Sunteți pe pagina 1din 2

In Cipru, art. 218 din codul penal interzice sinuciderea asistata.

Legislatia daneza permite numai


eutanasia pasiva. The Law of Georgia on Helth Care (Legea privind Asistenta pentru Sanatate din
Georgia) statueaza in articolul 151 interdictia personalului medical si a oricarei alte persoane de a comite
eutanasia ori de a participa la aceasta.

In Olanda, eutanasia este o infractiune incriminata de art 293 din codul penal. Cu toate acestea, prin
adoptarea de catre Parlamentul olandez a actului intitulat "The termination of Life on Request and
Assisted Suicide (Review Procedure) Act" (Legea privind sfarsitul vietii la cerere si sinuciderea asistata -
Proceduri de control), s-a statuat ca eutanasia nu este privita ca si infractiune si nu se pedepseste daca
sunt indeplinite cateva conditii, respectiv medicul curant este exceptat de la aplicarea pedepsei prevazute
de codul penal daca a respectat cu strictete criteriile expres prevazute in lege si a raportat comiterea
acestui act, urmand ca o comisie de control sa aprecieze daca in speta s-au respectat intocmai cerintele
legale.

In Norvegia, art. 236 al codului penal interzice oricarei persoane sa asiste pe cel care doreste sa isi ia
viata, insa art. 235 prevede o circumstanta ate nuanta, in sensul ca pentru fapta anterior mentionata,
pedeapsa poate fi redusa sau poate imbraca o forma mai usoara, daca autorul faptei a actionat motivat
de compasiunea fata de un bolnav in faza terminala. In Danemarca, sinuciderea asistata este definita in
sectiunea 240 a codului penal ca fiind asistarea unei persoane in comiterea suicidului, iar in sectiunea
239 a codului penal danez este incriminata moartea asis tata care presupune uciderea unei persoane la
cererea sa.

In Portugalia, art. 134 din Codul penal incrimineaza uciderea la cerere a unui pacient, iar art. 133 -
eutanasia din compasiune.

Potrivit prevederilor art. 179 din Codul penal al Romaniei, fapta de a determina sau de a inlesni
sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc, constituie
infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. Art. 314 din Codul penal roman incrimineaza
parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, in orice mod, a unui copil sau a unei persoane care nu are
putinta de a se ingriji, de catre acela care o are sub paza sau ingrijire, punandu-i in pericol iminent viata,
sanatatea sau integritatea corporala. Medicul trebuie sa fie convins ca pacientul este in deplinatatea
facultatilor mintale.

La intrebarea cuprinsa in chestionar cu privire la criteriile care trebuie respectate inainte de a se lua
masura eutanasiei sau sinuciderii asistate, Olanda si Danemarca au fost tarile care putut prezenta la
momentul respectiv criterii explicite care trebuie respectate cu strictete inainte de luarea masurii
eutanasiei.

Astfel, potrivit legislatiei daneze, este acceptata doar eutanasia pasiva, constand in abtinerea de la
inceput de la acordarea tratamentului care prelungeste viata sau intreruperea acestuia, cu conditia ca
tratarea pacientului sa fie inutila, iar pacientul sa fie pe moarte.

In Olanda, cand medicului i se adreseaza o cerere de eutanasiere sau de sinucidere asistata, acesta
trebuie sa aiba in vedere urmatoarele: sa fie convins ca pacientul a facut de bunavoie cererea si ca
aceasta a fost bine chibzuita; sa fie convins ca suferintele pacientului sunt insuportabile si nu exista nici o
perspectiva ca starea acestuia sa se imbunatateasca; sa informeze pacientul asupra starii sale de
sanatate si asupra perspectivelor existente; sa ajunga la concluzia, impreuna cu pacientul, ca nu exista o
alternativa rezonabila cu privire la starea de sanatate a acestuia; sa consulte cel putin un alt medic care
sa vada pacientul si sa isi exprime in scris opinia cu privire la indeplinirea cerintelor pentru luarea in
cauza a masurii eutanasiei. Indiferent care ar fi opinia pe care o persoana ar avea-o cu privire la
problema eutanasiei si indiferent daca eutanasia va fi la un moment dat legiferata in mai multe state sau
nu, intreaga umanitate trebuie sa tina seama de faptul ca adevarata drama a bolnavului incurabil sau aflat
in faza terminala este pe plan psihologic, astfel ca de cele mai multe ori, cand bolnavul isi exprima dorinta
de a muri, de fapt nu exprima dorinta de a fi ucis, ci deznadejdea de a nu mai fi sustinut, iubit si ajutat sa
moara cu demnitate.
Acest sens ascuns si profund al "dorintei de a muri" este subliniat si in Declaratia asupra eutanasiei
publicata de Congregatia pentru Doctrina credintei la 5 mai 1980: "Rugamintile bolnavilor foarte grav, care
une ori isi cer moartea, nu trebuie intelese ca fiind expresia unei adevarate vointe de eutanasie; ele sunt
aproape intotdeauna cereri de ajutor si afectiune ale unor suflete ravasite de tulburare".

Eutanasia a fost legiferata in anul 1906. in stastul Ohio, SUA. Ulterior a fost practicata in Germania, unde
Hitler a ordonat sa fie omorati copii nou-nascuti cu neajunsuri fizice, bolnavii incurabili si invalizii. Conform
cercetarilor facute pe baza documentelor procesului de la Nurenberg, intre anii 1939-1941 au fost
eliminate peste 70 de mii de vieti, considerate “existente fara valoare vitala'". Pentru unele state
eutanasia a devenit ceva normal in decursul anilor, si foarte multe persoane a decurs la aceasta metoda,
in ciuda eforturilor Bisericii Ortodoxe de a se opune acestei practici.
Numai in anul 1995, in Olanda, au murit prin eutanasie 3% din cei decedati, iar in 1998 au fost
inregistrate 2565 de decese folosind aceeasi metoda. Acest lucru se intampla deoarece Olanda este
prima tara din lume in care eutanasia a fost legalizata.

In aprilie 2001, in cadrul Uniunii Europene, Olanda a legalizat eutanasia pe motive de "compasiune".
Drept conditii ale practicarii eutanasiei au fost stabilite urmatoarele:
a) Existenta unei boli incurabile sau a durerilor insuportabile.
b) Aducerea la cunostinta pacientului a tuturor solutiilor alternative.
c) Formularea unei a doua opinii de catre specialisti.
d) Cererea eutanasiei de catre pacientul insusi, in deplinatatea facultatilor sale.
e) Interzicerea faptului ca propunerea sa vina din partea medicilor curanti.
Exemplul Olandei a fost urmat l numai un an de Belgia, iar in momentul de fata din ce in ce mai multe
state se pregatesc sa recunoasca eutanasia drept o practica legala.
In marea majoritate a tarilor lumii eutanasia este interzisa. De exemplu, in SUA, numai in statul Oregon
aceasta este permisa, in Franţa se face o distinctie intre doua feluri de eutanasie – si anume - activa,
cand moartea survine conform interventiei medicilor, considerat omor premeditat, si pasiva – prin
abtinerea terapeutica de la tratament, in alte cuvinte, neacordarea asistentei medicale. In Suedia doar in
cazuri exceptionale, medicilor le este permis sa deconecteze aparatele care mentin bolnavul inca in viata.
In Marea Britanie eutanasia este interzisa in momentul de fata. Doar anii 1993 si 1994 sunt considerati o
exceptie, cand medicii aveau dreptul sa deconecteze de la aparate doar pacientii incurabili.

In statele in care eutanasie se practica, rolul medicilor este foarte important , deoarece ei hotarasc sau nu
soarta bolnavului. Ei sunt datori sa se convinga ca bolnavul are dureri insuportabile, nu mai are nici o
sansa de supravietuire si ca doreste sa moara. Insa aceasta hotarare, se ia numai dupa ce un al doilea
medic este de aceeasi parere.
Insa numai dupa varsta de 16 ani, se poate hotara eutanasia in cazul unui copil, deoarece aceasta este
considerata varsta, la care un copil este capabil sa inteleaga consecintele asumarii unui astfel de act.

S-ar putea să vă placă și