,050 2,44 8,075 2,63
TOTAL 8,030 8,106 8,155

Nivelurile de încadrare a scorurilor

A. Realism Înalt(+) Înalt(+) F. înalt
B. Sociabilitate Înalt(+) Înalt(+) Înalt(+)
C. Empatie Mediu Mediu Mediu(+)
D. Anxietate Scăzut Scăzut Scăzut(-)
E. Optimism Înalt(+) Înalt(+) Înalt(+)

Notă: Semnele „+” sau „-„ din cuprinsul tabelului indică faptul că respectivele
scoruri se află foarte aproape de limita superioară ori,respectiv, inferioară a
categoriei / nivelului de încadrare.
O privire globală asupra rezultatelor obţinute îndreptăţeşte aprecierea că
acestea au o justificare logică şi psihologică neîndoielnică „în sine” sau/şi prin
comparaţia cu alte loturi. Astfel, gradul ridicat de realism apare ca susţinut de un
scor de nivel înalt pentru subiecţii studenţi cu notaţia plus care indică treapta
superioară a acestui nivel, şi de un scor de nivel foarte înalt la ofiţeri cu indicaţia
că aici avem de-a face cu nivelul cel mai înalt. Datele vorbesc, prin aceste expresii
statistice, despre capacitatea subiecţilor de a pune în consonanţă sensul
emoţional al trăirii cu semnificaţia obiectivă a elementelor din situaţiile reale.
Un nivel aproape la fel de înalt al sociabilităţii indică disponibilitatea
stabilirii unor interrelaţii conştientizate, organizate raţional şi constante pe durate
lungi, adică adaptate scopurilor de interacţiune eficientă în plan profesional şi
social mai larg.
Empatia, cu scorurile ei medii crescute exprimă, ca nivel, certe
potenţialităţi de cunoaştere şi intercunoaştere, deopotrivă pe bază de motive
lucide şi de trăiri emoţionale, cu componentă raţională de autocontrol
(moderat şi eficient); emoţiile şi sentimentele celorlalţi sunt înţelese,acceptate,
rezultate în virtutea regulii de a avea aceeaşi „soartă comună”, ceea ce face
trimitere la prezenţa şi funcţionarea sentimentului de răspundere în grup, de
responsabilitate.
Anxietatea la aceşti subiecţi este slabă, ca o contrapondere firească a
raţionalităţii şi sociabilităţii ridicate; reactivitatea emoţională este bine
controlată, adaptativă, fără accente negative, şi corelată eficient cu scopurile
pozitive ale activităţii.
Optimismul, în fine, este o condiţie de fond a comportamentelor eficiente,
ca stare interioară de încredere, de acceptare controlată a propriilor trăiri
şi a elementelor situaţionale; atitudinea pozitivă, tonică este de natură să
asigure reflecţii corecte, păstrarea criteriilor de conţinut şi orânduirea
motivelor şi scopurilor activităţii cu prioritatea cuvenită intereselor sociale şi
profesionale.
Tonicitatea genereazăşi proiecţii de viitor echilibrate şi realizabile.
Dacă ar fi să reliefăm din această paletă a rezultatelor, aspecte discutabile
sau potenţial generatoare de „alterări” facile de echilibru, s-ar părea
că trebuie reţinut realismul şi raţionalitatea foarte ridicate, versus empatia de
nivel mijlociu (scoruri foarte compacte în jurul valorii medii, judecând
şi după cuantumul accentuat scăzut al abaterilor standard), ca şi
anxietatea de nivel, de asemenea, accentuat scăzută (se ştie că un grad
relativ mai ridicat de anxietate este – poate fi – o sursă de activare mai rapidăşi
eficientă în variate împrejurări).
Aceste rezerve relative se autorizeazăşi de la cunoscutul, de acum, nivel de
inteligenţă înalt al subiecţilor marinari, ca şi de la cotientul scăzut de empatie
emoţională şi de la cel mediu de empatie cognitivă (proiectivă), ambele
aspecte fiind demonstrate în teza noastră de doctorat (2007). Evident, unele
implicaţii se vor întregi în bună măsură, dacă nu în totalitate, prin analiza
intra- şi intercorelaţională, în special prin cea factorială.

Bibliografie: COJOCARU, CARMEN-LUMINIŢA, Incidenţa inteligenţei emoţionale în

cristalizarea profilului personologic al ofiţerului de marină militară, Teză de
doctorat, Institutul de Filosofie şi Psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei
Române (partea a-II-a, Cap. II, p. 152–174), Bucureşti, 2007.