Bulbul rahidian

• Bulbul rahidian este plasat la

unirea craniului cu coloana
vertebrală.
• Bulbul se interpune între
măduva spinării punte.
• Limita inferioară a bulbului
este delimitată convenţional
şi se găseşte deasupra
originii primului nerv
cervical.
• Limita superioară este
reprezentată de şanţul care
desparte bulbul de punte,
numit şanţ bulbopontin sau
pontin inferior.
• Bulbul este o porţiune importantă a
sistemului nervos din mai multe
motive.
o În bulb sunt localizaţi mai mulţi
centri vegetativi importanţi: centrul
respirator, centrul cardiovascular.
o Tot aici se reglează reflex digestia,
funcţia glicogenetică, tonusul
muscular etc.
o Bulbul este şi o cale de trecere
pentru:
 fibrele descendente care conduc
impulsuri efectorii către măduvă,
 pentru fibrele ascendente care
conduc din spre periferie către
etajele superioare impulsuri
senzitive,
 precum şi pentru fibrele vegetative.
 Conformație exterioară.
• Bulbul are formă de trunchi de
con cu baza orientată superior.
Direcţia sa este ascendentă,
înclinată anterior cu 30 – 40
grade faţă de verticala care
trece prin gaura occipitală.
• Înălţimea este de 22 – 3o mm,
lăţimea maximă este de 22
mm, iar adâncimea de 13 – 15
mm.
• se descriu patru feţe şi două
extremităţi, una mai lată către
punte şi una mică situată în
continuare măduvei.
 Faţa anterioară
• prezintă un şanţ median
care îl continuă pe cel de
pe faţa anterioară a
măduvei spinării.
• În partea superioară a
şanţului se găseşte o
butonieră vasculară adâncă
A. Pons Varoli.
numită foramen caecum B. Medulla oblongata.
inferior descris de a) Brachium pontis (middle cerebellar peduncle).
b) Restiform body (s. crus cerebelli ad medullam
Schwalbe sau gaura oarbăoblongatam).
a lui Vicq d'Azyr c) Inferior Olive.
d) Pyramid (s. corpus pyramidale).
e) Pyramidal decussation (motor decussation).
f) Transverse fibers.
g) arcuate fibers.
h) Anterior (ventral) median fissure.
• În partea inferioară a
şanţului se află nişte fibre
transversale care întrerup
şanţul prin încrucişarea lor.
• încrucişarea poartă numele
de încrucişarea sau
decusaţia piramidelor (rafeul
lui Stilling).
• Sub decusaţie, şanţul bulbar
se continuă cu cel medular.
 Şanţul median
• este delimitat de piramidele
anterioare care sunt
continuarea aparentă dar nu
reală a cordonului anterior al
măduvei spinării.
• Piramidele se depărtează una
de alta şi se subţiază pe
măsură ce se apropie de
punte. Ele dispar sub punte.
• În şanţul bulbopontin,
deasupra piramidelor, îşi are
originea aparentă nervul
abducens (VI).
• Piramidele sunt formate de
fibrele motorii
corticospinale.
• Circa 80% din fibre se
încrucișează la nivelul
decusaţiei piramidelor.
• După încrucişare, fibrele
formează tractul
cerebrospinal lateral sau
piramidal încrucişat, situat
in cordonul lateral al
măduvei spinării.
• Circa 20% din fibrele motorii piramidale
nu se încrucişează şi trec direct în
cordonul ventral de aceeaşi parte a
măduvei spinării.
• Aceste formează tractul cerebrospinal
anterior sau piramidal direct al lui
Tȕrck. Uneori poate exista un şanţ puţin
adânc care separă fasciculul piramidal
Tȕrck.
• Lateral de piramide găsim
şanţul colateral anterior
sau preolivar, din care ies
rădăcinile nervului
hipoglos (XII). Deoarece în
acest şanţ îşi are originea
aparentă nervul hipoglos,
el se mai numeşte şi şanţul
nervului hipoglos.
• În jos, la nivelul primului
nerv spinal, şanţul se
continuă cu şanţul
colateral anterior al
măduvei.
 Faţa laterală
• se află între şanţul
colateral anterior de
unde emerge nervul
hipoglos şi şanţul
colateral posterior
numit şi şanţul
nervilor micşti
deoarece la acest
nivel ies rădăcinile
nervilor
glosofaringian, vag
şi accesor (IX,X,XI).
• Plasat lateral şi posterior de piramide, paralel cu acestea, în partea
superioară a bulbului, se află oliva bulbară sau oliva inferioară.
o Extremitatea superioară a olivelor este mai largă decât porţiunea
inferioară şi ajunge până aproape de şanţul bulbopontin.
o Deasupra olivei observăm o mică depresiune numită gropiţa
supraolivară a bulbului. Din această gropiţă pleacă rădăcina
nervului facial (VII) şi a nervului intermediar al lui Wrisberg (VIIbis).
o Oliva conţine nucleul olivar.
o Posterior de olivă, între marginea posterioară a acesteia şi şanţul
colateral posterior al bulbului se găseşte o zonă fără denivelări, care
în interiorul bulbului corespunde cordonului lateral al bulbului.
o În şanţul bulbopontin, la marginea superioară a acestei fâşii de
substanţă albă, observă o fostă numită gropiţa laterală a bulbului în
care intră nervul acusticovestibular (VIII).
• Din şanţul median anterior
pleacă un strat de fibre
arciforme care trec peste
faţa ventrală, ocolesc
extremitatea inferioară a
olivei, trec peste faţa
laterală a bulbului şi merg
posterior către pedunculul
cerebelos inferior.
• Aceste fibre se numesc
fibrele arcuate externe.
 Faţa posterioară
• se află între cele
două şanţuri
colaterale dorsale.
Această faţă poate
fi împărţită în două
porţiuni aproape
egale.
 Porţiunea inferioară a fetei posterioare
• are conformaţia
asemănătoare cu cea a
măduvei spinării.
• se observă un şanţ
median dorsal, care îl
continuă pe cel de la
nivelul măduvei,
• un şanţ colateral dorsal
• mai are un şanţ vertical
paramedian care împarte
cordonul de substanţă
albă situat între primele
două şanţuri în două
tracturi.
• Aproape de linia mediană se găseşte
fascicul gracilis (tractul lui Goll) care
prezintă pe traiectul său o proeminenţă
ovalară numită clavă, în interiorul căreia
se află nucleul lui Goll.
• Lateral de acest fascicul se află fasciculul
cuneat, numit şi tractul lui Burdach, la
nivelul căruia se găseşte o proeminenţă
numită tuberculul cuneat în interiorul
căruia găsim nucleul Burdach.
 Porţiunea superioară
• ocupă jumătate din
faţa posterioară a
bulbului
• are aspectul
modificat faţă de
porţiunea inferioară
deoarece
• cele două cordoane
posterioare se
depărtează unele de
altele, fiecare
îndreptându-se
superior şi lateral.
• Între cele două
cordoane se
delimitează un triunghi
cu vârful în jos, care ia
parte la formarea
planşeului celui de-al
IV-lea ventricul
cerebral.
• Ventriculul IV este de
fapt o porţiune lărgită
a canalului ependimar
care apare prin
depărtarea unul de
altul a celor două
coloane posterioare.
• Pe planşeul ventriculului IV se poate vedea un
şanţ median care continuă în sus canalul
ependimar.
• Acest şanţ se numeşte tija calamus
scriptorius.
• Porţiunea inferioară a calamusului se
numeşte ciocul calamusului.
• Calamus scriptorius seamănă cu pana folosită
în vechime pentru scris şi este format din
două triunghiuri (care aparţin nervului
hipoglos) care sunt despărţite de un şanţ
median
• La nivelul unde cele
două fascicule ale lui
Goll se despart unul
de altul se află o
bandă transversală
de substanţă
cenuşie, numită
obex.
• Lateral de şanţul
median al
ventriculului IV se
pot vedea trei
triunghiuri,
denumite aripi,
• două în relief şi
• unul deprimat
situat între ele.
• Aproape de linia mediană, imediat lângă
şanţ se găseşte aripa albă internă (aripa
hipoglosului) sau trigonul hipoglosului
(XII), care prezintă baza în sus şi vârful în
jos spre ciocul calamusului.
• În profunzimea trigonului se află neuronii
care formează originea reală a nervului
hipoglos. De la acest nivel axonii ies din
bulb ca nerv hipoglos prin şanţul
preolivar.
• Lateral de aripa
albă a hipoglosului
se află o
depresiune
triunghiulară de
culoare cenuşie, cu
vârful spre punte.
Aceasta se
numeşte aripa
cenuşie sau aripa
mijlocie sau
trigonul nervului
vag.
• La acest nivel se
adună fibrele
senzitive ale nervilor
vag şi
glosofaringian,
precum şi fibrele
nervului intermediar
al lui Wrisberg.
• Cel mai lateral se află o
denivelare tot triunghiulară,
cu baza spre punte. Aceasta
se numeşte aripa albă
externă, area postrema sau
area vestibularis. La acest
nivel se găsesc două grupe de
neuroni
• O zonă de nuclei care
formează aria vestibulară
care conţine nucleul principal
al nervului vestibular.
• A doua grupă de neuroni,
situată mai lateral, formează
aria cohleară în care se află
tuberculul acustic.
• Toată această zonă
situată în jumătatea
superioară a bulbului
este mărginită de
cele două cordoane
laterale (fasciculele
Goll şi Burdach) care
după ce îşi schimbă
direcţia îşi schimbă şi
forma şi denumirea.
• După ce se
depărtează
fasciculele lui Goll
iau numele de
piramide dorsale..
• Lateral de piramidele dorsale se află
fasciculul Burdach. Acesta ia numele de
corp restiform sau pedunculul cerebelos
inferior si se curbează spre exterior in
dreptul unghiului lateral al ventriculului
IV şi devine peduncul cerebelos inferior.
• Lateral de acesta se află şanţul colateral
dorsal.
• În partea inferioară a
jumătăţii superioare,
între corpul restiform şi
şanţul colateral dorsal
se vede o formaţiune
ovalară numită
tuberculul cenuşiu al lui
Ronaldo sau
tuberculum cinereum
sau nucleul gelatinos.
• Limita bulbopontină de pe
faţa posterioară a
trunchiului cerebral nu
este evidentă. Ea este
trasată convenţional de
un plan orizontal care
trece unghiurile laterale
ale ventriculului IV,
 Structura bulbului

• Substanţa cenuşie
a bulbului este
• în parte
continuatoarea
substanţei cenuşii
din măduvă,
• dar are şi nuclei
proprii bulbului.
 Substanţa cenuşie bulbară este asemănătoare cu cea
din măduvă
• Dar suferă modificări la diferite nivele
bulbare şi îşi modifică aspectul aproape
complet.
• În piramidele bulbare anterioare se
găsesc cele două tracturi
cerebrospinale care coboară spre
măduvă.
• În vecinătatea liniei mediane se găseşte
tractul cerebrospinal lateral.
• Lateral de acesta se află tractul
cerebrospinal ventral.
 Coarnele anterioare
• În 1/3 inferioară a
bulbului, fibrele tractului
cerebrospinal ventral
coboară direct spre
măduvă prin cordonul
ventral.
• În schimb, tractul
cerebrospinal lateral se
încrucişează în 1/3
inferioară a bulbului, cu
cel din partea opusă, la
nivelul decusaţiei
piramidelor şi coboară
apoi în cordonul lateral
opus al măduvei.
• În trecerea din cordonul anterior
în cordonul lateral opus, fibrele
tractului cerebrospinal lateral
taie cornul anterior, separând
capul cornului anterior de restul
substanţei cenuşii.
• În acest fel cornul anterior se
împarte în două coloane. O
coloană este situată anterior şi
este despărţită complet de
substanţa cenuşie a H-ului.
Cealaltă coloană este situată
posterior şi încă face corp comun
cu restul substanţei cenuşii.
 Coarnele posterioare.

• La nivelul 1/3 medii

bulbare, coarnele
posterioare,
asemănător cu cele
anterioare, vor fi
decapitate de către
fibrele senzitive în Transverse section passing through the
sensory decussation. Schematic. (Testut.)
drumul lor de la 1. Anterior median fissure. 2. Posterior
măduvă spre talamus. median sulcus. 3, 3’. Head and base of
anterior column (in red). 4. Hypoglossal
nerve. 5. Bases of posterior column. 6.
Gracile nucleus. 7. Cuneate nucleus. 8, 8.
Lemniscus. 9. Sensory decussation. 10.
Cerebrospinal fasciculus.
• Tracturile Goll şi Burdach
urcă din măduvă până în 1/3
medie a bulbului. La acest
nivel, fibrele senzitive ale
tractului Goll se sfârşesc în
nucleul cu acelaşi nume.
• De la nivelul acestor nuclei,
situaţi posterior, pleacă
axoni către regiunea
anterioară a bulbului.
• În drumul lor, aceşti axoni
traversează cornul medular
posterior pe care-l împarte
într-o coloană formată din
capul cornului posterior,
care este separată de restul
substanţei cenuşii şi altă
coloană formată din baza
cornului posterior, care mai
are legătură încă cu
substanţa cenuşie a H-ului.
Continuându-şi drumul
anterior, axonii
nucleilor Goll şi
Burdach traversează
linia mediană şi se
încrucișează cu cei din
partea opusă. Transverse section passing through the
sensory decussation. Schematic. (Testut.)
Se formează încrucişarea 1. Anterior median fissure. 2. Posterior
median sulcus. 3, 3’. Head and base of
piriformă a lui Spitzka, anterior column (in red). 4. Hypoglossal
denumită şi decussatio nerve. 5. Bases of posterior column. 6.
Gracile nucleus. 7. Cuneate nucleus. 8, 8.
lemniscorum. Lemniscus. 9. Sensory decussation. 10.
Cerebrospinal fasciculus.
Fibrele senzitive ajung
în acest fel în spatele
tracturilor
cerebrospinale
motorii.
La acest nivel se
flectează şi merg în
sus sub forma unei
bande numite banda
medială a lui Reil sau
lemniscus medialis.
 A treia modificare
a substanţei cenuşii
medulare la nivelul
bulbului constă în
lărgirea şi deplasarea
posterioară a
canalului ependimar
începând din ½
superioară a bulbului.
În acest fel ia naştere
ventriculul IV.
În urma celor două decusaţii
se formează câte 4 coloane
în fiecare jumătate a
bulbului. :
o coloană anterioară formată
de capul cornului anterior,
o altă coloană situată în
spatele primei, formată de
baza cornului anterior,
o altă coloană situată în spatele
acesteia formată din baza cornului
posterior şi
O a patra coloană rezultată din capul
cordonului dorsal, situată
dorsolateral
• Ca urmare a lărgirii
canalului ependimar şi
apropierii acestuia de
peretele posterior al
bulbului, coloanele
formate din baza
coarnelor anterioare şi
posterioare îşi schimbă
poziţiile.
• Baza cornului anterior se deplasează posterior şi
medial. Aceasta se aşează de o parte şi alta a
calamusului, imediat anterior de aripa albă
internă.
• Baza cornului posterior migrează lateral şi
posterior, aşezându-se lateral de baza cornului
anterior, sub planşeul ventriculului IV, imediat în
faţa aripii cenuşi şi aripii albe externe.
• Capul cornului posterior migrează şi mai
lateral faţă de primele două. El va proemina în
zona posterolaterală a bulbului sub forma
tuberculului cenuşiu Rolando.
• Singura coloană care rămâne în profunzimea
bulbului, înconjurată de substanţă albă este
coloana formată din capul cornului anterior.
• După cum rezultă din descrierea anterioară,
toate celelalte coloane se aşează sub
planşeul ventriculului IV.
• O altă modificare a O altă modificare

configuraţiei coloanelor de
la nivelul bulbului se
datorează fibrelor
arciforme.
• Acestea împart coloanele de
substanţă cenuşie pe
verticală, determinând
apariţia unor nuclei
suprapuşi, care sunt
originea reală a nervilor
cranieni.
• Fiecare nucleu derivă
strict dintr-o anumită
coloană de substanţă
cenuşie, dar nu se
limitează ca întindere
strict la nivelul bulbului.
• Ei se pot întinde pe
verticală până în punte
sau chiar până în
pedunculii cerebrali.
• Prin fragmentarea coloanei
formate din capul cornului
anterior nasc următorii nuclei:
• În bulb, apare nucleul ambiguu
sau anterolateral al lui Stilling,
unde au originea reală fibrele
motorii ale nervilor accesor (XI),
vag (X) şi glosofaringian (IX).
• În punte se formează nucleul
motor al nervului facial (VII)
• Mai sus de precedentul se
formează nucleul masticator al
nervului trigemen (V).
• Prin fragmentarea coloanei
provenite din baza cornului
anterior se formează următorii
nuclei:
• În bulb se formează nucleul
nervului hipoglos (XII), care se
situează în apropierea liniei
mediane, de o parte şi de alta a tijei
calamusului imediat anterior de
aripa albă internă
• În punte se formează nucleul
nervului abducens (VI)
• În mezencefal se formează nucleul
nervului trohlear (IV) şi nucleul
nervului oculomotor (III).
• Prin fragmentarea coloanei de substanţă
cenuşie rezultată din baza cornului
posterior :
• În bulb se formează doi nuclei.
o Unul este nucleul fasciculului (sau tractului)
solitar, situat sub aripa cenuşie, unde ajung
fibrele senzitive şi senzoriale ale nervului
intermediar al lui Wrisberg (VII bis),
nervului glosofaringian (IX) şi nervului vag
(X).
o Celălalt nucleu aşezat tot sun aripa cenuşie
se fragmentează la rândul său în nucleul
vestibular în care ajung fibrele nervului
vestibular şi nucleul cohlear în care ajung
fibrele nervului cohlear.
• În punte se formează nucleul numit locus
ceruleus care se găseşte în dreptul foveei
rostrale.
• Din coloana formată din
capul cornului posterior
• se formează un nucleu
întins din 1/3 medie a
bulbului până în punte,
numit nucleul gelatinos al
lui Rolando (nucleus
tractus spinalis n.
trigemeni), în care ajung
firele senzitive ale nervului
trigemen (V).
• Substanţa cenuşie
proprie bulbului
este împărţită în
nuclei ai vieţii
somatice şi
nuclei vegetativi.
• Nucleii somatici sunt
reprezentaţi de:
• Nucleul lui Goll, numit şi
nucleul gracilis, nucleul
postpiramidal, nucleul
cordonului subţire sau clava.
• Se formează din substanţa
cenuşie comisurală de care
încă mai este legat prin fibre
nervoase. Nucleul pătrunde în
tractul lui Goll fără a atinge
însă faţa posterioară şi se
întinde din partea inferioară a
bulbului până în apropiere de
obex.
• Nucleul lui Burdach se mai numeşte
şi nucleul cuneat, sau restiform sau
cuneiform. Se găseşte pe acelaşi
plan cu nucleul lui Goll, dar lateral
şi puţin mai sus decât acesta, în
grosimea tractului lui Burdach.
Lateral de acest nucleu se află
cornul posterior de care este legat.
Posterolateral de acest nucleu se
desparte nucleul lui von Monakow
sau nucleul cuneat accesoriu,
desprins din primul. În nucleul
accesor fac sinapsă fibre din tractul
Burdach care provin din nervii
cervicali şi toracali superiori.
• Oliva bulbară sau inferioară
determină o proeminenţă pe faţa
anterolaterală a bulbului. Oliva
este formată din substanţă
cenuşie care înconjură parţial o
zonă de substanţă albă denumită
centrul medular al olivei. Către
medial substanţa medulară este
întreruptă de aşa zisul hil al
nucleului olivei prin care
substanţa albă din jurul olivei
comunică cu cea din interiorul
acesteia. Oliva bulbară prezintă
conexiuni cu măduva spinării,
cerebelul şi creierul mare.
• Medial şi posterior de
olivă se găseşte câte un
nucleu cu aceleaşi
conexiuni şi aceleaşi
funcţii ca oliva. Ei
poartă numele de
nuclei juxtaolivari,
nuclei accesorii ai olivei
sau paraolive.
• Nucleii vegetativi aparţin
parasimpaticului cranian şi
sunt ataşaţi nervilor
glosofaringian (IX) şi vag
(X).
• Din neuronii acestor nuclei
pleacă axoni mielinici lungi,
ataşaţi acestor nervi, care
vor face sinapsă în ganglionii
parasimpatici periferici.
• Din nucleul parasimpatic
numit nucleul salivator
inferior, situat lângă
nucleul nervului
glosofaringian ies fibre
care iau parte la formarea
trunchiului nervului
glosofaringian care trec
într-o ramură colaterală a
nervului, numită nervul
timpanic, care se termină
prin nervul pietros mic în
ganglionul otic.
• Cel de al doilea nucleu parasimpatic
este nucleul dorsal al nervului vag,
numit şi nucleul cardiopneumoenteric.
• Fibrele parasimpatice ale acestui
ganglion merg alături de nervul vag şi
inervează inima, plămânii şi tubul
digestiv până la unghiul splenic.
• Substanţa albă a bulbului este
formată din tracturi de fibre
nervoase mielinice. Există două
categorii de fibre.
• Unele fibre sunt ordonate sub
formă de tracturi ascendente
sau descendente, care doar
trec prin bulb.
• Altă categorie de fibre este cea
de fibre proprii bulbului, care
au originea în bulb. Ele urcă pe
diferite cordoane de la măduvă
spre etajele superioare
• 1. Prin fasciculele Goll şi Burdach urcă până în partea inferioară a
bulbului fibre nervoase lungi din rădăcinile posterioare ale nervilor
spinali.
• Prin fascicolul Goll trec fibre din zona sacrată, lombară, toracică
inferioară şi toracică mijlocie.
• Prin fascicolul Burdach urcă fibre din regiunea toracică superioară şi
cervicală. Fibrele acestor fascicule ajung în 1/3 medie a bulbului unde
fac sinapsă cu ganglionii cu acelaşi nume.
• Din ganglioni pornesc axoni care fac parte din fibrele arcuate interne.
După un drum arcuit, acestea ajung în regiunea ventrală a bulbului
unde se încrucişează cu cele de pe partea opusă şi formează
decusaţia senzitivă sau piriformă a lui Spitzka. Îşi continuă drumul
recurbându-se în sus şi formând banda lui Reil sau o parte din
elementele lemniscului medial.
• 2. Din cordonul lateral al măduvei trec prin bulb
mai multe tracturi:
• Tractul spinocerebelos ventral trece către punte
• Tractul spinocerebelos dorsal se depărtează de
cel ventral şi trece apoi prin partea laterală a
pedunculului cerebelos inferior până în scoarţa
vermisului de aceeaşi parte unde se termină.
• Tractul spinotalamic lateral urcă din măduvă prin
formaţiunea reticulată a bulbului şi se uneşte cu
tractul spinotalamic anterior
• Tracturile descendente sunt următoarele
• Tracturile corticospinale sunt câte două în
fiecare jumătate a bulbului. Tracturile se
găsesc în piramidele anterioare ale bulbului.
• Există şi alte tracturi descendente, care coboară spre
măduvă prin partea anterioară a substanţei
reticulate bulbare: tractul rubrospinal, tractul
tectospinal, tractul olivospinal, tractul reticulospinal
şi tractul vestibulospinal.
• Tracturile de asociaţie sunt fibre lungi care leagă
diferite segmente ale măduvei şi trunchiului cerebral.
Ele se grupează în fasciculul sau bandeleta
longitudinală medială, care se aşează în bulb în
spatele lemniscului medial şi urcă spre punte şi
pedunculul cerebral. În partea superioară a bulbului,
calea motorie se află anterior. În spatele ei se află
calea senzitivă. Calea de asociaţie se află în spatele
ambelor.
• Fibrele proprii bulbului sunt grupate în următoarele
structuri:
• Corpii restiformi şi juxtarestiformi iau parte la
formarea pedunculului cerebelos inferior care face
legătura între bulb şi cerebel. Pedunculul cerebelos
inferior are o porţiune laterală reprezentată de
corpul restiform care continuă fibrele
olivocerebeloase şi fibrele sosite din tractul
spinocerebelos dorsal (Flechsig). Segmentul
juxtarestiform este mai mic şi situat medial faţă de
primul. Prin el trec fibrele descendente ale rădăcinii
vestibulare a nervului acusticovestibular.
• Fibrele arciforme sau arcuate au origini variate (oliva
bulbară, nucleul lui von Monakow, nucleii vestibulari,
nucleii arcuaţi, nucleii Goll şi Burdach) şi se împart în
fibre arcuate interne sau profunde şi fibre arcuate
externe.
• Fibrele arcuate interne se află în spaţiul dintre corpul
restiform şi piramida anterioară. Ele se încrucişează
la nivelul rafeului median şi participă la formarea
substanţei reticulare a bulbului.
• Fibrele arcuate externe se văd pe suprafaţa externă a
bulbului. Ele se găsesc dispuse ca fibre ventrale şi
fibre dorsale.
• Formaţiunea reticulară
a bulbului sau substanţa
reticulară reprezintă
extinderea în sus a
neuronilor intercalari
răspândiţi în substanţa
cenuşie reticulară a
măduvei. Ea prezintă
funcţii asociative.